Tumori Maligne

TUMORI MALIGNE
DR. VALENTINA MUTH

MEDIC DERMATOLOG
MELANOMUL MALIGN
Este neoplazia malignă de origine melanocitară cu

cel mai grav prognostic
67% din decesele secundare neoplaziilor maligne
cutanate
Apare la orice vârstă, mai frecvent prepubertar şi
peste 45 de ani, mai des la femei
Localizare: pe tegumente sau mucoase, la bărbaţi
toracele superior, la femei pe gambe
Etiologie
predispoziţia genetică
hormonii estrogeni
fototipurile I şi II
radiaţiile solare
traumatizarea leziunilor premelanomatoase
existente(nevi pigmentari) sunt factori incriminaţi în
apariţia melanomului malign
Forme clinice
M.m. extensiv în suprafaţă (pagetoid)- 70% din

totalul melanoamelor, de 3x mai frecvent la femei, la
adulţii între 40-60 de ani, apare ca o pată brună, net
delimitată, plană sau uşor reliefată, cu un discret
halou eritematos, care se extinde pr periferie, cu
depigmentare centrală, culoarea putând varia
(albastru, brun, maro, roşu închis, negru) apariţia de
noduli şi ulceraţii agravând prognosticul
Melanom extensiv in suprafata
Melanom malign nodular
M.m. nodular – 20% dintre melanoame, preferenţial

la bărbaţii peste 50-60 de ani, pe cap, gât, trunchi,
fiind cauzată cel mai des de expunerea prelungită la
soare, evoluţia pe verticală (în profunzime) a tumorii
este foarte rapidă, apare ca o formaţiune nodulară
brun-negricioasă, sângerândă şi rapid ulcerativă
Melanom nodular
Melanom malign acral
M.m. acral – 10% din totalul m.m. la nivelul

extremităţilor, pe palme, degete, plante care apar ca
macule brune ce devin reliefate şi se ulcerează,
Melanom malign subunghial
Mm. Subunghial – pată brună subunghială sau

bandă brună periunghială la nivelul repliului de la
care pleacă o dungă longitudinală brună, median la
nivelul patului unghial, fie ca modificări de culoare şi
fisuri ale lamei sau ca paronichie asociată cu distrofie
unghială
Melanom malign acromic
M.m. acromic - 10-12% dintre m.m. , ca un nodul

reliefat, roz-roşietic care se ulcerează precoce şi
evoluează rapid spre profunzime, fără
simptomatologie subiectivă, cracteristică este
absenţa pigmentului ce duce la neglijarea acesteia de
către pacienţi.
Tratament:
Extirparea formaţiunii tumorale chirurgical prin
excizie cu margine largă de siguranţă
Chimioterapie cu asocieri de medicamente
Imunoterapie cu interferon, levamisol, interleukină
2
Cum prevenim melanomul malign?
Verifica-ti alunitele o data la 6 luni

Expune-te la soare in intervalul optim
Protejeaza-ti pielea cu SPF 50
Poarta palarii, ochelari de soare
Evita solarul!!!
CARCINOMUL CU CELULE MERKEL
 Este o tumoră malignă neuroendocrină cutanată, cu

prognostic mai nefavorabil decât melanomul malign , care
apare la pacienţi vârstnici, cu imunodepresie , fiind asociată
cu virusul polyoma. Apare îndeosebi pe suprafeţele expuse
luminii solare la cei HIV pozitivi sau cu SIDA, cei cu
leucemie cronică limfocitară sau la cei cu transplante de
organe solide. Se caracterizează prin apariţia unui nodul
eritematos, nedureros, care creşte destul de repede.
Tratament – excizia chirurgicală cu margini de rezecţie de
cel puţin 2-3 cm asociată cu radioterapie adjuvantă.
CARCINOMUL BAZOCELULAR (BCC)
 Este cea mai frecventă şi puţin invazivă tumoră

