Mihnea cel Rău
| Mihnea al I-lea (Mihnea cel Rău) | |
 Domn al Țării Românești | |
 Mihnea cel Rău | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | cca. 1462 Țara Românească  |
| Decedat | 12 martie 1510 Sibiu, Voievodatul Transilvaniei |
| Cauza decesului | omor |
| Părinți | Vlad Țepeș Ilona Szilágyi |
| Căsătorit cu | Smaranda Voica din Izvorani |
| Copii | Mircea al III-lea[1] Ruxandra of Wallachia[*] |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
 Domn al Țării Românești | |
| Domnie | aprilie 1508 – 29 octombrie 1509 |
| Predecesor | Radu cel Mare |
| Succesor | Mircea al III-lea |
Modifică date / text  | |
Mihnea cel Rău (n. 1462, Țara Românească – d. , Sibiu, Voievodatul Transilvaniei) a fost domnul al Țării Românești între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Țepeș. S-a aflat în conflict permanent cu boierii și a fost expulzat de pe tron cu ajutorul sultanului. S-a refugiat în Transilvania, unde a fost ucis un an mai târziu pe treptele Bisericii Catolice din Sibiu.[2]
Porecla „cel Rău”
[modificare | modificare sursă]Mihnea a fost botezat „Cel Rău” de către rivalii săi, familia Craioveștilor. Unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavriil Protul, abate și cronicar grec al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:
„Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pre toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pre alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa...”
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Genealogics
- ^ De ce au fost botezați „cei răi“ domnitorii Alexandru al III-lea și Mihnea Vodă. Istoric: Decapitau boieri, dar nu întotdeauna justificat, 4 iulie 2015, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Alexandru I. Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău
- Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, volumul II (1352-1606), paginile 223–225. Editura Științifică și Enciclopedică, București (1976).
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| Predecesor: Radu cel Mare |
1508 – 1509 |
Succesor: Mircea al III-lea |
