Artă

SIMETRIA „ASCUNSĂ” Rehabilitation of murals painting in the monastery Pherapont

in Russia and disclosure of the original painting of the famous icon
A ACATISTULUI of Our Lady of Praise with illustrated stanzas of Akathistos of the
Assumption Cathedral of Moscow Kremlin (icon no. 1065 in the
DE LA ARBORE Kremlin Museums), allowed to consider the violation of the order
of stanzas in Akathistos cycle of the church of village Arbore in a
broader context.
The discovery of the fact that the sequence of illustrations for
Dr. hab. Constantin I. CIOBANU the stanzas of Akathistos Hymn may be the result of a deliberate
assembly and repackaging of illustrations painted in the lateral
THE HIDDEN SYMMETRY OF THE PICTORIAL CYCLE OF
fields of icons of different sizes, made the author to consider in this
THE AKATHISTOS HYMN FOR THE VIRGIN PAINTED ON THE
aspect and the cycle of Akathistos Hymn of the southern façade
SOUTHERN FAÇADE OF THE CHURCH OF THE BEHEADING OF
of the church of Arbore. Thus, he managed to find a clear (almost
SAINT JOHN PRECURSOR IN THE VILLAGE OF ARBORE.
mathematical!) explanation of the appearance of unexpected way
of illustration to Akathistos Hymn’s stanzas in the church of Arbore
In the late ’20s of the last century, Paul Henry noticed and in the Moscow icon.
significant modifications in the order of illustrations to the second Conclusions that the author of the study comes as follows:
(dogmatic) part of the Akathistos Hymn for the Virgin, painted 1. Dragosh Coman and his aides knew the order of the stanzas
on the southern façade of the church of the Beheading of Saint – both first and second part – of the Akathistos Hymn. To do this they
John Forerunner in the village of Arbore. At that time it seemed had enough to make a short walk to the nearby village of Părhăuţi
to be a unique phenomenon, dictated by „inexplicable whim” of and consider the correct order of illustrations in the local church
the medieval artist. In favour of this view showed the rest cycles wall-paintings. Violation of the order of stanzas of the second part
of the Akathistos Hymn in Moldovan monumental painting of the
16th century, where, except for minor changes, dictated by the of the Akathistos Hymn was intentional. It was connected with a
compositional structure of the façade or by the location of window desire to make theological and symbolic content at these paintings,
openings, consecrated by centuries of tradition (and the output from available only to initiates.
the famous Greek alphabet acrostic!) iron order of the alternation 2. From the structure of the location of the upper half of the
of illustrated stanzas of the hymn remained intact. icon Our Lady of Praise with illustrated stanzas of Akathistos of the
Recently, at the annual session of 17 December 2009 of Assumption Cathedral of Moscow Kremlin we can get the location
the Institute of Art History „George Oprescu” of the Romanian of illustrations for the stanzas of the third and fifth row of pictorial
Academy, Constanţa Costea – Romanian art historian of the Middle cycle of the Akathistos Hymn for the Virgin of the southern façade
Ages – has established the exact order of the stanzas of Part II of the
Akathistos Hymn for the Virgin of Arbore and demonstrated the twice of the church of Arbore.
repetition of the illustration for the 16th stanza in the same painted 3. A very big role – in creating a new location of illustrations
hymn. This stanza’s illustrations are presented in the beginning of for the Akathistos Hymn for the Virgin of the southern façade of
third and fifth row of the pictures: in the version of Christ Emmanuel the church of Arbore – has a medieval mathematical mysticism
surrounded by angels and in very rare version a Cross mounted on of numbers and geometrical figures. All sorts of combinations of
the Throne of the Hetimassia, also surrounded by angels. Except geometric figures were close to the medieval architects and artists
Arbore you can find this second version of the illustration for 16th due to the specifics of their work with different kinds of drawings,
stanza in the painting of the church of the village of Părhăuţi. models, decals and so on.

