Sari la conținut

Johnny Winter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Johnny Winter
Date personale
Nume la naștereJohn Dawson Winter III Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Beaumont⁠(d), Texas, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[5][2][7][3] Modificați la Wikidata
Bezirk Bülach⁠(d), cantonul Zürich, Elveția[8] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboală Modificați la Wikidata
Frați și suroriEdgar Winter[*][[Edgar Winter (muzician american)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiechitarist
cântăreț
cântăreț-compozitor
producător muzical Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[9] Modificați la Wikidata
StudiiBeaumont High School[*][[Beaumont High School (high school in Beaumont, Jefferson County, Texas)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalblues
rhythm and blues[1]  Modificați la Wikidata
Instrument(e)chitară[1]
Mandolină
muzicuță
voce[*][1]  Modificați la Wikidata
Case de discuriColumbia Records  Modificați la Wikidata
PremiiBlues Music Award[*][[Blues Music Award (award)|​]]
Grammy Award for Best Blues Album[*][[Grammy Award for Best Blues Album |​]]  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăJohnny Winter discography[*][[Johnny Winter discography (Wikimedia artist discography)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

John Dawson Winter III (n. , Beaumont⁠(d), Texas, SUA – d. , Bezirk Bülach⁠(d), cantonul Zürich, Elveția) a fost un cântăreț și chitarist american.[10] Winter a fost cunoscut pentru albumele sale de blues rock și spectacolele live susținute spre finalul anilor 1960 și pe parcursul anilor 1970. De asemenea, a produs trei albume câștigătoare ale premiului Grammy pentru cântărețul și chitaristul de blues Muddy Waters⁠(d). După timpul petrecut alături de Waters, Winter a înregistrat câteva albume de blues nominalizate la Grammy. În 1988, a fost inclus în Blues Foundation⁠(d) Hall of Fame, iar în 2003 a fost numit pe locul 63 în lista revistei Rolling Stone a celor „100 cei mai buni chitariști ai tuturor timpurilor”.[11]

Johnny Winter s-a născut în Beaumont, Texas⁠(d) pe 23 februarie 1944.[12] Dragostea sa pentru muzică și a fratelui său mai mic Edgar⁠(d) (născut în 1946) a fost insuflată de părinții lor încă de la o vârstă fragedă.[12] Ambii s-au născut cu albinism⁠(d). Tatăl lor, John Dawson Winter Jr. (1909–2001), originar din Leland, Mississippi⁠(d), a fost, de asemenea, un muzician care cânta la saxofon și la chitară. Când Winter avea zece ani, cei doi frați au apărut la o emisiune locală pentru copii cu Johnny cântând la ukulele.

Cariera sa a început la vârsta de 15 ani, când formația sa - Johnny and the Jammers - a lansat „School Day Blues” la o casă de discuri din Houston.[13] În aceeași perioadă, a participat la spectacolele unor artiști de blues precum Muddy Waters, BB King și Bobby Bland⁠(d). La începutul carierei sale, Winter era prezent la concertele susținute de Roy Head⁠(d) și the Traits în zona Beaumont, iar în 1967 a înregistrat o melodie alături de aceștia intitulată „Tramp⁠(d)”. În 1968, a lansat primul său album - The Progressive Blues Experiment⁠(d) - la casa de discuri Sonobeat Records⁠(d) din Austin.

Winter a ieșit din anonimat în decembrie 1968, când Mike Bloomfield⁠(d), pe care l-a întâlnit în Chicago, l-a invitat să interpreteze o melodie în timpul unui concert susținut de Bloomfield și Al Kooper⁠(d) la Fillmore East⁠(d) din New York City. Reprezentanți ai casei de discuri Columbia Records, cei care au lansat albumul Super Session⁠(d) al lui Kooper, erau prezenți la concert. Winter a interpretat melodia „It's My Own Fault” de B.B. King și a fost aplaudat de public, iar câteva zile mai târziu a semnat un contact cu Columbia Records, acesta primind un avans de 600.000 de dolari.[14]

