Conservatorii și Reformiștii Europeni
Conservatorii și Reformiștii Europeni | |
Abreviere | ECR CRE |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Giorgia Meloni |
Secretar general | Nicola Procaccini Joachim Brudziński |
Date | |
Înființat | 22 iunie 2009 |
Sediu | Bruxelles |
Informații | |
Ideologie oficială | |
Poziție politică |
|
Afiliere europeană | Partidul CRE ECPM ALE |
Parlamentul European | 78 / 705
|
Prezență online | |
www.ecrgroup.eu | |
Modifică date / text |
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (abreviat CRE) [14] este un grup politic din Parlamentul European moderat eurosceptic[15][16][17][18][19] și anti-federalist.[20][15][21] CRE este grupul parlamentar al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (Partidul CRE), dar de asemenea include eurodeputați de la alte partide europene și eurodeputați neafiliați.
Ideologic, grupul este în mare eurosceptic, anti-federalist și de dreapta, cu fracțiuni de centru-dreapta și extremă dreapta.[6] Obiectivul principal al CRE este de a se opune integrării europene necontrolate, extinderii și evoluției potențiale a Uniunii Europene (UE) într-un superstat european federal pe baza eurorealismului și să se asigure că UE nu încălcă puternic treburile interne de stat și și luarea deciziilor regionale în țările membre UE.[22] De asemenea, pledează pentru controale mai stricte asupra imigrației. CRE conține facțiuni ale partidelor conservatoare din punct de vedere social, populiste de dreapta, conservatoare liberale, creștin-democrate, de extremă dreapta și național-conservatoare, care subscriu toate la o poziție anti-federalistă și eurorealistă sau eurocritică.
În cadrul CRE, unele partide și eurodeputați promovează un euroscepticism moderat, spre deosebire de o respingere totală a existenței UE caracterizată de anti-EU-ism sau euroscepticismul dur, prin solicitarea reformei democratice a UE, mai multă transparență, modificări ale UE. Politicile de migrație/azil ale zonei euro și ale UE și reducerea unora dintre puterile și birocrația UE, menținând în același timp liberul comerț și cooperarea nerestricționate între națiuni.[23][24] Alte partide și deputați individuali din cadrul grupului susțin retragerea completă din bloc, referendumurile privind apartenența la UE și opoziția față de zona euro.[25]
CRE a fost fondată în jurul Mișcării pentru Reformă Europeană, după alegerile europene din 2009, la ordinul liderului Partidului Conservator Britanic David Cameron.
În timpul celui de al 10-lea Parlament European, cel mai mare partid din grup ca număr de eurodeputați este Frații Italiei (FdI), urmat de partidul polonez Lege și Justiție (PiS).
Membrii prezenți în Parlamentul European
[modificare | modificare sursă]Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europen cuprinde următoarele partide naționale:
2024-prezent
[modificare | modificare sursă]Țară | Partid național | Partid european | MPE | Parlamentul național | |
---|---|---|---|---|---|
Belgia | Noua Alianță Flamandă Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA) |
EFA | 3 / 21
|
33 / 122
| |
Bulgaria | Există un Astfel de Popor Има такъв народ (ITN) |
Nu are | 1 / 17
|
16 / 240
| |
Croația | Mișcarea Patriei Domovinski pokret (DP) |
Nu are | 1 / 12
|
11 / 151
| |
Cipru | Frontul Național Popular
Εθνικό Λαϊκό Μέτωπο (ELAM) |
Nu are | 1 / 6
|
3 / 56
| |
Republica Cehă | Partidul Civic Democrat Občanská demokratická strana (ODS) |
Partidul CRE | 3 / 21
|
57 / 281
| |
Danemarca | Democrații Danemarcei
Danmarksdemokraterne (Æ) |
Nu are | 1 / 15
|
14 / 179
| |
Estonia | Independent | Independent | 1 / 7
|
– | |
Finlanda | Partidul Finlandezilor
Perussuomalaiset (PS) |
Nu are | 1 / 15
|
45 / 200
| |
Franța | Mișcarea Conservatoare
