Sari la conținut

Villette, Yvelines

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Villette
—  comună în Franța  —

Stemă
Stemă
Map
Villette (Franța)
Poziția geografică în Franța
Coordonate: 48°55′38″N 1°41′31″E ({{PAGENAME}}) / 48.927222222222°N 1.6919444444444°E

Țară Franța
ArondismentArondismentul Mantes-la-Jolie
Entitate administrativ-teritorială francezăFranța metropolitană
RegiuneÎle-de-France
Departament al Franței Yvelines


Guvernare
 - maire de Villette[*][[maire de Villette |​]]Pierre Jean[*][[Pierre Jean (politician francez)|​]][1] ()

Suprafață[2]
 - Total4,63 km²
Altitudine[4]142 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total528 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal78930[3]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Villette
Poziția localității Villette
Poziția localității Villette

Villette este o comună franceză situată în departamentul Yvelines, în regiunea Île-de-France.

Comuna Villette se află la aproximativ 8 km sud de Mantes-la-Jolie, în valea Vaucouleurs. Teritoriul său se extinde în fundul văii (altitudine: 50 m) și se întinde spre est și vest pe platoul Mantois (altitudine: 130 m).

Teritoriul este parțial împădurit (aproximativ 30 %), cu pădurea Binanville la est și pădurea Déserts pe versantul vestic. Locuințele sunt distribuite între sat și cătunele Leuze și Garré de-a lungul drumului care duce la Arnouville-lès-Mantes.

Comune limitrofe

[modificare | modificare sursă]

Comunele limitrofe sunt Boinvilliers la vest, Vert la nord, Breuil-Bois-Robert și Arnouville-lès-Mantes la est și Rosay la sud.

Transport si comunicatii

[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de drumuri

[modificare | modificare sursă]

Comuna este deservită de drumul departamental D 983, care leagă Mantes-la-Jolie de Houdan.

Transport în comun

[modificare | modificare sursă]

Comuna este deservită de linia 60 a rețelei de autobuze Centre et Sud Yvelines.

Utilizarea terenului simplificată

[modificare | modificare sursă]

În 2017, teritoriul comunei era format din 87,06 % spații agricole, forestiere și naturale, 7,38 % spații deschise artificiale și 5,56 % spații construite[5].

În 2010, clima din comuna Villette era de tip oceanic al câmpiilor din Centru și de Nord, conform unui studiu a CNRS care se baza pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000[6]. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană în care comuna este expusă la un climat oceanic și se încadrează în regiunea climatică sud-vestică a bazinului parizian, caracterizată prin precipitații scăzute, în special în primăvară (120 până la 150 mm) și un iarnă rece (3,5 °C)[7].

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 10,5 °C, cu o amplitudine termică anuală de 14,3 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 677 mm, cu 10,5 zile de precipitații în ianuarie și 8 zile în iulie[6]. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică situată în comuna Magnanville la 5 km distanță în linie dreaptă[8], este de 11,6 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 641,5 mm[9][10]. Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022[11].

Date climatice pentru Magnanville
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 6.8
(44,2)
8.4
(47,1)
12.1
(53,8)
15.8
(60,4)
19.1
(66,4)
22.8
(73)
25.5
(77,9)
25.3
(77,5)
21.4
(70,5)
16.5
(61,7)
10.7
(51,3)
7.2
(45)
16,0
(60,8)
Minima medie °C (°F) 1.7
(35,1)
1.8
(35,2)
3.6
(38,5)
5.5
(41,9)
8.6
(47,5)
11.6
(52,9)
13.4
(56,1)
13.6
(56,5)
10.9
(51,6)
8.6
(47,5)
4.8
(40,6)
2.3
(36,1)
7,2
(45)
Minima istorică °C (°F) −12.7
(9,1)
−12.3
(9,9)
−8.5
(16,7)
−3.2
(26,2)
−0.7
(30,7)
3.3
(37,9)
6.6
(43,9)
5.8
(42,4)
2.4
(36,3)
−3.5
(25,7)
−8.2
(17,2)
−10.1
(13,8)
−12,7
(9,1)
Precipitații mm (inches) 48.5
(1.909)
47.7
(1.878)
48.4
(1.906)
42.5
(1.673)
62.1
(2.445)
53.9
(2.122)
51.5
(2.028)
56.5
(2.224)
40.9
(1.61)
65.3
(2.571)
57.0
(2.244)
67.2
(2.646)
641,5
(25,256)
Sursă: fr „FICHE CLIMATOLOGIQUE MAGNANVILLE (78)” (PDF). meteofrance.fr. Météo-France. 