Fig. 1
Cifrele din figură indică numărul strofelor Acatistului Bunei Vestiri a Maicii Domnului în ordinea succesiunii
lor directe de la prima la cea de a 24-a strofă, cifra 0 fiind rezervată strofei introductive (aşa-numitului
Proimion).

nr. 4(19), decembrie 2010 - 55

 Akademos

La sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut Paul fiind consacrat iconografiei primelor cicluri ale
Henry a observat „bulversarea ordinii scenelor”1 Imnului din secolele XIV – XV; cel de al doilea –
în ilustrarea părţii a doua a ciclului Acatistului semnat de Elena Gromova6 – având drept obiectiv
Buneivestiri2 de la biserica Tăierea capului Sf. Ioan interpretarea subiectelor reprezentate în partea
Botezătorul din satul Arbore (Fig. 1). centrală şi pe câmpurile laterale ale icoanei Lauda
Acest fenomen părea pe atunci cu totul unic, Maicii Domnului de la catedrala Adormirea Maici
datorat unui „capriciu inexplicabil”3 al autorului Domnului a Kremlinului (Fig. 2).
frescelor. În favoarea acestei opinii pledau celelalte
cicluri ale Imnului Acatist din pictura murală
moldovenească a secolului al XVI-lea, cicluri, în
care – cu excepţia unor nesemnificative abateri
legate de structura compoziţională a decorului
faţadelor sau de amplasarea ferestrelor – ordinea
scenelor Acatistului, consacrată de alfabetul grec4,
rămânea imuabilă.
Reabilitarea în anii 70-80 ai secolului al XX-lea
a ansamblului de picturi murale de la Mănăstirea
Therapont, precum şi decaparea repictărilor,
retuşurilor şi impurităţilor de pe cunoscuta icoană
Lauda Maicii Domnului cu scene din Acatist de la
catedrala Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului
Moscovei (Fig. 2), au permis examinarea ciclului
de la Arbore într-un context mai vast – context
în care afinităţile de ordin iconografic au fost
examinate cu mai multă stricteţe, iar similitudinile
sau discontinuităţile în ordinea amplasării scenelor
Imnului au fost supuse unor analize structurale şi
istorico-comparative mai riguroase. Cercetarea
specificului regional al redacţiilor plastice ale
ciclurilor de ilustraţii la textul Imnului Acatist a fost
impulsionată de apariţia în anul 2005 a două studii
detaliate: primul – semnat de Ioannis Spatharakis5– Fig. 2

1
Paul Henry, Quelques notes sur la représentation de Recent, la sesiunea anuală din 17-18 decembrie
l’Hymne Akathiste dans la peinture murale extérieure de 2009 a Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”
Bukovine, în Bibliothèque de l’Institut Français des Hautes- al Academiei Române, istoricul de artă Constanţa
Études en Roumanie. Mélanges, 1928, p. 44. Costea a prezentat o comunicare7 în care a fost stabilită
2
Imnul Acatist, alcătuit din 24 de strofe şi o strofă
introductivă (aşa-numitul Proimion), este divizat în două părţi. atribuirea şi ordinea exactă a strofelor părţii a doua
Prima parte cuprinde strofele 1-12, conţinutul cărora este a Acatistului de la Arbore. În aceeaşi comunicare au
legat de succesiunea istorico-liturgică a scenelor evangheliei fost evidenţiate şi similitudinile de ordin iconografic
copilăriei Domnului, celebrate în ciclul extins al Naşterii. Partea ce leagă ciclul Acatistului pictat la Arbore de
a doua cuprinde strofele 13-24, în care sunt prezentate în formă ciclurile omonime de la Părhăuţi, de la Mănăstirea
versificată principalele adevăruri dogmatice mariale mărturisite
de Biserica veche. Apud.: Ermanno M. Toniolo, Acatistul Therapont8 şi din deja amintita icoană Lauda Maicii
Maicii Domnului explicat. Imnul şi structurile lui mistagogice. Domnului. Constanţa Costea a stabilit faptul că,
Sibiu, 2009, p. 293. În tradiţia ştiinţifică a cercetării Imnului 6
Елена Б. Громова, История русской иконографии
Acatist, prima lui parte este numită parte istorică, iar partea a Акафиста. Икона «Похвала Богоматери с Акафистом” из
doua – parte dogmatică. Успенского собора Московского Кремля. Москва, 2005.
3
Paul Henry, op. cit., p. 44. 7
O variantă lărgită a acestei comunicări, cu titlul Sub
4
Prezentat în formă de acrostih alfabetic în textul grec semnul miresei nenuntite: despre reprezentarea Imnului Acatist
bizantin original. Astfel, strofele imnului se succed începând în Moldova secolului al XVI-lea, a fost publicată de Constanţa
fiecare cu următoarea literă a alfabetului grec, care constă din Costea în revista Ars Transsilvaniae, XIX, Cluj, 2009, p. 99 –
24 de semne. Vezi: Ermanno M. Toniolo, op. cit., p. 293. 108.
5
Ioannis Spatharakis, The Pictorial Cycles of the Akathistos 8
Realizat de celebrul zugrav rus Dionisi şi de fiii săi
Hymn for the Virgin, Leiden, Alexandros Press, 2005. Theodosi şi Vladimir.