cutanată malignă, având malignitate locală, evoluţie
lentă, nu metastazează.
Dezvoltare din celulele stratului bazal al epidermului
sau în corespondentele acestora din anexele pielii
Apare mai ales la bărbaţi, după decada a V-a, pe
zonele expuse luminii (faţa), fiind favorizat de
expunerea prelungită la soare, radiaţii ionizante
 Radiaţiile ultraviolete B participă în 65% din
cazurile de epitelioame bazocelulare pe când cele de
tip A numai în 35% dintre cazuri,
50% dintre cazuri – transformarea unei leziuni
preneoplazice preexistente.
80% localizat pe cap, gât, mult mai rar pe teritorii
cutanate acoperite neexpuse lumiii solare,
FORME CLINICE
C.b. Nodular – unul sau mai mulţi noduli asociaţi ”Intr-un placard
cu centru deprimat, scuamos, ulcerat acoperit de cruste hematice,
putand asocia teleangiectazii, consistenţă crescută, pe nas, urechi,
obraji
C.b. Chistic – cel mai des la nivelul pleoapelor, nodul elastic,
emisferic , cu centrul uşor pigmentat
C.b. Ulcerat (ulcus rodens)– ca o ulceaţie cu margini perlate, fund
curat sau acoperit de detritusuri necrotice, poate fi uneori foarte
”ntinsă ”n suprafaţă şi profunzime procesul ulcerativ - epiteliomul
terebrant – până la os şi cartilaj, de obicei mediofacial sau pe scalp,
C.b. Superficial (pagetoid) – leziune mică eritemato-scuamoasă
sau perlată cu aspect psoriaziform, ajungand să se ”ntindă ”n
suprafaţă p‰nă la 10-15 cm,
C.b. Pigmentar – este brun, negricios, asemănător
cu melanomul,
Cb. Plan cicatricial – ca o placă cicatricială care are
pe suprafaţă zone cu activitate neoplazică, ulcerate
sau acoperite de cruste hematice, cu margini perlate,
pe obraji sau tâmple,
C.b. Sclerodermiform – apare ca o placă dură,
scleroasă, galbenă ceroasă din cauza hiperplaziei
fibrilare stromale.
EVOLUŢIA : este îndelungată, prognosticul vital bun
Profilxia:
Evitarea expunerii prelungite la soare, folosirea cremelor
fotoprotectoare
Tratament :
Excizia chirurgicală,
Electroexcizia,
Fotocauterizarea cu laser CO2
Criochirurgia,
Terapia cu citostatice locale (podofilină, 5 fluorouracil),
Radioterapia.
CARCINOMUL SPINOCELULAR
Tumoră malignă cu dezvoltare din keratinocitele

stratului spinos al epidermului şi mucoaselor, cu
invazie locală rapidă şi potenţial metastatic mare,
Apare de obicei după 60 de ani, mai des la băraţi,
localizat în special pe zonele expuse solar, cap,
semimucoasa buzei inferioare,
Factorii ce favorizează apariţia c.s. sunt terenul
(fenotipurile I şi II mult mai frecvent afectate),
radiaţiile solare, fumatul, alcoolismul, prezenţa
leziunilor precanceroase, infecţiile cu papilomavirus
etc.
Clinic:
Pe mucoase – leziune fisurată, erozivă sau ulcerativă
persistentă, nedureroasă, rezistentă la tratamentele
obişnuite, cel mai frecvent pe semimucoasa buzei
inferioare, care în evoluţie devine nodulară apărând
prin transformarea unei cheilite actinice, keratozice,
fisurare sau leucoplazice
FORME CLINICE
C.s. Nodular – formaţiune nodulară, roşietică, cu suprafaţa erodată,

sângerândă,
C.s. Keratozic – leziune verucoasăgalbenă, sesilă, nedureroasă,
C.s. Vegetant – tumoră mare, reliefată, oselată, acoperită de cruste cu miros
fetid,
C.s. Ulcero-vegetant – vegetant, cu evoluţie rapidă spre ulcerare centrală,
C.s. Ulceros – evoluează de la început ulcerativ, cu margini şi bază infiltrate,
nedureroase,
C.s.fisurar – pe zona mijlocie a buzei inferioare sau şanţul sublingual,
C.s. Infiltrativ – se extinde radial, în suprafaţă, ca o infiltraţie tegumentară,
C.s. Actinomicozic – foarte rar, evoluează spre ramolire, ulceraţie şi
fistulizare.
Pe tegument – are prezentare asemănătoare, îmbrăcând forme nodulare,
ulcerate, ulcerovegetante, fisurare sau infiltrative.
Tratamentul :
Trebuie extirpat cât mai rapid prin excizie
chirurgicală, electroexcizie, criochirugie etc.
Chimioterapia are indicaţie în cazurile inoperabile şi
metastatice (bleomicina, cispaltinul, doxorubicina).

Tumori Maligne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori Maligne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori Maligne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TUMORI MALIGNE

DR. VALENTINA MUTH

Este neoplazia malignă de origine melanocitară cu

M.m. extensiv în suprafaţă (pagetoid)- 70% din

M.m. nodular – 20% dintre melanoame, preferenţial

M.m. acral – 10% din totalul m.m. la nivelul

Mm. Subunghial – pată brună subunghială sau

M.m. acromic - 10-12% dintre m.m. , ca un nodul

Verifica-ti alunitele o data la 6 luni

 Este o tumoră malignă neuroendocrină cutanată, cu

 Este cea mai frecventă şi puţin invazivă tumoră

Tumoră malignă cu dezvoltare din keratinocitele

C.s. Nodular – formaţiune nodulară, roşietică, cu suprafaţa erodată,

S-ar putea să vă placă și