Mouvement conservateur (MC) |
Nu are | 1 / 81
|
0 / 577
| |
Independenți | Independent | 3 / 81
|
– | ||
Grecia | Soluția Greacă Ελληνική Λύση (ΕΛ) |
Nu are | 2 / 21
|
11 / 300
| |
Italia | Frații Italiei Fratelli d'Italia (FdI) |
Partidul CRE | 24 / 76
|
184 / 600
| |
Letonia | Alianța Națională Nacionālā Apvienība (NA) |
Partidul CRE | 2 / 9
|
13 / 100
| |
Lista Unită
Apvienotais saraksts (AS) |
Nu are | 1 / 9
|
15 / 100
| ||
Lituania | Acțiunea Electorală a Polonezilor în Lituania - Alianța Familiilor Creștine Lietuvos lenkų rinkimų akcija – Krikščioniškų šeimų sąjunga (LLRA–KŠS) |
Partidul CRE | 1 / 11
|
3 / 141
| |
Uniunea Fermierilor și Verzilor Lituaneni
Lietuvos valstiečių ir žaliųjų sąjunga (LVŽS) |
Nu are | 1 / 11
|
19 / 141
| ||
Luxemburg | Alternativa pentru Reformă Democratică
Alternativ Demokratesch Reformpartei (ADR) |
Partidul CRE | 1 / 6
|
5 / 60
| |
Țările de Jos | Partidul Politic Reformat Staatkundig Gereformeerde Partij (SGP) |
ECPM | 1 / 31
|
5 / 225
| |
Polonia | Lege și Justiție Prawo i Sprawiedliwość |
Partidul CRE | 18 / 52
|
193 / 560
| |
Polonia Suverană
Suwerenna Polska (SP) |
Nu are | 2 / 52
|
17 / 560
| ||
România | Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Nu are | 5 / 33
|
37 / 466
| |
Partidul Național Conservator Român (PNCR) | ECPM | 1 / 33
|
0 / 466
| ||
Suedia | Democrații Suedezi Sverigedemokraterna (SD) |
Partidul CRE | 3 / 21
|
72 / 349
| |
Uniunea Europeană | Total
|
78 / 705
|
2019-2024
[modificare | modificare sursă]Țară | Partid național | Partid european | MPE | Parlamentul național | |
---|---|---|---|---|---|
Belgia | Noua Alianță Flamandă Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA) |
EFA | 3 / 21
|
34 / 210
| |
Bulgaria | IMRO – Mișcarea Națională Bulgară ВМРО – Българско Национално Движение (ВМРО-БНД) |
Partidul CRE | 2 / 17
|
0 / 240
| |
Croația | Partidul Conservator Croat Hrvatska konzervativna stranka (HKS) |
Partidul CRE | 1 / 12
|
2 / 151
| |
Republica Cehă | Partidul Civic Democrat Občanská demokratická strana (ODS) |
Partidul CRE | 4 / 21
|
34 / 281
| |
Germania | Partidul Familiei din Germania Familienpartei Deutschlands |
ECPM | 1 / 96
|
0 / 709
| |
Grecia | Soluția Greacă Ελληνική Λύση (ΕΛ) |
Nu are | 1 / 21
|
12 / 300
| |
Italia | Frații Italiei Fratelli d'Italia (FdI) |
Partidul CRE | 6 / 76
|
119 / 951
| |
Letonia | Alianța Națională Nacionālā Apvienība (NA) |
Partidul CRE | 2 / 8
|
13 / 100
| |
Lituania | Acțiunea Electorală a Polonezilor în Lituania - Alianța Familiilor Creștine Lietuvos lenkų rinkimų akcija – Krikščioniškų šeimų sąjunga (LLRA–KŠS) |
Partidul CRE | 1 / 11
|
3 / 141
| |
Țările de Jos | JA21 Juiste Antwoord 2021 (JA21) |
Nu are | 3 / 29
|
3 / 225
| |
Partidul Politic Reformat Staatkundig Gereformeerde Partij (SGP) |
ECPM | 1 / 29
|
3 / 225
| ||
Polonia | Lege și Justiție (Dreapta Unită) Prawo i Sprawiedliwość |
Partidul CRE | 24 / 52
|
170 / 560
| |
Polonia Unită (Dreapta Unită) Solidarna Polska (SP) |
Partidul CRE | 2 / 52
|
16 / 560
| ||
Independent | Partidul CRE | 1 / 52
|
- | ||
România | Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | ECPM | 1 / 33
|
0 / 466
| |
Slovacia | Libertate și Solidaritate Sloboda a Solidarita (SaS) |
Partidul CRE | 2 / 14
|
10 / 150
| |
Spania | Vox | Partidul CRE | 4 / 59
|
33 / 615
| |
Suedia | Democrații Suedezi Sverigedemokraterna (SD) |
Partidul CRE | 3 / 21
|
72 / 349
| |
Uniunea Europeană | Total
|
62 / 705
| |||
[26][27] |
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „European Union”. Parties and Elections in Europe. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Alan Siaroff (). Comparative European Party Systems: An Analysis of Parliamentary Elections Since 1945. Taylor & Francis. p. 469. ISBN 978-1-317-49876-6.
