nyár

Vezi și : nyår, nýár

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din proto-uralică *ńorɜ („mlaștină”).

Pronunție

• AFI: /'ɲaːr/

Substantiv

nyár, pl. nyárak

1. (bot.) plop
2. (ieșit din uz) mlaștină

Sinonime

• 1: (bot.) nyárfa

Etimologie

Origine disputată.

• Ar putea veni dintr-o limbă turcică, confer ciuvașă śur („primăvară”), uigură yaz („vară”) și turcă yaz („vară”), care sunt de origine necunoscută.
• Din nyár („mlaștină”).

Substantiv

nyár, pl. nyarak

1. vară

Cuvinte derivate

• nyaral
• nyaralóhely
• nyaranként
• nyári

Cuvinte compuse

• indián nyár
• vénasszonyok nyara

Vezi și

• tavasz
• tél
• ősz

Referințe

• Wiktionary
• Wikiszótár