CAPITOLUL I

CURS INTRODUCTIV
0LUFHD&LQWH]ă

Scopul medicinei este tratamentul.

(YLGHQWQXVHSRDWHWUDWDPHQWEXQIăUăXQGLDJQRVWLFFRUHFW
Astfel, îQDERUGDUHDRULFăUHLEROLYRPGLVWLQJHGRXDFDSLWROHPDULGLDJQRVWLFXODSRL
tratamentul.
În ultimii 20-30 de ani mijloacele diagnostice au progresat imens, în VSHFLDOGDWRULWă
FRPSXWHUHORU‫܈‬LLPDJLVWLFLL$FHDVWDDFRQGXVGLQSăFDWHODRSRQGHUHSUREDELOSUea mare a
SăU‫܊‬LLGHGLDJQRVWLFvn descrierea bolilRU$FHVWOXFUXVHUHIOHFWă‫܈‬LvQYLD‫܊‬DGH]LFX]LvQRUD‫܈‬
DEXQGăFHQWUHOHGHGLDJQRVWLFFHQWUHVHSDUDWHGHWUDWDPHQWQXSUHDH[LVWă‫܈‬LWUDWDPHQWXOHVWH
RDUHFXPVXEvQ‫܊‬HOHVvQDFWLYLWDWHDQRLORULQVWLWX‫܊‬LLPHGLFDOH
'HIDSWFHOHPDLSXWHUQLFHPRGDOLWă‫܊‬LGHWUDWDPHQWVHHIHFWXHD]ăGHUHJXOăvQVSLWDOH
‫܈‬LvQVHF‫܊‬LLOHvQFDUHVHHIHFWXHD]ăDVWIHOGHLQWHUYHQ‫܊‬LLH[LVWăRSRQGHUHFRUHFWăvQWUHSDUWHDGH
GLDJQRVWLF‫܈‬LFHDGHWUDWDPHQW
Mijloacele de diagnostic vQJOREHD]ăFkWHYDFDWHJRULLSULQFLSDOHGHSURFHGXUL
¾ Analizele de skQJHLQFOXVLYFHOHELRFKLPLFH‫܈‬i markerii biologici;
¾ ÌQUHJLVWUDUHD FXUHQ‫܊‬LORU ELRORJLFL vQ VSHFLDO HOHFWURFDUGLRJUDPD ‫܈‬L
electroencefalograma;
¾ 0LMORDFHOHLPDJLVWLFHODUkQGXOORUFXSULQ]kQGDVWă]LvQVSHFLDO
o ,QYHVWLJD‫܊‬LLOHUDGLRORJLFHFDUHGLVWLQJ
ƒ 5DGLRVFRSLD‫܈‬LUDGLRJUDILDFODVLFă;
ƒ 7RPRJUDILDFRPSXWHUL]DWă;
ƒ Angiocardiografia, care include angiografia vaselor importante,
FXPDUILFRURQDURJUDILDVDXDQJLRJUDILDFHUHEUDOă;
o Diagnosticul cu ultrasunete, care include
ƒ Ecografia organelor fixe, abdominale, musculo-articulare,
glandulare etc;
ƒ (FRFDUGLRJUDILD PRG 0 ELGLPHQVLRQDOă WULGLPHQVLRQDOă GH IOX[
'RSSOHUVWUXFWXUDOăWLVXODUă‫܈‬LDOWHYDULDQWHWHKQLFH;
ƒ (FRJUDILDYDVFXODUăVWUXFXUDOă‫܈‬LGHIOX['RSSOHU.
o 5H]RQDQ‫܊‬DPDJQHWLFăQXFOHDUă;
o Scintigrafiile, cu multe variante tehnice, cea mai UDILQDWăILLQGWRPRJUDILD
cu emisie de pozitroni.
¾ ,QYHVWLJD‫܊‬LLOH KLVWRORJLFH ED]DWH SH ELRSVLL VDX SH IUDJPHQWH GH ‫܊‬HVXW SUHlevate
intraoperator, de asemenea, LQYHVWLJD‫܊‬LLOHFLWRORJLFH;
¾ Alte mijloace de diagnostic, cum ar fi cele psihiatrice, sau aplicarea unor metode
FRPSOH[HGHFDOFXO‫܈‬LVWDWLVWLFHDSOLFDWHXQRUED]HGHGDWHFOLQLFH$FHVWHPHWRGH
SRWVHUYLLQHJDOăPăVXUăGLDJQRVWLFXOGDU‫܈‬LWUDWDPHQWXO.
Mijloacele de tratament FXSULQGvQSULQFLSDOSDWUXPRGDOLWă‫܊‬LWHUDSHXWLFH
¾ Tratamentele medicamentoase;
¾ 7UDWDPHQWHOHLQWHUYHQ‫܊‬LRQDOH;
¾ Tratamentele chirurgicale;
¾ Alte tratamente, cum ar fi:
o Dieta;
o 5HJLPXOGHYLD‫܊‬ă– PL‫܈‬FDUHSVLKRWHUDSLH;
o Proceduri de fizioterapie, inclusiv recuperare/reabilitare;


 o Balneologie;
o 5DGLRWHUDSLHDSOLFDELOă, în special, în oncologie.
7UDWDPHQWHOHPHGLFDPHQWRDVHVXQWFHOHPDLUăVSkQGLWH(OHVHSRWDGUHVDFDX]HLEROLL
PHFDQLVPHORUEROLLGHRVHELQGPHFDQLVPHOHSDWRJHQLFH‫܈‬LSHFHOHIL]LRSDWRORJLFHGHDGDSWDUH
DRUJDQHORUODFRQGL‫܊‬LLGHERDODSUHFXP‫܈‬LPHGLFDPHQWHOHVLPSWRPDWLce.
(VWH HYLGHQW Fă FHOH PDL LPSRUWDQWH VXQW PHGLFDPHQWHOH FDUH WUDWHD]ă FDX]HOH GH
ERDOă ([HPSOXO FHO PDL WLSLF VXQW DQWLELRWLFHOH 0DMRULWDWHD EROLORU QX DX vQVă R FDX]ă
HYLGHQWă VDX DWDFDELOă WHUDSHXWLF &kQG VH SRW DGPLQistra, medicamentele din această
categorie, SRWYLQGHFDERDOD‫܈‬LSRWDVWIHOSUHOXQJLGXUDWDGHYLD‫܊‬ă
0HGLFDPHQWHOHÄSDWRJHQLFH´VXQWIRDUWHLPSRUWDQWH‫܈‬LDXRPDUHUăVSkQGLUH([HPSOH
DUSXWHDILWUDWDPHQWXODQWLDWHURVFOHURWLFDQWLWURPERWLFFRUWL]RQLFvQXQHOHEROLDXWRLPXQH‫܈‬L
multe DOWHOH7UDWDPHQWHOHSDWRJHQLFHSRWSUHOXQJLGXUDWDGHYLD‫܊‬ă‫܈‬LvQRULFHFD]SRWUHGXFH
evenimentele majore nefavorabile (accidente vasculare cerebrale cu paralizie sau afazie,
infarctele de miocard, hemoragiile digestive severe etc). Pentru a dovedi acHDVWă FDOLtate
YLWDOăPDMRULWDWHD DFHVWXLWip de medicamente sunt testate în studii pe sute, mii sau zeci de
miL GH RDPHQL vPSăU‫܊‬L‫܊‬L OD vQWkPSODUH UDQGRPL]DW vQWU-XQ ORW FDUH SULPH‫܈‬WH WUDWDPHQWXO ‫܈‬L
DOWXOFDUHSULPH‫܈‬WH, în loc placebo. Analiza statisticăSHUIRUPDQWăDUDWăGDFăPHGLFDPHQWXOGH
VWXGLX DUH FDOLWă‫܊‬LOH SUHVXSXVH SULYLQG SUHOXQJLUHD GXUDWHL GH YLD‫܊‬ă VDX UHGXFHUHD
HYHQLPHQWHORU QHIDYRUDELOH PDMRUH $FHVW JHQ GH VWXGLL JHQHUHD]ă ÄPHGLFLQD ED]DWă SH
GRYH]L´  HYLGHQFH EDVHG PHGLFLQH ‫܈‬L DFHDVWă Dbordare este obligatorie pentru a dovedi
eficacitatea unui medicament cu tropism patogenic sau, chiar, mai rar, a unui medicament din
DOWăFDWHJRULH
0HGLFDPHQWHOHÄIL]LRSDWRORJLFH´VXQWFHOHFDUHFRQWUDFDUHD]ăPHFDQLVPHGHDGDSWDUH
DRUJDQLVPXOXLODERDOăGDUFDUHDXGHYHQLWGăXQăWRDUHSULQDFWLYLWDWHLQDGHFYDWă([HPSOH
de mHGLFD‫܊‬LH FX VFRS GH DPHOLRUDUH IL]LRSDWRORJLFă VXQW PHGLFD‫܊‬LD GLXUHWLFă vQ LQVXILFLHQ‫܊‬D
FDUGLDFă FRQJHVWLYă VDX vQ DVFLWă PHGLFD‫܊‬LD YHQRGLODWDWRDUH ‫܈‬LVDX DUWHULRGLODWDWRDUH VDX
mediFD‫܊‬LD EHWD-EORFDQWă vQ DFHHD‫܈‬L LQVXILFLHQ‫܊‬ă FDUGLDFă VDX GLJLWDOă vQ ILEULOD‫܊‬LD DWULDOă FX
UăVSXQV YHQWULFXODU UDSLG 'H UHJXOă PHGLFD‫܊‬LD FX WURSLVP IL]LRSDWRORJLF DPHOLRUHD]ă QHW
VLPSWRPHOHVHPQHOH‫܈‬LFDOLWDWHDYLH‫܊‬LLGDUQXUHX‫܈‬H‫܈‬WHVăSUHOXQJHDVFăYLD‫܊‬D
0HGLFDPHQWHOH FX WURSLVP VLPSWRPDWLF RFXSă FD YROXP VDX FD WLWOXUL PDMRULWDWHD
cuprinsului unui catalog de medicamente dintr-R DJHQGă PHGLFDOă ([HPSOH VXQW
PHGLFDPHQWHOH FRQWUD GXUHULL PHGLFDPHQWHOH FRQWUD WXVHL VRPQLIHUHOH (OH DPHOLRUHD]ă
calitDWHDYLH‫܊‬LLGDUDXDGHVHDGRDUYDOHQ‫܊‬HSDOLDWLYH
7UDWDPHQWHOHLQWHUYHQ‫܊‬LRQDOHV-DXUăVSkQGLWHQRUPvQXOWLPLOHGHFHQLLSHQWUXDSURDSH
WRDWH VSHFLDOLWă‫܊‬LOH PHGLFDOH 3HQWUX FDUGLRORJLH H[HPSOHOH FHOH PDL HORFYHQWH VXQW GDWH GH
DQJLRSODVWLDYDVFXODUăXUPDWăGHLPSODQWDUHDGHVWHQW– FXSURWRWLSDQJLRSODVWLDFRURQDULDQă
SUHFXP ‫܈‬L SURFHGXULOH GH DULWPRORJLH – ILH DEOD‫܊‬LD SHQWUX WDKLDULWPLL ILH LPSODQWDUHD GH
stimulatoare cardiace (pacemakere), implantarea de defibriODWRDUHLQWHUQH‫܈‬LPXOWHDOWHOH
TratamenWHOH FKLUXUJLFDOH VXQW FHOH PDL UDGLFDOH SURFHGXUL WHUDSHXWLFH 'H‫܈‬L RULFDUH
VSHFLDOLWDWH GH FKLUXUJLH UHSUH]LQWă vQ DSDUHQ‫܊‬ă R UDPXUă PHGLFDOă DXWRQRPă vQ SDUWHD GH
GLDJQRVWLFHDvPSUXPXWăGHIDSWPLMORDFHOHVSHFLDOLWă‫܊‬LLPHGLFDOHvQUXGLWHÌQHVHQ‫܊‬ăFKLrurgia
UăPkQHGRDURUDPXUăWHUDSHXWLFăHVWHDGHYăUDW PDMRUă‫܈‬LFXPDUHHILFDFLWDWH&KLUXUJLDvQ
RULFDUH VSHFLDOLWDWH UHSUH]LQWă FHO PDL GHV WUDWDPHQWXO UDGLFDO DO XQHL DIHF‫܊‬LXQL 'LQ SăFDWH,
doar câteva procente din totalitatea oamenilor bolnavi au o ERDOă FDUH VH SUHWHD]ă OD XQ
tratament chirurgical. Probabil peste 90 % pot beneficia doar de medicamente sau, poate, de
SURFHGXUL LQWHUYHQ‫܊‬LRQDOH 'H DFHHD FXQRD‫܈‬WHUHD SUHFLVă ‫܈‬L UHFRPDQGDUHD SUHIHUHQ‫܊‬LDOă D
DFHORUPHGLFDPHQWHFDUHFXDGHYăUDWOXQJHVFYLD‫܊‬DVDXvPSLHGLFăHYHQLPHQWHPDMRUHQHGRULWH
FRQVWLWXLHXQDGLQFDOLWă‫܊‬LOHFHOHPDLLPSRUWDQWHDOHPHGLFXOXLFRQWHPSRUDQ