56 - nr. 4(19), decembrie 2010

 Artă

spre deosebire de alte Acatiste pictate şi însoţite a imnului. Într-adevăr, în registrele inferioare ale
de texte scrise, inscripţiile Acatistului de la Arbore icoanei moscovite, după o succesiune corectă a
nu sunt citate din textul Imnului, ci sunt un fel de ilustraţiilor la primele şapte strofe, urmează un salt
comentarii sau clarificări ale conţinutului imaginilor la strofele a 9-a şi a 11-a pentru ca după aceea să se
zugrăvite. Ulterior, deja după comunicarea din revină la strofele a 8-a şi a 10-a.
decembrie 2009, cercetătoarea a reuşit să descifreze Descifrând conţinutul ultimelor 6 imagini
şi inscripţia din fresca ce ilustrează la Arbore strofa (care corespund registrului inferior al icoanei)
a 10-a (din prima parte a Acatistului!). O surpriză obţinem următoarea succesiune: Suspiciunea lui
s-a dovedit a fi faptul că aici, în loc de tradiţionala Iosif (strofa 6), Naşterea Domnului (strofa 7),
Plecare a Magilor (sau în loc de Întâmpinarea Închinarea magilor (strofa 9), Fuga în Egipt (strofa
Domnului după cum a crezut iniţial Constanţa 11), Călătoria magilor călăuziţi de stea (strofa 8) şi
Costea!), a fost reprezentată Tăierea împrejur – Întoarcerea magilor (strofa 10). Eu nu pot să cred
reprezentare certificată şi de textul însoţitor slavon: în existenţa vreunei teorii care ar putea explica
„О б р ħ з а н и е...”. Din toate datele de care faptul de ce magii mai întâi adoră Pruncul şi abia
dispunem (referitor la sute de cicluri pictate ale după aceea întreprind călătoria pentru a-L vedea,
Acatistului Maicii Domnului!) nu mai avem alt în momentul când sfânta familie a plecat deja în
exemplu de ilustrare a vreunei strofe a Imnului prin Egipt, scrie Ioannis Spatharakis10. Ulterior, istoricul
scena Tăierea împrejur. de artă grec aminteşte de picturile murale cu scene
Altă problemă abordată de Constanţa Costea din Acatist de la Mănăstirea Therapont. Se ştie că
în comunicarea din decembrie 2009 ţinea de iconografia acestor picturi murale a fost în mod
prezentarea repetată la Arbore a ilustraţiilor la una cert influenţată de iconografia icoanei moscovite
şi aceeaşi strofă a Acatistului. O atare situaţie avem Lauda Maicii Domnului. Spatharakis consideră că
în cazul strofei a 16-a, care ilustrează condacul al amplasarea frescelor cu scene din Acatist în spaţiul
9-lea („Toată firea îngerească...”) şi, după părerea tridimensional al interioarelor locaşelor de cult
aceleiaşi cercetătoare, în cazul strofei a 18-a, care ortodoxe ar putea explica „dezordinea” scenelor
ilustrează condacul al 10-lea („Vrând să mântuiască din icoana moscovită. Zugravii, după părerea lui,
lumea...”). Examinarea detaliată a specificului şi a au „desfăşurat” ilustraţiile la Acatist din icoană în
particularităţilor iconografice ale Acatistului de la conformitate cu succesiunea arbitrară a copierii
Arbore nu a explicat însă fenomenul „bulversării” modelelor oferite de picturile monumentale.
