Râul Caraș
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Râul Caraș | |
| — Codul râului: V-3 — | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Dunării  |
| Zonă de izvorâre | Munții Aninei |
| Emisar | Dunărea |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 1118 km² |
| Lungimea cursului de apă | 110 km |
| Debit mediu | 6,35 m³/s |
| Date generale | |
| Țări traversate | România; Județul Caraș-Severin Serbia: Voivodina |
| Afluenți de stânga | Buhui, Raicovacea, Șereniac, Gârliște, Goruia, Jitin, Lișava, Bucovăț, Ciclova, Vicinic, Ilidia |
| Afluenți de dreapta | Izvoru Mare, Jervanu Mare, Comarnic, Gelug, Dognecea, Barcheș, Cernovăț, Borugu |
| Principalele localități traversate | Carașova, Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani,Coștei |
Modifică date / text  | |
Carașul (sârbă: Karaš sau Караш) este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat în România și Serbia, afluent al Dunării. În perioada romană, râul se numea Apo.
România
[modificare | modificare sursă]Râul Caraș izvorăște în Munții Aninei, la nord-est de orașul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava și Nera. Curge în România pe o lungime de 50 km (V. Sencu/I. Bacanaru - Judetele Patriei/Judetul Caras-Severin, Editura Academiei R.S.R.), inițial către nord, apoi, în orașul Carașova se întoarce către sud-vest, și primește mulți afluenți scurți (cel mai important Lisava) și trece pe lângă multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani) înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.
Serbia
[modificare | modificare sursă]Imediat după trecerea graniței, râul Caraș primește cei doi afluenți principali, Borugu din partea dreaptă și Ilidija (română: Ilidia) din stânga. Trece apoi pe lângă satele Kuštilj, Vojvodinci, Dobričevo, Straža și Jasenovo și ajunge în partea estică a Deliblatska peščara și a dealului Dumača, cea mai estică parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carașul este canalizat și încorport în ultima parte a Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre. Trece pe lângă satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo și Banatska Palanka, sfârșindu-și cursul de 60 km prin Serbia vărsându-se în Dunăre în apopiere de satul Stara Palanka.
Carașul drenează o zonă de 1 400 km², și, deși a fost canalizat, nu este navigabil.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mala Prosvetina Enciklopedija, a treia ediție(1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
- Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Trasee turistice - județul Caraș [1]
Hărți
[modificare | modificare sursă]- Harta Județului Caraș-Severin [2]
- Harta munții Aninei [3]
- Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [4] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [5] Arhivat în , la Archive.is