Numele localității este atestat sub forma Vileta în 1198[12].

Numele Villette provine din latinul „Villetta”,[13] diminutiv de „ville”, derivat din „villa”, și desemnează un „mic domeniu”, iar ulterior un „mic sat”[14], Din termenul din limba oïl „villette”, însemnând „casă mică de la țară” sau „oraș foarte mic”[12].

În polyptyque-ul lui Irminon sunt menționate două cătune, Chavannes și Leuze, care aparțineau încă din anul 812 abației Saint-Germain-des-Prés[15].

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Organe administrative și judiciare

[modificare | modificare sursă]

Comuna Villette este parte din cantonul Bonnières-sur-Seine și este afiliată la comunitatea comunelor din Pays Houdanais (CCPH).

În ceea ce privește aspectul electoral, comuna este asociată cu a noua circumscripție electorală din Yvelines, o circumscripție cu dominanță rurală în nord-vestul departamentului Yvelines.

Pe plan judiciar, Villette face parte din jurisdicția instanței[n 1] din Mantes-la-Jolie și, ca toate comunele din Yvelines, se supune tribunalului judiciar[n 2] și tribunalului comercial[n 3] din Versailles[19].

Populația și societatea

[modificare | modificare sursă]

Date demografice

[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică

[modificare | modificare sursă]

Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comuna respectivă începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare[20]. Pentru comuna respectivă, primul recensământ exhaustiv în cadrul noului dispozitiv a fost realizat în 2004[21].

În 2021, comuna număra 528 locuitori[n 4], în scădere cu 0,56 % față de 2015 (Yvelines: +2,04%, Franța fără Mayotte: +1,84%).

Demografia în Villette, Yvelines (Sursa : EHESS[22], INSEE[23][24][25])
An 17931821184118561872188619011921193619621982200620142021
Populație 454487428312317230219212213223300520529528

Piramida vârstei

[modificare | modificare sursă]

În 2018, procentul persoanelor cu vârsta sub 30 de ani era de 32,0 %, sub media departamentală de 38 %. În schimb, procentul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani era de 27,1 % în același an, comparativ cu 21,7 % la nivel departamental[26].

În 2018, comuna avea 252 bărbați și 264 femei, reprezentând un procent de 51,16 % femei, ușor sub procentul departamental de 51,32 %.

Cultura și patrimoniul local

[modificare | modificare sursă]
Biserica Saint-Martin.
Spălătorie pe rue de Saint-Martin.

Locuri si monumente

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Saint-Martin: edificiu datând din secolul al XI-lea, cu un turn clopotniță în formă de turn pătrat, având o săgeată acoperită cu ardezie.
  • O particularitate: comuna deține patru spălătorii vechi, dintre care unele erau folosite și pentru topirea Ininului.


Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Georges Courteline (1858-1929), romancier și dramaturg, a locuit la Villette, unde s-a căsătorit în 1902 cu actrița Suzanne Berty (al cărei nume real era Berthe Fleury), care este înmormântată în cimitirul comunal[27].
Villette
  • Pe fond albastru, două fașii argintii, deasupra cărora se află trei discuri de aur așezate în șir în partea de sus.
  1. ^ În Franța și în Senegal, tribunalul de instanță este o instanță de primă instanță specializată în anumite cazuri civile (cunoscută ca instanță de atribuire) și penale (tribunal de poliție). Este compus dintr-unul sau mai mulți magistrați, numiți judecători de instanță, care judecă fiecare caz în calitate de judecător unic[16].
  2. ^ În Franța, tribunalul judiciar (TJ) este instanța de drept comun (în opoziție cu instanțele de excepție) de primă instanță. Acesta a înlocuit, începând cu 1 ianuarie 2020, tribunalul de instanță și tribunalul de mare instanță, create în 1958, care la rândul lor au succedat justiției păcii și tribunalelor de district. Tribunalul judiciar se ocupă de litigii care nu sunt atribuite în mod special unei alte instanțe. În plus, dispune de competențe speciale, unele dintre ele fiind exclusive[17][18].
  3. ^ În Franța, conform articolului L.721-1 din codul comercial, tribunalul comercial este definit ca o instanță de primă instanță compusă din judecători aleși și un grefier. Judecătorii sunt comercianți aleși de către colegii lor pentru doi ani (se întâlnesc în trei), iar grifonierul este un ofițer public și ministerial numit de către ministrul justiției și recrutat prin concurs începând cu 27 ianuarie 2016. Tribunalul de comerț este responsabil pentru soluționarea litigiilor dintre comercianți și gestionarea procedurilor colective. Uneori este numit și „jurisdicție consulară” din motive istorice. Pe lângă aceste sarcini jurisdicționale, acesta se ocupă și de publicitatea legală, precum și de controlul juridic al registrului comerțului și al societăților și al instanțelor cu competență comercială, care includ în special întreținerea registrului comerțului și al societăților.
  4. ^ Populația municipală legală în vigoare la 1 ianuarie 2024, înregistrată în anul 2021, este definită în limitele teritoriale în vigoare la 1 ianuarie 2023, data de referință statistică fiind 1 ianuarie 2021.
  1. ^ French National Directory of Representatives, accesat în  
  2. ^ répertoire géographique des communes, accesat în  
  3. ^ dataset of postal codes in France,  
  4. ^ a b répertoire géographique des communes,  
  5. ^ fr Utilizarea terenului în 2017 (comparație cu 2012)  (accesat la 26/05/2024)
  6. ^ a b Joly, Daniel; Brossard, Thierry; Cardot, Hervé; Cavailhes, Jean; Hilal, Mohamed; Wavresky, Pierre (). „Les types de climats en France, une construction spatiale”. Cybergéo, revue européenne de géographie - European Journal of Geography (în franceză și engleză). 501. Accesat în . 
  7. ^ fr Zonarea climatică în Franța continentală.  (accesat la 08/05/2024)
  8. ^ fr Distanța în linie dreaptă între Villette și Magnanville  (accesat la 26/05/2024)
  9. ^ fr Stația Météo-France Magnanville - fișă climatologică - perioada 1991-2020  (accesat la 21/05/2024)
  10. ^ fr Stația Météo-France Magnanville - fișă de metadate  (accesat la 21/05/2024)
  11. ^ fr Climadiag Commune France: Diagnosticați problemele climatice din comunitatea dvs  (accesat la 08/05/2024)
  12. ^ a b Nègre, Ernest (). Toponymie générale de la France vol. III. Publications romanes et françaises (în franceză). Genève: Droz. p. 1431. 
  13. ^ Cocheris, Hippolyte (). Dictionnaire des anciens noms des communes du département de Seine-et-Oise (în franceză). Versailles: impr. de Cerf et fils. p. 57. 
  14. ^ Guizard, Claude. „Lexique toponymique de l'arrondissement de Mantes-la-Jolie” (PDF) (în franceză). Accesat în . 
  15. ^ Bourselet, Victor; Clérisse, Henri (). Mantes et son arrondissement (în franceză). Mantes: Impr. Am. Beaumont. 
  16. ^ fr Dicționar juridic: Tribunalul de instanță  (accesat la 15/05/2024)
  17. ^ fr Cod de procedură penală francez  (accesat la 15/05/2024)
  18. ^ fr Codul de organizare judiciară francez  (accesat la 15/05/2024)
  19. ^ fr Curtea de Apel Versailles  (accesat la 15/05/2024)
  20. ^ fr Prezentarea recensământului populației  (accesat la 09/05/2024)
  21. ^ fr Documentație suplimentară privind recensământul  (accesat la 09/05/2024)
  22. ^ fr De la satele de pe hărțile lui Cassini la comunele de astăzi pe pagina de internet a Școlii Superioare de Studii în Științe Sociale (EHESS).  (accesat la 27/05/2024)
  23. ^ fr Populații legale 2006 Villette (78677)  (accesat la 27/05/2024)
  24. ^ fr Populații legale 2014 Villette (78677)  (accesat la 27/05/2024)
  25. ^ fr Populații legale 2021 Villette (78677)  (accesat la 27/05/2024)
  26. ^ fr Evoluția și structura populației în 2018 - Villette (78677)  (accesat la 27/05/2024)
  27. ^ fr Cimiterul Villette (78) pe site-ul landrucimetieres.fr  (accesat la 27/05/2024)
  • Le patrimoine des communes des Yvelines vol. 1. Collection Le patrimoine des communes de France (în franceză). Paris: Flohic. . pp. 287–291. ISBN 2-84234-070-1. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]