Sticla – material de constructie

Sticla este un amestec complex în care componenţii principali sunt:

bioxidul de siliciu şi silicaţi complecşi de sodiu, potasiu, calciu, plumb.

Material cu o largă utilizare în construcţii, sticla are calităţi deosebite cum sunt:
transparenţa, rezistenţa la acţiunea celor mai multe substanţe chimice cu care vine în
contact, la acţiunea agenţilor atmosferici, rezistenţe mecanice mari, o deosebită
stabilitate chimică.

Dacă în compoziţie se adaugă diferiţi oxizi metalici se obţine sticlă divers colorată (ex:
fosfatul de calciu pentru obţinerea sticlei opalizate).
 În construcţii acest material se utilizează sub formă de:

1) diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite pentru ferestre

2) geamuri riglate şi armate pentru luminatoare şi depozite; acestea au grosimi mari, o faţă
striată sau respectiv înglobată în masa sa o plasă de sârmă, ceea ce îi conferă rezistenţă la lovituri
şi foc

3) geamuri triplex şi securit - sticla are dezavantajul că la lovire se sparge în aşchii tăioase astfel
încât pentru evitarea accidentelor se folosesc fie geamurile armate fie triplex sau securit. Geamul
triplex este format din două foi de sticlă lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se împrăştie.
Securitul este realizat din sticlă răcită brusc şi la lovire se sparge în boabe mărunte şi netăioase.

4) opaxitul - plăci grose de sticlă opalizată, albă sau colorată, cu o faţă netedă şi una cu striuri; se
foloseşte pentru placaje la băi şi bucătării înlocuind faianţa

5) pavele rotalit se folosesc pentru planşee luminate înglobându-se în betonul planşeului iar la
decofrare aceste este luminos
6) dale pentru pereţi luminoşi tip Nevada au una sau două feţe curbe (40 mm grosime
190 x 190 mm, 2 feţe curbe 160 x 160 mm)

7) profilit pentru pereţi - având 6 mm grosime, 260 x 4500 mm

8) cărămizi din sticlă - în cazul deteriorărilor este suficientă înlocuirea cărămizilor

deteriorate
9) ţigle de sticlă

10) materiale termoizolatoare cum ar fi: sticlă spongioasă şi vată minerală de sticlă
11) geamuri termopan şi Izovit cu calităţi termoizolatoare
O atenţie deosebită este acordată sticlei laminate cu folii polimerice inserate (PVB),
care a devenit soluţia ideală în ceea ce priveşte realizarea unor structuri arhitecturale
ingenioase, asumându-şi în acelaşi timp conceptul ecologic de utilizare maximă a luminii
naturale.
.

Vată minerală de sticlă - se prezintă sub formă de:

 Saltele / rulouri rulate caserate cu folie de aluminiu prevăzute cu urechi laterale

pentru fixarea prin capsarea de grinzile de lemn ale podurilor mansardabile. In
general, se folosesc in aplicaţii unde produsul este expus la temperaturi până la 200
grade, reţele de canalizare, canale de aer, echipamente industriale, rezervoare

 sub formă de plăci rezistente

Pt. pardoseli
Pt. tavane
Dintre avantajele utilizării acestui material putem enumera: greu inflamabile,
nedeformabile, reciclabile, uşor de manevrat, rezistente la îmbătrânire şi la substanţe
chimice, nu emană substanţe poluante, este termo şi fonoizolant. Se montează simplu,
este ideal pentru izolarea termică şi fonică a mansardelor, clădirilor cu structuri uşoare,
planşeelor, pe grinzi şi a tavanelor suspendate, izolarea conductelor etc.
Domeniile în care se utilizează plăcile din răşini armate cu fibră de sticlă sunt multiple şi
rezultă din avantajele acestor tipuri de învelitori:
au o greutate redusă, între 1 şi 1,5 kg/mp în funcţie de grosimea lor

au o durată de viaţă lungă în raport cu alte materiale comparabile ca preţ

se montează uşor şi pe cele mai diferite structuri de susţinere

sunt translucide şi permit trecerea luminii în proporţie de până la 80% prin ele, ceea ce le
recomandă la acoperirea suprafeţelor, care trebuie iluminate natural

se pot colora în diverse nuanţe

sunt rezistente în medii chimice sau corozive şi sunt electroizolante

nu aderă nici un material pe suprafaţa lor, deci pot fi folosite ca folii de decofrare a
betonului sau a altor lianţi

nu sunt afectate de temperaturile cuprinse între - 40°C şi + 140 °C şi nici de radiaţiile UV

Datorită acestor calităţi ele se recomandă a fi folosite ca învelitori uşoare a teraselor,
magaziilor, a luminatoarelor etc.

Se folosesc pe scară largă la închideri industriale, garduri, diverse împrejmuiri, tavane

false etc.

Un alt domeniu este cel al solariilor, serelor sau răsadniţelor

Un alt produs în industria construcţiilor îl constituie fibrele de sticlă folosite la armarea
poliesterilor, a răşinilor epoxidice sau chiar a betoanelor, fibre care se prezintă sub formă
de împâslitură, ţesătură, roving (mănunchiuri de 20, 30 sau 60 fire)
 Reciclarea sticlei

 sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-și pierde proprietățile
 costurile de reciclare sunt mai mici decât cele de producție a sticlei din materii prime,
economisind astfel energie
 sticla are însă o mare problemă: e practic indestructibilă la coroziune, deoarece se
descompune în aproximativ… un milion de ani!
 este, de departe, cel mai rezistent deșeu produs de umanitate (PET, cu o durată de viață de
cel mult 1.000 de ani, e al doilea în acest clasament).
Ce avantaje are reciclarea?
 
Sticla este cel mai rezistent factor poluant, iar reciclarea sa economisește energie și bani.
Alături de hârtie, sticla reprezintă cea mai mare a deșeurilor depozitate în gropile de gunoi, în
funcție de greutatea acestora.
Cum se reciclează?
 
