Sari la conținut

Pornografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.
Pictură de Édouard-Henri Avril
Eveready Harton in Buried Treasure, desen animat pornografic, circa 1928

Pornografie este un termen care desemnează o lucrare de artă, precum o scriere, un desen, o gravură, o sculptură, o fotografie sau un film, care prezintă scene explicite de act sexual special destinate a fi prezentate publicului[1] cu scopul excitării și satisfacerii sexuale prin masturbare sau contact sexual.

În funcție de prevederile ei, pornografia se poate împărți în: pornografie hardcore (atunci când între actori se realizează penetrarea) sau pornografie softcore (definită prin lipsa vizuală a penetrării sexuale). Pornografia softcore conține în mod obișnuit actori nud sau seminud implicați în scene de erotism, fiind forma de artă care are o componentă erotică, dar este mai puțin grafică și intruzivă din punct de vedere sexual decât pornografia hardcore, definită de lipsa prezenței organelor genitale ale artiștilor implicați.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Cuvântul pornografie derivă din limba greacă πορνογράφος / pornografos având înțelesul de a scrie despre prostituate, fiind la rândul său compus din πόρνη /pórnê, cu înțelesul de prostituată și γράφω /gráfô, cu înțelesul de a picta, a scrie, a descrie. Cuvântul grec πόρνη /pórnê la rândul său provine dintr-un cuvânt Indo-European cu înțelesul a vinde, făcând referire directă la faptul că prostituatele își pun în vânzare trupul lor.

Istoric

[modificare | modificare sursă]
Venus din Willendorf

În timpuri preistorice se desenau sau se făceau statui cu caracteristice sexuale exagerate: sâni enormi precum Venus din paleolitic sau membre proeminente. Dar în acea epocă intenția acestor reprezentări nu era să excite sexual, ci să ceară fertilitate și recolte bune.

În India există temple hinduse clădite cu mai mult de 2500 de ani în urmă, care au cu decorațiuni în relief sau sculpturi ce arată perechi în momentul copulării. În China s-au descoperit desene și gravuri din epoca dinastiei Chin cu reprezentări din actul sexual. În ruinele cetăților grecești s-au găsit căni cu desene de perechi în momentul actului sexual. S-au găsit de la căni până la ziduri și texte cu o clară intenție erotică.

Farfurie din Grecia Antică

Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 79 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex.

Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității într-un tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care a făcut-o Bernini reprezentând-o pe Tereza de Ávila o înfățișează pe aceasta într-o poziție pe care mulți o interpretează ca un extaz orgasmic. În concret, extazul mistic se consideră echivalentul spiritual al orgasmului fizic.

Pornografia, așa cum este cunoscută în ziua de azi, a apărut o dată cu apariția fotografiei. După puțini ani după ce Daguerre a inventat dagherotipia se făceau deja primele fotografii de nuduri și primele fotografii de perechi în momentul actului sexual. În Marea Britanie există o fotografie făcută în jurul anului 1890 care arată o femeie făcând felație unui bărbat, ceea ce ar fi prima fotografie pornografică dintr-o țară anglo-saxonă. Inventarea cinematografului a mărit producerea pornografiei, mai ales după al Doilea Război Mondial în Statele Unitele așa-numita revoluție sexuală a anilor 60 a permis ca tema sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic.

Impact social

[modificare | modificare sursă]

Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri la suta de mii de locuitori, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei.[2][3][4][5][6][7][8][9][10]

Majoritatea bărbaților din SUA sunt consumatori de porno (o dată pe lună sau mai des).[11][12][13][14][15] Conform The Huffington Post, 70% dintre bărbați și 30% dintre femei se uită la porno.[16] Foarte probabil, majoritatea populației SUA între 18 și 35 ani folosește porno cel puțin o dată pe săptămână.[17] Conform unui studiu din 2023, „majoritatea bărbaților și o pluralitate substanțială dintre femei folosesc pornografie”.[18]

Conform unui studiu din 2002, majoritatea populației Norvegiei folosește pornografie.[19]

Rothman a declarat în 2021: „Cu alte cuvinte, cinci studii au constatat că autorii infracțiunilor de violență sexuală au văzut mai puțină pornografie decât restul infractorilor”.[20] Ea a adăugat „Ar trebui aceste câteva « mere stricate » să strice plăcerea unui subgrup potențial mult mai mare de oameni care se bucură de pornografia cu aspect violent, dar fără efecte negative?”[21]

Cifre din Olanda din 2023: tinerii au privit porno în precedentele șase luni între 65% (13-15 ani) și 96% (22-24 ani), iar tinerele între 22% (13-15 ani) și 75% (22-24 ani).[22]

Argumente conservatoare

[modificare | modificare sursă]

Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual, menit a trezi în consumatori un ecou sexual care este dăunător într-un anumit fel”.[23]

Lyman Stone scriind pentru revista evanghelică Christianity Today a declarat că „Bărbații protestanți care merg des la biserică sunt practic singurii bărbați din SUA care rezistă față de norma culturală de a folosi pornografie în mod frecvent.”[11]

Viziunea liberală

[modificare | modificare sursă]

Viziunea liberală asupra pornografiei se bazează pe argumentele unor gânditori precum John Stuart Mill,[24][25] care susținea că cenzura în general este un pericol la adresa libertății de exprimare a indivizilor.[26] Aceste argumente au fost aplicate în problema cenzurării pornografiei din secolul al XXI-lea.

Liberalii consideră că pericolul cenzurării constă în dificultatea de a formula o definiție exactă a pornografiei, ceea ce ar duce la o pantă alunecoasă în ceea ce privește interzicerea diferitelor materiale.