ordinii ilustraţiilor la strofele părţii a 2-a a Imnului, Această explicaţie suferă, totuşi, de câteva carenţe
problema respectivă rămânând nesoluţionată până în iremediabile. Din punct de vedere cronologic se ştie
prezent. Mai mult decât atât, unii reputaţi ceracetători foarte bine că nu frescele de la Mănăstirea Therapont
ai iconografiei Acatistului erau tentaţi să creadă că au servit drept model pentru icoana Lauda Maicii
amplasarea aparent „haotică” a ilustraţiilor la partea Domnului ci, invers, icoana a influenţat frescele.
a doua a imnului – amplasare atestată atât la Arbore Mai exista şi argumente de ordin paleografic care
(Fig. 1) cât şi în icoana Lauda Maicii Domnului dezmint totalmente supoziţia lui Spatharakis
de la catedrala Adormirea Maicii Domnului din referitoare la necunoaşterea de către zugravi a limbii
Moscova (Fig. 2) – se datorează necunoaşterii de greceşti. După curăţarea icoanei Lauda Maicii
către zugravii străini, neştiutori de greacă9, a ordinii Domnului a devenit evident că inscripţiile slavone
consacrate a strofelor. ce însoţesc imaginile Acatistului sunt aplicate peste
Astfel, Ioannis Spatharakis (referindu-se la nişte inscripţii greceşti, urme fragmentare ale cărora
amintita icoana moscovită) a invocat un argument, se mai observă şi astăzi.
la prima vedere, imbatabil. În afară de inexplicabila Prin urmare, sursa primară a tipului iconografic al
ordine a ilustraţiilor la partea dogmatică a Acatistului icoanei moscovite nu era elaborată în limba slavonă,
(la care au făcut trimitere şi alţi cercetători), ci era elaborată şi redactată în limba greacă. Or,
Spatharakis a mai observat şi câteva abateri, absolut după cum am menţionat mai sus, este imposibil să
inexplicabile – atât din punct de vedere cronologic ne imaginăm ca un zugrav grec, cât de puţin cărturar
cât şi logic – în ordinea ilustraţiilor la partea istorică ar fi fost, să nu fi ştiut ordinea exactă a strofelor
Imnului Acatist, ordine, de altfel, deductibilă din
9
În faţa unui zugrav grec sau, cel puţin, cunoscător de acrostihul alfabetic format de succesiunea iniţialelor
greacă, problema ordinii strofelor Acatistului nu ar fi apărut,
la cele 24 de strofe.
întrucât ea poate fi uşor dedusă din acrostihul-alfabet format
de înlănţuirea celor 24 de litere cu care încep cele 24 de strofe 10
Ioannis Spatharakis, op. cit., p. 126.
ale Imnului.

nr. 4(19), decembrie 2010 - 57

 Akademos

Examinarea unei alte icoane cu scene din Acatist, mecanism care a dus la apariţia absurdei (la prima
aparţinând – asemeni frescelor de la Therapont vedere!) succesiuni a strofelor 6 – 7 – 9 – 11 – 8
– aceluiaşi cerc de opere inspirate de icoana de la – 10. Este vorba de icoana Maica Domnului de
catedrala moscovită, ne-a furnizat cheile înţelegerii Tihvin cu scene din Acatist de la Muzeul regional
mecanismului de lucru al zugravilor medievali, din Pskov11 (Fig. 3).

