Animale Folositore Si Nefolositoare Omului

Animale domestice - folositoare
Vaci Oi Porci P s ri domestice Pe ti Iepuri Albine Fluturi de m tase

Vaca
De la vaci se ob in lapte i carne
Oile
De la oi pe lng lapte i carne se mai ob ine lna i pielicelele
Porci
De la porci omul folose te carnea , sl nina, pielea i p rul
P s rile domestice
P s rile sunt crescute pentru ou , carne, pene i fulgi.
Pe tii
Pe tele are importan n alimenta ia omului. Carnea lui gustoas i hranitaore se diger u or. Ea se consuma proasp t i conservat . Icrele unor pe ti cum ar fii cele de tiuc , crap sunt gustoase. Cele mai apreciate sunt icrele negru, produs de sturion. Din ficatul unor pe ti se extrage untur de pe te bogat n vitamina D.
Iepuri
Cre terea iepurilor de cas este o ocupa ie u oar i rentabil . Ei se cresc pentru carne i blana lor frumoas i c lduroas , din care se fac haine i c ciuli
Albine
O veche ocupa ie a multor locuitori din ara noastr este cre terea albinelor(apicultura). De la albine omul ob ine mierea, un aliment pl cut la gust , ce d vigoare i s n tate corpului, precum i polenul i propolisul, folosite la fabricarea unor medicamente. Ceara este folosit la fabricarea lumn rilor i a cremei de ghete.
Fluturele de m tase
Secretul cre terii fluturelui de m tase s-a r spndit cu repeziciune din China n multe ri din Europa. n China m tasea natural se cunoa te de acum 5000 de ani. Spre deosebire de albili fluturele de m tase are corpul scurt, gros, p ros, cu dou perechi de aripi alb g lbui, mai scurte dect corpul. Pe cap prezint doi ochi mari i dou antene, c ni te pene.
Trompa foarte scurt arat c , n timpul celor 8-10 zile de via , fluturele nu se hr ne te. Activitatea de cre tere i ngrijire a fluturilor de m tasea(numi i popular viermii de m tase, pentru c larva lor se aseam n cu un vierme) se nume te sericicultur
Animale nefolositare omului si agriculturii

L custa c l toare Coropi ni a Gndacul de colorado Fluturele alb (nalbarul) Musca de cas n arul anofel
L custa c l toare
Tr ie te pe paji ti, pe cmpii, n lanuri de cereale. Are dou perechi de aripi: prima pereche este scor oasa, iar a doua pereche de aripi este transparent . Ultima pereche de picioare, groase i mai lung , serve te la s rit. Se hr ne te cu plante pe care le roade i le sf rm , producnd mari pagube agriculturii. Se nmul e te prin ou . Femela depunde toamna zeci de ou ntr-un fel de s cule n p mnt Prim vara din ele ies larve care cresc repede i se transform n adul i: metamorfoza este incomplet .
Coropi ni a
Tr ie te n soluri afnate i nisipoase. Corpul ei catifelat de culoare ro cat, are prima pereche de picioare adaptate pentru s pat.
Cnd sap galerii, coropi ni a distruge r d cinile i tulpinile subterane ale plantelor de cultur . Ea este un d un tor periculos n sere i r sadni e.
Gndacul de colorado
Atac culturile de cartofi i de plante nrudite cu acesta. Pe elitrere lui galbene se g sesc zece dungi negre. Pentru c se hr ne te cu frunzele plantelor i se nmul e te de mai multe ori pe an, este extrem de d un tor.
Fluturelealb (n lbarul )
Este cel mai r spndit fluture n livezi. Are aripile albe cu nervuri negre. Toamna femela depune ou ntr-o re ea de fire, care sunt ag ate de ramurile pomilor. Prim vara, din ou ies larve, care atac primele frunze i muguri florali, producnd mari pagube n livezi.
Muscade cas
Este r spndit pe toat suprafa a p mntului. Coprul ei, alc tuit din cap, torace i abdomen, prezint anumite caracteristici. Capul are dou antene, doi ochi mari i o tromp scurt . Prima pereche de aripi este bine dezvoltat ; a dou pereche, redus , are rol n men inerea n timpul zborului. Fiecare picior se termin cu dou gheare i dou perni e lipicioase, cu ajutorul c rora musca poate merge pe suprafe e netede i lucioase, f r s alunece. Se hr ne te cu lichide pe care le suge cu trompa, iar hrana solid o dizolv cu saliva i apoi o suge.
n arul anofel
Tr ie te n lacuri i b l i. Coprul lui fin are aripi lungi i sub iri. Masculul se hr ne te cu seva i nectarul plantelor, iar femela n eap pielea omului i al animalelor, sugnd snge. Se nmul e te prin ou , pe care le depune n ap . Larvele sunt p roase i negricioase; pupele au o form caracteristic . Din ele ies adul ii. n arul anofel transmite plasmodiul malariei de la omul bolnav la omul s n tos; el trebuie comb tut cu substan e chimice i prin secarea b l ilor.
y Aceste animale folositoare
i nefolositoare omului sunt doar o parte din toate animalele de pe lng ograda omului. y Aceste animale ar fii: cinele,pisica si calul.
Bibliografie
Biologie Manual pentru clasa a VI-a Humanitas 2008
Imagini Google.

Animale Folositore Si Nefolositoare Omului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Animale Folositore Si Nefolositoare Omului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Animale Folositore Si Nefolositoare Omului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Animale domestice - folositoare

Vaci Oi Porci P s ri domestice Pe ti Iepuri Albine Fluturi de m tase

Animale nefolositare omului si agriculturii

y Aceste animale folositoare

Biologie Manual pentru clasa a VI-a Humanitas 2008

S-ar putea să vă placă și