1.1 Introducere în electrocardiografie
Electrocardiografia VHGHILQH‫܈‬WHFDUDPXUDPHGLFLQHL FDUHVWXGLD]ăFXUHQ‫܊‬LLHOHFWULFLDL
inimii.
În decursul anilor s-DX GH]YROWDW FkWHYD VXEVSHFLDOLWă‫܊‬L DOH HOHFWURFDUGLRJUDILHL FDUH
PHULWăPHQ‫܊‬LRQDWH
¾ (OHFWURFDUGLRJUDILDVFDODUăFDUHDQDOL]HD]ăHOHFWURJUDPDVWDQGDUG(&*8QHRUL
(&*HVWHDQDOL]DWăvQFRQGL‫܊‬LLVSHFLDOHFXPDUILSUREDGHHIRrt ECG. Alteori se
IDF GHULYD‫܊‬LL VSHFLDOH FXOPLQkQG FX KăU‫܊‬LOH HOHFWULFH WRUDFLFH Vau toraco-
abdominale. De asemenea HVWH SRVLELOă DQDOL]D XQRU SDUDPHWUL VSHFLDOL DL (&*
VFDODUHvQUDPXUDHOHFWURFDUGLRJUDILHLGHvQDOWăUH]ROX‫܊‬LH.
¾ ÌQUHJLVWDUHD GH GXUDWă D ULWPXOXL FDUGLDF GHQXPLWă GXSă QXPHOH LQYHQWDWRUXOXL
+ROWHU (&* &ODVLF VH vQUHJLVWUHD]ă (&* SH  de RUH ([LVWă DSDUDWH FDUH VH
IL[HD]ăVXESLHOH‫܈‬LSRWvQUHJLVWUDULWPXOFDUGLDFFkWHYD]LOHVDXFkWHYDVăSWDPkQL
Aceasta este necesară pentru a identifica evenimente electrice rare, dar cu
SRWHQ‫܊‬LDOJUDYÌQUHJLVWUăULOH+ROWHUSRWILFLWLWHGLUHFWFXDMXWRUXOXQXLSURJUDPGH
FDOFXODWRU ‫܈‬L LGHQWLILFDWH HYHQLPHQWHOH SDUWLFXODUH (OH SRW IL vQVă DQDOL]DWH
statistic, cu programe software avansate, care calFXOHD]ă SDUDPHWUL FH GHILQHVF
succesiunea în timp a ritmului cardiac. De exemplXDIRVWDQDOL]DWăYDULDELOLWDWHa
ULWPXOXLVLQXVDO‫܈‬LV-DFRQVLGHUDWFăXQULWPSUHDIL[UHSUH]LQWăXQULVFGHPRDUWH
VXELWăGRYHGLQGRVXSUDDFWLYLWDWHVLPSDWLFăÌQSUH]HQW, LPSRUWDQ‫܊‬DDFHVWXLJHQGH
DQDOL]ăVWDWLVWLFăDULWPXOXLSDUHPDLUHGXVăGHFkWV-DHVWLPDWLQL‫܊‬LDO
¾ 3URFHGXULOH GH HOHFWURIL]LRORJLH GH RELFHL LQYD]LYH (OH vQUHJLVWUHD]ă DFWLYLWDWHD
HOHFWULFăHQGRFDYLWDUăLGHQWLILFăIRFDUHOHHFWRSLFHVDXFLUFXLWHOHGHUeintrare care
JHQHUHD]ă DULWPLL HIHFWXHD]ă DOWH SURFHGXUL GLDJQRVWLFH ‫܈‬L VXQW XUPDWH GH FHOH
PDL PXOWH RUL GH SURFHGXUL WHUDSHXWLFH LQWHUYHQ‫܊‬LRQDOH FD DEOD‫܊‬LL VDX LPSODQWDUH
de aparate de stimulare sau de electroconversie.
$‫܈‬DGDU HOHFWURFDUGLRJUDILD FODVLFă DQDOL]HD]ă DVSHFWXO FXUHQWXOXL HOHFWULF DO LQLPLL
FXOHVGHFk‫܊‬LYDHOHFWUR]LSODVD‫܊‬LSHH[WUHPLWă‫܊‬LOHPHPEUHORUVDXSHWRUDFH

¾ 1R‫܊‬iuni de electrofiziologie ECG

3ULPHOH HOHFWURFDUGLRJUDPH DX IRVW RE‫܊‬LQXWH GH :LOOHP (LQWKRYHQ LQFHSkQG FX DQXO
1901, câQGDSXVvQIXQF‫܊‬LXQHJDOYDQRPHWUXOVăXGHNJFăUDWGHRDPHQL(ODGHILQLW
WULXQJKLXO FDUH vL SRDUWă QXPHOH ‫܈‬L FDUH GHVFULH SR]L‫܊‬LRQDUHD HOHFWUR]LORU FH DQDOL]HD]ă
GHULYD‫܊‬LLOHVWDQGDUG 7RW HODGHVFULVXQGHOH3456‫܈‬L7FDUHGHILQHVF XQGD(&*. Acest
VDYDQW RODQGH] QăVFXW vQ LQVXOD -DYD ‫܈‬L UăPDV GLQ FRSLOăULH RUIDQ GH WDWă D SULPLW vQ 
3UHPLXO 1REHO vQ PHGLFLQă SHQWUX LQYHQWDUHD HOHFWURFDUGLRJUDIXOXL ‫܈‬L GHVFULHUHD
electrocardiogramei.
3ULPDSUREOHPăSHFDUH ‫܈‬L-RSXQHRULFHPHGLF‫܈‬LGHIDSWRULFHSHUVRDQăHVWHGHFH
DSOLFkQGFk‫܊‬LYDHOHFWUR]LODGLVWDQ‫܊‬ăGHLQLPăvQUHJLVWUăPGRDUFXUHQWXOHOHFWULFDOLQLPLLIăUă
LQWHUIHUHQ‫܊‬H
([SOLFD‫܊‬LLOH VXQW IL]LRORJLFH ‫܈‬L WHKQLFH &HOH IL]LRORJLFH ‫܊‬LQ GH IDSWXO Fă PX‫܈‬FKLXO
inimii constituie un unic sincL‫܊‬LXIXQF‫܊‬LRQDOFDUHJHQHUHD]ăRVLQJXUăXQGăHOHFWULFăFRHUHQWă
7RUDFHOHDEGRPHQXO‫܈‬LSULQH[WHQVLHPHPEUHOHUHSUH]LQWăSHUIHF‫܊‬LFRQGXFWRULHOHFWULFLFDUH
FRQGXF DFHDVWă XQGă FRHUHQWă OD HOHFWUR]LL H[SORUDWRUL /D DFH‫܈‬WLD QX DMXQJ ‫܈‬L DOWH XQGH
electrice înregistrabile deoarece:
¾ 2UJDQHOH PXVFXODUH QHWHGH ‫܈‬L QHUYLL DX FXUHQ‫܊‬L ELRORJLFL GH PXOW PDL PLFă
amplitudine;
¾ &UHLHUXODUHFXUHQ‫܊‬LFHYDPDLDPSOLGDUDFH‫܈‬WLDVXQWL]ROD‫܊‬LGHFXWLDFUDQLDQăFDUH
DUH RDUHFDUH UH]LVWHQ‫܊‬ă HOHFWULFă VXQW GHSăUWD‫܊‬L GH HOHFWUR]LL (&* ‫܈‬L DX R
QHUHJXODULWDWHFDUHSRDWHILILOWUDWăGHILOWUHHOHFWURQLFH;