Liberalism și feminism

[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea actuală se desfășoară între mișcarea liberală și o anumită parte din cea feministă, unele feministe considerând că pornografia este un afront adus demnității unei femei și că ar trebui interzisă prin lege pe baza faptului că pornografia mainstream are scopul satisfacerii plăcerii sexuale masculine practic exclusiv prin scene de penetrare vaginală și anală a femeilor de către bărbați și efectuarea sexului oral de femei bărbaților. Aceasta induce bărbaților care vizionează acest tip de pornografie ideea că femeile sunt sclavele sexuale ale bărbaților, aceștia fiind văzuți ca exploatatori și asupritori de feminismul radical.[27]

Există și feministe care sunt de acord cu pornografia,[28] cum sunt Betty Friedan, Kate Millett, Karen DeCrow, Wendy Kaminer și Jamaica Kincaid.[29]

Aspecte medicale

[modificare | modificare sursă]

Adicția de pornografie nu este o tulburare recunoscută.[30] DSM-5 nu recunoaște nicio adicție, acestea fiind înlocuite de tulburări de control al impulsului.[31] DSM-5 nu admite că a consuma pornografie ar fi o problemă de sănătate.[32]

ICD-11 admite existența tulburării de comportament sexual compulsiv (CSBD) dar nu folosește modelul adicției.[33][34][35] OMS nu recunoaște diagnosticul de adicție sexuală.[33][36][37][38][39][40]

„Deși există o anumită literatură cu privire la formele tradiționale de mass-media (de exemplu, televiziune, radio, reviste), cercetarea empirică care examinează impactul expunerii la materiale sexuale non-violente asupra copiilor este extrem de limitată.[41]”
—National Academy of Sciences (2002), Youth, Pornography, and the Internet

Presupusele efecte negative ale vizionării pornografiei de către copii/adolescenți au rămas nedovedite.[42][43] Rolul pe care vizionarea de pornografie îl joacă în dezvoltarea copiilor și tinerilor este necunoscut, datorită lipsei de cercetări empirice pe tema asta.[44] Există probleme etice majore cu a face astfel de cercetări.[45] Deoarece astfel de probleme sunt un obstacol redutabil, probabil că aceste cercetări nu vor fi permise, deci nu vom ști niciodată.[46][47] Rory Reid (UCLA) a declarat „Universitățile nu vor ca numele lor să apară pe prima pagină a ziarelor legat de un studiu neetic care expune minorii la porno.”[46][47]

Peter și Valkenburg, trecând în revistă douăzeci de ani de cercetări, au ajuns la concluzia că cercetările sugerează un efect al pornografiei asupra creierului minorilor, dar rămâne doar o sugestie și nu este un fapt științific.[48]

Potrivit lui Gunter de Win, un profesor universitar belgian și cercetător al sexualității, referitor la disfuncția erectilă presupus indusă de pornografie (PIED): „Pur și simplu, respondenții care urmăresc 60 de minute pe săptămână și cred că sunt dependenți au fost mai predispuși să raporteze disfuncții sexuale decât persoanele fără astfel de griji care privesc 160 minute săptămânal.”[49][50]

Autorii unui manual universitar introductiv de psihologie Coon, Mitterer și Martini, menționând în treacăt NoFap, discută de pornografie drept „stimul supranormal”, dar folosesc modelul compulsiei și nu pe cel al adicției.[51] The Daily Dot și Der Spiegel au făcut legături între NoFap, inceli, asasinate recente din SUA și cuib de dezvoltare a terorismului autohton.[52][53] Grupări creștine de extrema dreaptă cu ideologie de naționalism alb și neonazism au trimis amenințări cu moartea managerilor Pornhub și actrițelor porno, asociindu-se cu grupări contra traficului de exploatare sexuală și contra pornografiei.[54]

Ortodoxia medicală atribuie suferințele utilizatorilor de NoFap unor tulburări mentale, dar aceste tulburări nu sunt produse de PMO (porno, masturbare, orgasm).[55][56] Prause și Binnie observă că forumurile NoFap sunt supraîncărcate cu teorii conspirative care urmăresc să combată această realitate din lumea cunoașterii medico-științifice.[56]

Conform profesoarei universitare E.T.M. Laan⁠(nl)[traduceți], sexolog de la Centrul Medical Academic din Amsterdam, de obicei dreapta religioasă americană este cea care susține existența adicției de pornografie și a problemelor de sănătate produse de a privi porno, iar astfel de susțineri sunt rare (neobișnuite) din partea sexologilor.[57]

Majoritatea covârșitoare a tuturor site-urilor web și canalelor YouTube dedicate propagandei anti-masturbare și anti-dependență de porno, inclusiv canalele și site-urile web care susțin NoFap, sunt, potrivit mai multor surse, deținute de fundamentaliști religioși de extremă dreaptă și inerantiști biblici conservatori și sunt, de asemenea, în întregime de natură politică.[58][59]

Psihologii, medicii și oamenii de științe sociale au observat că obsesia tradițională creștină de a combate activitățile sexuale, inclusiv masturbarea,[60][61][62][63][64] este nesănătoasă și problematică la nivel mental, fiind bazată pe idei antice depreciative despre statutul sexualității și ignorarea fiziologicului[65], iar acest lucru este valabil și pentru activismul secular al anti-pornografiei și anti-masturbării,[66][67] inclusiv al legislativelor din 16 state din SUA care au declarat că pornografia este o „criză de sănătate publică”.[66][68]

Asociația Americană de Psihiatrie⁠(en)[traduceți] respinsese deja, înainte de momentul respectiv, o astfel de panică morală („truc publicitar politic”)[66] în DSM-5 (din anul 2013),[32] iar DSM-5-TR a fost lansat în martie 2022 și a revizuit semnificativ caracteristicle diagnostice pentru tulburările legate de sex și gen.[69] DSM-5-TR nu recunoaște diagnosticul de adicție/compulsie sexuală.[33][70][71][56]

