Prelegere Bazele Asigurării Curativ-Evacuatorice A FA Ale RM-63071

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 62

BAZELE ASIGURĂRII CURATIV – EVACUATORICE

А FORŢELOR ARMATE REPUBLICII MOLDOVA

1.Sistemul de tratament pe etape cu evacuarea


după destinaţie
2.Tipurile şi tvolumul ajutorului medical
acordat răniţilor şi bolnavilor în campanie
3. Etapa de traament şi evacuare.
4.Triajul medical al răniţilor şi bolnavilor
5.Evacuarea medicală
Sistemul de tratament pe etape cu evacuarea după destinaţie.
Determinarea sistemului de tratament pe etape cu evacuarea după
destinaţie. Principiile de bază ale acestui sistem.

Tipurile şi volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi


bolnavilor în campanie
Tipurile de ajutor medical. Noţiune de tip ajutor medical
Scopurile, conţinutul şi locul acordării primului ajutor
Scopurile, conţinutul şi locul acordării ajutorului premedical
Scopurile, conţinutul şi locul acordării primului ajutor medical
Scopurile, conţinutul şi locul acordării ajutorului medical calificat
Ajutorul medical specializat.

Volumul ajutorului medical.


Noţiune de volum de ajutor medical. Volumul posibil al primului
ajutor medical şi ajutorului medical calificat. Dependenţa
volumului ajutorului medical de condiţiile de luptă şi medicale.
Etapa de tratament şi evacuare. Noţiune de etapă de tratament şi
evacuare. Schema principală de instalare а etapei de tratament şi
evacuare.. Cerinţele către terenul de instalare а etapei de tratament şi
evacuare.

Triajul medical al răniţilor şi bolnavilor


Esenţa triajului medical. Tipurile triajului medical şi scopurile lor.
Torentele de răniţi şi bolnavi caracteristice pentru etapele de
tratament şi evacuare. Echipa de triaj medical, componenţa şi ordinea
de lucru.

Evacuarea medicală
Determinarea noțiunii de evacuare medicală. Conţinutul măsurilor
evacuatorice. Tipurile de evacuare medicală. Principiile organizatorice
ale evacuării medicale. Caracteristica mijloacelor de evacuare
medicală
SISTEMUL DE TRATAMENT PE ETAPE CU EVACUAREA DUPĂ
DESTINAŢIE
• Asistenţă medicală cuprinde totalitatea activităţilor organizate şi desfăşurate
la nivelul subunităţii şi formaţiunilor medicale pentru salvarea vieţii
răniţilor/bolnavilor, tratamentul şi spitalizarea acestora, prevenirea şi
combaterea îmbolnăvirilor.
• Organizarea asistenţei medicale şi evacuării răniţilor/bolnavilor reprezintă
una dintre sarcinile de bază ale serviciului medical în acţiuni de luptă,
constituind o parte componentă a sprijinului medical a forţelor/trupelor.
• Conţinutul măsurilor de asistenţă medicală şi evacuare:
1) căutarea la timp a răniţilor/bolnavilor pe câmpul de luptă şi acordarea
acestora cât mai rapidă primului ajutor;
2) scoaterea lor de pe câmpul de luptă şi adunarea la formaţiunile medicale;
3) primirea, triajul, tratarea sanitară/specială, acordarea ajutorului
premedical/ medical necesar răniţilor/bolnavilor, pregătirea lor pentru
evacuarea ulterioară sau tratamentul definitiv, reabilitarea medicală şi
expertiza medico-militară.
SISTEMUL DE TRATAMENT PE ETAPE CU
EVACUAREA DUPĂ DESTINAŢIE