Procesul este relativ lung, dar în esență simplu: sticlele sunt spălate, apoi sortate după
culoare (pigmenții care dau culoarea sticlei nu „ies”), sparte, măcinate sub 50 mm, apoi
se elimină impuritățile (etichete, hârtie, metal etc.) iar măcinătura este topită și
transformată în granule – materia primă pentru diversele utilizări ale sticlei reciclate.
 
Din sticlă colorată nu se poate produce decât sticlă de aceeași culoare, cea incoloră
fiind astfel mai valoroasă, căci poate fi refolosită în mai multe scopuri. Atenție la sticla
termorezistentă, cum sunt vasele de Jena! Aceasta nu trebuie reciclată cu cea
obișnuită, pentru că afectează procesul de topire.
 
În principiu, din sticlă se face tot sticlă pentru uz casnic, deși există și anumite utilizări
ceva mai „exotice” – de pildă faimoasa vată termoizolantă cu care se acoperă
conductele de apă caldă, unele amestecuri de betoane sau produse sanitare de genul
chiuvetelor.

Sticla din deșeuri reciclată atunci când este strivită la dimensiuni similare cu cea a
nisipului natural are proprietățile  unui material agregat. Acest material de sticlă agregat
poate fi utilizat în izolarea  țevilor și a suprafețelor de pe drumurile și zonele de parcare.
MATERIALE DIN POLIMERI SINTETICI UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII

Materialele sau masele plastice sunt compuşii macromoleculari realizaţi în industria chimică de
sinteză. Majoritatea acestor compuşi se obţin din hidrocarburi prin polimerizare sau policondensare
şi de aceea se mai numesc şi polimeri sintetici.
Aceştia au o serie de proprietăţi, cum ar fi:
densitate aparentă relativ mică, care prin expandare, scade de 40-60 ori
rezistenţă mare la şoc şi uzură
nu putrezesc şi nu sunt atacate de ciuperci sau alte insecte
pot lua uşor forma dorită, prelucrându-se uşor
nu necesită finisare după punere în operă
întreţinerea şi curăţirea se face uşor, având şi proprietatea de a nu reţine murdăria
sunt impermeabile la apă
sunt rezistente la acţiunea agenţilor chimici
sunt bune izolatoare electrice, iar produsele expandate sunt excelente izolatoare
termice şi la temperaturi sub 100°C
Dar aceste materiale prezintă şi dezavantaje, ca:
nu rezistă la temperaturi înalte, temperatura de înmuiere fiind 30 - 100°C

coeficientul de dilataţie termică este de 2 - 8 ori mai mare decât al celorlalte materiale
de construcţie
Din categoria materialelor pentru învelitori fac parte:

plăcile ondulate, transparente sau translucide, se fabrică din plexiglas, au grosimea

uzuală de 3 - 5 mm

folii din policlorură de vinil plastifiat folosite în locul cartonului bitumat

plăci ondulate şi cupolete din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă (PAS) au
rezistenţe mecanice deosebit de ridicate, similare cu ale oţelului, asigurând la
interiorul construcţiilor o iluminare difuză, plăcută

folii din polietilenă folosite la executarea barierelor de vapori, la închiderea incintelor

pe timp friguros, execuţia izolaţiilor hidrofuge,
ca material de închidere în cazul spaţiilor protejate
ETFE
• folia este usoara (cantareste 1% din greutatea unui panou de sticla echivalent),
• extrem de transparenta la lumina UV,
• nu este degradata de lumina soarelui,
• are propietati de izolare mai bune ca sticla,
• este reciclabila
• poate prelua incarcari de peste 400 ori propria greutate
• latimea pernelor ETFE este limitata la 4-6 metri
• in caz de incendiu, pentru structurile deschise, gazele toxice sunt dispersate prin ventilare
naturala
• este reciclabil si scade costurile de energie cu aproximativ 30% comparativ cu sticla, datorita
capacitatii sale de a permite lumina naturala
• praful si murdaria nu se aseaza pe ETFE cu usurinta
Configuratii
Foliile ETFE se utilizeaza de obicei in 2 sau 3 straturi
(sau mai multe), perne pneumatice sau intrun singur strat
ca folie tensionata.
Cand este utilizat ca perna pneumatica, folia este fixata in
profile de aluminiu montate pe o structura usoare de
rezistenta (metal sau lemn).
 Materialele pentru pardoseli

 covoare pentru pardoseală din PVC - au grosime de 1,5 - 3 mm, se pot aplica prin
lipire. Pardoselile realizate astfel sunt rezistente, igienice, aspectuoase, suficient de
ieftine

 plăci de pardoseală din PVC cu dimensiuni de 20 x 20 cm, 50 x 50 cm, fabricate în

 Alte materiale de construcţii pe bază de polimeri sintetici

 adezivii (cleiurile) sunt substanţe pe bază de răşini sintetice (cleiul pe bază de uree,
prenadezul, aracetul)
 lacuri şi vopsele - o largă utilizare o are vopseaua realizată din polivinil acetat
(Vinarom).
 profiluri din PVC: plinte, mână curentă pentru balustrada scărilor, profiluri pentru
acoperirea rosturilor etc.

 tapete lavabile şi semilavabile pe suport de hârtie, care se aplică pe pereţi din

beton monolit, pe pereţi prefabricaţi din panouri mari, orice suprafaţă de perete
pregătită corespunzător
Wood Plastic Composite - WPC
Este un material hibrid apărut din combinația dintre fibre sau praf de lemn (deșeuri de lemn) și
diferite materiale plastice. Sunt folosite mai multe tipuri de materiale plastice, rezultând de
fiecare dată materiale cu proprietăți diferite. Cele mai folosite materiale plastice sunt polietilena,
PVC, etc.