ICD-11 a adăugat pornografia la CSBD.[72] Aceasta este însă o tulburare de control al impulsurilor, nu o tulburare adictivă.[33][35][72] Se argumentează că diagnosticul de CSBD nu este bazat pe cercertări ale sexualității.[73] Deoarece adicția sexuală/de porno este un diagnostic contestat, Gola și Kraus (2021) au găsit că OMS a ajuns la un „compromis bun” prin enumerarea CSBD ca tulburare de control al impulsurilor.[74]

Nici ICD-10, nici ICD-11 nu recunosc adicția sexuală sau adicția de porno drept diagnostice valabile.[33][56]

Cu toate acestea, dependența de pornografie nu este considerată în prezent o afecțiune diagnosticabilă conform DSM. De asemenea, alternativele la DSM, cum ar fi ICD-11, nu au aderat la modelul de dependență pentru pornografie, deși acesta recunoaște că oamenii pot deveni compulsivi cu privire la utilizarea acesteia.

— Rothman 2021, p. 103.

Rothman a afirmat „Comunitatea profesioniștilor de medicină publică nu se află în spatele recentului efort de a declara pornografia drept criză de sănătate publică.”[75] Alți savanți sunt de acord că pornografia nu poate constitui o criză de sănătate publică.[76][77] Ideile pe care se bazează „criza” au fost descrise drept pseudoștiințifice.[78]

Wright și Herbenick (2022) sugerează că bărbații albi (drept subiecți de cercetare) sunt aproape în întregime responsabili pentru deprecierea statistică a satisfacției de cuplu datorată folosirii de pornografie.[79] Femeile în general și bărbații de alte rase nu au această problemă.[79]

Nu există motive pentru a considera că pornografia este o cauză a violurilor.[80]

O mare parte din cercetările relevante pe care le-am identificat cu privire la relația dintre consumul de pornografie și aspectele dezvoltării sexuale sănătoase au interpretat greșit corelația drept cauzalitate. [...] O mare parte din cercetarea pornografiei a fost normativă; a presupus că singura formă sănătoasă de sexualitate este sexul obișnuit (adică nu picant) între parteneri monogami aflați într-un cuplu din motive dincolo de simpla plăcere.[81]

— McKee, Litsou, Byron și Ingham (2022)

„Cercetările anterioare au documentat conexiuni între utilizarea de media și violența împotriva femeilor” [...] După ce a citit această carte, cititorul va înțelege că datele reale nu susțin afirmațiile atât de sigure asupra unei relații cauzale (vezi Stanley et al. 2018 pentru o relatare mai nuanțată a literaturii științifice).[82]

— McKee, Litsou, Byron și Ingham (2022)

McKee, Litsou, Byron și Ingham au dubii serioase asupra modelului de adicție de pornografie și sugerează că mai degrabă ar trebui blamată pentru asta rușinea sexuală și nu pornografia.[83]

Potrivit unui studiu din 2022 în rândul studenților germani la medicină, „Studenții de sex masculin care nu au avut o boală cu transmitere sexuală (82,9%) și nu și-au înșelat partenerul (68,0%) au consumat pornografie mai des”. Studiul concluzionează că „rezultatele acestei analize arată: consumul de materiale pornografice este foarte frecvent în rândul tinerilor studenți germani la medicină” (se referă la ambele sexe).[84]

Cu privire la copii (adolescenți):

Majoritatea studiilor din acest domeniu sunt anchete transversale de calitate scăzută.[85]

— Marks, Murray & Estacio 2018, p. 229.

Sondajele transversale repetate nu au găsit asocieri consistente de-a lungul anilor între sănătatea mintală precară și vizionarea vreodată de pornografie sau frecvența de vizionare a pornografiei.[86]

— Svedin et. al. (2023)

Svedin et. al. au constatat că un consum moderat de pornografie este asociat cu o sănătate mintală bună la băieți, în timp ce ambele extreme (prea mult sau prea puțin) stau mai prost sub acest aspect.[86] Vizionarea pornografiei deviante (non-mainstream) a fost asociată cu o sănătate mintală mai proastă la băieți, dar fetele nu au fost afectate.[86]

Dependența de pornografie este un concept controversat, deoarece pare a fi „în mare parte motivat din punct de vedere moral, ideologic și politic”.[87] Deși este o „teorie drăguță”, suportul empiric pentru aceasta lipsește în mare măsură,[88] iar „industria dependenței de porno/sex se bazează pe valori morale conservatoare în jurul sexualității care se amestecă în practica clinică”.[88]

Julie Sale a declarat „Nimeni nu respinge faptul că clienții accesează terapie pentru ajutor cu comportamente sexuale asupra cărora simt că nu au control. Problema este modul în care aceste experiențe ale clienților sunt conceptualizate și modul în care formularea clinică determină tratamentul”.[89]

Industria pornografică

[modificare | modificare sursă]
Turnarea unui film porno

Conform datelor din anul 2011, din totalitatea site-urilor care există pe internet, 12% par să fie cu caracter pornografic.[90] În fiecare secundă, aproape 30.000 de utilizatori se uită la imagini cu caracter pornografic pe internet.[90] În Statele Unite, există 40 de milioane de utilizatori care consumă cu regularitate conținut pornografic, iar ca venituri, un dolar din doi generat de industrie este cheltuit de un american.[90] Unul din 3 americani care se uită la imagini porno este femeie.[90]

Cenzură și autocenzură

[modificare | modificare sursă]

