Regatul Livoniei

Localizare

Guvernare

Istorie

Regatul Livoniei a fost un stat proclamat pe actualul teritoriu al Estoniei și Letoniei. Țarul rus Ivan al IV-lea a proclamat acest regat în timpul Războiului Livonian din 1558–1583, dar el nu a funcționat niciodată corespunzător ca o entitate politică.

La 10 iunie 1570, ducele danez Magnus de Holstein a sosit la Moscova, unde a fost încoronat rege al Livoniei. Magnus a depus jurământul de vasalitate în fața lui Ivan ca suzeran al său și a primit de la el carta corespunzătoare pentru regatul vasal al Livoniei în ceea ce Ivan a numit patrimoniul său. Tratatul dintre Magnus și Ivan al IV-lea a fost semnat de un opricinik^⁠(d) și de un membru al administrației zemskii, diacul^⁠(d) Vasili Șcelkalov^⁠(d). Teritoriile viitorului nou regat încă nu erau cucerite, dar cu toate acestea Castelul Põltsamaa^⁠(d) a fost proclamat viitoarea reședință oficială a regelui.^[1]

Noul rege Magnus al Livoniei a plecat de la Moscova cu 20.000 de oșteni ruși pentru cucerirea Revalului controlat de suedezi. Speranța lui Ivan de a obține sprijinul regelui Frederic al II-lea al Danemarcei, fratele mai mare al lui Magnus, a fost deșartă. Până la sfârșitul lunii martie 1571, Magnus renunțase la lupta pentru Reval și a abandonat asediul.^[2]

Istorie

În 1577, după ce a ieșit din grațiile lui Ivan și nu a obținut niciun sprijin de la fratele său, Magnus a cerut nobilimii livone să se unească în jurul lui în lupta împotriva ocupației străine. Forțele lui Ivan l-au atacat și l-au luat prizonier. La eliberare, el a renunțat la titlul său regal.^[3] Magnus și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții la castelul Pilten^⁠(d) din Episcopia Curlandei^⁠(d), unde a murit (în martie 1583) ca rentier al coroanei poloneze^⁠(d).^[4]

Sfârșitul Războiului Livonian în august 1583 a adus cea mai mare parte a teritoriului vechii Livonii (Ducatul Curlandei și Semigaliei și Ducatul Livoniei^⁠(d)) sub controlul Uniunii Polono-Lituaniene, Ducatul Estoniei intrând sub controlul Suediei.

Note

^ Viirand, Tiiu (2004). Estonia. Cultural Tourism. Kunst Publishers. pp. 82–84. ISBN 9949-407-18-4.
^ De Madariaga, Isabel (2006). Ivan the Terrible. Yale University Press. ISBN 0-300-11973-9.
^ Oakley, Stewart Philip (1993). War and Peace in the Baltic, 1560-1790. Routledge. ISBN 0-415-02472-2.
^ Lockhart, Paul Douglas (2004). Frederik II and the Protestant Cause: Denmark's Role in the Wars of Religion. BRILL. pp. 38–39. ISBN 90-04-13790-4.

[1] Viirand, Tiiu (2004). Estonia. Cultural Tourism. Kunst Publishers. pp. 82–84. ISBN 9949-407-18-4.

[2] De Madariaga, Isabel (2006). Ivan the Terrible. Yale University Press. ISBN 0-300-11973-9.

[3] Oakley, Stewart Philip (1993). War and Peace in the Baltic, 1560-1790. Routledge. ISBN 0-415-02472-2.

[4] Lockhart, Paul Douglas (2004). Frederik II and the Protestant Cause: Denmark's Role in the Wars of Religion. BRILL. pp. 38–39. ISBN 90-04-13790-4.

[1]

[2]

[3]

[4]