.
Noul material este mult mai rezistent la umiditate și
intemperii comparativ cu lemnul. Este de asemenea
mai rezistent la putrezire, degradare și atacul
insectelor.
Spre deosebire de lemn, este termoplastic și poate fi
turnat, curbat sau răsucit cu foarte mare ușurință și
fără riscul apariției crăpăturilor.
Datorită aditivilor încorporați este mai rezistent la foc
ca lemnul, cu mențiunea că la temperaturi mai mari
devine moale (termoplastic).
 MATERIALE DE CONSTRUCŢII PENTRU
HIDROIZOLAŢII ŞI TERMOIZOLAŢII

Pentru protecţia elementelor de construcţie la acţiunea mediului ambiant, care în unele cazuri
pot produce degradarea lor, se realizează diferite lucrări de izolaţii, cum sunt:

izolaţii hidrofuge (hidroizolaţii) - cu rol de a împiedica pătrunderea apelor în interiorul clădirii

sau în elementele de construcţie

izolaţii termice (termoizolaţii) - cu rol de a reduce pierderile de căldură prin elementele clădirii
astfel încât în interiorul construcţiilor să se realizeze condiţiile de confort termic

izolaţii fonice cu rolul de a atenua transmisia sunetelor prin elementele de construcţie şi

instalaţii, în scopul realizării condiţiilor de confort acustic
 Materiale hidroizolante:
1) bitumurile - substanţe naturale sau artificiale, de natură organică, amorfe, de culoare
brună până la neagră, care la temperaturi normale se prezintă în stare solidă. Aceste
materiale sunt hidrofobe adică nu absorb apa şi nici nu se înmoaie în ea.

Bitumurile pot fi:

» naturale (de extracţie) obţinute din nisipuri bituminoase
» industriale neparafinoase - din ţiţeiuri asfaltoase
» industriale parafinoase (conţin 7 % parafină)
» neparafinoase pentru drumuri - obţinute din ţiţeiuri uleioase sau asfaltoase

Din bitumuri se pot realiza lianţi bituminoşi, care sunt folosiţi la rece ca soluţii, emulsii,
suspensii bituminoase.
Masele bituminoase se prepară din bitumuri oxidate şi pot fi:
 masticuri bituminoase (bitum în amestec de materiale fin măcinate sau fibre şi se
numesc filere). Operaţia de amestecare se numeşte filerizare, iar produsul obţinut se
numeşte bitum filerizat sau mastic. Acestea se folosesc la acoperişuri cu pante mari,
izolaţii pe metal, protecţie contra coroziunii;
 bitumuri tăiate - sunt soluţii de bitum cu diferiţi solvenţi ca benzină sau motorină şi
se folosesc la lucrări de amorsaj împotriva umidităţii solului
 emulsiile bituminoase sunt dispersii ale particulelor de bitum în apă; se folosesc la
izolaţii hidrofuge vopsite.
 Mase bituminoase în suluri

 carton bitumat (carton asfaltat, hârtie gudronată); un sul acoperind o suprafaţă de 20

mp

 pânză bitumată (pânză asfaltată) are ca suport o ţesătură de iută combinată cu

bumbac sau bumbac combinat cu vigorie. Prezintă rezistenţă mare la tracţiune, bună
flexibilitate, capacitate mare de alungire
 împâslitură de fibre de sticlă bitumată - în comparaţie cu cartonul şi pânza
bitumată are avantajul că nu putrezeşte
 folii de polietilenă şi de policlorură de vinil - au avantajul că nu putrezesc, sunt
impermeabile la apă şi vapori, au grosime şi greutate redusă
 împâslitură de fibre de sticlă bitumată - în comparaţie cu cartonul şi pânza
bitumată are avantajul că nu putrezeşte
 folii de polietilenă şi de policlorură de vinil - au avantajul că nu putrezesc, sunt
impermeabile la apă şi vapori, au grosime şi greutate redusă

Docadur – policlorura de vinil

 Materiale termoizolante
- au porozitate mare respectiv densitate aparentă mică -

Materiale termoizolatoare de natură organică, vegetală

Ѫ plăci fibrolemnoase izolatoare - PFL, PAL - care se tratează cu diferite substanţe care le
măresc rezistenţa mecanică, stabilitatea la foc, umezeală, atac agenţi biologici
Ѫ stufit - sub formă de panouri din tulpini de stuf presate şi legate cu sârmă, folosit la execuţia
construcţiilor provizorii

Ѫ solomit - plăci termoizolatoare din paie presate şi legate cu sârmă zincată, se folosesc la
execuţia construcţiilor provizorii
Ѫ stabilit - plăci realizate din talaş de lemn mineralizat şi aglomerat cu pastă de ciment
Portland. Se comportă bine la foc şi rezistă la acţiunea microorganismelor şi rozătoarelor
Ѫ pluta - se obţine din scoarţa unei specii de stejar din ţările calde. Este impermeabilă la lichide,
hidrofobă, putrezeşte greu, rezistentă la acţiunea agenţilor exteriori. Este unicul material care în
condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35 °C şi nu coboară sub 0 °C indiferent care este
temperatura externă. Pentru izolaţii termice, acest material se foloseşte sub formă de granule
obţinute prin măcinarea deşeurilor, din care se pot fabrica plăci de plută expandată. Dacă
granulele de plută expandată se aglomerează cu bitum se obţine pluta tip ASKO.

