Sari la conținut

Haceatur Abovian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Haceatur Abovian
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kanaker⁠(d), Erevan, Armenia[1][2][4] Modificați la Wikidata
Decedat (38 de ani)[5][6][4] Modificați la Wikidata
Erevan, Imperiul Rus[4] Modificați la Wikidata
CopiiVardan Abovian[*][[Vardan Abovian |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieHanatul Erevan
 Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Etniearmean Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, romancier, dramaturg, pedagog
Limbi vorbitelimba armeană[4] Modificați la Wikidata
StudiiMayr At’oṙ Sowrb Ēǰmiaçin[*][[Mayr At’oṙ Sowrb Ēǰmiaçin (governing body of the Armenian Apostolic Church)|​]] ()[1]
Nersiseanskaia șkola[*][[Nersiseanskaia șkola (school in Tiflis, Tiflis Governorate, then Russian Empire and later Georgia and the Soviet Union)|​]] ()[1]
Derptski universitet[*][[Derptski universitet ((1802-1917) — the second of the twelve Imperial Universities of the Russian Empire. In 1893 it was renamed the Imperial University of Yuryev.)|​]] ()[1][2]
PregătireQ16397853[*]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Limbilimba armeană  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literariluminism, romantism
PatronajMănăstirea Sanahin[1]
Mayr At’oṙ Sowrb Ēǰmiaçin[*][[Mayr At’oṙ Sowrb Ēǰmiaçin (governing body of the Armenian Apostolic Church)|​]]  Modificați la Wikidata
Subiecterenașterea Armeniei
Specie literarăroman, poezie, teatru
Opere semnificativeVerk’ Hayastani[*][[Verk’ Hayastani |​]]  Modificați la Wikidata

Haceatur Abovian (n. , Kanaker⁠(d), Erevan, Armenia – d. , Erevan, Imperiul Rus) a fost un scriitor iluminist, pedagog și etnograf armean, întemeietorul literaturii armene moderne, militant pentru renașterea Armeniei. Activitatea lui s-a desfășurat sub influența gândirii sociale antifeudale ruse.

Opera sa principală este romanul realist Rănile Armeniei (Werkh hajastani, 1841), care înfățișează lupta de eliberare națională și socială a poporului armean în perioada Războiului Ruso-Persan din 1826-1828. A mai scris povestiri, schițe, fabule, piese de teatru, eseuri.

  1. ^ a b c d e f Enciclopedia armeană[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c «Vsiu jizn mne vezlo na horoșih liudei»: beseda s N.A. Grigorian 9 marta 2006 goda[*][[«Vsiu jizn mne vezlo na horoșih liudei»: beseda s N.A. Grigorian 9 marta 2006 goda (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Haykakan hamaṙot hanragitaran[*][[Haykakan hamaṙot hanragitaran (Armenian encyclopedia)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c d e Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 7  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  6. ^ Pedagogi i psihologi mira 

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.

Subiecte ArmeniaArmeniLimba armeană

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal