Sari la conținut

Suhoi Su-57: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 43: Linia 43:
*Încărcătură de luptă: 7.500 kg;
*Încărcătură de luptă: 7.500 kg;
*Greutatea maximă la decolare: 37.000 kg;
*Greutatea maximă la decolare: 37.000 kg;
*Motoare: prototipurile folosesc 2 turbofane AL-41F1 cu puterea de 147 kN fiecare, varianta de serie va fi echipată cu o variantă îmbunătățită a motorului Al-41F1, cu o putere de 176 kN fiecare cu postcombustia pornită și 107 kn fiecare fără postcombustie;
*Motoare: prototipurile folosesc 2 turbofane AL-41F1 cu puterea de 147 kN fiecare, varianta de serie va fi echipată cu o variantă îmbunătățită a motorului Al-41F1, cu o putere de 176 kN fiecare cu postcombustia pornită și 107 kN fiecare fără postcombustie;
*Capacitate combustibil: 10.300 kg;
*Capacitate combustibil: 10.300 kg;



Versiunea de la 26 octombrie 2013 11:09

Suhoi T-50
TipAvion stealh, vânător multirol
Țară de origineRusia Rusia
ConstructorSuhoi
Zbor inaugural29 ianuarie 2010
Introducere2016
Starepreproducție
Beneficiar principalRusia Forțele Aeriene Rusești
India Forțele Aeriene Indiene
Alți beneficiariMarina Rusă
Bucăți fabricate4
Cost program$10.000 milioane
Cost unitar$47-57 milioane
VarianteSuhoi/HAL FGFA

Suhoi PAK FA (sau PAK-FA) este proiectul unui avion de luptă de generația a cincea dezvoltat de către Rusia. PAK FA provine de la formațiunea Perspectivnîi Aviațîonîii Complecs Frontovoi Aviațîi (Перспективный авиационный комплекс фронтовой авиации în rusă) care înseamnă Sistem Aviatic de Perspectivă pentru Aviația Tactică. PAK FA va înlocui MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker în forțele aeriene ruse. Zborul inaugural a avut loc în data de 29 ianuarie 2010[1] iar până la mijlocul lunii noiembrie făcuse deja 40 de zboruri. Cel de-al doilea exemplar T-50 a zburat prima oară în martie 2011.[2] [3][4][5][6]

Ministerul Apărării Ruse va cumpăra primele 10 exemplare de evaluare după 2012, apoi încă 60 de exemplare după 2016.[7][8][9]


În dezvoltarea avionului participă și India (versiunea indiană Suhoi/HAL FGFA fiind adaptată necesităților țării). Este considerat a fi la același nivel cu modelele americane de ultimă generație F-22 Raptor și F-35 Lightning II și este proiectat pentru a le contracara pe acestea.

Descriere

Deoarece avionul se află încă în faza de dezvoltare, caracteristicile de mai jos sunt estimative:

Caracteristici:

  • Echipaj: 1;
  • Lungime: 19,8 m;
  • Anvergura aripilor: 14 m;
  • Înălțime: 6,05 m;
  • Suprafața aripilor: 78,8 m2;
  • Greutate gol: 18.500 kg;
  • Greutate cu încărcătură: 28.800 kg;
  • Încărcătură de luptă: 7.500 kg;
  • Greutatea maximă la decolare: 37.000 kg;
  • Motoare: prototipurile folosesc 2 turbofane AL-41F1 cu puterea de 147 kN fiecare, varianta de serie va fi echipată cu o variantă îmbunătățită a motorului Al-41F1, cu o putere de 176 kN fiecare cu postcombustia pornită și 107 kN fiecare fără postcombustie;
  • Capacitate combustibil: 10.300 kg;

Performanță:

  • Viteză maximă: peste 2 mach (2.100-2.600 km/h) la altitudinea de 17.000 m;
  • Viteză de croazieră: 1.300-1.800 km/h;
  • Rază medie de acțiune: 5.500 km;
  • Plafon de zbor: 20.000 m;
  • Viteză ascensională: 350 m/s;
  • Încărcarea aripii: 330-470 kg/m2;
  • Raport putere/greutate: 1,10;
  • Forță g maximă suportată: peste 9g;

Armament:

  • Tunuri: prototipul T-50 nu este dotat cu tunuri. Varianta de serie va fi probabil echipată cu unul la două tunuri, cel mai probabil tunul GSh-301, calibru 30 mm.
  • Grinzi de acroșare: 10 grinzi de acroșare interne și până la 6 grinzi de acroșare externe:
    • două compartimente interne situate longitudinal în fuzelaj ce pot fi încărcate cu 4 rachete aer-aer RVV-BD (un derivat al rachetelor R-37 - câte 2 în fiecare);
    • două compartimente interne de mici dimensiuni, încastrate în aripi pentru 2 rachete aer-aer RVV-SD;
    • până la 6 grinzi de acroșare externe, pentru diferite tipuri de rachete și bombe, inclusiv racheta anti-navă de ultimă generație X-38;

Avionică:

  • Sistemul electronic integrat multifuncțional Sh121 (MIRES) ce cuprinde:
    • radarul N036 construit de Tihomirov NIIP:
      • sistemul principalul în banda X îl reprezintă radarul cu baleiaj electronic N036-1-01 având module de tip 1522 T / R;
      • 2 radare cu baleiaj electronic de mai mici dimensiuni în banda X de tip N036B-1-01 având module de tip 358 T / R, orientate către lateral pentru creșterea acoperirii unghiulare;
      • 2 radare în banda L de tip N036L-1-01 cu rol de identificare amic-inamic (IFF);
    • sistemul de bruiaj electronic L402 construit de institutul KNIRTI;
  • Sistemul integrat electrono-optic 101KS ce cuprinde:
    • sistemul 101KS-O: contramăsuri laser împotriva rachetelor cu ghidare în infraroșu;
    • sistemul 101KS-V: pentru detecție și urmărire în infraroșu a țintelor aeriene;
    • sistemul 101KS-U: conține senzori de avertizare pentru unde ultraviolete;
    • sistemul de ochire/ghidare 101KS-N;

Referințe

Note

Citații

Bibliografie

  • Butowski, Piotr. "Raptorski's Maiden Flight". Air International, Vol. 78, No 3, March 2010, pp. 30–37. Stamford, UK: Key Publishing.
  • Lake, Jon. "Sukhoi T-50 - Russia's Raptor?" Combat Aircraft, Vol. 11, No.4, April 2010.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suhoi PAK FA
Pagini de internet ofiocoale
Informații generale