Sari la conținut

Frank Carlucci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Frank Carlucci
Date personale
Nume la naștereFrank Charles Carlucci III Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Scranton, Pennsylvania, SUA[3] Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
McLean⁠(d), Fairfax, Virginia, SUA[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul național Arlington[*]​[5] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboala Parkinson Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
political adviser[*][[political adviser (professional who promotes the election of certain candidates or the interests of certain groups)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6] Modificați la Wikidata
Al 16-lea Secretar al apărării al Statelor Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deCaspar Weinberger
Succedat deDick Cheney
Al 15-lea consilier pentru securitate națională Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJohn Poindexter[*][[John Poindexter (retired American naval officer and Department of Defense official)|​]]
Succedat deColin Powell
Al 18-lea Secretar adjunct al Apărării SUA Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deW. Graham Claytor, Jr.[*][[W. Graham Claytor, Jr. (American government official (1912-1994))|​]]
Succedat deW. Paul Thayer[*]​
Al 13-lea Deputy Director of the Central Intelligence Agency Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deBobby Ray Inman[*][[Bobby Ray Inman (United States Navy admiral)|​]]
Ambasador al Statelor Unite în Portugalia[*]​ Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Precedat deStuart Nash Scott[*][[Stuart Nash Scott (diplomat american)|​]]
Succedat deRichard J. Bloomfield[*][[Richard J. Bloomfield (diplomat american)|​]]
PremiiDoublespeak Award[*]​ ()
Ordinul Prințul Henric în grad de mare cruce[*]​ ()
Presidential Citizens Medal[*][[Presidential Citizens Medal (award)|​]] ()
Partid politicRep  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Princeton ()
Harvard Business School[*]​ (Master of Business Administration[*][[Master of Business Administration (master's degree in business leadership)|​]], )
Universitatea Harvard
Wyoming Seminary[*][[Wyoming Seminary (private primary and secondary school in Kingston, Pennsylvania, US)|​]] ()
Princeton School of Public and International Affairs[*][[Princeton School of Public and International Affairs (professional public policy school at Princeton University)|​]]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Frank Charles Carlucci III GCIH (n. , Scranton, Pennsylvania, SUA – d. , McLean⁠(d), Fairfax, Virginia, SUA) a fost un politician și diplomat american. A ocupat funcția de secretar al apărării între 1987 și 1989 în cabinetul președintelui Ronald Reagan,[7] fiind primul italoamerican care ocupă această funcție.

Carlucci a ocupat diverse funcții guvernamentale importante, fiind director al Office of Economic Opportunity⁠(d) în cadrul administrației Nixon⁠(d), direct adjunct al CIA⁠(d) în cadrul administrației Carter⁠(d), respectiv secretar adjunct al apărării și consilier pentru securitate națională⁠(d) în cadrul administrației Reagan⁠(d).

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Carlucci s-a născut în Scranton, Pennsylvania, fiul lui Roxann (născută Bacon) și al lui Frank Charles Carlucci Jr., un broker. Tatăl său era de origine italiană și elvețiană.[8] Bunicul său de loc din Santomenna, Italia.[9]

După ce a absolvit Seminarul din Wyoming⁠(d) în 1948, Carlucci a urmat Universitatea Princeton, unde a fost coleg de cameră cu Donald Rumsfeld. Carlucci a absolvit Școala de afaceri publice și internaționale Princeton⁠(d) în 1952 cu o lucrare de 153 de pagini intitulată „Two American Businesses in Costa Rica”.[10] Apoi a urmat Harvard Business School⁠(d) între 1954 și 1955. [11] A fost ofițer în marina Statelor Unite din 1952 până în 1954.[12] A fost angajat la United States Foreign Service⁠(d) și a lucrat pentru Departamentul de Stat din 1956 până în 1969.[13]

Cariera

[modificare | modificare sursă]

În 1961, Carlucci a devenit al doilea secretar la Ambasada SUA în Republica Democrată Congo⁠(d). În acea perioadă, Patrice Lumumba, primul prim-ministru al țării de după obținerea independenței, a fost ucis în ianuarie 1961 în timpul crizei congoleze.[14]

Conform documentelor guvernamentale americane publicate ulterior, președintele american Dwight Eisenhower a ordonat CIA să-l elimine pe Lumumba.[15][16] Stenograma reuniunii Consiliul de Siguranță Națională⁠(d) din august 1960 confirmă că Eisenhower i-a cerut directorului CIA, Allen Dulles, să-l „elimine” pe liderul congolez.[17] Robert H. Johnson, însărcinat cu transcrierea conversațiilor, a depus mărturie în fața Senate Intelligence Committee⁠(d) în 1975. Cu toate acestea, anchetele ulterioare au indicat că Lumumba a fost executat la ordinul unui politician rival, Moïse Tshombe⁠(d), liderul statului Katanga, cu ajutorul belgienilor.[15][18]

