Sari la conținut

zürnen

De la Wikționar, dicționarul liber

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus zurnen.

Pronunție

  • AFI: /ˈʦʏʁnən/


Verb


Conjugarea verbului
zürnen
Infinitiv zürnen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
zürnst
zürnt
Indicativ imperfect zürnte
Participiu perfect gezürnt
Verb auxiliar haben
  1. a se înfuria pe cineva, a se mânia pe cineva

Referințe