Deoarece industria pornografică depinde în mod substanțial de plățile prin carduri de credit, companiile Visa și MasterCard controlează în mod substanțial ce este permis și ce nu este permis în materie de pornografie pe internet.[91] Deoarece regulile acestor companii cu privire la pornografie sunt sumare și nu foarte clare, compania Mobius Pay funcționează de facto drept autoritatea care interpretează și lămurește aceste reguli pentru studiourile care produc pornografie, compilând o listă mereu adusă la zi cu ce este permis și ce nu este permis în materie de pornografie.[91] Sigur, aceste restricții se referă doar la pornografia comercială legală produsă pentru și comercializată de marile companii precum MindGeek.[91] Studiourile se autocenzurează pe anumite teme, deși nu există restricții legislative cu privire la aceste teme, de exemplu evită tema incestului, chiar dacă în realitate incestul ar fi fictiv, deci nu ar încălca nicio lege.[91]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Pornografie”. dexonline.ro. Accesat în . 
  2. ^ Pornography, Sex Crime, and Public Policy by Berl Kutchinsky.
  3. ^ Kutchinsky, Berl (). „The Effect of Easy Availability of Pornography on the Incidence of Sex Crimes: The Danish Experience”. Journal of Social Issues. Wiley. 29 (3): 163–181. doi:10.1111/j.1540-4560.1973.tb00094.x. ISSN 0022-4537. 
  4. ^ Diamond, Milton (). „Pornography, public acceptance and sex related crime: A review”. International Journal of Law and Psychiatry. Elsevier BV. 32 (5): 304–314. doi:10.1016/j.ijlp.2009.06.004. ISSN 0160-2527. PMID 19665229. 
  5. ^ Slade, Joseph W. (). Pornography and Sexual Representation: A Reference Guide. Greenwood Press. p. 997. ISBN 978-0-313-31521-3. 
  6. ^ Kutschinsky, Berl (). Studies on Pornography and Sex Crimes in Denmark: A Report to the US Presidential Commission on Obscenity and Pornography. New Social Science Monographs. ISBN 978-87-7034-041-0. 
  7. ^ Kendall, Todd D. (iulie 2007). „Pornography, rape and the internet” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ D'Amato, Anthony (iunie 2006). „Porn Up, Rape Down”. SSRN Electronic Journal. Elsevier BV. doi:10.2139/ssrn.913013. ISSN 1556-5068. 
  9. ^ Diamond, Milton (). „The Effects of Pornography: An International Perspective”. În Elias, James; Bullough, Vern L.; Elias, Veronica Diehl; Brewer, Gwen; Douglas, Jeffrey J.; Jarvis, Will. Porn 101: Eroticism, Pornography, and the First Amendment. G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. Prometheus Books. ISBN 978-1-57392-750-5. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Moyer, Melinda Wenner (). „The Sunny Side of Smut”. Scientific American. Accesat în . 
  11. ^ a b Stone, Lyman (). Harrell, Daniel M., ed. „Conservative Protestant Men Are Still Resisting Porn”. Christianity Today. Carol Stream, Illinois. ISSN 0009-5753. Arhivat din original la . Accesat în . By contrast, Protestant men today who attend church regularly are basically the only men in America still resisting the cultural norm of regularized pornography use. 
  12. ^ Brenner, Grant Hilary (). „When Is Porn Use a Problem?”. Psychology Today. Accesat în . 
  13. ^ Ritzenhoff, Karen A.; Hermes, Katherine A. (). Sex and Sexuality in a Feminist World. EBSCO ebook academic collection. Cambridge Scholars. p. 102. ISBN 978-1-4438-0426-4. 
  14. ^ Grubbs, Joshua B.; Perry, Samuel L.; Grant Weinandy, Jennifer T.; Kraus, Shane W. (). „Porndemic? A Longitudinal Study of Pornography Use Before and During the COVID-19 Pandemic in a Nationally Representative Sample of Americans”. Archives of Sexual Behavior. Springer Science and Business Media LLC. 51 (1): 123–137. doi:10.1007/s10508-021-02077-7. ISSN 0004-0002. PMC 8288831 Accesibil gratuit. PMID 34282505. At baseline, 43.4% of participants reported not having viewed pornography in the past year and 38% of participants reported using pornography, on average, at least once per month (59% of men and 21% of women). 
  15. ^ Regnerus, Mark; Gordon, David; Price, Joseph (). „Documenting Pornography Use in America: A Comparative Analysis of Methodological Approaches”. The Journal of Sex Research. Informa UK Limited. 53 (7): 873–881. doi:10.1080/00224499.2015.1096886. ISSN 0022-4499. PMID 26683998. If estimates generated from the RIA or NFSS are more valid, then pornography use is—or perhaps has become—a common and frequent experience among men, with just under half of all men using pornography in an average week. It is also not an uncommon or infrequent occurrence for women, with nearly one in five reporting pornography use in the past week. 
  16. ^ Kleinman, Alexis (). „Porn Sites Get More Visitors Than Netflix, Amazon And Twitter Combined”. HuffPost. Accesat în .  Surse:
    1. Carroll, Jason S.; Padilla-Walker, Laura M.; Nelson, Larry J.; Olson, Chad D.; McNamara Barry, Carolyn; Madsen, Stephanie D. (). „Generation XXX”. Journal of Adolescent Research. SAGE Publications. 23 (1): 6–30. doi:10.1177/0743558407306348. ISSN 0743-5584. 
      Blue, Violet (). „Are more women OK with watching porn?”. CNN.com. Accesat în . 
      „One in three women watch porn - study - The Courier-Mail”. news.com.au. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    2. Edelman, Benjamin (). „Markets: Red Light States: Who Buys Online Adult Entertainment?” (PDF). Journal of Economic Perspectives. American Economic Association. 23 (1): 209–220. doi:10.1257/jep.23.1.209. ISSN 0895-3309. Arhivat din original (PDF) la . 