 ¾ &XUHQ‫܊‬LL HOHFWULFL DL PX‫܈‬FKLORU VWULD‫܊‬L DX IRVW LQL‫܊‬LDO HOLPLQD‫܊‬L SULQ SăVWUDUHD
UHSDXVXOXL GH FăWUH FHO OD FDUH VH IăFHD vQUHJLVWUDUHD 8OWHULRU DFHOHD‫܈‬L ILOWUH
electronicH HOLPLQă FXUHQ‫܊‬LL PX‫܈‬FKLORU VWULD‫܊‬L vQ DFWLYLWDWH YH]L SURED GH HIRUW
(&* GHRDUHFH FXUHQ‫܊‬LL IDVFLFXOHORU PXVFXODUH DX FHOH PDL YDULDWH GLUHF‫܊‬LL
VSD‫܊‬LDOH‫܈‬LGDXRUH]XOWDQWăHOHFWULFăLQFRHUHQWăFDUHSRDWHILILOWUDWă
ÌQ FRQVHFLQ‫܊‬ă HOHFWURFDUGLRJUDIXO VHWDW SHQWUX D vQUHJLVWUD FXUHQ‫܊‬L HOHFWULFL GH FLUFD
]HFLPLGHPLOLYRO‫܊‬LSkQăODFk‫܊‬LYDP9‫܈‬LGRWDWFXILOWUHHOHFWURQLFHDGHFYDWHYDSHUFHSHGHOD
HOHFWUR]LL SODVD‫܊‬L RULXQGH SH WRUDFH SH DEGRPHQ VDX SH PHPEUH GRDU XQGHOH HOectrice
provenind de la sincL‫܊‬LXOFDUGLDF
$‫܈‬DFXPDPSUHFL]DWWRUDFHOH‫܈‬LDEGRPHQXOVXQWIRDUWHEXQHFRQGXFăWRDUHHOHFWULFH
De asemenea VXQWEXQHFRQGXFăWRDUHHOHFWULFH‫܈‬LPHPEUHOHLDUXQHOHFWURGSXVvQRULFHSXQFW
pe un membru „vede” cordul din punctul de vedere electric de la LQVHU‫܊‬LDDFHOXLPHPEUXSH
torace sau pe abdomen.
ÌQFRQWLQXDUHYL]XDOL]DUHDVHPQDOXOXLHOHFWULFDOLQLPLLHVWHIDFLOLWDWăGHWUDQVPLWHUHD
DFHVWXLD SULQ WRUDFH VDX DEGRPHQ GXSă WHRULD ÄXQJKLXOXL VROLG´. Semnalul electric de la
VXSUDID‫܊‬DXQXLSXQFWGHSHHSLFDUGHVWHWULPLVvQPRGXOFHOPDLGLUHFWFăWUHVXSUDID‫܊‬DWRUDFR-
DEGRPLQDOăDIODWăVWULFWGHDVXSUDDFHOXLSXQFWHSLFDUGLF3XWHPFRPSDUDFXPRGXOvQFDUHVH
SURLHFWHD]ăIDVFLFXOXOOXPLQRVDOXQXLUHIOHFWRUvQGUHSWDWYHUWLFDOSHXQFHUvQQRUDW5H]ROX‫܊‬LD
acestui mod de transmisie este foarte mare, de ordinul milimetrilor.
$VWIHO VH GHVFULH FODVLF PRGXO vQ FDUH HVWH ÄYL]XDOL]DWă HOHFWULF´ LPDJLQHD LQLPLL FX
modul în care ne-am roti într-RSDUFDUHJRDOăvQMXUXOXQHLPD‫܈‬LQLDYDULDWHSHSDUWHDGUHDSWă
'LQID‫܊‬ăGLQVSDWH‫܈‬LGLQVWkQJDDPYHGHDLPDJLQLQRUPDOHLDUDYDULDV-ar decela numai când
SULYLPGLQGUHDSWDÌQPRGH[FHS‫܊‬LRQDOXQSXQFWH[SORUDWRUHOHFWURGDUSXWHDILLQIOXHQ‫܊‬DWQX
GRDU GH DFWLYLWDWHD HOHFWULFă VXELDFHQWă FL ‫܈‬L GH DFWLYLWDWHD DIODWă SH DFHOD‫܈‬L D[ SH DFHHD‫܈‬L
GLUHF‫܊‬LH GH FăWUH VXSUDID‫܊‬D GLDPHWUDO RSXVă D FRUGXOXL $FHVWH LPDJLQL QXPLWH LPDJLQL vQ
RJOLQGăVXQWIRDUWHUDUHGHRDUHFHHVWHQHFHVDUăRDFWLYLWDWHHOHFWULFăIRDUWHDPSOăSHSHUHWHOH
RSXVSHQWUXFDHDVăÄvQYLQJă´DFWLYLWDWHDHOHFWULFăVXELDFHQWă‫܈‬LVăVHLPSXQăvQLPDJLQHD
ILQDOă GH SH HOHFWURGXO H[SORUDWRU 8Q H[HPSOX HVWH LPDJLQHD vQ RJOLQGă GLQ ID]D DFXWă D
LQIDUFWXOXL GH PLRFDUG FkQG XQGD 3DUGHH PDUHD XQGă PRQRID]LFă D XQXL LQIDUFW
SRVWHURYHUWHEUDOHVWHYL]XDOL]DWăFDVXEGHQLYHODUH67PDMRUăvQGHULYD‫܊‬LLOHSUHFRUGLDOH99
VLWXDWH DQWHULRU 5HSHWăP DFHVWH LPDJLQL HOHFWULFH vQ RJOLQGă VH PDQLIHVWă IRDUWH UDU vQ
SUDFWLFD FOLQLFă 5HJXOD HVWH Fă RULFH SXQFW GH H[SORUDUH HOHFWULFă HOHFWURG FDSWHD]ă GRDU
imaginea electriFăDLQLPLLDIODWăVWULFWvQSURIXQ]LPHDSXQFWXOXLVăXGHH[SORUDUH
5ROXO SLRQLHULORU vQ HOHFWURFDUGLRJUDILH D IRVW Vă JăVHDVFă FkW PDL PXOWH SXQFWH GH
YL]XDOL]DUHHOHFWULFăDLQLPLLIRORVLQGFkWPDLSX‫܊‬LQLHOHFWUR]LH[SORUDWRUL
Prima modalitate de explRUDUHGHDFHVWIHODIRVWIăFXWăGH(LQWKRYHQvQVX‫܈‬L(ODIL[DW
WUHL HOHFWUR]L H[SORUDWRUL DFWLYL SH EUD‫܊‬XO GUHSW %' EUD‫܊‬XO VWkQJ %6 ‫܈‬L PHPEUXO LQIHULRU
VWkQJ36LDUHOHFWURGXOLQGLIHUHQWGHUHIHULQ‫܊‬ăDIRVWIL[DWSHPHPEUXOLQIHULRUGUHSW3'
A fost astfel creat triunghiul lui Einthoven (Fig. 1FHOGDWGHFHLWUHLHOHFWUR]LDFWLYL $VWă]L
ILUHOH FDUH IDF OHJăWXUD FX DFH‫܈‬WL HOHFWUR]L VXQW FRORUDWH vQ UR‫܈‬X %' vQ JDOEHQ %6 ‫܈‬L vQ
YHUGH36LDUILUXOFăWUHHOHFWURGXOLQGLIHUHQWHVWHFRORUDWvQQHJUX(LQWKRYHQDFRQVLGHUDWFă
XPHULL SXQFWHOH GH LQVHU‫܊‬LH D PHPEUHORU VXSHULRDUH ‫܈‬L SHOYLVXO LQVHU‫܊‬LD RULFăUXLD GLQ
PHPEUHOH LQIHULRDUH DOFăWXLHVF XQ WULunghi aproximativ echilateral, îQ FHQWUXO FăUXLD HVWH
VLWXDWă LQLPD Fig.  (D XUPD Vă ILH H[SORUDWă GLQ SXQFW GH YHGHUH HOHFWULF GH SXQFWH GH
REVHUYDUH HOHFWUR]L VLWXD‫܊‬L SH XQ FHUF FDUH Vă WUHDFă SULQ FHOH WUHL YkUIXUL DOH WULXQJKLXOXL
explorând astfel cordul din plan frontal. Punctul de explorare notat cu 0 (zero) a fost identic
cu cel GHODWULJRQRPHWULH3R]LWLYLWDWHDDIRVWvQVăQRWDWăLQYHUVGHFkWODWULJRQRPHWULHGHFL
SULPXO FDGUDQ SR]LWLY HUD vQ GLUHF‫܊‬LD PHPEUHORU LQIHULRDUH FX  JUDGH VLWXDWH vQ ]RQD
pelvislui (Fig.  /RJLFD HUD Fă PDMRULWDWHD IHQRPHQHORU HOHFWULFH LPSRUWDQWe erau cele
YHQWULFXODUHLDUYHQWULFXOLLGLQSXQFW GHYHGHUHDQDWRPLFVXQWVLWXD‫܊‬LvQVWkQJDMRVGHFLvQ


]RQDDOHDVăFDSR]LWLYăvQWRSRJUDILD(&*ÌQ]RQD%6HUDVLWXDWă, D‫܈‬DGDU, SRU‫܊‬LXQHDQHJDWLYă
a planXOXLIURQWDO1RWD‫܊‬LDVHWHUPLQă la 180 grade, punct opus celui de 0 grade, indiferent pe
FHFDOHHUDDFFHVXOODDFHVWSXQFWFHDSR]LWLYăVDXFHDQHJDWLYă

Fig. 1 Triunghiul lui Einthoven. Electrozii activi sunt notati cu VHPQXO5$ EUD‫܊‬XOGUHSW/$ EUD‫܊‬XOVWvQJ
RL=membrul inferior (piciorul) drept; LL=membrul inferior (piciorul) stâng

Fig. 2 3R]L‫܊‬LRQDUHDGHULYD‫܊‬LLORUELSRODUH‫܈‬LXQLSRODUHvQSODQIURQWDO

Einthoven a înregistrat undele inimii într-R PRGDOLWDWH ELSRODUă vQ FDUH ILHFDUH
OHJăWXUăHOHFWULFăDYHDXQHOHFWURGDFWLY‫܈‬LDOWXOSDVLY(ODGHQXPLWGHULYD‫܊‬LLOHGHILQLWHGHHO
ÄGHULYD‫܊‬LLVWDQGDUG´'HULYD‫܊‬LD,',DYHDOHJăWXUDGHREVHrYD‫܊‬LH%'FăWUH%6FXHOHFWURGXO
DFWLYOD%6'HULYD‫܊‬LDDGRXD',,DYHDOHJăWXUDGHOD%6OD36FXHOHFWURGXODFWLYODSLFLRU
'HULYD‫܊‬LD D WUHLD ',,, DYHD OHJăWXUD GH OD %' OD 36 FX HOHFWURGXO DFWLY WRW OD SLFLRU ÌQ
H[SORUDUHD HOHFWULFă YHFWRULDOă GLUHF‫܊‬LLOH GH H[SORUDUH VH SRW WUDQVODWD IăUă D GHQDWXUD
LPDJLQHD HOHFWULFă vQUHJLVWUDWă (LQWKRYHQ D WUDQVODWDW FHL WUHL HOHFWUR]L SDVLYL vQ FHQWUXO
cHUFXOXLODSXQFWXO]HUR‫܈‬LDVWIHOFHLWUHL HOHFWUR]L DFWLYLDX FRQVWLWXLW SXQFWH GH H[SORUDUHD
undelor electrice cardiace situate la 0 grade, +60 grade, respectiv +120 grade (Fig. 3).


(LQWKRYHQDHWDORQDWJDOYDQRPHWUXOVăXDVWIHOFDSHQWUXP9FXUHQWDO LQLPLLVăFRUHVSXQGă
PPDPSOLWXGLQHJUDILFăP9 FP

Fig. 3 'HULYD‫܊‬LLOHELSRODUHGXSă(LQWKRYHQ

Toate figurile din Capitolul “(OHFWURFDUGLRJUDPDQRUPDOă´VXQWpreluate de pe internet, cu permisiunea

de copyright a autorului, Richard Klabunde (professor of Physiology, Indianapolis, USA)
NPNODEXQGH#JPDLOFRPGDWăvQRFW (www. http://cvphysiology.com/ Cardiovascular Physiology
Concepts)

