Sari la conținut

Saint-Sébastien-sur-Loire

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Saint-Sébastien-sur-Loire
—  Oraș  —

Stemă
Stemă
Map
Saint-Sébastien-sur-Loire (Franța)
Poziția geografică în Franța
Coordonate: 47°12′26″N 1°30′09″W ({{PAGENAME}}) / 47.207222222222°N 1.5025°V

ȚarăFranţa Franța
RegiunePays de la Loire
DepartamentLoire-Atlantique

Numit dupăLoara

Guvernare
 - PrimarJoël Guerriau

Suprafață[1]
 - Total11,66 km²
Altitudine[3]33 m.d.m.

Populație (1999)
 - Total25.223 locuitori
 - Densitate2,163 loc./km²

Fus orarUTC+1
Cod poștal44230[2]

Localități înfrățite
 - CernavodăRomânia
 - KaposvárUngaria

Prezență online
Sit Oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția orașului
Poziția orașului
Poziția orașului


Saint-Sébastien-sur-Loire (Bretonă: Sant-Sebastian-an-Enk) este un oraș în Franța, în departamentul Loire-Atlantique din regiunea Pays de la Loire. Face parte din aglomerația orașului Nantes.

Satul Aigne preia numele patronului parohiei și devine Saint-Sébastien-d'Aigne în secolul al XV-lea. Numele actual datează din 1919. Saint-Sébastien-sur-Loire se întinde pe un platou de mică altitudine care se termină printr-un abrupt côte Saint-Sébastien. Platoul este parcurs de cateva pârâuri: Douet, Ouche Colin, Douettée si Patouillère.

După secolul al XV-lea, dar mai ales al XVII-lea, clădirile nobile sau burgheze au fost construite în numar mare în Saint-Sébastien (în vechile limite parohiale), unele dintre ele izolate, iar cea mai mare parte în locuri privilegiate. Unele dintre ele au dispărut, dar lăsând totuși unele urme.

  • Castelul Baugerie (secolul al XVIII-lea), actualmente este o parte a liceului profesional Baugerie. În acest castel și-a trăit ultima parte a vietii Pierre Cambronne, dupa căsătoria sa din 1820 cu Marie Osburn.
  • Conacul La Savanière (secolul al XVI-lea), reședință privată. Construit în stilul italienesc al lui Clisson în 1830, a fost proprietatea succesiva a familiilor Savary, Boisguéhéneuc, Viau și Louis de Monty în 1774.Anexele conacului sunt mai vechi și datează din secolele XVI-XVII.Capela din secolul al XVIII-lea este clasată Monument Istoric pentru remarcabilul său plafon pictat
  • Conacul Cour Neuve, resedință privată. Este format dintr-un mic domeniu de vânătoare din secolul al XVII-lea, prelungit cu o clădire cu două turnuri din secolul al XIX-lea.Pe o latură a conacului se gasește o fermă, care în prezent este restaurată și adăpostește camere de oaspeți.
  • Conacul La Tullaye (secolul al XVIII-lea), clădire comunală. Personalitatea care a locuit în această casă este Pierre Jacques Etienne Cambronne (1770-1842), general francez al perioadei revoluționare și napoleoniene.
  • Conacul Patouillère, proprietate succesivă a familiilor Kermainguy, Jean Imbert, Lyrot du Châtelier.

Alte conace : Civelière, Portechèze, La Malabry, Closille, Grèneraie, Comète, Robertière, Grand Portail, Petit Portail, Le Clopart.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]