Esența sistemului de tratament pe etape cu evacuarea


după destinaţie constă în efectuarea la timp a unui complex
de măsuri consecutive și succesive în acordarea ajutorului
medical și tratamentului răniţilor şi bolnavilor la etapele
de tratament și evacuare în îmbinare cu evacuare ulterioară
a acestora la instituțiile curative specializate conform
indicațiilor medicale și în funcție de situația de luptă și
medicală real creată.
Principiile de bază ale acestui sistem :
• acordarea la timp a ajutorului medical și tratamentului răniţilor
şi bolnavilor;
• respectarea consecutivității în acordarea ajutorului medical;
• respectarea succesivității în acordarea ajutorului medical la
etapele medicale;
• specializarea pe larg a instituțiilor curative;
• evacuarea răniţilor şi bolnavilor după destinație;
• eșalonarea (fracționarea) ajutorului medical pe etape medicale;
• apropierea ajutorului medical (ajutorului chirurgical) spre
focarele de pierderi sanitare în masă;
• tendința de a acorda ajutor medical în volum deplin la etapele
medicale;
• utilizarea pe larg a mijloacelor mecanizate de scoatere și
evacuare ;
• simplificarea numărului de etape medicale.
SISTEMUL DE TRATAMENT PE ETAPE CU
EVACUAREA DUPĂ DESTINAŢIE
• Pentru reducerea ratei mortalităţii şi perioadei de spitalizare, la
planificarea şi executarea sprijinului medical, este necesar de iniţiat măsurile
de resuscitare şi stabilizare, în intervalul optim cunoscut ca „10-30-1-2”:
1) controlul căilor respiratorii şi hemostază provizoriu – până la 10
minute de la momentul rănirii;
2) administrarea analgezicilor şi abord venos periferic – până la 30
minute de la momentul rănirii;
3) evacuarea la subunitatea/formaţiunea medicală cu capabilitatea de
efectuare a resuscitării/stabilizarea funcţiilor vitale – până la 1 oră de
la momentul rănirii;
4) evacuarea la formaţiunea medicală care asigură asistenţa chirurgicală
de urgenţă/ajutorul calificat – până la 2 ore de la momentul rănirii;
TIPURILE ŞI VOLUMUL AJUTORULUI MEDICAL
ACORDAT RĂNIŢILOR ŞI BOLNAVILOR ÎN CAMPANIE

Prin tip de ajutor medical se înțelege o enumerare


concretă de măsuri curativ profilactice, care se efectuează
răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de luptă, sau la etapa
medicală concretă.

Distingem cinci tipuri de ajutor medical:


• primul ajutor;
• ajutorul premedical;
• primul ajutor medical;
• ajutorul medical calificat;
• ajutorul medical specializat.
Primul ajutor
Primul ajutor se acordă pe câmpul de luptă (în focarele de nimicire în masă) la
locul rănirii (îmbolnăvirii), sau în apropierea nemijlocită de acest loc, de către
rănit, bolnav (autoajutor), de către camarazii de luptă (ajutor reciproc), sau de
către sanitari – pușcași, șoferi – sanitari, instructori sanitari și are scop de a salva
viața și a evita complicațiile grave la răniți (bolnavi).
În acest scop se folosesc mijloacele medicale individuale ale rănitului
(bolnavului), mijloacelor improvizate din apropiere, dar și materiale de dotare ale
personalului sanitar.
Timpul optimal de acordare a primului ajutor este de până la 10 minute după
rănire.
Toţi militari sânt obligaţi să cunoască:
1) măsurile de prim ajutor (ajutorul reciproc) şi să le acorde la timp şi corect
răniţilor/bolnavilor sau să le aplice pentru sine, în caz de rănire (auto ajutor);
2) procedeele de scoatere a răniţilor/bolnavilor de sub focul adversarului, din
tehnica de luptă şi de adăpostire temporară a acestora, precum şi de transport
cu mijloace improvizate.
Conținutul primului ajutor

În cadrul primului ajutor se efectuează următoarele măsuri:


 stingerea îmbrăcămintei;
 aplicarea pansamentului pe plagă;
 hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau aplicarea
garoului;
 respirația artificială “din gură în gură”, “ din gură în nas”;
 masaj cardiac extrem;
 calmarea durerii;
 imobilizarea provizorie a oaselor fracturate;
 administrarea antidoturilor în caz de intoxicații cu substanțe
toxice;
 aplicarea măștii antigaz pe terenul contaminat cu substanțe
toxice, radioactive, bacteriologice;
 tratarea sanitară parțială – la necesitate, ș.a.
AJUTORUL PREMEDICAL