      „Are the effects of pornography negligible? - UdeMNouvelles”. nouvelles.umontreal.ca (în franceză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    3. Top 1000 sites - DoubleClick Ad Planner
    4. Hotsheet, Political (). „29% Accessed Porn on Work Computers Last Month - CBS News”. Wayback Machine. Arhivat din original la . Accesat în . 
      Leahy, Michael (). Porn @ Work: Exposing the Office's #1 Addiction. Moody Publishers. ISBN 978-1-57567-332-5. 
    5. Anthony, Sebastian (). „Just how big are porn sites?”. ExtremeTech. Accesat în . 
  17. ^ Buchholz, Katharina (). „Infographic: How Much of the Internet Consists of Porn?”. Statista Infographics. Accesat în . 
  18. ^ Grubbs, Joshua B.; Floyd, Christopher G.; Kraus, Shane W. (ianuarie 2023). „Pornography Use and Public Health: Examining the Importance of Online Sexual Behavior in the Health Sciences”. American Journal of Public Health. 113 (1): 22–26. doi:10.2105/AJPH.2022.307146. PMC 9755930 Accesibil gratuit. PMID 36516393 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  19. ^ Træen, Bente; Spitznogle, Kristin; Beverfjord, Alexandra (mai 2004). „Attitudes and Use of Pornography in the Norwegian Population 2002”. The Journal of Sex Research. Taylor & Francis, Ltd. 41 (2): 193–200. doi:10.1080/00224490409552227. ISSN 0022-4499. JSTOR 3813653. PMID 15326544. 
  20. ^ Rothman, Emily F. (). Pornography and Public Health. Oxford University Press. p. 80. ISBN 978-0-19-007549-1. Accesat în . In other words, five studies found that the sexual violence perpetrators had seen less pornography than other criminals. 
  21. ^ Rothman 2021, p. 83.
  22. ^ Oldenhof, Anne; Kraan, Yolin; Beek, Titia; Kuipers, Laurian (). Graaf, Hanneke de; Vermey, Koenraad, ed. Seks onder je 25e. Seksuele gezondheid van jongeren in Nederland anno 2023 [Sex under the age of 25. Sexual health of youth in the Netherlands 2023 AD] (PDF) (în neerlandeză). Eburon. p. 166. ISBN 9789463014984. 
  23. ^ West, Caroline (). „Pornography and Censorship”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. ISSN 1095-5054. Accesat în . 
  24. ^ Emil Socaciu, John Stuart Mill[nefuncțională].
  25. ^ Mill 2014, p. 167. : „Dacă ar fi îndreptățit ca un om să stânjenească libertatea altuia în chestiuni care nu privesc interesele publice, pe baza cărui principiu ar mai putea fi excluse însă aceste situații fără a comite o inconsecvență sau cine ar putea să-i condamne pe oamenii care doresc să suprime ceea ce ei consideră a fi un lucru scandalos în ochii lui Dumnezeu și ai oamenilor? Nu se poate aduce în favoarea interzicerii unui lucru privit ca o imoralitate de ordin personal nici un argument care să fie mai puternic decât cel ce pledează în favoarea suprimării acestor practici în ochii ce lor care le privesc drept impietăți; iar dacă nu dorim să adoptăm logica persecutorilor, spunând că noi putem persecuta pe alții căci avem dreptate, pe când ei nu trebuie să ne persecute, deoarece greșesc, atunci trebuie să ne ferim să admitem un principiu pe care l-am resimți ca pe o mare nedreptate în cazul când ni s-ar aplica nouă înșine.”
  26. ^ Argumentul se regăsește în lucrarea "Despre libertate".
  27. ^ Popeangă, Amalia (martie 2004). „Cadran politic - Idei contemporane - Feminismul”. cadranpolitic.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ McElroy, Wendy (). „A Feminist Defense of Pornography”. Free Inquiry. 17 (4). ISSN 0272-0701. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Carol, Avedon. „The Harm of Porn: Just Another Excuse to Censor”. The Law. London (June-July-August 1995). ISSN 1360-807X. Arhivat din original la . 
  30. ^ Duffy, Athena; Dawson, David L.; das Nair, Roshan (). „Pornography Addiction in Adults: A Systematic Review of Definitions and Reported Impact” (PDF). The Journal of Sexual Medicine. 13 (5): 760–777. doi:10.1016/j.jsxm.2016.03.002. ISSN 1743-6109. PMID 27114191. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  31. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 485. ISBN 978-0-89042-555-8. Note that the word addiction is not applied as a diagnostic term in this classification, although it is in common usage in many countries to describe severe problems related to compulsive and habitual use of substances. 
  32. ^ a b Weir, Kirsten (aprilie 2014). „Is pornography addictive?”. Monitor on Psychology (în engleză). 45 (4): 46. ISSN 1529-4978. OCLC 612512821. Arhivat din original la . 
  33. ^ a b c d e Martinez-Gilliard, Erin (). Sex, Social Justice, and Intimacy in Mental Health Practice: Incorporating Sexual Health in Approaches to Wellness. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-84578-5. Arhivat din original la . Accesat în . 'Sex addiction' is also referred to as a diagnosis or presenting problem. Sex addiction is not a diagnosis in the DSM-5-TR and identified as Compulsive Sexual Behavior in the ICD-11 rather than an issue of addiction. 
  34. ^ Ley, David J. (). „Compulsive Sexual Behavior Disorder in ICD-11”. Psychology Today. Accesat în . 