- ^ [1][2]
- ^ Rathgeb, Philip (), United in Diversity: The Economic Policy Platforms of the EU’s Far Right (în engleză), 2024 (2), Intereconomics
- ^ Tim Bale; Seán Hanley; Aleks Szczerbiak (martie 2010). „'May Contain Nuts'? The Reality behind the Rhetoric Surrounding the British Conservatives' New Group in the European Parliament”. The Political Quarterly. 81 (1): 85–98. doi:10.1111/j.1467-923X.2009.02067.x.
when taken together they form not so much a coherent whole as a mix of liberal conservatives (the Conservatives, ODS, LDD and MDF) and conservative nationalists (PiS and TB-LNNK).
- ^ a b
- Ingeborg Toemmel (). The European Union: What it is and how it Works. Palgrave Macmillan. p. 158. ISBN 978-1-137-42754-0.
- „EU parliament sees birth of new right-wing group”. EUobserver. . Accesat în .
- „Tory minders gag right-wing allies in the ECR”. The Times. London. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- „New-look European Parliament”. BBC News. . Accesat în .
- ^ „Ursula von der Leyen makes final pledges to secure EU's top job”. The Guardian. .
Von der Leyen says in her letters that she hopes the "snapshot" on her positions, some of which are retreads of previous proposals from the commission, will reassure her critics, although there is a risk of putting off MEPs within the more Eurosceptic and rightwing European Conservatives and Reformists group, in which Poland's Law and Justice is the largest party.
- ^ „Explainer: Von der Leyen's rocky path to confirmation as EU Commission chief”. Reuters. .
The right-wing European Conservatives and Reformists (ECR), will decide just ahead of the vote whether to support von der Leyen, but officials say the group is divided over the issue.
- ^ [6][7][8]
- ^ „Dutch and Greek far-right parties join ECR Group”. European Interest. .
- ^ McDonnell, Duncan; Werner, Annika (). „Respectable radicals: why some radical right parties in the European Parliament forsake policy congruence”. Journal of European Public Policy. 25 (5): 747–763. doi:10.1080/13501763.2017.1298659. ISSN 1350-1763.
- ^ Falkner, Gerda; Plattner, Georg (). „Populist Radical Right Parties and EU Policies: How coherent are their claims?” (PDF). EUI Working Paper RSCAS (38): 5.
- ^ [10][11][12]
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteSCR16665126
- ^ a b Christophe Gillissen (). Ireland: Looking East. Peter Lang. p. 157. ISBN 978-90-5201-652-8.
- ^ Jørn Holm-Hansen (). „Continuity and Change in Polish Party Politics Since 1989”. În Ingo Peters; Elisabeth Bakke. 20 Years Since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. BWV Verlag. p. 277. ISBN 978-3-8305-1975-1. Accesat în .
- ^ Senem Aydin-Düzgit (). Constructions of European Identity: Debates and Discourses on Turkey and the EU. Palgrave Macmillan. p. 16. ISBN 978-1-137-28351-1.
- ^ Hans Slomp (). Europe, A Political Profile: An American Companion to European Politics [2 volumes]: An American Companion to European Politics. ABC-CLIO. p. 245. ISBN 978-0-313-39182-8.
- ^ Matt Cole; Helen Deighan (). Political Parties in Britain. Oxford University Press. p. 39. ISBN 978-0-7486-6903-5.
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteFoget
- ^ „Conservative MEPs form new group”. BBC. . Accesat în .
- ^ Reformists, European Conservatives and. „ECR Group – European Conservatives and Reformists Group”. ecrgroup.eu. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Erkanor Saka (). Mediating the EU: Deciphering the Transformation of Turkish Elites (PhD Thesis). p. 202. ISBN 978-1-109-21663-9. Accesat în .[nefuncțională]
- ^ Matthew (). „Why anti-EUism is not left-wing”. Workers' Liberty. Alliance for Workers Liberty. Accesat în .
- ^ „Senior Tory MEP urged to quit over Brexit support”. Politico. . Accesat în .
- ^ „Search | MEPs | European Parliament”. European Parliament. Accesat în .
- ^ „About”. ECR Group. Accesat în .
|