Ajutorul premedical - se acordă la punctele


medicale ale batalioanelor (divizioanelor) de către
personalul medical cu studii medii și
are scopul de a evita și combate consecințele periculoase
pentru viața răniților și bolnavilor.
Ajutorul premedical sporește eficacitatea primului
ajutor prin utilizarea mijloacelor medicale de tabelă
(aparatajului medical, remedii medicamentoase) și prin
participarea în acest proces a personalului cu studii
medicale medii.
Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical –
primele 30 min. după rănire.
CONȚINUTUL AJUTORULUI PREMEDICAL
•completarea primului ajutor;
•înlăturarea asfixiei (toaleta cavității bucale, introducerea tubului
aerifer, inhalarea oxigenului, ventilarea artificială a plămânilor cu
ajutorul aparatelor );
•controlul garoului aplicat anterior;
•corectarea pansamentelor prost aplicate;
•calmarea durerii;
•corectarea imobilizării facturilor, aplicarea atelelor pentru
imobilizarea (în caz necesar);
•administrarea repetată a antidoturilor;
•administrarea antibioticelor, antivomitivelor;
•încălzirea răniţilor şi bolnavilor în caz de temperatură scăzută a
aerului;
•administrarea preparatelor cardiotonice și de stimulare a respirației;
PRIMUL AJUTOR MEDICAL
Primul ajutor medical răniţilor şi bolnavilor se acordă la
punctul medical al batalionului, în componența căruia este medic,
de către medici de pregătire generală.
Scopul principal al primului ajutor medical constituie înlăturarea
sau atenuarea consecințelor rănirii (lezării) ce prezintă pericol
pentru viață, evitarea complicațiilor sau scăderea gravității
acestora, și pregătirea lezaților pentru evacuarea ulterioară.
Timpul optimal de acordare a primului ajutor medical - 1 oră după
rănire (lezare).
Totalitatea de măsuri a primului ajutor medical se divizează în 2
grupe:
•măsurile de urgență, neefectuarea cărora va duce la decesul
rănitului (bolnavului);
•măsurile primului ajutor medical, care pot fi amânate fără
consecințe pentru răniți și bolnavi.
Măsurile de urgență cuprind:
• înlăturarea asfixiei (aspirația conținutului mucos și sangvinolent din
căile respiratoare superioare,
• introducerea tubului aerifer,
• fixarea limbii prolapsate,
• rezectarea ori suturarea lambou-lui liber al palatului moale și părților
laterale ale faringelui, \traheostomia,
• ventilarea artificială a plămânilor, inhalarea oxigenului,
• aplicarea pansamentului ocluziv în caz de pneumotorax deschis,
• toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă)
• hemostaza provizorie sau definitivă (ligatura vaselor sau pensarea lor
, pensa rămânând în plagă);
• măsuri antișoc (transfuzia sângelui și substanțelor de sânge,
efectuarea blocajului novocainic și administrarea substanțelor
analgezice și cardiotonice);
Măsurile de urgență cuprind:
• înlăturarea membrului zdrobit care se ține numai printr-un lambou
subțire de țesuturi moi;
• cateterizarea sau puncția vezicii urinare, în caz de retenție acută a
urinei;
• tratarea sanitară parțială, degazarea, dezactivarea pansamentului,
echipamentului; scoaterea măștii antigaz la lezații gravi;
• administrarea antidoturilor, substanțelor anticonvulsive,
bronhodilatatoare și antimimetice;
• degazarea plăgii în caz de infectare cu substanțe toxice persistente;
• spălături gastrice prin intermediul sondei gastrice în caz de
pătrundere a substanțelor toxice în stomac;
• administrarea serului antitoxic în caz de intoxicație cu toxine
bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de leziuni prin
arma bacteriologică.
Măsurile care pot fi amânate:

• înlăturarea neajunsurilor primului ajutor și ajutorului


premedical (corectarea pansamentului și a imobilizării de
transport);

• refacerea pansamentului în caz de infectare a plăgii cu


substanțe radioactive;

• efectuarea blocajului novocainic în caz de leziune de gravitate


medie;

• administrarea antibioticilor și seroprofilaxia tetanosului în caz


de traume deschise și combustii;

• prescripția diferitor remedii simptomatice.


AJUTOR MEDICAL CALIFICAT
Ajutorul medical calificat se acord răniţilor şi bolnavilor la
spitalele militare de campanie (de garnizoană) de către medici
chirurgi și terapeuți cu scopul înlăturării consecințelor lezărilor,
ce poartă pericol pentru viață, evitării complicațiilor și
combaterii complicațiilor deja apărute.
Ajutorul medical calificat trebuie să fie acordat în primele 6-8
ore după rănire (lezare).