  35. ^ a b Hall, Timothy M.; Bershad, Anya; Shoptaw, Steven (). „53. Compulsive Sexual Behaviors”. În Miller, Shannon C.; Rosenthal, Richard N.; Levy, Sharon; Saxon, Andrew J.; Tetrault, Jeanette M.; Wakeman, Sarah E. The ASAM Principles of Addiction Medicine. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins. p. unpaginated. ISBN 978-1-9752-0157-9. Proposals for two constructs related to compulsive sexual behaviors , sexual addiction and hypersexual disorder, have been repeatedly rejected from inclusion in recent editions of the Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) for lack of empirical support and lack of consensus as to definition. [...] (CSBD), has been included in the International Classification of Diseases, 11th edition (ICD-11), under impulse control disorders rather than as an addiction disorder. CSBD has significant differences from substance use disorders (SUD) [...] 
  36. ^ Dhuffar-Pottiwal, Manpreet (). Pontes, Halley M., ed. Behavioral Addictions: Conceptual, Clinical, Assessment, and Treatment Approaches. Studies in Neuroscience, Psychology and Behavioral Economics. Springer International Publishing. p. 163. ISBN 978-3-031-04772-5. Accesat în . Given that we do not yet have definitive information on whether the processes involved in the onset and maintenance of the disorder are equivalent to substance abuse disorders, gambling, and gaming (Kraus et al. 2016), CSBD is not included in the grouping of disorders due to substance and addictive behaviors, but rather in that of impulse control disorders (Kraus et al. 2018). 
  37. ^ Bowman, Todd (). Reclaiming Sexual Wholeness: An Integrative Christian Approach to Sexual Addiction Treatment. Zondervan Academic. p. 161. ISBN 978-0-310-09311-4. Accesat în . 
  38. ^ Sassover, Eli; Weinstein, Aviv (). „Should compulsive sexual behavior (CSB) be considered as a behavioral addiction? A debate paper presenting the opposing view”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 166–179. doi:10.1556/2006.2020.00055. ISSN 2062-5871. PMC 9295215 Accesibil gratuit. PMID 32997646. 
  39. ^ a verified Counsellor or Therapist (). „Do I have compulsive sexual behaviour?”. Counselling Directory. Accesat în . "Materials related to the ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with 'sex addiction', but rather is a substantially different diagnostic framework." ICD-11. World Health Organisation. 
  40. ^ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. 14. ISBN 978-1-000-38710-0. Accesat în . materials in ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with sex addiction, but rather is a substantially different diagnostic framework 
  41. ^ Thornburgh, Dick; Lin, Herbert S., ed. (). Youth, pornography and the Internet. Washington, D.C: National Academy Press. p. 155. ISBN 978-0-309-08274-7. OCLC 52856244. Although some literature exists on traditional forms of media (e.g., television, radio, magazines), the empirical research that examines the impact on children of exposure to non-violent sexual material is extremely limited. 
  42. ^ Blumner, Robyn E. (). „Moralists wrongfully punish youth for being curious about sex”. St. Petersburg Times. St. Petersburg, Florida. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Heins, Marjorie (). Not in Front of the Children: 'Indecency,' Censorship, and the Innocence of Youth. Rutgers University Press. pp. 80, 86. ISBN 978-0-8135-4388-8. 
  44. ^ Brown, Jennifer A.; Wisco, Jonathan J. (aprilie 2019). „The components of the adolescent brain and its unique sensitivity to sexually explicit material”. Journal of Adolescence. 72 (1): 10–13. doi:10.1016/j.adolescence.2019.01.006. PMID 30754014. Conclusions: The literature suggests that the adolescent brain may indeed be more sensitive to sexually explicit material, but due to a lack of empirical studies this question cannot be answered definitively. [...] 
  45. ^ Binik, Yitzchak M.; Mah, Kenneth; Kiesler, Sara (februarie 1999). „Ethical issues in conducting sex research on the internet”. Journal of Sex Research. 36 (1): 82–90. doi:10.1080/00224499909551971. 
  46. ^ a b Segal, David (). „Does porn harm children?”. Dallas News. Accesat în . 
  47. ^ a b Segal, David (). „Opinion - Does Porn Hurt Children?”. The New York Times. Accesat în . 
  48. ^ Peter, Jochen; Valkenburg, Patti M. (). „Adolescents and Pornography: A Review of 20 Years of Research”. The Journal of Sex Research. 53 (4–5): 509–531. doi:10.1080/00224499.2016.1143441 Accesibil gratuit. PMID 27105446. 
  49. ^ Boom, Daniel Van (). „Porn addiction is ruining lives, but scientists aren't convinced it's real”. CNET. Accesat în . 
  50. ^ Jacobs, Tim; Geysemans, Björn; Van Hal, Guido; Glazemakers, Inge; Fog-Poulsen, Kristian; Vermandel, Alexandra; De Wachter, Stefan; De Win, Gunter (). „Is online pornography consumption linked to offline sexual dysfunction in young men? A multivariate analysis based on an international web-based survey. (Preprint)”. JMIR Public Health and Surveillance. JMIR Publications Inc. 7 (10): e32542. doi:10.2196/32542 Accesibil gratuit. ISSN 2369-2960. PMC 8569536 Accesibil gratuit. PMID 34534092. Conclusions: This prevalence of ED in young men is alarmingly high and the results of presented study suggest a significant association with PPC. 
  51. ^ Coon, Dennis; Mitterer, John O.; Martini, Tanya S. (). Psychology: Modules for Active Learning. Cengage Learning. pp. 413–414. ISBN 978-1-337-51708-9. 