Fig. 3
Repartizarea ilustraţiilor la Acatist pe câmpurile eşti fecioarelor...) după care sunt repartizate – tot de
laterale ale acestei icoane are loc în felul următor: sus în jos – ilustraţiile la strofele pare (de la a 8-a
câmpul din colţul stâng superior este rezervat la a 16-a); ilustraţiile la strofele 18, 20, 21, 22 şi 23
Proimionului (strofa 0), prezentat în aceeaşi redacţie decorează câmpurile registrului inferior al icoanei
a adorării icoanei Maicii Domnului ca şi în icoana (împreună cu deja amintitele ilustraţii la strofele 16
moscovită; în acelaşi registru superior, pe orizontală, şi 17, situate la colţuri).
de la stânga spre dreapta, urmează ilustraţiile la Fig. 3
strofele 1 – 6; ilustraţiile la strofele impare (de la 11
Icoana aparţine primului sfert al secolului al XVI-lea. Ea
a 7-a la a 17-a) sunt situate – de sus în jos – pe are dimensiunile de 193 cm x 146 cm şi numărul de inventar
câmpurile drepte, laterale, ale icoanei; pe câmpurile 4777. În colecţia muzeului din Pskov această icoană a intrat
stângi, laterale – sub imaginea Proimionului –, în anul 1965, fiind adusă de la Catedrala Sf. Treime a aceluiaşi
urmează ilustraţia la strofa a 19-a a Acatistului (Zid oraş. Anterior, icoana a fost atestată la biserica Sf. Vasili de pe
Deal (Vasili na Gorke) de lângă Pskov, construită la 1413.

58 - nr. 4(19), decembrie 2010

 Artă

După cum vedem din imagine (Fig. 3) – cu o cu cât imaginea precedentă (de la sfârşitul registrului
singură excepţie, legată de amplasarea prea timpurie superior al icoanei) ilustra suspiciunile lui Iosif (este
a ilustraţiei la strofa a 19-a, – toate celelalte ilustraţii vorba de condacul al 4-lea care începe cu cuvintele
urmează ordinea firească (pentru omul european!) „Vifor de gânduri necredincioase, având înlăuntru
a lecturii de la stânga spre dreapta şi de sus în jos. înţeleptul Iosif...”). Astfel, s-a creat o situaţie în care
Abaterea legată de evidenţierea locului rezervat strofei ilustraţiile la strofele 6, 7, 9 şi 11, pe de o parte, şi
a 19-a ar putea fi explicată prin dorinţa zugravilor de ilustraţiile la strofele 8 şi 10, pe de altă parte, să
a accentua ideea fecioriei Maicii Domnului (să nu fie situate compact (şi în succesiunea indicată!) pe
uităm că aici este ilustrat icosul al 10-lea care începe câmpurile laterale, respectiv, drepte şi stângi ale
cu cuvintele „Zid eşti fecioarelor...”), cu atât mai mult icoanei (Fig. 4).