Se utilizeaza pentru: impermeabilizări de pardoseli, terase, acoperirea tencuielilor şi restructurarea

faţadelor, ca adeziv între ciment şi faianţă, parchet, inclusiv pe faianţa veche, izolare termică,
acustică şi fonică, pavarea ariilor recreative, acoperirea de grinzi şi stâlpi din fier, acoperirea
pereţilor externi şi interni, sigilarea conductelor pentru aerul conditionat şi climatizat, material izolant
şi sigilant pentru ţigle în cazul acoperişurilor .
1. Tencuiala decorativa
2. Izolatie din pluta
3. Adeziv
4. Perete
 Materiale termoizolatoare din polimeri sintetici
Ԇ ampora - material hidroscopic şi tasabil, din spumă de poliacetat de vinil. Din punct de
vedere al coeficientului de conductivitate termică, 2 cm grosime echivalează cu o zidărie de
cărămidă de 24 cm

Ԇ policlorura de vinil spumată (PVC spumat) prezentându-se sub formă de plăci dure şi plăci
elastice, şi este folosită la izolarea pereţilor, planşeelor, acoperişurilor. Materialul este
higroscopic, deosebit de sensibil la căldură. La 0 °C devine casant, iar limita superioară de
folosire este de 60 °C
Ԇ polistiren expandat - poate fi utilizat la construcţiile noi şi renovări, fiind disponibil sub formă de
panouri cu grosimi de la 1 cm până la 10 cm. Este utilizat în primul rând la exteriorul
construcţiei, dar şi la acoperiş, tavan şi sistemele de încălzire în pardoseală. Una dintre
proprietăţile materialului este de a încetini transferul vaporilor spre exterior. Tocmai de aceea
este recomandat un panou perforat pentru a îmbunătăţi ventilaţia. Polistirenul nu îmbunătăţeşte
rezistenţa structurii, dar nici nu o „încarcă“ deoarece are o greutate redusă. În ultima perioadă,
beneficiază de tot mai mult succes un sistem constructiv bazat pe folosirea acestui material în
rol dublu: cofraj şi termoizolaţie.
Ԇ polistiren extrudat - utilizat în cazul izolării pardoselilor supuse unui trafic intens, datorită
durităţii şi rezistenţei mecanice cu mult mai bune decat cele ale polistirenului expandat.
Totodată, acest material are o reputaţie solidă pentru fiabilitatea şi rezistenţa superioară la
efectele distructive ale naturii. Un alt avantaj este rezistenţa superioară la transferul termic
atunci când scade temperatura, spre deosebire de situaţiile când aceasta variază în limite
normale. Rezistenţa la umezeală este net superioară celui expandat, calitate care îl
recomandă pentru mediile cu nivel ridicat de umiditate: fundaţii, socluri şi terase inversate

Ԇ poliuretan - spumă pe bază de răşini poliuretanice

 Materiale termoizolatoare de natură anorganică

҉perlitul expandat - agregat uşor sub formă de granule, se foloseşte ca material de

umplutură şi ca agregat pentru betoane uşoare termoizolatoare, fonoizolatoare şi
ignifuge

҉sticla spongioasă sub formă de plăci

҉vata de sticlă - fire foarte subţiri de sticlă şi se prezintă sub formă de rogojini - vată
de sticlă cusută pe carton ondulat sau pe plasă de sârmă zincată, de saltele - vată
afânată prinsă între două plase de sârmă zincată

҉vată minerală - se obţine prin suflarea cu abur sau centrifugarea unei topituri de
zgură metalurgică acidă sau prin tragerea în filere de platină a acestor zguri. Are
culoare albă, cenuşiu murdar sau gălbuie
 Vata minerala de sticla

Este alcatuita din fibre de sticla ce se obtin din materiale pe baza de silicati, nisip, calcar,
dolomit si bineinteles deseuri de sticla.

Amestecul se topeste in cuptoare speciale, dupa care este trecut prin niste duze
speciale ce transforma masa topita in fibre si le depune pe o banda transportoare.
Procedura este asemanatoare cu cea a obtinerii vatei de zahar. Viteza bandei
transportoare determina densitatea si grosimea produsului termoizolant.

Pentru stabilizarea produsului (adica pentru a se pastra grosimea si cantitatea de aer

inglobata in el) este nevoie de lianti speciali care lipesc fibrele intre ele si care determina
si culoarea finala a produsului – galben sau maroniu. Produsul final se livreaza sub
forma de saltele sau placi, pe dimeniuni potrivite cu scopul pentru care vor fi folosite
(latimea saltelelor poate fi de 40, 60 sau 120 de cm, cu lungime variabila).

Pentru a putea fi transportate si depozitate mai usor, saltele se comprima si se

impacheteaza in folii de plastic, urmand ca la utilizare sa revina la forma initiala. Atat
saltelele, cat si placile, pot fi livrate cu caseraj din folie de aluminiu (ca bariera impotriva
vaporilor) sau cu caseraj din hartie craft, pentru a impiedica acumularea de praf in
structura materialului.
 Rola cu vata de sticla Cochile cu vata minerala de sticla

Vata de sticla poate fi folosita ca material termoizolant pentru:

Termoizolarea peretilor de exterior sau interior pe structuri usoare din lemn

sau metal – in general este vorba mai ales de constructii rezidentiale realizate
pe structuri de lemn sau metal. Se pot folosi atat saltele, cat si placi, in functie
de rezolvarile de detaliu ale constructiei.

Termoizolarea fatadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidarie, beton

sau structuri usoare lemn sau metal). Se recomanda in general placi semirigide
special alcatuite in acest scop, hidrofobizate pe toata sectiunea (nu permite
acumularea de apa in structura materialului si chiar induce evacuarea rapida a
acesteia prin aranjarea fibrelor).
Termoizolarea planseelor pe structuri de lemn, metal sau beton. In functie de tipul de planseu se
pot folosi toate tipurile de produse (saltele sau placi). Se va urmari ca atunci cand planseul separa
doua spatii cu temperaturi sensibil diferite, la fata superioara spre zona calda se va posta
obligatoriu folie bariera impotriva vaporilor.

Termoizolarea acoperisurilor in panta, mansarde. Se recomanda in general produse sub forma

de saltele cu o grosime de minim 15 – 20 cm (in functie de calculul higrotermic). Un strat se va
poza intre capriori, iar celalat strat se va aseza perpendicular pe directia primului strat, pentru a
evita aparitia puntilor termice. Este obligatorie pozarea unei folii bariera impotriva vaporilor catre
partea calda a incaperii.