Cu peste 30 de ani mai târziu, (1934) Frank Norman Wilson, un cardiolog american
care lucra la Ann ArERU 0LFKLJDQ D GHVFULV GHULYD‫܊‬iile unipolare, înlocuind electrodul
indiferent al lui Einthoven de la PD cu un electrod indiferenWUH]XOWDWGLQOHJDUHDFHORUODO‫܊‬i trei
electrozi ai membrelor, prin intermediul XQHLUH]LVWHQ‫܊‬HGHRKPLvntr-un punct central.
Acesta a fost numit „terminalul central Wilson” ‫܈‬i a constituit electrodul indiferent pentru
WRDWH GHULYD‫܊‬LLOH XQLSRODUH DWkW DOH PHPEUHORU FkW ‫܈‬i FHOH SUHFRUGLDOH $FHVWH GHULYD‫܊‬ii
unipolare erau notate cu litera V. Wilson a augmentat curentul rezultat dintr-un electrod
XQLSRODU vQ D‫܈‬D IHO vQFkW  P9 Vă SURGXFă o deIOH[LXQH WRW GH  PP FD vQ GHULYD‫܊‬LLOH
ELSRODUH'HULYD‫܊‬iile augmentate ale membrelor rezultate astfel s-DXQXPLWD95D9/‫܈‬i avF.
Folosindu-se doar trHL HOHFWUR]L DFWLYL SH %' %6 ‫܈‬L 36 VH RE‫܊‬LQ DVWIHO  SXQFWH GH
REVHUYD‫܊‬LHGHULYD‫܊‬ii) care examinea]ăFXUHQWXOHOHFWULFDOLQLPLLvn plan frontal (Fig. 2). Din
figura  VH REVHUYă Fă SUHOXQJLQG GLUHF‫܊‬LD GH H[DPLQDUH D ILHFăUHL GHULYD‫܊‬ii VH RE‫܊‬LQ 
diametre care împart cele 360 de grade ale cercului din plan frontal în sectoare de cerc egale,
fiecare de câte 30 de grade. În acest fel, cu un PLQLP GH HOHFWUR]L (LQWKRYHQ ‫܈‬L :LOVRQ DX
UHX‫܈‬LWH[DPLQDUHDXQLIRUPă‫܈‬LFRPSOHWăDFXUHQ‫܊‬LORULQLPLL(&*vn plan frontal.
În paralel s-a dezvoOWDWH[DPLQDUHD(&*‫܈‬Lvn plan transversal. S-au folosit electrozii
unipolari ai tUXQFKLXOXLFDUHDVWă]LVXQWvQPRGFRQYHQ‫܊‬LRQDOvQQXPăUGHVLWXD‫܊‬LvQVSD‫܊‬LLOH
LQWHUFRVWDOH  ‫܈‬i 5 (Fig.  9 ‫܈‬L 9 VXQW VLWXD‫܊‬i parasternal dreapta, respectiv stânga, în
VSD‫܊‬LXOLQWHUFRVWDOLFR9HVWHVLWXDWvQVSD‫܊‬LXOLFRVWkng, pe linia PHGLRFODYLFXODUă9
HVWHODMXPăWDWHDGLVWDQ‫܊‬ei dintre V2 si V4. V5 si V6 sXQWSODVDWSHROLQLHRUL]RQWDOăFHWUHFH
SULQ 9 OD LQWHUVHF‫܊‬LD HL FX OLQLD D[LODUă DQWHULRDUă 9 UHVSHFWLY OLQLD D[LODUă PHGLH GLQ
stânga (V6).

Fig. 4 ([DPLQDUHD(&*vQSODQWUDQVYHUVDO'HULYD‫܊‬LLOHXQLSRODUHDOHWUXQFKLXOXLQXPLWH‫܈‬LSUHFRUGLDOH


 Mai târzLX SHQWUX D DYHD R H[DPLQDUH FkW PDL FRPSOHWă D (&* SHQWUX XWLOL]DUH
FOLQLFă, cei 6 electUR]L XQLSRODUL DX IRVW FRPSOHWD‫܊‬L FX DO‫܊‬L  HOHFWUR]L VLWXD‫܊‬L vn plan
transversal, astfel: 99‫܈‬L9vn continuarea liniei orizontalHFHWUHFHSULQ9ODLQWHUVHF‫܊‬LD
HLFXOLQLDD[LODUăSRVWHULRDUăVWkQJD9OLQLDVFDSXODUăVWkQJD9‫܈‬LOLQLDSDUDYHUWHEUDOă
stânga (V9). ÌQGLUHF‫܊‬LHRSXVăVXQWIRORVL‫܊‬i electrozii V3R, V4R si V5VLWXD‫܊‬i strict simetric
vQGUHDSWDID‫܊‬ă de perechile lor unipolare din stânga 99UHVSHFWLY95HPDUFăPFăQX
H[LVWăXQHOHFWURG95Făci acesta este, de fapt, V1. Zonele inimii explorate de fiecare din
DFH‫܈‬ti electrozi vor fi descrise ceva mai dHSDUWH'HUHPDUFDWFăR(&*REL‫܈‬QXLWăDUHGRDU
GHULYD‫܊‬LLvn plan frontal ',',, ',,,D95 D9/ D9)‫܈‬Lvn plan transversal, V1-V6.
&HLODO‫܊‬i 6 electrozi din plan tUDQVYHUVDOVXQWIRORVL‫܊‬i mai rar.

1.2 Analiza ECG

În analiza unei electrocardiograme REL‫܈‬QXLWHVHSDUFXUJGHUHJXOă, trei etape:
¾ 'HWHUPLQDUHDIUHFYHQ‫܊‬HL‫܈‬i a ritmului cardiac
¾ Determinarea axului QRS în plan frontal
¾ ([DPLQDUHD WXWXURU GHULYD‫܊‬iilor cu privLUH OD PRGLILFăULOH FDQWLWDWLYH ‫܈‬i/ sau
calitative ale undelor ECG

a. Determinarea frecven‫܊‬ei cardiace

3HQWUX GHWHUPLQDUHD IUHFYHQ‫܊‬HL FDUGLDFH WUHEXLH Vă OXăP vn considerare viteza de
GHUXODUH D KkUWLHL FDUH HVWH GH UHJXOă 25 mm/ VHF ([LVWă PDL PXOWH PRGDOLWă‫܊‬L GH HYDOXDUH
UDSLGăDIUHFYHQ‫܊‬HLGDUFHDPDLVLPSOăHVWHGHDvPSDU‫܊‬i cifra 1500 ODGLVWDQ‫܊‬D55PăVXUDWăvn
milimetri
)UHFYHQ‫܊‬a = 1500/RR

0RWLYD‫܊‬LDHVWHVLPSOăvQWU-XQPLQXWKkUWLD(&*GHUXOHD]ă 25 mm/ sec multiplicat cu

 VHF DGLFă  PP ÌQ DFH‫܈‬WL  PP YRU vQFăSHD DWkWHD EăWăi cardiace (reprezentate
ILHFDUHGHRXQGă5Fkte LQWHUYDOH55H[LVWă$VWIHOUH]XOWăIRUPXODIUHFYHQ‫܊‬ei, 1500/ RR.
În cazul în carH LQWHUYDOHOH 55 QX VXQW HJDOH vQWUH HOH H[ vQ ILEULOD‫܊‬ia atrială VH
GHWHUPLQă valoarea unui RR mediu care se introduce XOWHULRUvQIRUPXODIUHFYHQ‫܊‬ei: 1500/ RR.
RR mediu se poate determina cu precizie variaWă, dupa necesită‫܊‬i. De exemplu, fie media a 3
intervale RR, alese convenabil GLQWUDVHXO(&*DYXWODGLVSR]L‫܊‬ie, fie media a 5 RR, fie a 10
intervale RR, când precizia este mai mare.
3HQWUX D Păsura ulterior GXUDWD XQGHORU (&* HVWH XWLO Vă ne mai reamLQWLP Fă, la
viteza de  PPVHF R SăWUă‫܊‬LFă PLFă GLQ FDURLDMXO KkrWLHL (&* UHSUH]LQWă R GXUDWă de
0,04 sec sau 40 msec (se împart 1 sec=1000 msec la 25 mm GHUXOD‫܊‬LvQWU-RVHFXQGă‫܈‬LVHRE‫܊‬LQ
PVHFDGLFă 0,04 sec). De remaUFDWFăWRDWHDFHVWHFDOFXOHGHVFULVHvQXOWLPHOHSDUDJUDIHVH
SRWDSOLFDX‫܈‬RU‫܈‬LSHQWUXDOWHYLWH]HDOHKkrtiei ECG folosite mai rar, (50 mm/ sec, 100 mm/
sec etc.) înlocuinGFLIUDFXFLIUDUHVSHFWLYăGHYLWH]ăDKkrtiei.

b. Axul QRS în plan frontal

0ăsurDUHD D[XOXL 456 vQ SODQ IURQWDO VH SRDWH IDFH vQ PXOWLSOH PRGDOLWă‫܊‬i relativ
ODERULRDVHIRORVLQGPăVXUători precise cu rigla.
Pentru scopuri practice vom descrie doDU R PHWRGă IRDUWH VLPSOă FDUH QHFHVLWă GRDU
H[DPLQDUHDYL]XDOăDFHORUGHULYD‫܊‬LLvn plaQIURQWDO‫܈‬LFDUHIRORVH‫܈‬WHGRXă reguli, denumite
de noi „regula echidifazismului”, respectiv „regula bisectoarei”.
Regula echidifazismului:
x Se caută R GHULYD‫܊‬LH GLQ cele 6 în plan frontal îQ FDUH FRPSOH[XO 456 Vă fie
strict izodifazic;


 x 'DFă o astfel de derLYD‫܊‬LH H[LVWă DWXQFL D[XO 456 VH JăVH‫܈‬WH SH GLUHF‫܊‬LD
SHUSHQGLFXODUăSHDFHDGHULYD‫܊‬ie;
x 'DFă R GHULYD‫܊‬ie cu 456 VWULFW L]RGLID]LF QX H[LVWă VH FDXWă vntre cele 6
deriva‫܊‬ii periIHULFH vQ SODQ IURQWDO DFHD GHULYD‫܊‬LH vn care QRS este cel mai
apropiat de izodifazism;
x 3HUSHQGLFXODUD SH DFHD GHULYD‫܊‬ie va constitui limita sectorului de cerc ce
cuprinde axul QRS;
x )D‫܊‬ăGHDFHDVWăOLPLWăD[XOYDILVLWXDWFkteva grade mai DSURDSHGHGHULYD‫܊‬LD
ÄSVHXGRL]RGLID]LFă´GDFăvQDFHDGHULYD‫܊‬ie QRS a fost nu strict izodifazic, ci
X‫܈‬or pozitiv;
x Sau axul va fi situat câtHYD JUDGH PDL GHSDUWH GH GHULYD‫܊‬LD
ÄSVHXGRL]RGLID]LFă”, dacăvQDFHDGHULYD‫܊‬ie QRS a fost nu strict izodifazic, ci
u‫܈‬or negativ;
x În acest fel, prin rHJXOD HFKLGLID]LVPXOXL GHWHUPLQăP vntotdeauna fie strict
axul QRS, fieFHOPDLGHVXQDGLQFHOHGRXă limite ale sectorului de cerc din
plan frontal ce cuprinde axul QRS.
Regula bisectoarei permite determinarea celeilalte limite a sectorului de cerc din plan
frontal ce cuprinde axul QRS:
x Se cautăGRXăGHULYD‫܊‬LLvn plaQIURQWDOvQFDUHFRPSOH[HOH456Vă fie strict egale;
x 'DFăRDVWIHOGHSHUHFKHGHGHULYD‫܊‬LLH[LVWăDWXQFLD[XO456VHJăVH‫܈‬te pe bisectoarea
unghiului format GHFHOHGRXăGHULYD‫܊‬ii;
x 'DFă QX JăVLP GRXă GHULYD‫܊‬ii FX FRPSOH[H 456 VWULFW HJDOH FăXWăm perechea de
GHULYD‫܊‬LLvQFDUHFHOHGRXă complexe QRS sunt „aproape egale”;
x )D‫܊‬ă de bisectoarea XQJKLXOXL IRUPDW GH DFHVWH GRXă QRL GHULYD‫܊‬LL D[XO 456 VH YD
situa cu câtHYDJUDGHPDLDSURDSHGHGHULYD‫܊‬ia cu complex QRS u‫܈‬or mai amplu;
x În acest fel, prin regula bisectRDUHL GHWHUPLQăP ILH GLUHF‫܊‬LD H[DFWă D D[XOXL 456 vQ
SODQ IURQWDO ILH FHDODOWă OLPLWă a sectorului de cerc ce cuprinde axul QRS în plan
frontal.
Prin regulile echidifazismului, respHFWLYDELVHFWRDUHLVHGHWHUPLQăDVWIHOvntotdeauna
limitele unui sector de cerc ce cuprinde axul QRS în plan frontal. Având în vedere cele 6
GHULYD‫܊‬LLFRQYHQ‫܊‬LRQDOHvQSODQIURQWDOvPSUHXQăFXSUHOXQJLULle lor, împart planul frontal în
sectoare de cerc de câte 30 GH JUDGH DWXQFL FHOH GRXă limite determinate prin regula
echidifazismului, respectiv a bisectoarei vor determina sectoare de cerc ce cuprind axul QRS
în plan frontal de maxim 15 grade (Fig. 2). O astfel de precizie, de a determina axul QRS
vQWUH GRXă OLPLWH GHSăUWDWH vntre ele cX PD[LP  JUDGH HVWH VXILFLHQWă din punct de vedere
practic.