Ajutorul medical calificat se divizează în 2


subtipuri:
•ajutorul medical calificat chirurgical
•ajutorul medical calificat terapeutic
AJUTOR MEDICAL CALIFICAT

În funcție de gradul de urgență de acordare a ajutorul medical


calificat chirurgical, el se împarte în 3 grupe de măsuri:
a) măsurile de urgență a ajutorului calificat chirurgical,
neefectuarea cărora va duce la decesul răniţilor;
b) măsurile ajutorului calificat chirurgical ce pot fi amânate
numai în situații deosebite (de excepție). Amânarea acestor
măsuri poate agrava starea răniţilor sau provoca complicații,
însă nu amenință imediat viața răniţilor;
c) măsurile ajutorului calificat chirurgical care pot fi amânate
fără consecințe grave pentru starea de sănătate a răniţilor.
Ajutorul calificat terapeutic conține 2 grupe de măsuri:
d) măsuri de urgență, neefectuate cărora va duce la decesul
bolnavilor
e) măsurile, ce pot fi amânate fără consecințe pentru sănătatea
bolnavilor
AJUTORUL MEDICAL SPECIALIZAT

Ajutorul medical specializat, fiind cel mai suprem tip


de ajutor medical, se acordă răniţilor şi bolnavilor la
spitalele (secțiile) specializate de către medici - specialiști
de spectru îngust, care sunt asigurați cu mijloace și
materiale medicale speciale de tratament și profilaxie
(neurochirurgical,oftalmologic, toxicologic, pulmonologic,
combustiologic etc.).
Scopul principal al ajutorului specializat constă în
recuperarea maximală a funcțiilor dereglate (pierdute)
ale organelor și sistemelor cu scopul tratamentului
definitiv și reabilitării medicale a răniţilor şi bolnavilor.
Timpul optimal de acordare a ajutorului specializat
răniţilor şi bolnavilor este de primele 24 ore.
VOLUMUL AJUTORULUI MEDICAL

Prin volum de ajutor medical se înțelege totalitatea


măsurilor curativ – profilactice efectuate în cadrul unui
concret tip de ajutor medical în funcție de situația de luptă
și cea medicală real creată.
Pentru fiecare etapă de tratament volumul
ajutorului medical se stabilește de șeful superior al
serviciului medical.
În caz de necesitate urgentă, volumul ajutorului
medical poate fi schimbat de șeful etapei medicale
respective, care trebuie la prima posibilitate să raporteze
despre această șefului superior al serviciului medical, care a
stabilit anterior volumul ajutorului medical.
VOLUMUL AJUTORULUI MEDICAL

• În principiu, din toate tipurile de ajutor medical, în

diferite volume poate fi acordat primul ajutor medical

și ajutorul medical calificat (chirurgical și terapeutic).

• Aceasta se explică prin aceea că și primul ajutor medical

și ajutorul medical calificat conțin mai multe (2 sau 3)

grupe de măsuri curativ – profilactice.


VOLUMUL AJUTORULUI MEDICAL

În funcție de situația de luptă și situația medicală


primul ajutor medical poate fi acordat:
•în volum deplin (se îndeplinesc măsurile de
urgență și măsurile ce pot fi amânate) – în cazul
perioadelor dintre acțiunile de luptă, când pierderile
sanitare nu depășesc posibilitățile punctului
medical de a acorda primul ajutor medical în volum
deplin;
VOLUMUL AJUTORULUI MEDICAL
• în volum redus:
• măsurile de urgență ale primului ajutor medical (inamicul a pătruns în
dispozitivul de luptă a brigăzii; apare pericol de ieșire a inamicului spre
punctul medical;
• pierderile sanitare cu mult depășesc posibilitățile punctului medical de a
acorda acestora primul ajutor medical în volum deplin. În aceste și alte
situații măsurile ce pot fi amânate nu se vor îndeplini).
• înlăturarea neajunsurilor primului ajutor și ajutorului premedical
(corectarea pansamentului și a imobilizării de transport);
• refacerea pansamentului în caz de infectare a plăgii cu substanțe radioactive;
• efectuarea blocajului novocainic în cazul leziunilor de gravitate medie;
• administrarea antibioticelor și seroprofilaxia tetanosului în caz de
traumatisme deschise și combustii;
• prescripția diferitor remedii simptomatice.
Eșalonarea
• Forţele şi mijloacele serviciului medical sunt distribuite pe patru
niveluri, Role 1, 2, 3 şi 4, în vederea desfăşurării actului medical, a
evacuării medicale, aprovizionării, precum şi a altor activităţi
conexe.
• Astfel, punctele medicale/formaţiunile medicale sunt eşalonate pe
Roluri, definite prin minimul de capabilităţi clinice şi paraclinice
aflate la dispoziţie.
•Noţiunea de capabilitate trebuie înţeleasă ca fiind “ceia ce
poate face punctul medical/formaţiunea medicală”, potrivit
atribuţiilor, competenţelor şi dotării. Capabilităţile unui anumit
Role sunt incluse în cele ale Rolului imediat superior. Punctul
medical/formaţiunea medicală de un anumit Role nu poate fi redusă
sub nivelul atribuţiilor minime stabilite.
•Numărul şi tipul de facilităţi medicale alocate misiunii se
stabileşte, dincolo de aspectele operaţionale, în funcţie de nivelul
estimat al pierderilor sanitare şi de timpul necesar evacuărilor
medicale.
Rol 4 Rol 3 Rol 2 Rol 1
Gruparea de forţe (trupe) a
Forţelor Armate
Forţe (trupe) de luptă
şi de sprijin
Spital Clinic Spital municipal PM
Republican
batalion