Fig. 4
De aici nu este greu de tras concluzia că în cazul oferite de repetarea (de două ori!) a ilustraţiei la
unei lecturi pe verticală (şi nu pe orizontală!) a strofa a 16-a a Imnului Acatist. Această repetare
imaginii pictate sau, mai degrabă, a „cartonului”12 (cu este atestată în mod indubitabil în picturile murale
contururi pregătitoare perforate), putea să apară şi acea exterioare de la Arbore. Faptul că aici, la marginea
absurdă succesiune a scenelor 6 – 7 – 9 – 11 – 8 – 10 de vest a faţadei sudice, a fost de două ori ilustrată
la care face referinţă Ioannis Spatharakis şi care este
aceeaşi strofă a 16-a a Acatistului (este vorba de
prezentă în registrul inferior al icoanei de la catedrala
Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului. condacul al 9-lea: „Toată firea îngerească ...”)
Descoperirea faptului că abaterea în ordinea este confirmat de cele două redacţii iconografice
consacrată a ilustraţiilor la Imnul Acatist poate fi existente ale strofei amintite (Fig.5a şi b).
rezultatul unei recombinări (voite sau arbitrare!) a Astfel, redacţia din registrul al treilea de la
imaginilor de pe câmpurile laterale ale icoanelor Arbore, în care îngerii înconjoară aureola cu
ne-a condus la ideea posibilităţii unei recombinări imaginea lui Hristos, se întâlneşte atât în Balcani
deliberate a ordinii strofelor. (la Markov Manastir) cât şi în vechea tradiţie rusă
Piatra de temelie a demonstrării noastre se de ilustrare a imnului, tradiţie exemplificată nu doar
bazează pe descoperirea posibilităţilor combinatorii, de icoana Lauda Maicii Domnului din Kremlin (a
cărei provenienţă este neclară), ci şi de frescele de la
12
Evident că folosirea termenului contemporan „carton” în
Mănăstirea Therapont13 sau de deja amintita icoană
acest context este un eufemism. În Evul Mediu acest material nu
exista. Noi nu ştim cu exactitate din ce material erau executate de la Muzeul din Pskov (Fig. 3).
şabloanele din atelierele zugravilor medievali. Ţinând cont de
La Mănăstirea Therapont imaginea lui Hristos – Emanuel,
13
costul ridicat la acea vreme al hârtiei sau al pergamentului,
înconjurat de îngeri, este înlocuită de imaginea lui Hristos-
probabil că ele erau făcute din coajă de mesteacăn sau chiar din
adult, înconjurat de aceeaşi îngeri. Acest fapt nu modifică însă
scânduri de lemn. Dar faptul că aceste „şabloane” existau este
identitatea ambelor redacţii iconografice a acestei ilustraţii la
o certitudine atestată de urmele aplicării poncifelor pe straturile
Imnul Acatist.
de intonaco ale frescelor medievale.

nr. 4(19), decembrie 2010 - 59

 Akademos

a b
Fig. 5
Redacţia din registrul al 5-lea de la aceeaşi se află pe peretele vestic al pronaosului, în stânga lui
biserică din Arbore, în care îngerii flanchează fiind amplasată imaginea Deisis ce ilustrează strofa a
Tronul Hetimasiei pe care se află Crucea cu uneltele 15-a a Acatistului (Fig. 6), iar în dreapta – imaginea
patimilor, este mai rar întâlnită în calitate de ilustraţie Maicii Domnului cu Pruncul înconjurată de retori
la strofa a 16-a. Totuşi, anume această redacţie ce ilustrează strofa a 17-a. O altă ilustraţie la strofa
este atestată la Părhăuţi, locaş, în care iconografia
a 16-a – de exemplu o ilustraţie care ni l-ar prezenta
Imnului Acatist se apropie – pe de o parte – de
pe Iisus înconjurat de îngeri – la Părhăuţi nu există.
frescele de la Mănăstirea Therapont şi – pe de altă
parte – de cele de la Arbore. Faptul că la Părhăuţi Or, similitudinile frapante dintre frescele respective
Tronul Hetimasiei flancat de îngeri ilustrează strofa de la Arbore şi de la Părhăuţi nu lasă loc dubiilor
a 16-a este certificat de amplasarea imaginii în referitoare la identitatea de ordin iconografic a celor
cadrul programului iconografic al bisericii: Tronul două reprezentări.

