Bilanțul contabil

 Definirea, tipurile şi funcţiile bilanţului

contabil
 Conţinutul şi structura bilanţului contabil
 Influenţa operaţiilor economice asupra
bilanţului contabil
 Obiectivele lecției
 Să definească bilanţul contabil;
 Să explice cum se obţine egalitatea bilanţieră;
 Să enumere capitolele bilanţului contabil;
 Să exemplifice diferite posturi de bilanţ;
 Să întocmească bilanţul contabil;
 Să deducă funcţiile bilanţului contabil;
 Să deosebească după criteriile cunoscute diferite tipuri
de bilanţuri;
 Să identifică modificărilor intervenite în pasivul și activul
bilanțului contabil sub influența operațiunilor economice;
 Să opereze cu termeni caracteristici subiectului;
 Bilanţul contabil
 Principala trăsătură a metodei contabilităţii
constă în dubla reprezentare a stării şi
mişcării patrimoniului întreprinderii.
 Bilanţul contabil este un procedeu de
reflectare, generalizare şi grupare ordonată în
formă valorică a activelor şi pasivelor la o
dată anumită. Bilanţul se prezintă sub forma
unui tabel, format din două părţi: partea din
stânga denumită activ, iar cea din dreapta
pasiv.
Forma prescurtată bilanţului contabil
Schema bilanţului contabil este:
Bilanţul contabil
încheiat la data _____________
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
Denumirea elementelor Denumirea elementelor
patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv
Total general – activ Total general – pasiv

În activul bilanţului se reflectă mjloacele economice ale întreprinderiise, iar

în pasivul bilanţului se reflectă sursele de formare a mijloacelor economice.
Fiecare element din activul şi pasivul bilanţului poartă denumirea
de post de bilanţ. Principala particularitate a bilanţului contabil
constă în egalitatea activelor şi pasivelor, adică total general-activ
trebuie să fie egal cu total general-pasiv. (Schematic A = P).
Egalitatea bilanţului contabil reiese din faptul că atît în activ, cît şi în pasiv
sunt reflectate unele şi aceleaşi mijloace economice, numai grupate după
diferite criterii.
Clasificarea bilanţului contabil
Funcţiile bilanţului contabil
 Conţinutul şi structura bilanţului
contabil
 În bilanţul contabil, patrimoniul este evidenţiat prin prisma
activului şi pasivului. Fiecare element din activul şi pasivul
bilanţului poartă denumirea de post de bilanţ
 În cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie de
modul de valorificare şi gradul de lichiditate, şi anume:
active imobilizate şi active circulante.
 În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile
de formare a surselor de finanţare (proprii şi împrumutate) şi
gradul lor de exigibilitate, cuprinzînd: capital propriu,
datorii pe termen lung şi datorii curente.
 Deci, bilanţul contabil conţine cinci capitole, dintre care două
sunt în activ: active imobilizate şi active circulante, iar trei, în
pasiv: capitalul propriu, datoriile pe termen lung şi datoriile
curente.
 Situație de problemă
Să se întocmească bilanţul contabil (respectând structura bilanțului contabil) în baza
informaţiei disponibile:
La 01.10 patrimoniul entităţii „PARMA” S.A. este format din:

Elementele patrimoniale Suma, lei

Mărfuri 18 483
Cont curent în monedă naţională 12 538
Profit nerepartizat al anilor precedenţi 3 221
Capital social 16 400
Avansuri pe termen scurt primite 10 000
Alte datorii pe termen scurt 10 124
Casa 220
Clădiri 11 000
Rezerve statutare 3 492
Amortizarea clădirilor 2 000
Obiecte de mică valoare și scurtă durată 2 000
Salariu calculat neachitat 10 310
Materiale 1 306
Valoarea mărfurilor livrate, dar neachitate 10 000
Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului
contabil
 Patrimoniul întreprinderii sa află într-un continuu proces de
mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma
operaţiilor economico-financiare. Aceste operaţii produc
modificări continue în volumul şi structura elementelor
patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ
corespunzătoare elementelor respective. Oricât de variate ar fi
operaţiile economice sub aspectul naturii şi conţinutului lor
economic, din punct de vedere al tipurilor de modificări pe care
le produc asupra activului şi pasivului, ele se grupează în patru
categorii şi anume:
Categoria I: Operaţii economice care produc modificări
numai în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ
şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de
activ, totalul activului rămânând neschimbat, egalitatea
menţinându-se (A+X-X = P).
 Exemplu
Se prezintă bilanţul contabil la începutul perioadei de gestiune.
Bilanţul contabil la ____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma ,lei

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 90 100

scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000

Cont curent în monedă 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

națională
Total 650 100 Total 650 100
Operaţia 1. Se ridică din contul curent în monedă națională suma de 40 000 lei şi
se depune în casieria întreprinderii. Operaţia dată determină o scădere de activ
(scade disponibilul de la contul curent) şi o creştere de activ (creşte numeralul în
casă) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare
devine 110 000 lei (150 000 – 40 000), iar numerarul din casă devine 40 100 lei
(100+40 000). Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 90 100
scurt
Casa 40 100 Datorii comerciale curente 250 000
Cont curent în 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
monedă națională
Total 650 100 Total 650 100
 Categoria a II
 Operaţii economice care produc
modificări numai în pasivul bilanţului, în
sensul creşterii unui post de pasiv şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui alt post de pasiv, totalul
pasivului rămânând neschimbat,
egalitatea bilanţieră menţinându-se
(A = P+X-X).
Operaţia 2. Din contul unui credit bancar se achită furnizorilor o datorie în
sumă de 200 000 lei, ajunsă la scadenţă. Operaţia dată determină o scădere
de pasiv (scad datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale) şi o
creştere de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu aceiaşi
sumă. Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale devin 50 000 lei
(250 000 – 200 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 290 100 lei
(90 100 + 200 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte
bilanţul după operaţia precedentă. Bilanţul contabil, după această operaţie, se
prezintă astfel:
Bilanţul contabil la ____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 290 100
scurt
Casa 40 100 Datorii comerciale curente 50 000
Cont curent în monedă 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
națională
Total 650 100 Total 650 100
 Categoria a III
 Operaţii economice care produc
modificări în ambele părţi ale bilanţului,
în sensul creşterii unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
creşterea unui post de pasiv, totalul
activului şi pasivului crescând cu suma
respectivă, egalitatea bilanţieră
menţinându-se (A+X = P+X).
Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de
procurare de 80 000 lei.
Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere
de pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Stocul de
mărfuri devine 380 000 lei (300 000 + 80 000), iar datoriile pe termen scurt privind
facturile comerciale (faţă de furnizori) devin 130 000 lei (50 000 + 80 000). Ca bilanţ
la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.
Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma ,lei
Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100
Casa 40 100 Datorii comerciale curente 130 000
Cont curent în monedă 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
națională
Total 730 100 Total 730 100
 Categoria a IV
 Operaţii economice care produc
modificări în ambele părţi ale bilanţului,
în sensul micşorării unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui post de pasiv, totalul
activului şi pasivului micşorându-se cu
suma respectivă, egalitatea bilanţieră
menţinându-se (A-X = P-X).
Operaţia 4. Din disponibilul de la contul de decontare se achită un credit bancar în
sumă de 100 000 lei ajuns la scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de la contul de
decontare) şi o scădere de pasiv (descresc creditele bancare pe termen scurt)
concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare devine 10
000 lei (110 000 – 100 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 190 100 lei
(290 100 - 100 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul
după operaţia precedentă.
Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma ,lei
Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen 190 100
scurt
Casa 40 100 Datorii comerciale curente 130 000
Cont curent în monedă națională 10 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 630 100 Total 630 100