Sp.departamental Spital raional PM


Spital de Urgenţă Detaşament
medical brigada PM
batalion
SCMC (250 întărit
paturi)

Acordarea Acordarea primului Acordarea


asistenței Acordarea Asistența ajutor medical, primul ajutor
medicale prin ajutorului chirurgicală stabilizarea și (reciproc sau
întregul spectru medical primară, monitorizarea funcțiilor auto ajutor).
de specialități, calificat/speci acordarea vitale Acordarea
investigații și alizat ajutorului răniților/bolnavilor, ajutorului
procedee medical manevre chirurgicale premedical,
medicale. calificat. primare stabilizarea
NESECRET
și
Rol 1
Sarcini: primul ajutor (ajutor medical), triaj, resuscitare
şi stabilizare.
!!! Trebuie să fie accesibilă întregului efectiv.
include
-capacităţi minime de tratament ambulator răniților cu
leziuni ușoare, laborator pentru efectuarea unui minim
de analize, managementul stresului de luptă.
- Sanitar - pușcaș
- Pluton - sanitar;
-Companie - instructor sanitar
- Batalion - medic
Rol 2
La nivel de brigadă
Sarcini: asistenţa chirurgicală primară , acordarea
ajutorului medical calificat.
include:
- staţionar de boli interne;
- elemente de imagistică medicală şi telemedicină ;
- laborator clinic, farmacie;
- echipă pentru managementul stresului de luptă ;
- elemente de logistică medicală de resortul
aprovizionă rii.
Rol 3
Sarcini:
- asigură asistenţă medicală secundară;
- diagnosticarea completă;
- tratamentul chirurgical calificat/specializat
- recuperarea pentru luptă a pacienților,

Secţii chirurgicale de bază , anestezie-terapie intensivă ,


boli interne, boli infecţioase, oftalmologie, neurologie etc.

- Spital clinic militar central (250 paturi);

- spital municipal al Ministerul Să nă tă ţii


Rol 4
Sarcini:
Asigură asistenţă medicală prin întregul
spectru de specialităţi, investigaţii şi proceduri
medicale şi include:

- Spital Clinic Republican;

- Centrul Naţional Ş tiinţifico-Practic de


Medicină Urgentă .
3. ETAPA DE TRATAMENT ȘI EVACUARE
Ajutorul medical şi tratamentul răniţilor şi bolnavilor
este acordat la etapele de tratament.
Prin etapă de tratament se înțelege forțele și
mijloacele serviciului medical, instalate pe căile de
evacuare cu scopurile de primire a răniţilor şi
bolnavilor, înregistrarea lor, efectuarea triajului medical
, acordarea ajutorului medical și pregătirea acestora
pentru evacuarea de mai departe.
Din aceasta noțiune reiese, că punctele medicale și
spitalele în cazul când nu sunt instalate (desfășurate) pentru
îndeplinirea misiunilor indicate – nu pot fi numite etape de
tratament și evacuare; ele sunt formațiuni medico-militare.
ETAPE DE TRATAMENT ȘI EVACUARE

