Sari la conținut

Ianca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Ianca (dezambiguizare).
Ianca
—  oraș  —
Carte poștală cu orașul Ianca
Carte poștală cu orașul Ianca
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Ianca se află în România
Ianca
Ianca
Ianca (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°8′6″N 27°28′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.13500°N 27.47472°E

Țară România
Județ Brăila

SIRUTA43331
Înființare1834
Oraș1989

ReședințăIanca[*]
Componență

Guvernare
 - primar al orașului Ianca[*]Ionel Epureanu[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total186,14 km²

Populație (2021)
 - oraș8.969 locuitori
 - Densitate69 loc./km²
 - Urbană6.669 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal815202

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Ianca
Poziția localității Ianca
Poziția localității Ianca

Ianca este un oraș în județul Brăila, Muntenia, România, format din localitatea componentă Ianca (reședința), și din satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu. Are o populație de 8.969 locuitori (2021).

Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care duce spre nord la Șuțești (DN22), Râmnicelu, Gemenele și Cazasu (unde se termină în DN22.

Prin oraș trece și calea ferată Buzău–Brăila, pe care orașul este deservit de stațiile Ianca și Ianca Sat.



Componența etnică a orașului Ianca

     Români (88,77%)

     Romi (2%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (9,14%)




Componența confesională a orașului Ianca

     Ortodocși (89,6%)

     Alte religii (0,93%)

     Necunoscută (9,48%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Ianca se ridică la 8.969 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.343 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,77%), cu o minoritate de romi (2%), iar pentru 9,14% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,6%), iar pentru 9,48% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Ianca - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

monument în Ianca,Brăila

Satul Ianca a fost înființat în 1834. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca era reședința plășii Ianca din județul Brăila, și era formată din satele Ianca și Niculești, cu o populație totală de 1483 de locuitori ce trăiau în 820 de case. În comuna Ianca funcționau o fabrică de spirt înființată în 1878, 12 mori de vânt și una cu aburi, 2 biserici ortodoxe — una datând din 1834 și alta din 1885 — și două școli: una de băieți cu 69 de elevi înființată în 1863 și alta de fete, cu 42 de eleve, înființată în 1877.[5][6] Pe teritoriul orașului actual mai funcționau pe atunci și comunele Ionești-Berlești și Perișoru, tot în plasa Ianca. Comuna Ionești-Berlești avea reședința în satul Berlești începând din 1840; ea avea o populație de 244 de locuitori; aici funcționau o moară de vânt și o școală mixtă cu 16 elevi, dintre care 2 fete.[7] Comuna Perișoru avea în componență satele Perișoru, Plopu, Oprișenești și Jipești, cu 1164 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 61 de elevi înființată în 1852 și o biserică ortodoxă construită în 1854 de locuitori.[8]

În 1925, comuna Ianca avea în componență doar satul Ianca, cu 2545 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Ianca.[9] Comuna Perișoru era în aceeași plasă și avea satele Berlești, Oprișenești, Perișoru, Plopu Nou și cătunul Plopu Vechi, cu 2556 locuitori, comuna Ionești-Berlești fiind desființată.[10]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Perișoru (care între timp își schimbase numele în Plopu) a fost desființată și inclusă în comuna Ianca, comună arondată din nou județului Brăila, reînființat. Comuna a căpătat atunci actuala componență a orașului[11][12] În 1989, comuna Ianca a fost declarată oraș.[13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Primăria orașului Ianca,Brăila

Trei obiective din orașul Ianca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente memoriale sau funerare. Primul sunt crucile de piatră datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, aflate în cimitirul de lângă biserica din localitatea Ianca. Al doilea îl reprezintă statuia eroilor din Războiul de Independență al României și din Primul Război Mondial, ridicat în 1938 în fața casei de cultură de pe strada Brăilei. Un monument similar, ridicat în 1924, se află în satul Perișoru în dreptul școlii și bisericii.

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Ianca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ionel Epureanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal7         
Alianța pentru Unirea Românilor1         

Din cele 18614,05 ha cât totalizează teritoriul administrativ al orașului lanca, 1090,99 ha sunt ocupate de intravilanul celor 7 localități care se află în teritoriul administrativ, și anume:

  • lanca cu Gara lanca - 605,17 ha
  • Perișoru - 100,58 ha
  • Plopu - 98,23 ha
  • Berlești - 68,06 ha
  • Oprișenești - 81,3 ha
  • Târlele Filiu - 136,02 ha

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Orașul Ianca este înfrățit cu următoarea localitate:

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 16–17. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 17. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ionești-Berlești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 59. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Perișorul, com. rur., în județul Brăila” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 680. 
  9. ^ „Comuna Ianca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Comuna Perișoru în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1989”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ianca