curățenie

română

Etimologie

Din curat + sufixul -enie.

Pronunție

• AFI: /ku.rəˈʦe.ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului curățenie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	curățenie	curățenii
Articulat	curățenia	curățeniile
Genitiv-Dativ	curățeniei	curățeniilor
Vocativ	curățenie	curățeniilor

1. calitatea de a fi curat; starea, înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat.
2. dereticare.
3. purgativ, laxativ.

Cuvinte derivate

• necurățenie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• centaurei
• creațiune
• curteneai
• încrețeau
• întreceau

Referințe

• DEX '98 via DEX online