Termoizolarea teraselor – se recomanda folosirea termoizolatiilor rigide sub forma de placi, cu

forma uzuala (cu termoizolatia sub hidroizolatie), sau in cazul teraselor pe structuri usoare (pentru
cladiri mici cu putine nivele) se pot folosi si produse sub forma de saltele. Pe fata calda a
termoizolatiei trebuie pozata folia bariera impotriva vaporilor .
 Vata minerala bazaltica

Este un material asemanator cu vata minerala de sticla, dar care are la baza roca bazaltica, zgura
si cocs. Procedeul de productie si procesare este asemanator cu cel al obtinerii de vata de sticla,
folosindu-se aceleasi tipuri de lianti care dau culoarea finala a produsului, maroniu-verzui. Se
livreaza atat sub forma de saltele, cat si, mai ales, sub forma de placi cu dimensiunea de 50x100
cm, datorita faptului ca fibra bazaltica este mai scurta si mai fragmentata decat fibra de sticla, ceea
ce conduce la densitati mai mari ale produselor din vata bazaltica comparativ cu cele din vata de
sticla. Produsele din vata bazaltica se pot livra cu sau fara caseraj din folie de aluminiu sau hartie
craft, in functie de cerintele proiectului.

Placa din vata bazaltica Termoizolatie din vata minerala bazaltica

Vata bazaltica se recomanda pentru :

Termoizolarea peretilor de exterior sau interior pe structuri usoare din lemn sau metal – atat
pentru constructii rezidentiale pe structuri usoare, cat si pentru constructii industriale. Dispunerea
se va face pe mai multe randuri, pe directii diferite, pentru a diminua efectul de punte termica.

Termoizolarea fatadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidarie, beton sau structuri usoare
lemn sau metal) se recomanda placi speciale pentru fatade, hidrofobizate pe intreaga sectiune.

Termoizolatii in cadrul termosistemelor. Exista placi speciale (in functie de producator), care
permit folosirea de tencuieli umede pentru conformarea unui termosistem pe suport de vata
minerala. Avand in vedere ca produsul nu are un coeficient ridicat de dilatatie nu permite crearea de
tensiuni in stratul de finisaj al fatadei.

Termoizolarea planseelor intermediare, indiferent de structura acestora (structuri usoare, lemn

sau metal sau structuri din beton) se pot folosi deasupra planseului sub o sapa flotanta sau sub
planseu, prinse de tavan.

Termoizolarea acoperisurilor in panta, mansarde. Ca si la vata de sticla, se recomanda folosirea

a doua straturi de material termoizolant. Este obligatorie pozarea unei folii bariera impotriva
vaporilor catre partea calda a incaperii.

Termoizolarea teraselor – datorita faptului ca produsele din vata bazaltica au densitati mai
ridicate, la realizarea teraselor uzuale (cu termoizolatia sub hidroizolatie) se recomanda folosirea
termoizolatiilor rigide sub forma de placi, atat pentru terase circulabile pietonal, cat si pentru terase
necirculabile, pentru toate tipurile de constructii, rezidentiale, comerciale sau industriale.
 Polistiren expandat
Este un alt tip de material cu capacitate termoizolanta deosebita, de culoare alba, care se obtine
din procesarea granulelor de polistiren. Este vorba de o expandare (marirea volumului) a acestor
granule si de prinderea granulelor intre ele sub influenta unor factori de temperatura si vaccumare,
in functie de densitatea produsului, spatiul dintre granule ingloband mai mult aer (produse cu
densitate mai mica) sau mai putin aer (produse cu densitate mai mare).

Densitatea produsului influenteaza si ceilalti parametri - absorbtia de apa, rezistenta la

compresiune, elasticitatea, permeabilitatea la vapori etc.

Se livreaza in placi de dimensiuni 50x100 cm, cu grosimi in functie de necesitati, iar canturile sunt
in general drepte sau se pot prelucra cu nut si feder. Placile care se folosesc pentru termosistem
sau necesita prinderi cu adezivi au fetele rugoase pentru a facilita prinderea.

O varianta mai noua este polistirenul expandat cu continut de perle de grafit, de culoare gri, cu
calitati termoizolante imbunatatite fata de polistirenul expandat uzual. Se foloseste in aceleasi
conditii ca si polistirenul expandat uzual.

O varietate moderna a folosirii polistirenului expandat o constituie si cofrajele pierdute (module),

folosite in general pentru constructii rezidentiale (case parter si etaj). Folosirea acestora se face in
conformitate cu recomandarile producatorilor. Desi materialul in sine este greu permeabil la vapori,
se recomanda totusi utilizarea unei folii bariera impotriva vaporilor, pentru a impiedica patrunderea
acestora in structura elementelor constructive.
Placi din polistiren expandat Granule de polistiren Placi din polistiren grafitat

Polistirenul expandat se recomanda pentru:

Termoizolarea peretilor de exterior pe structuri usoare din lemn sau metal –

pentru constructii rezidentiale cu putine niveluri. Se recomanda montarea in
mai multe straturi, pe directii opuse, pentru a impiedica aparitia efecturlui de
punte termica si utilizarea unei bariere impotriva vaporilor in functie de
rezolvarea de detaliu.
Termoizolatii in cadrul termosistemelor. Se recomanda utilizarea placilor cu densitate cuprinsa
intre 15 -20 kg/mcub, dedicate special acestui scop. (vezi termosistem)

Termoizolarea planseelor intermediare, indiferent de structura acestora (structuri usoare, lemn

sau metal sau structuri din beton) se pt folosi atat la interior, deasupra planseului sub o sapa
flotanta sau sub planseu, prinse de tavan dar si pe exterior la plansee in consola sau deasupra
unor spatii deschise.

Termoizolarea acoperisurilor in panta, mansarde. In functie de alcatuirea acoperisului exista mai

multe posibilitati de utilizare, cel mai folosit fiind un strat intre capriori si un alt strat la fata capriorilor
spre interior cu dispunere perpendiculara pe directia primului strat. Se recomanda utilizarea unei
bariere impotriva vaporilor.