Fig. 6

60 - nr. 4(19), decembrie 2010

 Artă

Apariţia la Arbore a acestei duble redacţii continuă cu ilustrarea strofelor rămase ale imnului,
plastice a strofei a 16-a trezeşte multe întrebări, dar cu excepţia ultimei (a 24-a) pentru care nu mai
oferă şi cheia soluţionării problemei ordinii insolite există câmp liber (Fig. 8).
a amplasării strofelor Acatistului în operele de artă
examinate în articolul de faţă.
Teoretic, – deşi nu avem exemple de opere
de artă care să exemplifice acest lucru – se poate
presupune existenţa unor icoane cu faţă dublă (sau,
cel puţin, a unor „cartoane” auxiliare cu faţă dublă!)
în care repartizarea ilustraţiilor la cele două părţi
ale imnului – cea istorică şi ca dogmatică – să se
facă, respectiv, pe aversul (faţa I) şi pe reversul (faţa
II) lor. În acest caz cel mai potrivit format pentru o
astfel de icoană ar fi cel pătrat, cu o imagine mare
în câmpul central şi cu 12 imagini mai mici în
câmpurile laterale, situate de-a lungul perimetrului.
Amplasarea ilustraţiilor la strofele Acatistului ar
putea începe în câmpul central al icoanei pentru a fi
continuată pe câmpurile laterale şi viceversa. Astfel, Fig. 8
vom obţine cel puţin două variante de repartizare a Prin analogie cu tonalităţile omonime ale
fiecărei părţi a Acatistului (Vezi: Figura 7a, 7b). gamei muzicale, o să numim succesiune majoră
succesiunea de ilustraţii la strofele părţii a 2-a a
Acatistului care, având în centru situată ilustraţia
la strofa a 12-a, prezintă pe câmpurile laterale
ordinea tradiţională a celorlalte strofe, începând cu
a 13-a şi terminând cu a 24-a. Respectiv, vom numi
succesiune minoră succesiunea de ilustraţii care,
având aceeaşi amplasare a ilustraţiilor la strofele 12
– 16, oferă o a doua ilustraţie pentru strofa a 16-a.
Să rotim acum pătratul format de succesiunea
minoră cu 45 de grade în direcţia opusă direcţiei
mişcării acelor de ceasornic şi să-l oglindim luând
drept axă de simetrie diagonala formată de câmpurile
13, 12 şi 23 (Fig. 9).

Fig. 7 a, b

Una din aceste variante (care include şi

Proimionul!) situează ilustraţia la strofa a 12-a a
Acatistului în câmpul central al icoanei, pe ambele
ei feţe. În acest caz pe câmpurile laterale ale feţei
a II-a, rezervate părţii dogmatice a Acatistului,
vom avea repartizate ilustraţiile la strofele 13 – 24
ale imnului. Acum, amintindu-ne de repetarea la a b
Arbore a ilustraţiei la strofa a 16-a, s-o repetăm şi Fig. 9
în cazul variantei date. Obţinem o repartizare care Obţinem... ordinea amplasării ilustraţiilor
situează ilustraţia la strofa a 12-a în centrul icoanei, la Imnul Acatist din jumătatea superioară a
ilustraţiile la strofele 13, 14, 15, 16 – pe câmpurile icoanei Lauda Maicii Domnului de la catedrala
registrului superior, iar a 2-a ilustraţie la strofa Kremlinului Moscovei! Pentru a înţelege acest
a 16-a – în registrul al doilea. Aceeaşi repartizare lucru este de ajuns să identificăm câmpul central

nr. 4(19), decembrie 2010 - 61

 Akademos

Fig. 10

(fără număr) al icoanei moscovite cu câmpul 16a al Se creează impresia că atunci când zugravii au
succesiunii minore. Într-adevăr, ordinea ilustraţiilor pictat icoana, „cartonul” – cu succesiunea minoră la
la strofele (21, 12, 19, 23, 22) din registrul superior partea a 2-a a Acatistului – nu mai conţinea această
al icoanei moscovite corespunde exact ordinii coloană verticală, care, probabil, fusese decupată
strofelor din „perimetrul mic” al succesiunii noastre, sau retezată anterior din motive actualmente
iar ordinea ilustraţiilor la strofele din registrul necunoscute.
second (14, 13, 16, 18, 20) al aceleiaşi icoane Amplasarea ilustraţiilor la strofele părţii a doua a
corespunde exact ordinii strofelor din „perimetrul
Acatistului de la Arbore se dovedeşte a fi strâns legată
mare”. Ilustraţiile la strofele a 15-a şi a 17-a din
partea mediană a icoanei îşi găsesc şi ele analogia
perfectă în amplasarea simetrică a strofelor a 15-a
şi a 17-a din cadrul succesiunii minore. Existenţa
„cartonului” cu succesiunea minoră este indirect
confirmată şi de o altă icoană moscovită (din a 2-a
jumătate a secolului al XVI-lea) cu imaginea Lauda
Maicii Domnului în câmpul central. În această
icoană – inspirată de icoana omonimă de la catedrala
Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului – sunt
reprezentate nu 25, ci doar 17 ilustraţii la strofele
Imnului Acatist (Fig. 10).
Curios lucru, dar aici imaginile-lipsă (la strofele
13, 16, 18, 20) – ce ar fi trebuit să ilustreze partea
dogmatică a Acatistului – aparţin toate coloanei
verticale din stânga pătratului cu succesiunea
minoră (vezi: Fig. 11).

