părere
Etimologie
Din a (se) părea.
Pronunție
- AFI: /pə're.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului părere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | părere | păreri |
| Articulat | părerea | părerile |
| Genitiv-Dativ | părerii | părerilor |
| Vocativ | părere | părerilor |
- opinie, punct de vedere; concepție, idee, credință.
- iluzie, închipuire.
- (concr.) arătare, nălucire, vedenie, fantomă.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Într-o părere = într-o doară; la întâmplare.
Expresii
- A fi de părere = a crede, a socoti, a considera
- A (-și) da cu părerea (ori câte o părere) = a opina; a crede, a considera, a aprecia
- A fi de aceeași părere (cu cineva) = a fi de acord (cu cineva)
- A fi de altă părere = a crede altceva, a nu fi de acord
- Părere de bine = bucurie, satisfacție, mulțumire
- Părere de rău = mâhnire, căință, regret, invidie
- O părere de... = o cantitate infimă de..
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online