Fig. 5 $VSHFWXOWLSLFDOXQHL(&*QRUPDOHvQGHULYD‫܊‬LLOHSUHFRUGLDOH


 $[XO456vQSODQIURQWDOHVWHGHQXPLWvQIXQF‫܊‬LHGHRULHQWDUHvQIHOXOXUPător:
x Ax QRS la 0 grade: ax orizontal
x Ax QRS între 0 grade si -30 grade: ax deviat la stânga
x Ax QRS dincolo de – 30 grade: ax mult deviat la stânga
x Ax QRS între + 20 gradH‫܈‬i 0 grade: ax spre orizontalizare
x Ax QRS la +90 grade: ax vertical
x Ax QRS între +90 gradH‫܈‬LJUDGHax deviat la dreapta
x Ax QRS dincolo de + 120 grade: ax mult deviat la dreapta
x Ax QRS între + 70 graGH‫܈‬i +90 grade: ax spre verticalizare
x Ax QRS între + 20 graGH‫܈‬LJUDGHax intermediar
x Ax QRS echidifazic în toate FHOHGHULYD‫܊‬ii frontale: ax QRS nedeterminabil
în plan frontal. În acel caz, axul QRS este orientat perpendicular pe planul
frontal.
1XH[LVWăXQDVSHFWVWDQGDUGDO(&*vQSODQIURQWDOGHRDUHFHVLWXD‫܊‬iile fiziologice sau
SDWRORJLFHFDUHLQIOXHQ‫܊‬HD]DD[ul QRS în plan frontal sunt foarte variate.
Astfel, axul QRS orizontal sau în vecinatatea lui 0 grade apareGHUHJXOă, la indivizii
obezi sau doar supraponderali, în caz de hipertrofie YHQWULFXODUă VWkQJă +96 vQ FD] GH
WXOEXUăULGHFRQGXFHUHSHUDPXOVWkQJEORFGHUDPXUăVWkQJă– %56VDXvQFD]GHQHFUR]ă
PLRFDUGLFăvQWHULWRULXl inferior.
Axul QRS vertical sau în vecLQDWDWHDOXLJUDGHSRDWHDSărea la indivizi longilini,
ODHPIL]HPDWR‫܈‬LFknd cordul este verticalizat prin coborârea diafragmului de FăWUHHPIL]HP
în FD] GH KLSHUWURILH YHQWULFXODUă GUHDSWă +9' vQ FD] GH QHFUR]ă miocardică teritoriul
ODWHUDO‫܈‬LvQDOWHVLWXD‫܊‬ii.
Este de remarcat FDRULFDUHGLQWUHXQGHOH(&*‫܈‬LXQGD3‫܈‬LXQGD7‫܈‬i chiar fiecare
dintre undele complexului QRS analizate individual – DX XQ D[ vQ SODQ IURQWDO ,PSRUWDQ‫܊‬D
SUDFWLFă a axului acelor unde nu este mare, astfel vQFkWDFHOHD[HQXVHFDOFXOHD]ăGHUXWLQă.
3ULQFLSLXOGHFDOFXOHVWHDFHOD‫܈‬LFDODD[XO456'HDVHPHQHDH[LVWăXQD[DORULFăUHLXQGH‫܈‬L
în plan trDQVYHUVDO ‫܈‬L vQ SODQ VDJLWDO ‫܈‬L H[LVWă GH DVHPHQHD XQ D[ vn plan tridimensional.
Axul QRS în plan frontaOHVWHGHIDSWSURLHF‫܊‬ia axului tridimensional QRS pe planul frontal.
7RDWHDFHVWHD[HQX‫܈‬L-DXJăVLWRYDORUHSHQWUX(&*FOLQLFăSUDFWLFă‫܈‬LQXVXnt determinate de
UXWLQă.

c. Examinarea ECG în plan transversal

Spre deosebire de aspectul ECG în plan frontal, când nu se poate defini un aspect tipic
FXH[FHS‫܊‬LDSUH]HQ‫܊‬ei undei Q în aVR – vezi mai departe), examinarea complexului QRS în
plan transversal, FDUH VH IDFH vQ FHOH  GHULYD‫܊‬LL SUHFRUGLDOH 9 – 9 ‫܈‬L HYHQWXDO vQ
SUHFRUGLDOHOHVXSOLPHQWDUHGă un aspect QRS care poate fi considerat tipic (Fig. 5).
'HULYD‫܊‬LD 9 HVWH FRQVLGHUDWă R GHULYD‫܊‬LH VLWXDWă vQ GUHSWXO IH‫܊‬ei anterioare a
ventriculului drept (VD). Ea va „vedea” mai întâi depolarizarea VD (unda R), apoi pe cea a
ventriculului stâng (VS) – unda S. MaVD9'HVWHPXOWPDLPLFăGHFkWFHDD96'HDFHHDvQ
9XQGD5YDILPLFăLDUXQGD6DPSOă
'HULYD‫܊‬LLOH 9 9 ‫܈‬L 9 VXQW VLWXDWH vn dreptul VS. Ele vor vedea mai întâi
dHSRODUL]DUHD DFHVWXLD XQGD 5 ‫܈‬L DSRL SH FHD D 9' XQGD 6 ÌQ 9 – 9 GLQ DFHOHD‫܈‬L
FRQVLGHUHQWH DOH GLIHUHQ‫܊‬HL IL]LRORJLFH GH PDVă dintre ventriculi, undele R vor fi ample, iar
cele S din ce în ce mai mici.
'HULYD‫܊‬LD9XQHRUL‫܈‬L9VXQWVLWXDWHvn dreptul septuOXLLQWHUYHQWULFXODUODWUDQ]L‫܊‬ia
GLQWUH9'‫܈‬L96&RPSOH[HOH456v‫܈‬i vor DPSOILFDWUHSWDWXQGD5‫܈‬i vor avea unda S din ce
vQFHPDLPLFăÌn V2 sau V3, complexul QRS poaWHILFKLDUL]RGLID]LF3RDWHVă aparăRPLFă
creVWăWXUă IL]LRORJLFă SH UDPXUD GHVFHQGHQWă D 5 18 SH UDPXUD DVFHQGHQWă FkQG RULFH
FUHVWDWXUăDUHVHPQLILFD‫܊‬ie pDWRORJLFă).


 ÌQ DFHVWIHOvQPRGIL]LRORJLF vQ GHULYD‫܊‬iile V1-V6 aspectul normal al ECG este cu
XQGD5FUHVFkQGSURJUHVLY‫܈‬LFXXQGD6VFă]kQGSURJUHVLY'HULYD‫܊‬LLOH95– 95FRQWLQXă‫܈‬L
DPSOLILFăVSHFWXOGLQ9LDUvQ9– 9VHFRQWLQXă aspectul din V6, dar cu unde R progresiv
PDLSX‫܊‬in ample. 'HDOWIHOXQGD5FHDPDLDPSOăVHJDVH‫܈‬WHGHRELFHLvn V5.

7HULWRULLOHGHGLVWULEX‫܊‬LHFRURQDULDQăUHIOHFWDWHvQGHULYD‫܊‬iile ECG
&HOH  GHULYD‫܊‬LL vQ SODQ IURQWDO ‫܈‬L FHOH  GHULYD‫܊‬LL vn plan transversal examinea]ă
FRUGXO GLQ GLUHF‫܊‬ii topografLFH YDULDWH &HD PDL LQWHUHVDQWă FRUHOD‫܊‬ie a acestor zone
topograficH H[DPLQDWH GH DFHVWH  GHULYD‫܊‬ii se face cu teritoriul de disWULEX‫܊‬LH D DUWHUHORU
FRURQDULHQH vQ WHULWRULXO FăURUD SRW Vă DSDUă multiple fenomene patologicH GH QDWXUă
LVFKHPLFăVDXLVFKHPR-OH]LRQDOă‫܈‬LQHFURWLFă).
7HULWRULLOHGHGLVWULEX‫܊‬ie ale arterelor coronare sunt reprezentate în Fig. 6.

Fig. 6 7HULWRULLOHGHGLVWULEX‫܊‬LHDOHDUWHUHORUFRURQDUH– YHGHUHDQWHULRDUă

&RUHOD‫܊‬LDGLQWUHGHULYD‫܊‬LLOH(&*‫܈‬i aceastăGLVWULEX‫܊‬LHSRDWHILGHVFULVă DVWIHOFRUHOD‫܊‬LH

VWDQGDUGFDUHSRDWHILGLIHULWăGDFăH[LVWăDQRPDOLLFRURQDUH
x 'HULYD‫܊‬LLOH 9 9 ', ‫܈‬i aVL sunt derivD‫܊‬LL VWkQJL FH H[DPLQHD]ă teritoriul arterei
FLUFXPIOH[H&[FHLULJăID‫܊‬a lateraOă a VS
x 'HULYD‫܊‬LLOH 9 – 9 VXQW GHULYD‫܊‬LL DQWHULRDUH FH H[DPLQHD]ă teritoriul arterei
desceQGHQWHDQWHULRDUH$'$GHQXPLWă‫܈‬LLQWHUYHQWULFXODUăDQWHULRDUă (IVA) ce irigă
fa‫܊‬D DQWHULRDUă D 96 ‫܈‬L GRXă WUHLPL DQWHULRDUH DOe septului interventricular. Dintre
DFHVWHD GHULYD‫܊‬LLOH 9 ‫܈‬L 9 VXQW GHQXPLWH GHULYD‫܊‬LL ÄVHSWDOH´ H[DPLQknd septul
anterior.
x 'HULYD‫܊‬LLOH 95-V5R ‫܈‬i V1 VXQW GHULYD‫܊‬LL GUHSWH FH H[DPLQHD]ă ID‫܊‬D DQWHULRDUă ‫܈‬i
laterală D 9' WHULWRULX GH GLVWULEX‫܊‬ie a arterei cRURQDUH GUHSWH $&' SUR[LPDOH ‫܈‬i
medii
x 'HULYD‫܊‬LLOH 9-9 VXQW GHQXPLWH GHULYD‫܊‬ii postero-vertebrale ‫܈‬L H[DPLQHD]ă ID‫܊‬D
SRVWHULRDUăSDUDYHUWHEUDOăD96WHULWRULXGHGLVWULEX‫܊‬ie a Cx distale
x Dintre acestea, V9 HVWH GHULYD‫܊‬LD VLWXDWă vn drepul lui “Crux Cordis”, teritoriu de
LQWHUIHUHQ‫܊‬ăvQWUH&;GLVWDOă‫܈‬L$&'ODWUHFHUHDGLQWUHSRU‫܊‬LXQHDHLPHGLH‫܈‬LSRU‫܊‬LXQHD
GLVWDOă
x ',,,‫܈‬LD9)VXQWGHQXPLWHGHULYD‫܊‬LLLQIHULRDUHDWHQ‫܊‬ie, NU derivD‫܊‬ii posterioare, cum
mai sunt XQHRUL JUH‫܈‬LW GHQXPLWH GHULYD‫܊‬iile posterioare fiind V7-V9). Ele privesc
WHULWRULXO GH GLVWULEX‫܊‬LH DO $&' GLVWDOH FDUH LULJă ID‫܊‬D LQIHULRDUă D 96 ‫܈‬L WUHLPHD
inferioaUă a septului interventricular.
x ',,HVWHRGHULYD‫܊‬LHLQWHUPHGLDUăGHRELFHLDUHPRGLILFări mai apropiate de avF