Termoizolarea teraselor – se utilizeaza in special pentru terasecu forme uzuale, cu termoizolatia

dispusa sub hidroizolatie si mai ales pentru terase necirculabile sau circulabile cu trafic pietonal
redus, in special pentru constructii rezidentiale sau comerciale. Este recomandata montarea unui
strat de difuzie si o bariera impotriva vaporilor, pentru a nu se transfera tensiuni in stratul
hidroizolant.
 Polistiren extrudat

Este un material cu proprietati termoizolante foarte bune, rezistenta ridicata la umezeala si sarcini
statice.

Spre deosebire de polistirenul expandat care inglobeaza aer in spatiul dintre granulele de polistiren,
polistirenul extrudat se considera un material cu structura celulara inchisa, impermeabil la apa sau
la actiunea vaporilor. In functie de fiecare producator in parte, produsele sunt colorate in roz, bleu,
verde, galben etc.

Datorita acestor calitati polistirenul extrudat poate fi inglobat in structuri termoizolante unde nu se
tine cont de umiditate, de cicluri de gelivitate etc.

Se livreaza in mod uzual in placi cu dimensiunile 50x100 cm, cu canturi drepte sau prelucrate cu
nut si feder etc, in functie de locul unde se monteaza.

Polistiren extrudat – Austrotherm Polistiren extrudat – BASF

Acest tip de material se recomanda cu preponderenta in urmatoarele zone:

Termoizolarea fundatiilor, a peretilor de subsol sau a planseelor asezate pe sol. Datorita unei
foarte bune rezistente la compresiune, produsul se preteaza la montaj in locuri unde este necesara
o rezistenta buna la incarcari sau la actiunea radacinilor si in acelasi timp la umiditate.

Termoizolarea pardoselilor – este vorba de pardoseli pe dala flotanta din beton, sape uscate sau
pe grinzisoare de lemn, pentru toate tipurile de constructii.

Termoizolarea teraselor – se recomanda in special pentru terase conformate in sistem inversat

(cu hidroizolatia sub termoizolatie) , indiferent ca este vorba de terase cu circulatie intensa, parcaje
sau terase gradina, tocmai datorita faptului ca este foarte rezistent la incarcari si nu este afectat de
umiditate. In general pentru a se obtine rezultate bune se recomanda pozarea unui strat de
geotextil care sa impiedice scurgerea pamantului sau a agregatelor intre sau sub placile de
polistiren expandat.
 Termoizolatii din pluta

Pluta este un material in intregime natural fiind obtinut din stejarul de pluta (Quercus Suberus).

Tehnologia de productie nu afecteaza produsul in sine, insa permite obtinerea unui material cu
proprietati termoizolante si acustice foarte bune, antibacterian (nu permite dezvoltarea
ciupercilor, mucegaiului) si antialargenic, rezistent la foc si antistatic.

Exista in fapt doua tipuri de pluta care se pot folosi in industria constructiilor ca material
termoizolant.

Placi din pluta neagra Izolatie din pluta

Pluta granulata (aglomerata)
Este un produs foarte stabil la intindere si compresiune, nu absoarbe apa si nu putrezeste, este
impermeabila la vapori si este greu inflamabila. Se poate livra in role sau in placi, in functie de locul
unde vor fi folosite.

Pluta expandata (neagra)

Este un produs obtinut din reciclarea deseurilor de pluta si care are aceleasi calitati ca si pluta
granulata. Este folosita ca izolatie termica sau acustica pentru pardoseli, fatade, acoperisuri.
Pluta se poate folosi pentru toate tipurile de constructii rezidentiale, comerciale sau industriale
respectandu-se insa indicatiile producatorilor.

Termoizolarea pardoselilor - se poate folosi in unul sau doua straturi, in functie de cerinte, sub
dala flotanta sau direct sub stratul de finisaj al pardoselii (pardoseli laminate, linoleum, covoare
PVC, mocheta, dusumele etc). In functie utilizarea pardoselilor, in special pentru pardoseli
industriale, se poate folosi pluta pentru a diminua vibratiile care pot ajunge sa fie transmise catre
structura.

Termoizolarea peretilor – se poate folosi atat pentru pereti din zidarie, cat si pentru pereti din
structuri usoare, atat pentru izolare la interior, cat si la exterior. In functie de fiecare rezolvare in
parte se pot folosi role sau placi, urmarindu-se ca dispunerea lor sa se faca pe doua directii sau
intercalat, pentru a se evita efectul de punte termica. In anumite cazuri poate fi necesara montarea
unei folii bariera impotriva vaporilor ca masura suplimentara pentru a evita acumularea de vapori in
structura peretilor.

Termoizolarea invelitorilor – se foloseste ca si celelalte termoizolatii, in doua straturi, pentru a

evita aparitia puntilor termice. Se recomanda pozarea unei folii bariera impotriva vaporilor ca
masura preventiva pentru aparitia puntilor termice.
 Termoizolatii din spuma

Dezvoltarea industriei chimice, precum si a cerintelor legate de izolatii termice care sa poata fi
montate in locuri greu accesibile au condus la aparitia unor spume cu expandare in situ (pe
santier), spume care au la baza diverse substante chimice si care se pot folosi la diverse tipuri de
cladiri rezidentiale, comerciale sau industriale.

Spumele pot avea la baza diferite substante, poliuretanice, de sticla etc. In general se recomanda
montarea spumelor in locuri in care acestea nu sunt expuse in mod direct la lumina solara sau se
recomanda protejarea lor cu vopsele sau straturi speciale care sa nu permita degradarea lor in
timp.

Spumele sunt stabile din punct de vedere al formei, sunt rigide si impermeabile la apa sau vapori.
De obicei se monteaza cu ajutorul unor aparate de pulverizare in cazul in care este vorba de
suprafete mai mari la terase sau pereti sau se aplica din recipienti speciali (tuburi tip spray sau
rezervoare portabile).