Potrivit diplomatului Robert B. Oakley⁠(d), Carlucci s-a împrietenit cu viitorul prim-ministru al Congoului, Cyrille Adoula⁠(d) în perioada 1959-1960, când acesta era membru al Parlamentului congolez.[19] Conform secretarului de stat James Schlesinger, Adoula a început discuțiile cu președintele John F. Kennedy la Casa Albă cu întrebarea „Unde este Carlucci?”, iar reacția lui Kennedy a fost „Cine naiba este Carlucci?”. Președintele l-a trimis pe secretarul de stat Dean Rusk⁠(d) să-l găsească.[20] De asemenea, Oakley menționează că acel moment a reprezentat „începutul ascensiunii meteorice a lui Carlucci!”.[21]

Un film biografic⁠(d) fictiv din 2000 - intitulat Lumumba⁠(d) și regizat de Raoul Peck⁠(d) - l-a portretizat pe Carlucci ca fiind implicat în eliminarea lui Lumumba.[22][23] Carlucci a negat cu vehemență acuzațiile și a deschis un proces pentru a împiedica utilizarea numelui său în film.[22][23]

Funcții în administrațiile prezidențiale

[modificare | modificare sursă]

În 1969, când președintele Richard Nixon l-a convins pe membrul Camerei Reprezentanților Donald Rumsfeld să-și părăsească postul pentru a deveni directorul Office of Economic Opportunity (OEO), agenția fondată de Sargent Shriver⁠(d) cu scopul de a lupta împotriva programului War on Poverty⁠(d) introdus de Lyndon Johnson, Rumsfeld l-a transferat pe Carlucci la OEO din Departamentul de Stat pentru a conduce organizația Community Action Agency⁠(d).[24] Acesta a fost subsecretar pentru Sănătate, Educație și Asistență socială când Caspar Weinberger ocupa funcția de secretar în cadrul administrației Nixon.[24]

Ca urmare a inundațiilor catastrofale cauzate de uraganul Agnes⁠(d) în iunie 1972, Nixon l-a însărcinat pe Carlucci cu coordonarea trupelor federale în nord-estul statului Pennsylvania deoarece era de loc din regiune. La acea vreme, Agnes a provocat cele mai mari distrugeri din istoria Statelor Unite, iar Wyoming Valley⁠(d) a fost una dintre cele mai afectate zone. Rolul său în gestionarea situației a fost considerat pozitiv atât de către oficialii statali și locali, cât și de comunitate.[25]

Carlucci a devenit ambasador în Portugalia⁠(d) și a ocupat funcția din 1974 până în 1977.[26] Este considerat unul dintre învingătorii loviturii de stat din 25 noiembrie 1975⁠(d) din Portugalia.[27] Carlucci American International School of Lisbon⁠(d), cea mai veche școală internațională⁠(d) din Peninsula Iberică, îi poartă numele.

Carlucci a fost director adjunct al CIA din 1978 până în 1981 sub directorul Stansfield Turner⁠(d).[28]

Post-politică

[modificare | modificare sursă]

Afaceri

[modificare | modificare sursă]

Carlucci a fost președintele Grupului Carlyle⁠(d) din 1992 până în 2003, iar apoi președinte emerit până în 2005.[29][30] A dezvoltat afaceri cu următoarele companii: Ashland Global⁠(d), General Dynamics, Westinghouse⁠(d), Neurogen, CB Commercial Real Estate, Nortel, BDM International⁠(d), Quaker Oats⁠(d) și Kaman Corporation⁠(d).[31] A fost directorul firmei de securitate Wackenhut⁠(d)[32] și cofondator al Frontier Group, o firmă de investiții de capital privat.[33] Carlucci a fost membru al consiliului consultativ al G2 Satellite Solutions și președinte emerit al Nortel.[34]

Organizații

[modificare | modificare sursă]