Fig. 11

62 - nr. 4(19), decembrie 2010

 Artă

de amplasarea strofelor din icoana de la catedrala ambele feţe (recto şi verso) ale unei file de hârtie
Adormirea Maicii Domnului a Kremlinului. Pentru a (după cum este indicat în figura 12).
vedea acest lucru este suficient să imprimăm iterativ Observăm, că numerele strofelor ilustrate din
şi consecutiv pătratul cu succesiunea minoră pe perechile de imagini ale registrelor trei şi patru

Fig. 12

de la Arbore (perechile ce ilustrează următoarele pe sectoare, a păstrat pe părţile recto şi verso a

strofe ale Acatistului: 16 – 19, 13 – 21, 15 – 23, câmpurilor decupate perechile de imagini, cu
18 – 17, 22 – fresca portalului bisericii şi 20 – 14) numere identice cu numerele strofelor perechilor
au aceeaşi componenţă ca şi perechile de câmpuri de la Arbore. Aceleaşi perechi pot fi obţinute din
(19 – 16, 13 – 21, 15 – 23, 18 – 17, [Ø] – 22 şi pătratul cu succesiunea minoră şi pe alte cai: în
14 – 20) situate, respectiv, pe partea recto şi verso figurile de mai jos putem observa simetria constantă
a sectoarelor evidenţiate cu linie roşie de pe fila existentă între perechile de câmpuri ce corespund
prezentată în figura de mai sus. Aceasta denotă numeric perechilor de ilustraţii din registrele trei şi
existenţa unui şablon, care, după ce a fost tăiat patru ale Acatistului de la Arbore:

Fig. 13

nr. 4(19), decembrie 2010 - 63

 Akademos

Fig. 14

Evident că această simetrie nu poate fi rodul strofelor Imnului Acatist, cu condiţia ca ilustraţia
unor coincidenţe. Ea indică o atitudine deliberată a la strofa a 16-a să fie dublată, iar, ulterior, prima
zugravilor şi a autorilor medievali ai programului din aceste două ilustraţii la aceeaşi strofă să fie
iconografic. identificată (înlocuită!) cu câmpul central (în cazul
icoanei moscovite de la catedrala Adormirea Maicii
Concluzii: Domnului) sau cu imaginea conţinând pisania
1. Zugravii de la Arbore (Dragoş Coman sau de deasupra portalului (cazul bisericii din satul
alţi pictori, rămaşi anonimi) cunoşteau foarte Arbore).
bine ordinea consacrată a strofelor Acatistului 2. Între ordinea strofelor Acatistului de la Arbore
Buneivestiri dar, din considerente necunoscute nouă şi ordinea strofelor aceluiaşi imn din icoana Lauda
astăzi, au preferat pentru ilustraţiile strofelor părţii Maicii Domnului de la catedrala Adormirea Maicii
a doua a imnului un amplasament mai sofisticat. Domnului a Kremlinului Moscovei există o legătură
Acest amplasament nu era deloc arbitrar. El rezulta directă. Mai mult decât atât, cunoaşterea ordinii
din utilizarea şabloanelor – folosite pe larg de strofelor (la partea a două a imnului!) din icoana
maeştrii medievali – şi era cunoscut atât de către moscovită este o condiţie prealabilă fără de care nu
programatorii frescelor cât şi de către alţi iniţiaţi. poate fi obţinută ordinea strofelor Acatistului de la
Mai mult decât atât, acest amplasament putea fi Arbore.
dedus matematic din amplasamentul tradiţional al

64 - nr. 4(19), decembrie 2010