In cazul spumei de sticla, aceasta se livreaza sub forma de placi semifinisate sau protejate cu
diverse materiale care se pot monta ca atare in situ (pe santier). De obicei placile se pot livra cu
canturi cu nut si feder care permit o imbinare etasa astfel incat sa nu permita trecerea vaporilor.
 Spuma caserata cu aluminiu Termoizolatie spuma

Termoizolatiile tip spume se pot folosi pentru diverse aplicatii :

Termoizolarea fundatiilor – spuma se poate aplica pe fundatii prin pulverizare sau

poate fi utilizata sub forma de placi cu dimensiuni specifice in functie de producator. In
ambele cazuri este necesara folosirea unui strat de geotextil care sa nu permita
afectarea stratului de spuma de radacini sau agregatele de drenaj.

Termoizolarea peretilor – spuma sau placile de spuma pot fi folosite indiferent de

conformatia peretilor (fie acestia pe structura de zidarie sau pe structuri usoare din
lemn sau metal). In cazuri speciale, se pot folosi si la interiorul constructiilor (acolo
unde nu se poate ajunge in zonele exterioare), luandu-se masuri de inserare a unor
elemente care sa permita finisarea ulterioara a peretelui.
 Agrotextile

Pe plan mondial, utilizarea agrotextilelor constituie o parte integrantă a tehnicilor şi

tehnologiilor moderne, iar implementarea acestora vizează în special următoarele
obiective:
 protecţia culturilor şi / sau a solului împotriva efectelor distructive directe şi indirecte
ale anumitor factori sau fenomene climatice extreme (radiaţii solare intense, ger, vânt
puternic, zăpadă excesivă, grindină)
 protecţia culturilor împotriva acţiunii devastatoare a unor agenţi biologici (buruieni,
rozătoare, insecte, păsări, etc)
 economisirea diverselor tipuri de energie
 creşterea gradului de precocitate a plantelor şi prelungirea ciclului de cultură pentru
valorificarea superioară a terenurilor agricole
 perfecţionarea tehnicilor de cultivare şi recoltare, precum şi a modalităţilor de
transport şi comercializare a produselor
Din multitudinea de aplicaţii se remarcă în mod deosebit: ecranele de protecţie împotriva
radiaţiilor solare, ecranele şi acoperitoarele de izolare termică, acoperitoarele de sol
(mulci), plasele de protecţie împotriva grindinei şi a păsărilor, parazăpezilor,
paravânturilor, plasele pentru susţinerea diferitelor specii de plante, elemente de transfer
termic cu surse de energie neconvenţionale pentru încălzirea locală a unor plante,
tubulatura pentru irigarea prin picurare, etc.
1. acoperitoare cu rol de barieră împotriva insectelor (sub formă de agrotextile
tricotate). Amplasarea agrotextilelor tricotate s-a făcut în adăposturi tip solarii.
Materialele prezintă performanţe ridicate privind rezistenţa la acţiunea fenomenelor
climatice, după două cicluri de exploatare rezistenţa reziduală la plesnire şi la
tracţiune fiind de aproximativ 80%, însă, ca mărime absolută, de circa 3 ori mai mare
decât valoarea iniţială aferentă produsului martor (tricot fire din poliamidă), ceea ce
permite estimarea unei durate de viaţă de minumum 3 ani pentru noul sortiment, faţă
de un an în condiţii de risc pentru materialul etalon. Agrotextilul are avantajul unei
lăţimi mult mai mari (3 m faţă de 1,5 m la etalon), ceea ce diminuează considerabil
numărul cusăturilor de asamblare şi implicit, manopera de execuţie, precum şi riscul
de degradare în timpul exploatării. Rezultă deci o economie importantă de cheltuieli
de materiale şi la manopera de confecţionare.
2. acoperitoare de sol - mulci - realizate ca textile ţesute. Prin utilizarea acestora se
realizează: sporuri de producţie cu 4,00 ÷ 6,00 t / ha; reducerea cu 25% a consumului de
forţă de muncă prin eliminarea operaţiei de prăşit; eliminarea operaţiei de erbicidare şi
implicit reducerea cantităţii de produse chimice aferente culturilor; maturizarea mai
timpurie a fructelor şi devansarea cu 7 zile a perioadei de recoltare
3. ecrane de protecţie împotriva radiaţiilor solare (umbrire) (sortimente tricotate cât
şi ţesute). Ecranele de umbrire tricotate s-au utilizat în cadrul unor culturi legumicole
amplasate în sere reci.

Efectele favorabile ale utilizării acestor ecrane sunt:

 izolarea împotriva insectelor, care pot realiza polenizări întâmplătoare sau pot
constitui vectori purtători de viruşi
 creşterea luxuriantă a plantelor
 sporuri în înălţime de circa 15% în cazul florilor
 economie cu 45% la consumul de apă şi energie utilizate pentru irigaţie
 MATERIALE CERAMICE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII

Produsele ceramice folosite în construcţii sunt

obţinute dintr-un amestec omogenizat de argilă cu
nisip, eventual cu mici cantităţi de alte materiale
auxiliare şi o cantitate potrivită de apă. Acest
amestec se fasonează şi se arde la temperaturi de
900 - 1400 °C.

În funcţie de tehnologia de fabricaţie, produsele

ceramice pot fi clasificate în două grupe:
1. produse ceramice brute
2. produse ceramice fine

În funcţie de materia primă folosită în fabricaţie şi de temperatura de ardere, produsele

ceramice pot fi albe sau colorate, cu structură poroasă, clincherizată sau vitrificată.

Din acest punct de vedere produsele ceramice folosite în construcţii şi instalaţii se clasifică în
produse:
colorate: poroase (cărămizi, ţigle, tuburi) sau clincherizate (clincher de faţadă, de pavaj)
albe: poroase (faianţă fină, materiale refractare), vitrificate (porţelan).