 x D95 HVWH R GHULYD‫܊‬LH VSHFLDOă. EstH VLQJXUD GLQWUH FHOH  GHULYD‫܊‬LL FDUH H[DPLQHD]ă
LQLPDGLQVSUHSODQ‫܈‬eul atrio-venWULFXODUGHFLGLQVSUHFHOHGRXăDWULLFătre bazele celor
doi ventriculi. De aceea, ea vede depolarizarea ventriculaUăPDLvQWkLGHSăUWkndu-se de
eDGHRDUHFHGHSRODUL]DUHDSOHDFăvntotdeauQDGHODHQGRFDUGVSUHHSLFDUG‫܈‬LDELDDSRL
se distribuie de-a lungul teritoriulXL ILHFărui ventricul. De aceea GHULYD‫܊‬LD D95 HVWH
singura unde este norPDO ‫܈‬L IL]LRORJLF Vă avem o uQGă 4 OD GHEXWXO 456 $FHDVWă
XQGă SRDWH IL FKLDU DPSOă ‫܈‬L ODUJă, cu toate caracteristicile unei unde Q patologice
(vezi mai departe) – GH‫܈‬LHDQXHVWHSDWRORJLFăFLUHIOHFWăXQDVSHFWQRUPDOÌQWRDWH
FHOHODOWHGHULYD‫܊‬LL(&*X]XDOHXQGD4GDFăH[LVWăQXWUHEXLHVDDLEăFDUDFWHULVWLFL
GHXQGă4SDWRORJLFă.
Cele descrise PDLVXVFRUHVSXQGXQHLGLVWULEX‫܊‬LLFRPXQHDDUWHUHORUFRURQDUHFDUHVH
vQWkOQH‫܈‬WH vQ - GLQ FD]XUL $FHDVWă GLVWULEX‫܊‬LH FRPXQă LPSOLFă IDSWXO Fă zona „crux
cordis” – zona posteroYHUWHEUDOă GH LQWHUVHF‫܊‬LH vntre linia septului interventricular posterior
continuat de septul interatrial – SHGHRSDUWH‫܈‬i linia planului atrioventricular posterior pe de
DOWăSDUWH– HVWHLULJDWGHSRU‫܊‬iunea medie a coronarei drepte, care se infleFWHD]ăvQMRV‫܈‬LVH
FRQWLQXăvn ‫܈‬DQ‫܊‬XOLQtHUYHQWULFXODUSRVWHULRUSkQăVHDQDVWRPR]HD]ăvQDLQWHGHDDWLQJHYkUIXO
LQLPLLFXSDUWHDWHUPLQDOăD,9$FDUHGHSD‫܈‬H‫܈‬WHvQPRGQRUPDODSH[XOFXFk‫܊‬LYDPLOLPHWUL
$‫܈‬DGDUFUX[FRUGLVHVWHvn mod normal irigat de ACD.
La 10 – 15 % dintre indivizii noUPDOL DSDU DQRPDOLL GH GLVWULEX‫܊‬ie ale coronarelor,
consideUDWH IL]LRORJLFH &HD PDL FRPXQă, la peste 10% dintre anomaliile fiziologice, este
H[WHQVLDSRU‫܊‬iunii distale a Cx peste crux cordis, pe FDUHvOLULJăvn detrimentrul ACD. Alte
anomalii fiziologice de diVWULEX‫܊‬ie a coronarelor sunt posibile, dar mult mai rare.
7UHEXLHVăVXEOLQLHPvQvQFKHLHUHDDFHVWHLSRU‫܊‬iuni de prezentaUHD(&*QRUPDOHFă
QX H[LVWă R FRUHOD‫܊‬LH SHUIHFWă vQWUH DVSHFWXO ECG într-R GHULYD‫܊‬LH VDX DOWD ‫܈‬i patologia
LVFKHPLFă a diverselor WHULWRULL FRURQDULHQH $FHDVWD ‫܊‬LQH PDL UDU GH R SR]L‫܊‬LRQDUH D
HOHFWUR]LORU X‫܈‬RU GLIHULWă ID‫܊‬ă de standaUG VDX GH DQRPDOLL FRURQDULHQH ‫܈‬i, mult mai des, de
varietatea foarte mare a intensiWă‫܊‬LL‫܈‬i extensiei proceselor ischemo-OH]LRQDOH‫܈‬i necrotice. De
aceea examinarea ECG privind topografia patologiHL FRURQDULHQH WUHEXLH HIHFWXDWă GDU QX
WUHEXLHDEVROXWL]DWă 0DLGHJUDEăXUPăULUHDvn WLPSDDVSHFWXOXL(&*ODDFHOD‫܈‬L LQGLYLGGă
datele cele mai relevante.

Examinarea ECG normale

La începutul DFHVWXL VXEFDSLWRO UHDPLQWLP Fă H[DPLQDUHD (&* VH vQFHSH SULQ
GHWHUPLQDUHDIUHFYHQ‫܊‬HL‫܈‬i a ritmului cardiac (ritm sinusal sau numeroase alte variante de ritm
descrise la capitolul de Aritmii), deteminarea axului QRS în plan frontal ‫܈‬L DSRL DQDOL]D
VXFFHVLYă a undelor ECG.
'HWHUPLDQUHDIUHFYHQ‫܊‬ei cardiace a fost prezentată DQWHULRUÌQFRQGL‫܊‬LLVWDQGDUGFX
viteza hârtiei de 25 mm/ VHF HD VH FDOFXOH]ă GLQ IRUPXOD )UHFYHQ‫܊‬a = 1500/ RR (mm).
)UHFYHQ‫܊‬D QRUPDOă HVWH GHILQLWă de majoULWDWHD DXWRULORU vQWUH  VL  EăWăi/ minut. Sub 60
EăWăi pe minut, ritmXOHVWHEUDGLFDUGLFSHVWHEăWăi/ PLQXWHVWHWDKLFDUGLF([LVWăDXWRULFDUH
FRQVLGHUă WDKLFDUGLD vQFHSkQG FKLDU GH OD SHVWH  GH EăWăi/ minut (b/ min), dar cea mai
DFFHSWDWă limităHVWHWRWX‫܈‬i de 90 b/ min.
Ritmul sinusal HVWHFDUDFWHUL]DWSULQSUH]HQ‫܊‬DXQHLXQGH3SR]LWLYHvQFHOSX‫܊‬in 2 din
GHULYD‫܊‬LLOH',',,‫܈‬L',,,vQVR‫܊‬LWăGHXQLQWHUYDO35GHFHOSX‫܊‬LQVHFXQGH)LHFDUHXQGă
P este urmată GH un complex QRS. În diverse conGL‫܊‬ii de bloc atrio-ventricular nu fiecare
XQGă 3 HVWH XUPDWă GH XQ FRPSOH[ 456 ÌQ DFHOH FRQGL‫܊‬LL GH‫܈‬i la nivel atrial ritmul este
sinusal, la nivelul întregii inimi ritmul este dictat de tipul de bloc, deci ritmul general nu mai
este ritm sinusal.
'DFă unGD3HVWHGHH[HPSOXQHJDWLYăvQ',‫܈‬L',,vQVHDPQăFăYHFWRUXODWULDOHVWH
vQWUHSWDWGLQVSUHVWkQJDVSUHGUHDSWD‫܈‬LDYHPXQULWPDWULDOVWkQJHQWLWDWHUDUă'DFăXQGD3


HVWHQHJDWLYăvn DII ‫܈‬L',,,YHFWRUXO3DUHGLUHF‫܊‬ie dinspre planseul AV spre atrii, deci este un
ULWPDWULDOLQIHULRULDUGDFă ‫܈‬i PR este sub 0,12 seFHVWHSUREDELOXQULWPMRQF‫܊‬ional.
Determinarea axului QRS în plan frontal D IRVW SUH]HQWDWă vntr-un subcapitol
anterior.
Analiza undelor ECG. ElectURFDUGLRJUDPDQRUPDOăHVWHDOFăWXLWăGLQXQGHOH3456
7 ‫܈‬L XQHRUL 8 FDUH DSDU VXFFHVLY vQ DFHDVWă RUGLQH DYkQG OăUJLPH DPSOLWXGLQH DVSHFW ‫܈‬i
intervale de separare tipice (Fig. 7). Un segment ECG este GHILQLWFDLQWHUYDOXOGLQWUHVIkU‫܈‬LWXO
unei unde E&*‫܈‬LvQFHSXWXOFHOHLXUPătoare, iar un interval ECG este un segment plus durata
uneia dintre uQGHOH SUHFHGHQWH VDX VXFFHVLYH ‫܈‬i, mai rar, un segment plus durata ambelor
XQGHGHYHFLQătate.

Fig. 7 Undele electrocardiogramei

Unda P UHSUH]LQWă GHSRODUL]DUHD DWULDOă (D DUH R GXUDWă nRUPDOă SkQă vn 0,12 sec
SăWUD‫܊‬ele din caroiajul standard pentUXRYLWH]ăDKkrtiei de 25 mm/ VHF‫܈‬i o amplitudine
QRUPDOă sub 2,5 mV (mm). DepolarizareD DWULDOă vQFHSH vQ PRG QRUPDO FX DWULXO GUHSW ‫܈‬L
FRQWLQXăFXDWULXOVtâng. Unda P este într-DGHYăURVXPă între P atrial drept (prima parte a P)
‫܈‬L3DWULDOVWkQJDGRXDSDUWHGDUFHOHGRXă unde nu se diVWLQJVHSDUDWSH(&*GHVXSUDID‫܊‬ă.
Unda P reflectând un rLWPVLQXVDOQRUPDOHVWHSR]LWLYăvQFHOSX‫܊‬LQGRXăGLQGHULYD‫܊‬iile
',',,VL',,,ÌQGHULYD‫܊‬iile SUHFRUGLDOHHDHVWHSR]LWLYăFXH[FHS‫܊‬LDOXL9XQGHSRDWHIL
ELILGă.
2XQGă3PDLVFXUWăGHVHFQXDSDUHvQULWPXOVLQXVDOQRUPDO2XQGăPDLOXQJă
GHVHFXQGHDSDUHvQKLSHUWURILDDWULDOăVWkngăFkQG XQGD3GHYLQH ELILGă‫܈‬LODUJă, căFL
FUH‫܈‬te DPSOLWXGLQHD ‫܈‬L GXUDWD XOWLPHL SRU‫܊‬LXQL D XQGHL 3 FHD DWULDOă stkQJă (aspect de P
PLWUDO0XOWPDLUDURXQGă3ELILGD‫܈‬LODUJăDSDUHvQWXOEXUările de conducere interatriale,
care sunt rare.
2XQGă3PDLDPSOăGH,5 mm apare în hipertrofia atrială drHDSWă‫܈‬i este vizibilăFHO
mai bine în ',, DVSHFW GH 3 SXOPRQDU $PăQXQWH SULYLQG PRGLILFăULOH XQGHL 3 vn
hipertrofiile atriale sunt descrise la capitolul ECG de hipetrofii cavitare.
,QWHUYDOXO 35 VDX 34 FkQG H[LVWă XQGD 4 VH GHILQH‫܈‬te ca intervalul de la debutul
XQGHL 3 SkQă OD GHEXWXO FRPSOH[XOXL 456 $‫܈‬adar, cD LQWHUYDO HO LQFOXGH R VLQJXUă XQGă,
unda de la debut.
ValorilHQRUPDOHVXQWPLQLPVHF‫܈‬LXQPD[LPGHSHQGHQWGHIUHFYHQ‫܊‬DFDUGLDFă
GXSă FXPXUPHD]ă:
6XEEătai/ minut - PR max 0,22 sec
EăWăi/ minut - PR max 0,22 sec
60 băWăi/ minut - PR max 0,21 sec
EăWăi/ minut - PR max 0,20 sec
EăWăi/ minut - PR max 0,19 sec
EăWăi/ minut - PR max 0,18 sec
EăWăi/ minut - PR max 0,17 sec
3HVWHEăWăi/ minut - PR max 0,17 sec


