Comuna Grădiștea, Brăila
| Grădiștea | |
| — Comună — | |
  Grădiștea Grădiștea (România) | |
| Coordonate: 45°15′15″N 27°22′29″E / 45.25417°N 27.37472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | Brăila |
| SIRUTA | 43279 |
| Reședință | Grădiștea |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Petre Andrei[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 64,16 km² |
| Populație (2002)[1][2] | |
| - Total | 2.669 locuitori |
| - Rezultate provizorii 2011 | ▼ 2236 locuitori locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 817065 |
| Prezență online | |
| Primăria comunei Grădiștea GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu.
Așezare
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23.
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul comunei actuale funcționau comunele Gradiștea de Jos și Gradiștea de Sus, în plasa Gradiștea a județului Râmnicu Sărat. Comuna Gradiștea de Jos avea în componență doar satul de reședință, cu o populație de 564 de locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887.[5] Comuna Gradiștea de Sus era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, Gradiștea de Sus Nouă și Custura, cu o populație totală de 1592 de locuitori. În comuna Gradiștea de Sus funcționau două școli de băieți cu 150 de elevi în total — una la Balta Albă fondată în 1886 și una la Gradiștea de Sus, fondată în 1871, ambele de către stat — precum și două biserici: una din 1871 la Gradiștea de Sus, și alta din 1886 la Balta Albă.[6] Satul Maraloiu făcea pe atunci parte din comuna Câineni.[7]
În 1925, cele două comune fuseseră unite sub numele de Grădiștea, comună cu 2766 de locuitori, făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și formată din satele Băile, Gradiștea de Sus, Gradiștea de Jos și Ibrianu.[8] Satul Maraloiu fusese transferat atunci comunei Amara.[9]
În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.[10][11]
Monumente istorice
Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Grădiștea inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este situl arheologic de la popina „Movila Crestată” aflat pe malul stâng al Buzăului, la 4 km sud-est de satul Grădiștea. Situl conține o așezare aparținând culturii geto-dace, din secolele al II-lea–I î.e.n.
Personalități
- Fănuș Neagu (n. 1932, d.2011), academician, director de teatru, dramaturg, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier, scriitor.
Vezi și
Note
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Grădiștea, Brăila”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011” (PDF). INSSE Brăila. . Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gradiștea-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 622.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gradiștea-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 622–623.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Maraloiul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 234–235.
- ^ „Comuna Grădiștea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Legături externe
- Locul care inghite vieti, 26 iunie 2006, Luiza Moldovan, Jurnalul Național
| ||||||||||||||||
| |||||||||||