  52. ^ Valens, Ana (). „It's easy to see the role 'NoFap' played in yesterday's violence against Asian women”. The Daily Dot. Accesat în . 
  53. ^ Rosenbach, Marcel; Müller, Ann-Katrin; Höfner, Roman; Baumgärtner, Maik; Spiegel, Der (). „Hatred Against Women: The Dark World of Extremist Misogyny”. DER SPIEGEL. Accesat în . 
  54. ^ Cole, Samantha (). „The Crusade Against Pornhub Is Going to Get Someone Killed”. VICE. Accesat în . 
  55. ^ Kalyani, Urja (). „NoFap Forums: Study Finds Participants Facing 'Suicidal' Tendencies, Other Mental Health Problems”. Medical Daily. Accesat în . 
  56. ^ a b c d Prause, Nicole; Binnie, James (). „Iatrogenic effects of Reboot/NoFap on public health: A preregistered survey study” (PDF). Sexualities. SAGE Publications. 27 (8): 136346072311570. doi:10.1177/13634607231157070. ISSN 1363-4607. 
  57. ^ Veen, Casper van der (). „'Erectieproblemen bij jongeren door porno op internet' - NRC”. NRC. Accesat în . 
  58. ^ Burnett, Scott (mai 2021). Barber, Kristen; Bridges, Tristan; Nelson, Joseph Derrick, ed. „The Battle for "NoFap": Myths, Masculinity, and the Meaning of Masturbation Abstention”. Men and Masculinities. SAGE Publications. 25 (3): 477–496. doi:10.1177/1097184X211018256 Accesibil gratuit. ISSN 1552-6828. LCCN 98659253. OCLC 321242407. 
  59. ^ Ley, David J. (). „Is One Sexual Behavior Triggering Certain Groups?”. Psychology Today. Accesat în . 
  60. ^ Mbuwayesango, Dora R. () [2015]. „Part III: The Bible and Bodies – Sex and Sexuality in Biblical Narrative”. În Fewell, Danna N. The Oxford Handbook of Biblical Narrative. Oxford and New York: Oxford University Press. pp. 456–465. doi:10.1093/oxfordhb/9780199967728.013.39. ISBN 9780199967728. LCCN 2015033360. 
  61. ^ Gnuse, Robert K. (mai 2015). „Seven Gay Texts: Biblical Passages Used to Condemn Homosexuality”. Biblical Theology Bulletin. SAGE Publications on behalf of Biblical Theology Bulletin Inc. 45 (2): 68–87. doi:10.1177/0146107915577097. ISSN 1945-7596. 
  62. ^ Sauer, Michelle M. (). „The Unexpected Actuality: "Deviance" and Transgression”. Gender in Medieval Culture. London: Bloomsbury Academic. pp. 74–78. doi:10.5040/9781474210683.ch-003. ISBN 978-1-4411-2160-8. 
  63. ^ Frontain, Raymond-Jean (). „Introduction”. În Frontain, Raymond-Jean. Reclaiming the Sacred: The Bible in Gay and Lesbian Culture (ed. 2nd). New York and London: Harrington Park Press. pp. 1–24, 53, 55. ISBN 9781560233558. LCCN 2002068889. 
  64. ^ Palmer, Randall; Winner, Lauren F. () [2002]. „Protestants and Homosexuality”. Protestantism in America. Columbia Contemporary American Religion Series. New York: Columbia University Press. pp. 149–178. ISBN 9780231111317. LCCN 2002023859. 
  65. ^ Ley, David J. „Overcoming Religious Sexual Shame”. Psychology Today (în engleză). Accesat în . 
  66. ^ a b c Nelson, Kimberly M.; Rothman, Emily F. (februarie 2020). Morabia, Alfredo, ed. „Should Public Health Professionals Consider Pornography a Public Health Crisis?”. American Journal of Public Health. American Public Health Association. 110 (2): 151–153. doi:10.2105/AJPH.2019.305498 Accesibil gratuit. ISSN 1541-0048. PMC 6951382 Accesibil gratuit. PMID 31913670. 
  67. ^ Rothman, Emily F. (). „Pornography as a US Public Health Problem”. Pornography and Public Health. Oxford and New York: Oxford University Press. pp. 1–15. doi:10.1093/oso/9780190075477.003.0001. ISBN 9780190075477. LCCN 2021013439. 
  68. ^ Quinn, Mattie (). „Is Porn a Public Health Crisis? 16 States Say Yes”. Governing. Accesat în . 
  69. ^ Moran, Mark (). „Updated DSM-5 Text Revisions to Be Released in March”. Psychiatric News. American Psychiatric Association Publishing. 57 (1). doi:10.1176/appi.pn.2022.1.20. ISSN 0033-2704. 
  70. ^ American Psychiatric Association (). „Conditions for Further Study”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 916. ISBN 978-0-89042-576-3. Excessive use of the Internet not involving playing of online games (e.g., excessive use of social media, such as Facebook; viewing pornography online) is not considered analogous to Internet gaming disorder, and future research on other excessive uses of the Internet would need to follow similar guidelines as suggested herein. Excessive gambling online may qualify for a separate diagnosis of gambling disorder. 
  71. ^ American Psychiatric Association (). „Substance-Related and Addictive Disorders”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 543. ISBN 978-0-89042-576-3. In addition to the substance-related disorders, this chapter also includes gambling disorder, reflecting evidence that gambling behaviors activate reward systems similar to those activated by drugs of abuse and that produce some behavioral symptoms that appear comparable to those produced by the substance use disorders. Other excessive behavioral patterns, such as Internet gaming (see “Conditions for Further Study”), have also been described, but the research on these and other behavioral syndromes is less clear. Thus, groups of repetitive behaviors, sometimes termed behavioral addictions (with subcategories such as “sex addiction,” “exercise addiction,” and “shopping addiction”), are not included because there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders. 