 8Q35PDLOXQJGHFkWOLPLWDVXSHULRDUăGHQRWă un bloc atrio-ventricular de grad 1, sau
FKLDUXQEORFGHJUDGPDLvQDOWGDFăVXQWvQGHSOLQLWH‫܈‬LDOWHFRQGL‫܊‬LLYH]LFDSLWROXO7XOEXUări
de conducere atrio-ventriculare).
8QLLDXWRULVLPSOLILFăOXFUXULOH‫܈‬LFRQVLGHUăOLPLWDVXSHULRDUă a PR de 0,20 sec pentru
IUHFYHQ‫܊‬HOH QRUPDOH GH - EăWăi/ PLQXW 'HRDUHFH vQ SUH]HQW DFHDVWă OLPLWă HVWH
FRQVLGHUDWă GHSHQGHQWă GH IUHFYHQ‫܊‬ă, se pot identifiFD VLWXD‫܊‬LL vQ FDUH FKLDU ‫܈‬L YDULD‫܊‬iile din
acest interval de frecven‫܊‬ă a ritmului pot DYHD LPSRUWDQ‫܊‬ă FOLQLFă. De exHPSOX GDFă OD XQ
WkQăUFXUHXPDWLVPDUWLFXODUDFXW‫܈‬LIHEUă35HVWHVHFODRIUHFYHQ‫܊‬ăGHEăWăi/ minut,
aceasta durata PR nu este normaOăFLGHQRWăSUH]HQ‫܊‬a unui bloc atrio-ventricular de gradul 1
‫܈‬i, deci, suVSLFLXQHGHFDUGLWDUHXPDWLVPDOă (vezi capitolul respectiv).
Un interval PR sub 0,12 sec este considerat PR scurt&HOHPDLIUHFYHQWHFRQGL‫܊‬ii în
care întâlnim PR scurt sunt:
x un sinGURPGHSUHH[FLWD‫܊‬ie (vezi capitolul respectiv);
x XQULWPMRQF‫܊‬LRQDOvQFDUHXQGD3DUHRULJLQHDvn nodul atrio-ventricular, dar
DWXQFLQXPDLvQGHSOLQH‫܈‬WHFULWHULLOHGH3VLQXVDO‫܈‬LHVWHQHJDWLYăvQ',,,D9)
‫܈‬i DII).

Complexul QRS QRUPDO DUH R Oărgime de maxim 0,12 sec (inclusiv, de‫܈‬L vn
PDMRULWDWHDFD]XULORUQRUPDOHOăUJLPHD456VHvQFDGUHD]ăvn intervalul 0,08 – 0,10 sec). Nu
H[LVWăROLPLWăLQIHULRDUăGHVFULVăÌn schimb, un complex Q56PDLODUJGHVHFSRDWHVă
DSDUă vQ WXOEXUările de conducere intraventriculare (bloc major sau chiar bloc minor de
UDPXUă VWkQJD VDX GUHDSWD vQ KLSHUWURILD YHQWULFXODUă VWkQJD VDX GUHDSWD vn sindromul de
preexcita‫܊‬LHFXXQGă delta.
În afara determLQării lărgimii absolXWHD456XQLLDXWRULGHWHUPLQăvn precordiale, ‫܈‬i
un segment GHQXPLWGHIOH[LXQHLQWULQVHFRLGă$FHVWDVHPăVRDUăGHODGHEXWXO456SkQăOD
SHUSHQGLFXODUD FRERUkWă GLQ Ykrful undei R D DFHOXL FRPSOH[ (D UHSUH]LQWă GXUDWD SkQă OD
actLYDUHD FRPSOHWă YHQWULFXODUă WLPSXO GH DFWLYDUH YHQWULFXODUă TAV). Deflexiunea
LQWULQVHFRLGă SRDWHILGHPD[LPVHFXQGHvQ9VDX9‫܈‬LGHPD[LPVHFvQ9VDX
9 'HSD‫܈‬LUHD DFHVWRU OLPLWH GHQRWă tulburarea de conducere pe ramul respectiv sau o
hiSHUWURILHYHQWULFXODUă.
Aspectul QRS în planul frontal este foarte variDELO GXSă FXP D[XO 456 vQ SODQ
IURQWDOSRDWHDYHDvQFRQGL‫܊‬LLIL]LRORJLFHRSR]L‫܊‬LHIRDUWHYDULDELOăvQWUHJUDGH‫܈‬LJUDGH
‫܈‬L FKLDU GHSă‫܈‬ind cu 10-20 grade fiecare din aceste doXă limite. De aceea, complexul QRS
SRDWH IL SR]LWLY vQ GLUHF‫܊‬LD RULFăreLD GLQ DFHVWH OLPLWH GXSă cum este axul QRS. Singura
FRQVWDQWăHVWHIDSWXOFăvQD95H[LVWă o undă4DPSOăFDUHUHSUH]LQWăvQVăXQDVSHFWQRUPDO
Anume, DOIDSWXOXLFăGHSRODUL]DUHDYHQWULFXODUăvQFHSHvntotdeauna de la endocard la epicard
‫܈‬i, deci, debutXO456VHvQGHSăUWHD]ă de aVR.
Aspectul QRS în plan transversal (în precordiDOH HVWH FHYD PDL WLSLF 5 FUH‫܈‬te
succesiv de la V1 la V5 ‫܈‬LVHPHQ‫܊‬LQHOD9LDU6VFDGHVXFFHVLYGHOD9OD9'DFăVHIDF
GHULYD‫܊‬ii suplimentare, R scade succesiv dar nu prea mult în V7-9LDU6VHDGkQFH‫܈‬te, dar nu
prea mult, în V3R-V5R.
Unda Q HVWHDGHVHRULDEVHQWăGLQFRPSOH[XO456FDUHvncepe direct cu unda R.
&kQGHVWHSUH]HQWăRXQGă este consideUDWăIL]LRORJLFăGDFăvQGHSOLQH‫܈‬WHFRQFRPLWHQW
GRXă criterii, de durDWă ‫܈‬i de amplLWXGLQH ‫܈‬L UHVSHFWLY HVWH ODUJă GH PD[LP  VHF ‫܈‬L R
adânciPHGHPD[LPGLQXQGD5FDUHvLXUPHD]ă.
3HQWUX GHULYD‫܊‬LLOH ',,, ‫܈‬i D9) DFHVWH GLPHQVLXQL WUHEXLH PăVXUDWH vn inspir profund.
&XDOWHFXYLQWHGDFăDXIRVWPDLPDULGHFkt limitele descrise pe ECG de repaus, dar au intrat
vQ OLPLWHOH QRUPDOH OD VIkU‫܈‬ituO LQVSLUXOXL SURIXQG HOH GHQRWă R XQGă 4 IăUă VHPQLILFD‫܊‬LH
SDWRORJLFăGHQXPLWă‫܈‬LXQGD4SR]L‫܊‬LRQDOă.
În aVR, D‫܈‬DFXPDPDUăWDWHVWHSUH]HQWăvQPRGQRUPDORXQGă4DPSOă‫܈‬LODUJă.


 3UH]HQ‫܊‬a unGHL4SDWRORJLFHVHPQLILFă, de regulăR]RQăGHQHFUR]ăPLRFDUGLFă.
2XQGă4SDWRORJLFăIăUăVHPQLILFD‫܊‬LHGHQHFUR]DDSDUHvQ%56PDMRUvQGHULYD‫܊‬LLOH
GUHSWH SUHFXP ‫܈‬L vQ VLQGURPXO :3: FX XQGD GHOWD vQ GHULYD‫܊‬LLOH vQ FDUH DFHDVWD HVWH
QHJDWLYă‫܈‬i mimea]ăRXQGă Q (vezi subcapitolele respective).
'H DVHPHQHD R XQGă 4 FX DVSHFW SDWRORJLF SRDWH Vă DSDUă vQ 9-V4 în cordul
pulmonar cronLF DVSHFW DSDUHQW SDUDGR[DO FăFL vn cordul pulmonar apare o hipetrofie
YHQWULFXODUăGUHDSWăFHDUWUHEXLVă genereze unda 5‫܈‬i QXXQGD4)HQRPHQXOVHH[SOLFăSULQ
IDSWXO Fă emfizemul pulmonar ce produce cordul pulmonar trage concomitent atât de jos
FXSROHOH GLDIUDJPDWLFH ‫܈‬L RGDWă FX HOH LQLPD vQFkW GHULYD‫܊‬LLOH 9-9 DMXQJ Vă ÄSULYHDVFă´
LQLPD GLQVSUH SODQ‫܈‬eul atrio-ventricuODU H[DFW FD D95 DVWIHO JHQHUkQG R XQGă Q din
GHSRODUL]DUHDYHQWULFXODUăFHvncepe de la endocard spre epicard.
Segmentul ST constituiH XQD GLQ FHOH PDL LQWHUHVDQWH ‫܈‬L PDL GHOLFDWH SRU‫܊‬LXQL DOH
(&*GHVXSUDID‫܊‬ăGHRDUHFHPRGLILFările sale pot identifiFDDIHF‫܊‬iuni discrete, dar importante
FOLQLFFDSURFHVHOHGHQDWXUăLVFKHPLFăGLQ]RQDVXEHQGRFDUGLFăVDXFKLDUVXEHSLFDUGLFă.
În mod normal segmentul ST (care nu cuprinde, deci, nici unda S, nici unda T) este
L]RHOHFWULF‫܈‬i cu aspect orizontal sau discret ascendent.
O subdeQLYHODUH 67 SRDWH IL FRQVLGHUDWă IL]LRORJLFă GDFă HVWH DVFHQGHQWă PDL SX‫܊‬in
adkQFăGHPPP9‫܈‬LPDLVFXUWă de 0,08 sec.
O subdenivelare ST este consLGHUDWăSDWRORJLFăDWXQFLFknd:
x HVWHDVFHQGHQWăGDUHVWHPDLDGkQFă de 2 mm ‫܈‬i/ sDXPDLODUJă de 0,08 sec
x HVWHRUL]RQWDOăVDXGHVFHQGHQWăLQGLIHUHQWGHDGkQFLPHVDXGXUDWă8QLLDXWRUL
FRQVLGHUă că HVWH QHFHVDUă R DGkQFLPH PLQLPă GH  PP FKLDU ‫܈‬L vn aceste
cazuri pentru a defini un aspect patologic, dar zona de 0,5 mm este greu de
măsurat pe o ECG de rutină.
6HPQLILFD‫܊‬LDVXEGHQLYHOăULLSDWROoJLFHGH67HVWHROH]LXQHHOHFWULFăVXEHQGRFDUGLFă
QR‫܊‬iune pur electrocardiografică QX KLVWRORJLFă GDU FDUH UHIOHFWă vn realitate, un proces
GHVWXO GH VHYHU GH QDWXUă LVFKHPLFă vn zona subendRFDUGLFă IăUă D FRLQFLGH vQ PRG
REOLJDWRULXFXQR‫܊‬LXQHDKLVWRORJLFăGHOH]LXQHPLRFDUGLFă.
7RWX‫܈‬L VXEGHQLYHODUHD SDWRORJLFă GH 67 QX VHPQLILFă vntotdeauna leziune electrică
VXEHQGRFDUGLFă (D HVWH GHQXPLWă FD PRGLILFDUH VHFXQGDUă GH ID]ă WHPLQDOă vn blocurile de
UDPXUăVDXvn hipertrofii ventriculare (vezi subcapitolele respective), când subdenivelarea ST
FXDVSHFWSDWRORJLFHVWHvQVR‫܊‬LWăGHUHJXODGHRXQGă7QHJDWLYăDVLPHWULFăFXED]DvQJXVWă
de implantare (T secundar).
O supradenivelare de ST este FRQVLGHUDWă DSURDSH vQWRWGHDXQD SDWRORJLFă LQGLIHUHQW
GHDPSOLWXGLQH‫܈‬LGXUDWă.
6XSUDGHQLYHODUHD67FRQYH[ăvQVXVHVWHGHQXPLWăOH]LXQHHOHFWULFăVXEHSLFDUGLFă‫܈‬L
ar semnLILFD SUH]HQ‫܊‬a unui pURFHV KLVWRORJLF VHYHU GH QDWXUă LVFKHPLFă FH DWLQJH ‫܈‬i zona
sXEHSLFDUGLFă GHFL DUH ‫܈‬ansa de D IL WUDQVPXUDO 8QHRUL DFHDVWă LPDJLQH FDUH XUPHD]ă
adeseori unui FRPSOH[ 456 FX XQGD 4 SDWRORJLFă SRDWH UăPkQH QHVFKLPEDWă vQ WLPS ‫܈‬L
capăWă QXPHOH GH LPDJLQH (&* vQJKH‫܊‬DWă (D GHQRWă cel mai des un anevrism ventricular
VWkQJVDXRDFKLQH]LHFLFDWULFLDOăvQWLQVăSHSHUH‫܊‬LLDQWHULRU‫܈‬LVHSWDODLYHQWULFXOXOXLVWkng.
6XSUDGHQLYHODUHD 67 FRQYH[ă vn sus are tot denumirea de leziune subepicardică ‫܈‬i
este, GH FHOH PDL PXOWH RUL SUH]HQWă vQ PDL PXOWH GHULYD‫܊‬LL SUHFRUGLDOH DSDU‫܊‬LQknd unor
teritRULL FRURQDULHQH GLIHULWH ,9$ ‫܈‬L &[ ÌQ DFHVWH FD]XUL FDSăWă denumirea de
supradenivelare ST concordantă ‫܈‬L VHPQLILFă GH RELFHL SUH]HQ‫܊‬a unei pericardite care
JHQHUHD]ă‫܈‬i ea o afectare histologicăVXEHSLFDUGLFă, de data aceasta de natuUă inflamatorie.
0DLH[LVWăFD]XULGHVWXOGHUDUHvQFDUHH[LVWăRVXSUDGHQLYHODUH67FRQYH[ăvQVXV
GHRELFHLGHGXUDWăPLFăRUGLQXODFkWRUYDVXWLPLGHVHFXQGăXUPDWăGHRXQGă7SR]LWLYă
$FHVWIHQRPHQSRDUWă nuPHOHGHÄUHSRODUL]DUHSUHFRFH´‫܈‬i nu DUHRVHPQLILFD‫܊‬LHSDWRORJLFă
7RWX‫܈‬Lvnainte de a afirma aceVWDVSHFW(&*EHQLJQWUHEXLHVăFHUFHWăm foarte atent datele