În sistemul de tratament pe etape cu evacuare


după destinație există 4 etape de tratament și
evacuare:
1. punctul medical al batalionului (PMB);
2. punctul medical al brigăzii (PMBr) care se
instalează de compania medicală a brigăzii;
3. spitalele militare de campanile (și civile),
detașamentul medical independent;
4. spitalele specializate (militare și civile).
TIPURI DE ETAPE MEDICALE
• etape prespitalicești şi etape spitalicești.
• Ca etape prespitalicești pot fi:
 punctul medical al batalionului (încadrat cu medic),
 punctul medical al regimentului, punctul medical al brigăzii,
 detaşamentul medical independent (în unele condiţii).
• misiuni:
 primirea răniţilor şi bolnavilor,
 executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate),
 acordarea primului ajutor medical ori premedical dacă acesta n-a fost
acordat,
 pregătirea răniţilor şi bolnavilor către evacuarea de mai departe ori
tratamentul temporar,
 îndeplinirea documentelor de evidenţă medicală (fişa primară a
rănitului).
TIPURI ETAPE MEDICALE
• Ca etape spitalicești pot fi:
 detaşamentul medical independent (în unele cazuri),
 spitalele militare de campanie,
 spitalele civile şi de garnizoană (în unele cazuri).
• misiuni:
 primirea răniţilor şi bolnavilor,
 executarea triajului medical,
 tratarea sanitară (specială) după necesitate,
 acordarea ajutorului medical calificat, specializat,
 tratamentul,
 reabilitarea medicală,
 expertiza medico-militară,
 îndeplinirea documentelor medicale.
Alegerea terenului pentru instalarea etapei de tratament

cerințe către teren:


• distanța respectivă (pentru fiecare etapă) de la linia frontului;
•în apropierea imediată a căilor de evacuare (drumurilor
accesibile);
• în apropierea unei surse de apă;
• la direcția inaccesibilă pentru tancurile inamicului (în
defensivă);
• la distanță de direcția loviturii principale a inamicului (în
defensivă);
• suprafața terenului să asigure instalarea secțiilor funcționale ale
etapei concrete;
• să asigure mascarea etapei de tratament și evacuare;
• să nu fie contaminat cu substanțe radioactive, toxice, iar starea
sanitar – epidemică a acestuia să fie satisfăcătoare, etc.
Subunităţile funcţionale ale etapei
• pentru primire şi triaj medical,
• pentru tratare sanitară ori specială,
• pentru izolare temporară,
• pentru acordarea ajutorului medical,
• pentru tratament,
• pentru pregătirea către evacuarea de mai departe.
• fiecare etapă medicală, trebuie să mai dispună de
adăposturi pentru personal, farmacie, laborator, bucătărie,
depozite, teren pentru aterizare (dislocare) a avioanelor
(elicopter).
SCHEMA PRINCIPIALĂ DE INSTALARE A ETAPEI DE
TRATAMENT
Secția de primire și triaj, în componență:
postul de îndrumare și control dozimetric (pentru primirea
răniților şi bolnavilor , efectuarea controlului dozimetric, triajul
primar al acestora și îndrumarea lor la alte secții);
terenul de triaj și cortul de primire și triaj (înregistrarea
răniților și bolnavilor, stabilirea diagnosticului, efectuarea
triajului medical pe loc – după necesitate, îndeplinirea fișei
medicale de primare și altele);
Secția de acordare a ajutorului medical (sala de pansamente, sala
de intervenții chirurgicale);
Secția (terenul) de tratare specială (pentru tratarea sanitară a
răniţilor şi bolnavilor dezactivarea, degazarea și dezinfecția
echipamentului răniţilor şi bolnavilor, transportului, brancardelor și
pentru dezinsecție – la necesitate);
SCHEMA PRINCIPIALĂ DE INSTALARE A ETAPEI DE
TRATAMENT

Izolator (pentru izolarea temporară a bolnavilor


infecțioși);
Secția de tratament (pentru tratamentul răniților şi
bolnavilor) ;
Secția (terenul) de evacuare (pentru pregătirea
răniților şi bolnavilor pentru evacuarea de mai departe –
la necesitate);
Punctul de conducere
Farmacia
Laboratoare (în spitale medicale).
Schema principială de instalare a etapei medicale
Subunităţile de Subunităţile de
tratare specială evacuare

Subunităţile de Subunităţile acordarea Terenul pentru


primire şi triaj ajutorului medical avioane
medical (helicoptere)
Postul de îndrumare
şi control dozimetric
Farmacie
Laborator Pentru
personal

Conducerea
Subunităţile
pentru tratament

Izolator
Subunităţi
gospodăreşti
TRIAJUL MEDICAL
Triajul medical are o semnificație deosebită în campanie, mai
ales în cazul de folosire de către inamic a armelor de nimicire în masă.