Cu excepţia porţelanului care în strat subţire este translucid, toate produsele ceramice sunt opace.
Cărămizile pentru zidărie trebuie să prezinte următoarele caracteristici calitative: să
aibă o structură uniformă (adică să prezinte omogenitate); rezistenţe mecanice
corespunzătoare pentru a nu se deteriora în timpul manipulărilor şi pentru a prelua în
condiţii optime încărcările ce apar în timpul exploatării; regularitatea formei şi
dimensiunilor; porozitate suficientă (minim 8 %) pentru a face posibilă aderarea
mortarului.

Cărămizile pline se fabrică în două tipuri: format normal 240 x 115 x 63 mm şi mare 240
x 115 x 88 mm numai cu goluri de uscare; 3 cărămizi mari = 4 cărămizi normale.
Cărămizile pline se fabrică în cinci mărci (5, 75, 100, 125, 150) şi în trei clase de calitate
(C1, C2 şi C3 în funcţie de densitate).

Cărămizi pline presate pe cale umedă cuprind cărămizile masive, fără (fig. 2.30) sau
cu găuri pentru înlesnirea uscării şi arderii, al căror volum nu depăşeşte 15 % din
volumul cărămizii.

Cărămizi cu goluri verticale GV se fabrică în două tipuri:

tip I = cărămizi parţial modulate GVP, modulată fiind numai grosimea şi eventual una din
celelalte două dimensiuni, 240 x 115 x 88, respectiv 290 x 115 x 63 (88)
tip II - cărămizi total modulate GVM la care sunt modulate toate dimensiunile 190 x 90 x
88 mm.
Cărămizi cu porozitate mare - se obţin prin amestecarea în pastă a unor substanţe
combustibile (rumeguş de lemn, praf de cărbune, turbă etc.).

Cărămizile termoizolatoare din diatomit se obţin pe cale umedă din diatomit

amestecat cu substanţe combustibile.

Cărămizi găurite cu lambă şi uluc sunt folosite la execuţia pereţilor neportanţi, şi se

livrează în trei sortimente: LU 90, LU 60 şi LU 45 - 190(290) x 45 x 190.

Blocuri ceramice cu goluri orizontale - se utilizează la execuţia pereţilor exteriori

uşori, pereţi de umplutură şi cei despărţitori.
Cărămizile pentru placaj se folosesc la acoperirea pereţilor la exterior (uneori şi la
interior), înlocuind tencuiala. Au dimensiunile de 115 (190) x 88 mm, faţa aparentă
putând fi mată sau smălţuită. Se livrează câte două bucăţi lipite şi se lovesc cu ciocanul
pentru dezlipire.

Plăcile ceramice pentru pereţi (20 x 75 x 240 mm) se folosesc pentru placarea
pereţilor, pardosirea holurilor, coridoarelor, vestiarelor.
Corpuri ceramice cu goluri pentru planşee şi acoperişuri se fabrică tip CP160 -
pentru planşee, cu dimensiunile de 300 x 200 x 160 mm şi tip CA110 - pentru
acoperişuri (250 x 300 x 110 mm).
Ţiglele pentru acoperiş sunt produse ceramice fabricate în trei tipuri: ţigle solzi (350 x
170 mm), ţigle cu jgheab trase (220 x 320 mm) şi ţigle cu jgheab presate. Pentru
fixarea şi etanşarea ţiglelor de-a lungul coamelor şi muchiilor se folosesc ţigle cu forme
speciale numite coame.
Tuburile din argilă arsă se fabrică cu secţiune circulară, pătrată şi sunt destinate
execuţiei canalelor de fum şi ventilaţii .

Tuburile pentru drenaj se fabrică cu secţiune interioară circulară, simple, fără mufă, cu
diametre interioare de 40, 50, 80, 100, 125, 150, 200 şi 250 mm; au lungime nominală
de 330 mm şi grosimea variind între 8 - 30 mm, se folosesc la captarea şi drenarea
apelor subterane.
Din grupa produselor din ceramică fină fac parte:

 plăcile şi piesele ceramice (cahlele) pentru sobe au faţa netedă sau cu reliefuri
ornamentale. După poziţia pe care o ocupă la alcătuirea sobei, pot fi: plăci de faţă,
colţare pentru feţe, table drepte, colţare pentru socluri, table şi colţare pentru cenuşă,
burlane pentru legătura cu coşul, capace de curăţire. Cahlele pot fi albe sau colorate,
dar faţa aparentă este întotdeauna smălţuită. Se folosesc la placarea exterioară a
sobelor de încălzit pentru locuinţe, laboratoare, birouri etc.

 ornamentele arhitecturale pot fi întâlnite sub formă de ciubuce, ancadramente,

brâuri, frize sau plăci de placaj. Au forme diferite, profiluri şi reliefuri, colorate uniform
sau poliform, acoperite cu smalţ pe faţa aparentă.
 faianţa este produs ceramic poros, alb sau colorat, impermeabil. Se fabrică sub
formă de lavoare, vase pentru grupuri sanitare, port săpun, etajere pentru oglindă,
plăci pentru îmbrăcarea pereţilor din încăperi cu multă umezeală. Plăcile au forme
pătrate cu latura de 50 mm sau dreptunghiulare 150 x 25 (75; 12,5) mm, iar grosimea
de 6,5 mm. Spatele plăcilor este striat pentru o aderenţă optimă cu mortarul de
ciment.
 plăcile ceramice smălţuite CESAROM sunt plăcuţe policrome, smălţuite pe faţa
aparentă, cu dimensiunile de 2 x 2, 2 x 4, 4 x 8, 5 x 5 cm. Se utilizează la placarea
pereţilor interiori şi exteriori, se livrează în pachete de circa 32 x 32 cm, fiind lipite cu
faţa glazurată pe hârtie.

 gresia ceramică este un produs ceramic cu porozitate foarte mică, are o structură
compactă şi fin granulată. Se găseşte sub formă de clincher de construcţie, gresie
arhitecturală, cărămizi de pavaj, carouri şi pişcoturi pentru pardoseli interioare, tuburi
de canalizare glazurate.