Carlucci a fost afiliat think-tank-ului conservator Project for the New American Century⁠(d) (PNAC).[35] A fost președinte emerit al Consiliului de afaceri Statele Unite-Taiwan⁠(d), fiind președinte în perioada 1999-2002; succesorul său a fost William Cohen⁠(d).[36][37] A fost membru al consiliului de administrație al RAND Corporation[38] și copreședinte fondator al consiliului consultativ al Centrului RAND pentru Politici Publice din Orientul Mijlociu.[39] De asemenea, a fost membru al consiliului de onoare al Drug Policy Alliance⁠(d), un grup care pledează pentru legalizarea drogurilor⁠(d).[40]

Viața personală și moartea

[modificare | modificare sursă]

Carlucci a fost căsătorit cu Billie Jean Anthony din 1954 până în 1974.[41] Aceștia au avut doi copii.[41] Carlucci s-a căsătorit apoi cu Marcia McMillan Myers din 1976 până la moartea sa. Au avut împreună o fiică.[41]

Bolnav de Parkinson, Carlucci a murit pe 3 iunie 2018 din cauza unor complicații în casa sa din McLean, Virginia⁠(d) la vârsta de 87 de ani.[42][43]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://history.state.gov/departmenthistory/people/carlucci-frank-charles  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Frank Carlucci, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d https://www.nytimes.com/2018/06/04/obituaries/frank-carlucci-dead.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b Frank Carlucci, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ https://ancexplorer.army.mil/publicwmv/index.html#/arlington-national/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ „Frank C. Carlucci – Ronald Reagan Administration”. Office of the Secretary of Defense – Historical Office. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Mazur, Suzan (). „Suzan Mazur: Frank Carlucci I, "Sublime Prince"”. Scoop News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Carlucci, Frank Charles (). „Two American Businesses in Costa Rica”. 
  11. ^ „Frank Carlucci, Carlyle chairman who led Pentagon, dies at 87”. Pensions and Investments. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Nelan, Bruce (). „Frank Carlucci, defense secretary and tamer of federal bureaucracies, dies at 87”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ David Akerman (). „Who Killed Lumumba?”. BBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b David Akerman (). „Who Killed Lumumba?”. BBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Michael S. Mayer (). The Eisenhower Years. Infobase Publishing. p. 44. ISBN 978-0-8160-5387-2. Accesat în . 
  17. ^ Kettle, Martin (). „President 'ordered murder' of Congo leader”. The Guardian. London. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Witte, Ludo de (). The Assassination of Lumumba. Verso. p. 78. ISBN 1859844103. Accesat în . 
  19. ^ Kennedy, Charles Stuart; Stern, Thomas (). „AMBASSADOR ROBERT B. OAKLEY” (PDF). Association for Diplomatic Studies and Training. pp. 16–17. Accesat în . 
  20. ^ Shorrock, Tim (). „Company Man”. The Nation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Kennedy, Charles Stuart; Stern, Thomas (). „AMBASSADOR ROBERT B. OAKLEY” (PDF). Association for Diplomatic Studies and Training. p. 17. Accesat în . 
  22. ^ a b Shorrock, Tim (). „Company Man”. The Nation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ a b „"Carlucci" bleeped from HBO version of Lumumba”. WSWS. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Frank Carlucci III, key figure in Agnes flood recovery, dies at 87”. Pocono Record. . Accesat în . 
  26. ^ „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ JOÃO PEDRO HENRIQUES. „Frank Carlucci parecia "um típico mafioso italiano"”. Diário de Notícias. Accesat în . 
  28. ^ „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Frank Carlucci, Carlyle Chairman Who Led Pentagon, Dies at 87”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „BDM International”. Brand.Edgar. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Frank Carlucci Demands His $37 Million”. Courthouse News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Frank C. Carlucci Biography”. Bloomberg. Accesat în . 
  34. ^ „Frank C. Carlucci”. CSIS. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ B.W.Holmes (decembrie 2004). „Partial list of people associated with the Project For The New American Century”. Reasoned spirituality. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „About the Council”. US-Taiwan Business Council. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Conley, Richard S. (). Historical Dictionary of the Reagan-Bush Era (ed. 2). Rowman & Littlefield. p. 50. ISBN 978-1538101810. Accesat în . 
  38. ^ „The Carluccis Support RAND's Commitment to Follow the Research Wherever It Leads”. RAND. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Frank Charles Carlucci III”. SourceWatch. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ DPA 2010 Annual Report, p. 22.
  41. ^ a b c „Frank Carlucci”. NNDB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Nelan, Bruce (). „Frank Carlucci, defense secretary and tamer of federal bureaucracies, dies at 87”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Frank C. Carlucci, Diplomat and Defense Secretary to Reagan, Dies at 87”. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frank_Carlucci&oldid=16562110