Triajul medical reprezintă repartizarea răniților şi


bolnavilor pe grupe ce necesită măsuri omogene curativ-
profilactice și de evacuare și de transport.

Triajul medical bine organizat contribuie la acordarea ajutorului


medical la timp răniților şi bolnavilor după indicii vitali şi
gravitate, dar și la activitatea organizată a etapei de tratament și
evacuare.
TRIAJUL MEDICAL

După misiunile rezolvate triajul medical se divizează în

două tipuri:

 Triajul medical în cadrul formațiunii (etapei concrete)

 Triajul medical de evacuare și transport


SCOPUL TRIAJUL MEDICAL
Triajul medical în cadrul formațiunii (etapei) are scopurile de a
aprecia :
 gradul de pericol pentru cei din jur,
 necesitatea în acordarea ajutorului medical rănitului (bolnavului)
concret la etapa dată,
 secția funcțională, în care va fi acordat ajutorul medical respectiv,
 ordinea de acordare a acestui ajutor (în ce rând).

Triajul de evacuare și transport are scopurile de a stabili:


 direcția evacuării a rănitului (bolnavului) concret (la ce spital),
 mijlocul de transport,
 poziția rănitului (bolnavului) în mijlocul de transport,
 ordinea (rândul) evacuării.
Repartizarea în grupe
În urma triajului medical la orice etapă de tratament,
toți răniţii şi bolnavii se împart în 3 grupe:
1. răniţii şi bolnavii cărora va fi acordat ajutorul la etapa
dată;
2. răniţii şi bolnavii care vor fi evacuați fără acordarea
ajutorului medical la etapa dată
3. răniţii şi bolnavii care prezintă pericol pentru cei din jur;
Rezultatul triajului medical se notează în fișele
medicale primare ale răniţilor (bolnavilor).
Pentru repartizarea corectă a răniţilor şi bolnavilor la
secțiile funcționale se folosesc mărcile de triaj, care servesc
pentru orientarea sanitarilor –brancardieri de a transporta răniţii
şi bolnavii la secțiile respective.
Fişa medicală de triaj
Fișa de triaj(petru aprobare)
FIŞA DE EVACUARE A RĂNITULUI
CARTELA RĂNITULUI
CASUALTY EVACUATION TAG
CASUALTY CARD
Nr.________________ Punct adunare răniţi Ambulanţa Punct medical
Nr. personal militar Numele / Surename: Prenumele / Other names: Genul/Gender Company Aid Post Ambulance team (Rol1) Aid
Personnel Service No. Station Rol1
Data, timpul / DTG
Unitatea: Naţionalitatea: Religia: Conştient Consciousness
Unit: Nationality: Religion: Agitat / Alert
Note (dacă pierderea sanitară este necunoscută) Vorbirea / Voice
Notes (if casualty is unknown) Durere / Pain
Tipul de rănire sau îmbolnăvire: Tipul examinării iniţiale Inconştient /Unresponsive
DTG of Injury or Ilness: DTG of Initial Assessment
Puls / Pulse
Rănit în Spontană /Spontaneous
luptă
Respiraţia TA / BP
Breathing Absentă / Absent FR / BR
BI
Rănit nu To / Temperature
Frecvenţa respiraţiei r/min Diagnostic, simptome
în luptă
Breathing rate b/min Diagnosis, symptoms:
NBI
Căile Obturate / Obstructed
Boală
D
respiratorii
Deschise / Open
Ajutor medical + timp
Airways Medical care + time
Pupila stîngă Pupila dreaptă Contaminarea Ps TA Analgetice
Stres b/min mmHg
Left pupil Right pupil Contamination Ps BP Analgesic
Psych Timp de umplere a capilară < 2 sec Perfuzii (injecţii)
Capillary refill time >2 sec Infusions (injections)
Primul ajutor medical şi timpul Antibiotice Antibiotics
Scala Glasgow / Glasgow coma scale Alte medicamente Other
First medical aid and time
Analgetice Pansament Deschiderea ochilor medications
1 2 3 4
Analgesics Dressing Eye opening Proceduri medicale
Infuzie Imobilizare Vorbirea Medical procedures
1 2 3 4 5
Infusion Imobilisation Verbal response Timpul de evacuare
Intubare Garou Reacţia motorie Evacuation time
1 2 3 4 5 6
Intubation Tourniquet Motor response Decedat
Alte / Other Total Puncte / Points Dead
Diagnostic, simptome Urgent
Diagnosis, symptoms: Urgent
Evacuare Notă Transportarea Prioritar
Evacuation Mentions Transportation Priority
Decedat Rutină
Dead Routine
Urgent
Întors în unitate
Urgent
RTD
Prioritar
Priority Mod de transportare
Rutină Transportation
Routine
Întors în unitate Nume şi semnatura
RTD Surname and signature
primirea pacienţilor, tratament şi evacuare
EVACUAREA MEDICALĂ
În sistemul de tratament pe etape cu evacuarea după
destinație o semnificație deosebită o are evacuarea medicală.
Prin evacuarea medicală se înțelege un complex de
măsuri îndreptate spre transportarea răniţilor şi
bolnavilor de pe câmpul de luptă (din focarele de pierderi
sanitare în masă) la etapele de tratament și evacuare cu
scopul de a acorda la timp ajutorul medical și tratamentul
acestora.
Acest complex de măsuri include: căutarea răniţilor,
scoaterea lor de pe câmpul de luptă și transportarea
răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale.
Evacuarea medicală face posibilă eliberarea etapelor
medicale de răniţi şi bolnavi și deplasarea și instalarea lor în
conformitate cu situația de luptă și medicală create.
CĂILE DE EVACUARE