  72. ^ a b „ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics 6C72 Compulsive sexual behaviour disorder”. ICD-11. Accesat în . 
  73. ^ Briken, Peer; Turner, Daniel (). „What does "Sexual" mean in compulsive sexual behavior disorder? •”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 222–225. doi:10.1556/2006.2022.00026. ISSN 2062-5871. PMC 9295231 Accesibil gratuit. PMID 35895459 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  74. ^ Gola, Mateusz; Kraus, Shane W. (). Balon, Richard; Briken, Peer, ed. Compulsive Sexual Behavior Disorder: Understanding, Assessment, and Treatment. American Psychiatric Association Publishing. p. 16. ISBN 978-1-61537-219-5. Accesat în . In our opinion, the World Health Organization’s decision to name this new clinical entity describing out-of-control sexual behaviors as compulsive sexual behavior disorder and to place it within the category of impulse-control disorders with diagnostic criteria that share most of the features of addictions is a good compromise, taking into account the current state of rapidly developing knowledge on this topic and all previous concerns, together with future challenges. 
  75. ^ Rothman, Emily F. (). Pornography and Public Health. Oxford University Press. p. 2. ISBN 978-0-19-007549-1. Accesat în . The professional public health community is not behind the recent push to declare pornography a public health crisis. 
  76. ^ McKay, Kimberley; Poulin, Christopher; Muñoz-Laboy, Miguel (). „Claiming Public Health Crisis to Regulate Sexual Outlets: A Critique of the State of Utah's Declaration on Pornography”. Archives of Sexual Behavior. Springer Science and Business Media LLC. 50 (2): 401–405. doi:10.1007/s10508-020-01884-8. ISSN 0004-0002. PMC 7703733 Accesibil gratuit. PMID 33258005. 
  77. ^ Fritz, Niki; Malic, Vinny; Fu, Tsung-chieh; Paul, Bryant; Zhou, Yanyan; Dodge, Brian; Fortenberry, J. Dennis; Herbenick, Debby (). „Porn Sex versus Real Sex: Sexual Behaviors Reported by a U.S. Probability Survey Compared to Depictions of Sex in Mainstream Internet-Based Male-Female Pornography”. Archives of Sexual Behavior. 51 (2): 1187–1200. doi:10.1007/s10508-021-02175-6. PMC 8853281 Accesibil gratuit. PMID 35165802 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  78. ^ de Jong, David C.; Faulkenberry, Rachel S.; Konda, Olivia; Joyner, Berkley (). „Masturbation”. Reference Module in Neuroscience and Biobehavioral Psychology. Elsevier. pp. 369–378. doi:10.1016/b978-0-323-91497-0.00075-8. ISBN 9780323914987. 
  79. ^ a b Wright, Paul J.; Herbenick, Debby (). „Pornography and Relational Satisfaction: Exploring Potential Boundary Conditions”. Archives of Sexual Behavior. Springer Science and Business Media LLC. 51 (8): 3839–3846. doi:10.1007/s10508-022-02406-4. ISSN 0004-0002. PMID 36042069 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  80. ^ Howitt, Dennis (). „9. Sexual offenders 1: rapists”. Introduction to Forensic and Criminal Psychology (ed. 7). Pearson Education Limited. p. 166. ISBN 978-1-292-29580-0. • Offenders use pornography, but developmental studies tend not to hold pornography responsible for creating their deviance. There is no simple relationship between sexual fantasy and offending. 
  81. ^ McKee et al. 2022, p. 94.
  82. ^ McKee et al. 2022, p. 96.
  83. ^ McKee et al. 2022, pp. 101-103.
  84. ^ Jahnen, Matthias; Zeng, Leopold; Kron, Martina; Meissner, Valentin H.; Korte, Alexander; Schiele, Stefan; Schulwitz, Helga; Dinkel, Andreas; Gschwend, Jürgen E.; Herkommer, Kathleen (). „The role of pornography in the sex life of young adults-a cross-sectional cohort study on female and male German medical students”. BMC Public Health. 22 (1): 1287. doi:10.1186/s12889-022-13699-4 Accesibil gratuit. ISSN 1471-2458. PMC 9252028 Accesibil gratuit. PMID 35787262 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  85. ^ Marks, David F.; Murray, Michael; Estacio, Emee Vida (). Health Psychology: Theory, Research and Practice. SAGE Publications. p. 229. ISBN 978-1-5264-1206-5. Accesat în . 
  86. ^ a b c Svedin, C. G.; Donevan, M.; Bladh, M.; Priebe, G.; Fredlund, C.; Jonsson, L. S. (). „Associations between adolescents watching pornography and poor mental health in three Swedish surveys”. European Child & Adolescent Psychiatry. 32 (9): 1765–1780. doi:10.1007/s00787-022-01992-x. ISSN 1435-165X. PMC 10460300 Accesibil gratuit. PMID 35524827 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  87. ^
  88. ^ a b Baird, Amee (). „9. PORN ON THE TRAIN (AND ON THE BRAIN)”. Sex in the Brain: How Seizures, Strokes, Dementia, Tumors, and Trauma Can Change Your Sex Life. Columbia University Press. p. unpaginated. doi:10.7312/bair19590-010. ISBN 978-0-231-55155-7. Accesat în . spoke with David Ley 
  89. ^ Sale, Julie "Preface" in Neves 2021, p. 5.
  90. ^ a b c d „Surprinzător: industria porno face 3.000 de dolari pe secundă > Capital.ro”. capital.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ a b c d „It is pointed out that it is not the government or international treaties that actually regulate the adult industry, but the 'credit card companies'”. GIGAZINE. . Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de pornografie

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pornografie&oldid=16654594