clinice ale individului, pentru a exclude un proces periFDUGLWLF VDX XQ SURFHV GH QDWXUă
LVFKHPLFăPLRFDUGLFă.
Unda T VHPQLILFă reSRODUL]DUHD YHQWULFXODUă ÌQ PRG QRUPDO HD XUPHD]ă sensul
pozitiv sau negativ al complexului QRS FDUHRSUHFHGHHVWHDVLPHWULFă‫܈‬LFXRED]ăUHODWLY
vQJXVWăGHLPSODQWDUH1XH[LVWăRGXUDWăIL[DWăSHQWUXDFHDVWăQR‫܊‬LXQHGHÄED]ăvQJXVWă´HD
VHDSUHFLD]ăYL]XDOvQFRQWUDVWFXÄED]DODUJă” dHLPSODQWDUHDXQGHL7GHQDWXUăLVFKHPLFă
(vezi mai departe).
$[XO XQGHL 7 HVWH FDP vQ DFHHD‫܈‬L GLUHF‫܊‬ie cu axul QRS care o precede, dar mai la
stânga cu circa 30 grade. De acHHD XQGD 7 HVWH QRUPDO SR]LWLYă vQ GHULYD‫܊‬LLOH 9-9 ‫܈‬L
QHJDWLYăvn aVR.
2XQGă7DVLPHWULFăQXSUHDDPSOă‫܈‬LFXED]DvQJXVWăGHLPSODQWDUHSRDWHVăDSDUăvQ
PRGQRUPDOvQ9‫܈‬LDGHVHDvQ9XUPknd complexe QRS negative, datorate undei S ample
(la circa 10% GLQLQGLYL]LLQRUPDOL$FHDVWăXQGă7QHJDWLYăGLQ9‫܈‬L9HVWHIL]LRORJLFă‫܈‬L
QXWUHEXLHFRQIXQGDWăFXRXQGă7SDWRORJLFăGHQDWXUăLVFKHPLFă (vezi mai departe). Uneori,
RXQGă7QHJDWLYăDVLPHWULFă‫܈‬LFXED]DvQJXVWăGHLPSODQWDUHDSDUH‫܈‬LvQ9FKLDUGDFă QRS
a devenit pozitiv, ca o UHPLQHVFHQ‫܊‬ăDVLWXD‫܊‬LHLGLQYLD‫܊‬DIHWDOăFknd, datorităFLUFXOD‫܊‬iei prin
canalul arterLDOXQGD7HVWHQRUPDOQHJDWLYăvn V1-V3 (aspeFW(&*IHWDO/DDGXOWSUH]HQ‫܊‬D
unei XQGH 7 QHJDWLYH vQ 9 SUH]HQ‫܊‬ă normală OD  GLQ DGXO‫܊‬L WUHEXLH WRWX‫܈‬L HYDOXDWă cu
JULMă.
2 XQGă 7 GH QDWXUă LVFKHPLFă HVWH R XQGă DPSOă VLPHWULFă ‫܈‬L FX ED]ă ODUJă de
implantare. De FHOH PDL PXOWH RUL HVWH QHJDWLYă ‫܈‬L FDSăWă VHPQLILFD‫܊‬ia unei unde T de
LVFKHPLHVXEHSLFDUGLFăQR‫܊‬LXQH(&*QXvQvQWUHJLPHIL]LRSDWRORJLFă). Rareori, tranzitor, în
faza de debut a unui infarct miRFDUGLFVHSRDWHGLVWLQJHRXQGă7SR]LWLYăDPSOăVLPHWULFă
GHQXPLWă uQGD7GHLVFKHPLHVXEHQGRFDUGLFăQR‫܊‬LXQH(&*QXvQvQWUHJLPHIL]LRSDWRORJLFă
$FHDVWD HVWH vQORFXLWă UDSLG GH FHOHODOWH PRGLILFări ECG din infarct (vezi subcapitolul
respectiv).
2 XQGă 7 RSXVă 456 GHFL DGHVHRUL QHJDWLYă ‫܈‬L FX DVLPHWULD SăVWUDWă DSDUH FD R
PRGLILFDUHVHFXQGDUăvQEORFXULOHGHUDPXUă‫܈‬Lvn hipHUWURILLOHYHQWULFXODUH3RDUWăGHQXPLUHD
GHXQGD7VHFXQGDUă, spre deosebire de cea de natura ischemicăFH HVWH R XQGă7 SULPDUă
8QGD7VHFXQGDUăHVWHSUHFHGDWăGHPRGLILFDUHDGH67VHFXQGDUă, de obicei subdenivelare ST
VHFXQGDUăXQGD7SR]LWLYăVHFXQGDUăHVWHSUHFHGDWă de o VXSUDGHQLYHODUHGH67VHFXQGDUă,
dar acest fenomem este rar).
Intervalul QT VHPăVRDUă de lDGHEXWXOFRPSOH[XOXL456ODVIkU‫܈‬itul undei T, deci
intervalul cuprinde ambHOH XQGH DGLDFHQWH (O VHPQLILFă SHULRDGD DFWLYă HOHFWULFă a
ventriculilor – depolarizarea urmată de depolarizare.
'XUDWDPD[LPă a acestui interval HVWHGHSHQGHQWăGHIUHFYHQ‫܊‬ă. Formula de calcul este
PDL FRPSOLFDWă LDU FHD PDL VLPSOă IRUPXOă D IRVW HODERUDWă de fiziologul englez Henry
Cuthbert Bazett în 1920.
Formula %D]HWW47FRUHFWDW 47Păsurat/ radical RR
([LVWă‫܈‬i alte formule de corectarHDGXUDWHL4747FvQIXQF‫܊‬LHGHIUHFYHQ‫܊‬ă'XSă
IRUPXOD%D]HWW47FWUHEXLHVăILHVXEVHFODEăUED‫܊‬L‫܈‬LVXEVHFODIHPHLÌQSUDFWLFă,
un QTc peste 0,48 sec la oricare sex este consiGHUDW 47F SUHOXQJLW FDUH LQGLFă SHULFRO GH
WRUVDGă D YkrfuULORU VDX DOWă varieWDWH GH WDKLDULWPLH YHQWULFXODUă IRDUWH SHULFXORDVă
JHQHUDWRDUHGHPRDUWHVXELWă6HPQLILFD‫܊‬LDIL]LRSDWRORJLFă a unui QT prelungit este aceea a
unui fenomen electric LQWUDYHQWULFXODU GH]RUJDQL]DW vQ FDUH UHSRODUL]DUHD ‫܈‬i depolarizarea
sunt, probabil, neomogene în ventriculi, ceea ce poate genHUD WDKLDULWPLL 6H SUHVXSXQH Fă
GXUDWD 47F DQRUPDO GH OXQJă GHWHUPLQDWă QX UHIOHFWă WRDWH UHJLXQLOH YHQWULFXODUH vn altele
GXUDWD4WDUSXWHDILPDLPLFăGDUPDVFDWă de zona cu QTc cel mai lung. Această dispersie a
peULRDGHLDFWLYH(&*DUSXWHDIL‫܈‬LGHWHUPLQDWă direct, măVXUkQGGLIHUHQ‫܊‬DGLQWUHFHOPDLOXQJ
‫܈‬LFHOPDLVFXUW47vn mai multe deriva‫܊‬LL7RWX‫܈‬LGLVSHUVLD47SDWRORJLFă nu a dus mai multe


LQIRUPD‫܊‬ii de risc de tahiaritmii ventricularH OHWDOH GHFkW D DGXV VLPSOD SUH]HQ‫܊‬ă a unui
interval QTc prelungit.
Unda U HVWH YL]LELOă OD R PLQRULWDWH GLQ LQGLYL]L vQ VSHFLDO vQ SUHFRUGLDOH ‫܈‬L vQ
bradicardii. Ea are aceOD‫܈‬LVHQVFXXQGD7SUHFHGHQWăRvQăO‫܊‬LPHVXERWUHLPHGLQXQGD7‫܈‬i ar
reprezenWDSRVWGHSRODUL]ăUL1XDUH VHPQLILFD‫܊‬LHSDWRORJLFăGDUGXSăXQLLDXWRULRXQGă8
LQYHVDWăID‫܊‬ă de T ar putea sugera un proces miocardic ischemic.