Drumurile folosite pentru evacuarea medicală se numesc


căi de evacuare.
Totalitatea căilor de evacuare, etapelor medicale
desfășurate pe aceste căi care de regulă sunt destinate pentru
asigurarea medicală a unei grupări mari de trupe se numește
direcție de evacuare.
Evacuarea medicală, de regulă, se organizează de șeful
superior al serviciului medico-militar prin folosirea
mijloacelor de evacuare proprii pentru evacuarea din unitățile
(subunitățile) inferioare (șeful serviciului medical al brigăzii
organizează și efectuează evacuarea medicală din batalioanele
și companiile independente ale brigăzii).
Tipuri de evacuare medicală:

1. după direcție (de pe câmpul de luptă în spate până la

spitalul militar de campanie;

2. după destinație – în conformitate cu caracterul rănirii

(îmbolnăvirii) – evacuarea la spitalele specializate


Principii de organizare a evacuării medicale:
•evacuarea “spre sine” – se folosește în timpul
acțiunilor de luptă, când șeful superior al serviciului
medical cu propriile sale mijloace efectuează
evacuarea răniţilor şi bolnavilor de la etapele
medicale inferioare la etapa medicală nemijlocit
subordonată lui;
•evacuarea “de la sine” – are loc în perioada dintre
lupte, în cazuri de pierderi sanitare mici – când șeful
serviciului medical efectuează evacuarea răniţilor şi
bolnavilor din etapa medicală nemijlocit supusă lui, cu
mijloacele proprii la etapa medicală superioară;
Principii de organizare a evacuării medicale:
•evacuarea “peste sine” – se folosește în cele mai dificile
condiții (pătrunderea inamicului în dispozitivul de luptă) când
șeful serviciului medical cu mijloacele de evacuare proprii
evacuează răniţii și bolnavii din etapele inferioare la etapele
superioare depășând etapa medicală nemijlocit supusă lui;
•evacuarea “după sine” – acest principiu se folosește în caz de
ieșire a brigăzii (batalionului) din încercuire, când toți răniții și
bolnavii cu mijloacele subunității medicale, dar și cu mijloacele
comandantului special trimise sunt evacuați concomitent cu
formațiunea medicală;
•coincidența căilor de evacuare cu căile de aprovizionare – pentru
folosirea pe larg în scopul evacuării răniţilor şi bolnavilor a
mijloacelor de transport militar cu destinație de aprovizionare a
trupelor (ex.: cu armament, produse alimentare etc.) aflate în retur
goale.
Mijloace de evacuare
Pentru evacuarea medicală se folosesc :
• autosanitarele,
• autobusele sanitare ale serviciului medical,
• autocamioanele,
• mașinile blindate,,
• elicopterele, avioanele,
• trenurile speciale,
• mijloacele fluviale, în funcție de existența lor și
situația de luptă și medicală real creată.
• La organizarea şi executarea evacuărilor
medicale se i-au în vedere următoarele:
- pierderile sanitare şi structura lor;
- situaţia operativă (de luptă);
- existenţa şi practicabilitatea drumurilor;
- timpul la dispoziţie;
- capacitatea şi starea tehnică a mijloacelor de
evacuare.

S-ar putea să vă placă și