Primul album al lui Winter, Johnny Winter⁠(d), a fost înregistrat și lansat în 1969. [15] Acesta a fost înregistrat împreună cu basistul Tommy Shannon⁠(d) și bateristul Uncle John Turner, Edgar Winter la clape și saxofon, Willie Dixon⁠(d) la contrabas și Big Walter Horton⁠(d) la muzicuță. Albumul cuprindea câteva compoziții care au devenit populare: „Dallas”, „Good Morning, School Girl⁠(d)” (de Sonny Boy Williamson I⁠(d)) și „Be Careful with a Fool” de B.B. King.[15]

Succesul albumul a coincis cu relansarea albumului The Progressive Blues Experiment de către casa de discuri Imperial Records⁠(d).[16] În același an, Winter a plecat în turneu și a cântat la mai multe festivaluri rock, inclusiv la Woodstock.[16] După ce fratele său a devenit membru al formației, Winter a înregistrat cel de-al doilea album al său, Second Winter⁠(d), în Nashville în 1969.[17] Johnny a avut o scurtă relație cu Janis Joplin, care a culminat cu un concert la Madison Square Garden în New York, unde cei doi au cântat împreună pe scenă.[18]

Albume de studio

[modificare | modificare sursă]
  • The Progressive Blues Experiment (Sonobeat 1968, relansat de UA/Imperial 1969)
  • Johnny Winter (Columbia 1969)
  • Second Winter (Columbia 1969)
  • Johnny Winter And (Columbia 1970)
  • Still Alive and Well (Columbia 1973)
  • Saints & Sinners (Columbia 1974)
  • John Dawson Winter III (Columbia 1974)
  • Nothin' but the Blues (Blue Sky 1977)
  • White, Hot and Blue (Blue Sky 1978)
  • Raisin' Cain (Blue Sky 1980)
  • Guitar Slinger (Alligator 1984)
  • Serious Business (Alligator 1985)
  • Third Degree (Alligator 1986)
  • The Winter of '88 (MCA/Voyager 1988)
  • Let Me In (Point Blank 1991)
  • Hey, Where's Your Brother? (Point Blank 1992)
  • I'm a Bluesman (Virgin 2004)
  • Roots (Megaforce 2011)
  • Step Back (Megaforce 2014)
  • Live Johnny Winter And (Columbia 1971)
  • Captured Live! (Blue Sky 1976)
  • Together (Blue Sky 1976) – with Edgar Winter
  • Live in NYC '97 (Virgin 1998)
  • The Woodstock Experience (Sony/Legacy 2009)
  • Live at the Fillmore East 10/3/70 (Collectors' Choice 2010)
  1. ^ a b c Montreux Jazz Festival Database[*][[Montreux Jazz Festival Database |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b Johnny Winter, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Johnny Winter, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Johnny Winter, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ „Johnny Winter”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Johnny Winter”, Internet Movie Database, accesat în  
  8. ^ https://www.nzz.ch/amp/panorama/tod-eines-rockstars-in-einem-buelacher-hotel-ld.848419  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Ruhlmann, William. „Johnny Winter | Album Discography”. AllMusic (în engleză). 
  11. ^ „100 Greatest Guitarists of All Time”. Rolling Stone. 
  12. ^ a b Sullivan, Mary Lou (). Raisin' Cain: The Wild and Raucous Story of Johnny Winter. Backbeat Books. pp. 5, 19–21, 120–121, 327. ISBN 978-0-87930-973-2. 
  13. ^ Sullivan, Mary Lou (). Raisin' Cain: The Wild and Raucous Story of Johnny Winter. Backbeat Books. pp. 5, 19–21, 120–121, 327. ISBN 978-0-87930-973-2. 
  14. ^ Sullivan, Mary Lou (). Raisin' Cain: The Wild and Raucous Story of Johnny Winter. Backbeat Books. pp. 5, 19–21, 120–121, 327. ISBN 978-0-87930-973-2. 
  15. ^ a b Koda, Cub. „Johnny Winter: Johnny Winter – Album Review”. AllMusic. Accesat în . 
  16. ^ a b Ruhlmann, William. „Johnny Winter – Artist Biography”. AllMusic. Accesat în . 
  17. ^ Koda, Cub. „Johnny Winter: Second Winter – Album review”. AllMusic. Accesat în . 
  18. ^ Sullivan, Mary Lou (). Raisin' Cain: The Wild and Raucous Story of Johnny Winter. Backbeat Books. pp. 5, 19–21, 120–121, 327. ISBN 978-0-87930-973-2.