Memoriu Suceava Ptde-2011

AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR , MUNICIPIUL SUCEAVA , JUDETUL SUCEAVA Faza: P.T.+D.E.
BENEFICIAR : PRIMARIA MUNICIPIULUI SUCEAVA
AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR , MUNICIPIUL SUCEAVA , JUDETUL SUCEAVA
PROIECT TEHNIC DETALIU DE EXECUTIE
DATA ELABORARII: APRILIE 2011
SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.
AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR , MUNICIPIUL SUCEAVA , JUDETUL SUCEAVA Faza: P.T.+D.E. BENEFICIAR : PRIMARIA MUNICIPIULUI SUCEAVA
COLECTIV ELABORARE PROIECT: SEF DE PROIECT: ING. PEISAGIST : IONUT CATESCU ARHITECTURA PEISAGERA : ING.PEISAGIST IONUT CATESCU CONSTRUCTII : ARH. VERONICA MIHALACHE INSTALATII HIDRAULICE SI DE IRIGATII : ING. CIRIBASA RADU LUCRARI DE DRUMURI SI STRUCTURI DE MICI DIMENSIUNI: ING. FERENC KORODI STRUCTURA: ING. CRISTIAN CAITA ECONOMIC: ECONOMIST ALINA IOJA
CUPRINS A. PIESE SCRISE-VOLI.
Cap. 1. DATE GENERALE 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1.2. AMPLASAMENTUL 1.3. FORMA DE PROPRIETATE A TERENULUI 1.4. TITULARUL INVESTITIEI 1.5. BENEFICIARUL INVESTITIEI 1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI
Cap. 2. DESCRIEREA LUCRARILOR 2.1. AMPLASAMENTUL 2.2. TOPOGRAFIA 2.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI 2.4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA 2.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI 2.6. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE 2.7. SURSELE DE APA, ENERGIE ELECTRICA, GAZE 2.8. CAILE DE ACCES PERMANENTE, CAILE DE COMUNICATIE 2.9. TRASAREA LUCRARILOR 2.10. ANTEMASURATOAREA
Cap 3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 3.1. MEMORIU TEHNIC AMENAJARE SPATII VERZI 3.2. MEMORIU IRIGATII SPATII VERZI 3.3. MEMORIU STRUCTURI MOBILIER URBAN 3.4. MEMORIU TEHNIC ALEI PIATRA NATURALA
Cap 4. CAIETE DE SARCINI 4.1. CAIET DE SARCINI AMENAJARE SPATII VERZI 4.2. CAIET DE SARCINI - SISTEM DE IRIGATII 4.3. CAIET DE SARCINI STRUCTURI 4.4. CAIET DE SARCINI DOTARI SI MOBILIER URBAN 4.5. CAIET DE SARCINI , ALEI PIATRA NATURALA
Cap 5. RESURSELE UMANE SI MATERIALE NECESARE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR Cap 6. GRAFICUL DE ESALONARE AL LUCRARILOR CU VALORILE AFERENTE Cap 7. CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV Cap 8. DEVIZ GENERAL
AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII B. PIESE DESENATE-VOLII. Arhitectura peisagera si arhitectura civila AP 01 - Plan de incadrare in zona AP 02 Plan de situatie existenta AP 03 Plan situatie propusa AP 04 Plan de plantare AP 05 -Plan de amplasare mobilier urban AP 06 - Plan de trasare alei AP 07 -Detaliu alee piatra naturala AP 08 -Detaliu stalp de iluminat fotovoltaic AP 09 -Detaliu banca AP 10 -Detaliu cos de gunoi AP 11 -Detaliu toaleta ecologica Irigatii 01 -Plan tehnic sistem de irigatii Structuri R R R 01 -Fundatie stalp de iluminat 02 -Fundatie banca 03 -Fundatie cos de gunoi sc.1:10 sc. 1:10 sc. 1:5
sc .1:5000 sc . 1:250 sc . 1:250 sc. 1:250 sc. 1:250 sc. 1:250 sc. 1:10 sc. 1:20 sc. 1:10 sc. 1:10 sc. 1:20
sc. 1:250
AMENAJARE ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR
B. PIESE DESENATE-VOLII.
Arhitectura peisagera si arhitectura civila AP 01 - Plan de incadrare in zona AP 02 Plan de situatie existenta AP 03 Plan situatie propusa AP 04 Plan de plantare AP 05 -Plan de amplasare mobilier urban AP 06 - Plan de trasare alei AP 07 - Plan de pichetare alei AP 08 -Detaliu alee piatra naturala AP 09 -Detaliu stalp de iluminat fotovoltaic AP 10 -Detaliu banca AP 11 -Detaliu cos de gunoi
sc .1:5000 sc . 1:250 sc . 1:250 sc. 1:200 sc. 1:200 sc. 1:200 sc. 1:200 sc. 1:10 sc. 1:20 sc. 1:10 sc. 1:10
Irigatii I 01 -Plan tehnic sistem de irigatii Structuri R R R 01 -Fundatie stalp de iluminat 02 -Fundatie banca 03 -Fundatie cos de gunoi
sc. 1:200
sc.1:10 sc. 1:10 sc. 1:5
Capitolul 1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII : AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR , MUNICIPIUL SUCEAVA , JUDETUL SUCEAVA 1.2. AMPLASAMENTUL JUDETUL SUCEAVA , MUNICIPIUL SUCEAVA - Amenajare Parcul Universitatii: 9553 mp - Amenajare Zone Verzi B-dul 1Decembrie x Calea Obcinilor 3973 mp; - Suprafata totala a spatiului verde care urmeaza sa fie amenajat este de 13526 mp , suprafata aflata in intravilanul Municipiului Suceava . 1.3. FORMA DE PROPRIETATE A TERENULUI Terenul pentru care s-a intocmit prezenta documentatie este in administrarea Primariei Municipiului Suceava si este situat in intravilanul Municipiului Suceava. Folosinta actuala este de spatiu verde public. Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism este de spatiu verde public cu acces nelimitat. 1.4. TITULARUL INVESTITIEI Titularul investitiei este Primaria Municipiului Suceava , Judetul Suceava
1.5. BENEFICIARUL INVESTITIEI Beneficiarul investitiei este Primaria Municipiului Suceava , Judetul Suceava
1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI Elaboratorul proiectului este S.C. GARDEN CENTER GRUP S.R.L. cu sediul social in strada Valea Buzaului, nr.14, Bloc G26 Bis, Scara 2, Etj.6, Ap.60, Sector3, Bucuresti, telefon/fax: 3277796/0213135455 inmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J40/818/2003, cod unic de inregistrare R151489.
Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR 2.1.1. AMPLASAMENTUL Suprafata totala a spatiului verde care urmeaza sa fie amenajat este de 13526 mp. Zonele verzi aflate in studiu sunt situate in Judetul Suceava ; Municipiul Suceava in intravilanul Municipiului Suceava pe un teren ce apartine domeniului public administrat de primaria Municipiului Suceava in urmatoarele zone : A. PARCUL UNIVERSITATII ( SUPRAFATA : 9553 mp)
B. ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE X CALEA OBCINILOR (SUPRAFATA: 3973 mp)
2.1.2. TOPOGRAFIA Oraul Suceava este localizat n partea de nord-est a Romniei, la distana de 450 km de Bucureti pe calea ferat i 432 km pe osea. Oraul este construit pe dou zone geografice: dealurile i vile rului Suceava. Rul, lung de 170 km, izvornd din Masivul Lucina, ocup 26% din suprafaa judeului cu bazinul su hidrografic. La 149 de km de la vrsarea n Siret, se afl oraul Suceava, reedina judeului cu acelai nume. Configuraia neobinuit a oraului include dou crnguri Zamca i ipote - care sunt ambele localizate n graniele oraului. Suceava este reedina i totodat cel mai mare ora al judeului Suceava, situat n Bucovina, Romnia. Municipiul Suceava se numr printre cele mai vechi i mai importante aezri ale rii. Timp de dou veacuri a fost reedin principal a statului Moldova, iar ntre 1775-1918 a fost un ora din Imperiul Austriac (pmnturile coroanei Regatul Galiiei i Lodomeriei i Ducatul Bucovinei).
2.1.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI Clima este temperat continentala cu diferentieri mari intre vara si iarna. Iernile sunt deosebit de reci si cu cantitati mari de zapada iar verile sunt mai racoroase. Temperaturile medii anuale variaza intre 0 grade pe culmile muntilor si 8 grade in Podisul Sucevei. Precipitatiile sunt de asemenea diferentiate pe trepte de relief variind intre 550 si 1200 mm. Vanturile dominante sunt cele vestice. Unele caracteristici ale mediului inconjurtor care influeneaza clima: altitudine, grad de fragmentare i orientare a versanilor etc. peisajul urban, alctuit din blocuri cu nclzire central, strzi pavate, industrie etc, au determinat existena unor deosebiri microclimatice ntre diferite puncte ale oraului (centru, zona Icani-Gar, zona mnstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat i zona BurdujeniCentru). Evoluia vegetaiei confirm i ea existena deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale oraului, diferena de producere a fenofazelor fiind de: dou pn la trei zile ntre centru i zona Zamca; trei pn la cinci zile ntre centru i cheia; dou zile ntre centru i dealul Cetii. 2.1.4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea rului Suceava, cu nlimea maxim de 435 m (dealul arinca) i cea minim de 270 m (n zona albiei rului Suceava). Relieful din zona oraului i din mprejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub form de platouri, coline (cueste) i dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mnstirii, 375 m; arinca, 435 m) separate de vile rurilor Suceava, cheia, Trgulu (Cacaina), Bogdana i Morii. Orientarea general a interfluviilor, ct i a vii Sucevei este NVSE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezint destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaa teritoriului, sunt sub 3, 25% din teritoriu cuprinde pante ntre 3 i 10, iar 15% din teritoriu are pante peste 10. Principalele uniti de relief din ora i din zona nconjurtoare, de vrst cuaternar, pot fi clasificate n trei mari grupe: platourile, larg vlurite, reprezentate prin dealul Zamca i dealul Cetii; cele sub form de coline se ntlnesc numai n partea de sud-est a oraului; versanii deluviali (circa 25% din suprafa), aprui ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecri de teren, eroziuni areolare i liniare), se ntlnesc mai ales n bazinul superior al vii rgului, pe versanii de vest i sud-est ai dealului Zamca i pe versantul drept al Sucevei; esurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter mbucat. Ele s-au detaat ca trepte prin adncirea succesiv a albiei Sucevei astfel: o treapt ntre 0 i 2 m, inundabil; o treapt mai nalt ntre 2 i 4 m, inundabil periodic; ultima treapt ntre 4 i 7 m este cea mai nalt a esului. n afara acestor trei trepte ale esului se mai pot delimita nc ase terase: terasa de 20-25 m n zona abatorului Burdujeni; terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni; terasa de 100 m, dealul Viei i dealul Mnstirii;
SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L. 10
terasa de 130-140 m, dealul Velniei; terasa de 150-160 m, dealul arinca; terasa de 180-190 m, dealul Cprriei. n fundamentul oraului, la adncimea de 1500 m, se gsete scufundat marea unitate geostructural a Platformei Ruse, acoperit de depozite sedimentare necutate, de vrst paleozoic, mezozoic i teriar, cele mai noi straturi care alctuiesc relieful actual fiind de vrst sarmatic i cuaternar. Structurile depozitelor sarmatice (gresii i calcare oolitice) reflect regimul de platform. Straturile sunt necutate, cu o uoar nclinare sub 1 de la NVSE. n zona vetrei oraului relieful este i mai nou, el fiind n ntregime de vrst cuaternar. Rul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologic de platform se reflect n mod evident n relief prin formarea de creste, vi subsecvente (cheia, Trgului), vi cu caracter reconsecvent (Suceava) i prin platouri i coline cu caracter structural (Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun a Sucevei) i cu aspect etajat. Seismicitatea Conform STAS 11100/1-77 corelat cu Normativ P100/92 rezulta pentru Orasul Suceava , implicit pentru zona amplasamentului zona de seismicitate "C". 2.1.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI Proiectul tehnic si detaliile de executie fac obiectul unei singure documentatii. Acesta se compune dintr-un volum de piese scrise care cuprinde: -memoriile -listele de cantitati -devizele pe categorii de lucrari -deviz pe obiect -deviz general -extrase de resurse materiale, manopera, utilaje, transport -lista dotari si un volum de piese desenate pentru toate specialitatile . Proiectul tehnic AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR,MUNICIPUL SUCEAVA ,JUDETUL SUCEAVA este elaborat in vederea AMENAJARII PARCULUI UNIVERSITATII AI A ZONELOR VERZI DE LA INTERSESCTIA BULEVARDULUI 1DECEMBRIE CU CALEA OBCINILOR.
2.1.6. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE Alimentare cu apa: - Pe traseul retelelor de apa si canalizare plantarea se va face la o distanta de protectie de minim 2 m fata de axul retelei; Alimentare cu energie electrica: Pentru LES 0,4kv , conform ordinului ANRE nr.4/2007 privind delimitarea zonelor de ptotectie si de siguranta aferente capacitatilor energetic , art.21anexa nr.5b este interzis a se realiza orice fel de constructii la distante mai mici in plan orizontal (parallelism) de 0,6m fata de cablurile electrice;
11
Traseele retelelor electrice din plansa anexata sunt figurate informativ. Pe baza de comanda data de solicitant (executant) UTR Ilfov asigura asistenta tehnica suplimentara la cerere; Executarea lucrarilor de sapaturi din zona traseelor de cabluri se va face numai manual cu asistenta tehnica suplimentara din partea UTR Ilfov cu respectarea normelor de protectia muncii specific. In caz contrar solicitantul respective executantul va suporta consecintele pentru orice deteriorare a instalatiilor electrice existente si consecintele ce decurg din nealimentarea cu energie electrica a consumatorilor existenti precum si raspunderea in cazul accidentelor de natura electrica sau de alta natura conform memoriu tehnic; Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrarilor; In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale , pamant prevazut din sapaturi , echipamente etc. care ar putea sa micsoreze gabaritele. Utilajele vor respecta distantele minime prescrise fata de elementele retelelor electrice aflate sub tensiune is se va lucre cu utilaje cu gabarit redus in aceste zone;
Executantii sunt obligatii sa instruiasca personalul asupra pericolelor pe care le prezinta executia lucrarilor in apropierea instalatiilor electrice aflate sub tensiune si asupra consecintelor pe care le poate avea deteriorarea acestora. Pagubele provocate instalatiilor electrice si daunele provocate consumatorilor ca urmare a deteriorarii instalatiilor vor fii suportate de cei ce se fac vinovati de nerespectarea conditiilor din aviz. Executantii sunt direct raspunzatori de producerea oricaror accidente tehnice si de munca - se vor lua masuri de evitare a deteriorarii protectiilor instalatiilor de TC existente daca este cazul - daca in timpul executarii lucrarilor se vor depista cabluri sau retele altele decat cele existente pe planul de situatie ,beneficiarul este obligat sa anunte sc romtelecom pentru stabilirea de comun acord a noilor conditii de amplasare. Salubritate: - Se vor respecta recomandarile din avizul de salubritate; Canalizare: - Pe traseul retelelor de apa si canalizare plantarea se va face la o distanta de protectie de minim 2 m fata de axul retelei;
2.1.7. CAILE DE ACCES PERMANENTE, CAILE DE COMUNICATIE Accesul in zona studiata se poate face de pe trei laturi: Parcul Universitatii: -N- accese pietonale din zona Universitatii Suceava; -S- accese pietonale din bulevardul 1Decembrie; -E- accese pietonale din strada Universitatii;
12
Zone verzi B-dul 1Decembrie x Calea Obcinilor: -S- acces pietonal din bulevardul 1Decembrie; 2.1.8. TRASAREA LUCRARILOR Trasarile se vor efectua conform planurilor de trasare corespunzatoare AMENAJARII PARCULUI UNIVERSITATII si a ZONELOR VERZI DE LA INTERSECTIA B-DUL 1DECEMBRIE CU CALEA OBCINILOR. Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se transpune pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari. Ca prima etapa, se delimiteaza pe teren zonele care vor fi amenajate, conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului: axele principale si schema generala, terminand cu detaliile. Pe suprafete intinse, pichetarea se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale.
2.1.9. ANTEMASURATOAREA Proiectul propune realizarea amenajarii Parcului Universitatii si a Zonelor Verzi de la intersectia B-dul 1Decembrie cu Calea Obcinilor la nivel de amenajari spatii verzi, realizare instalatii de iluminat fotovoltaice, realizare instalatie de irigat , montarea de mobilier urban si realizare de alei din piatra naturala, conform tabelului din listele de cantitati.
Antemasuratoarea insumeaza urmatoarele cantitati (pentru Amenajarea Parcului Universitatii): - Arbori foiosi: - Arbusti foiosi: - Garduri vii: - Suprafata totala spatiu verde: - Alei suprafata piatra naturala - Borduri inguste - Banci de odihna - Cosuri de gunoi - Stalpi de iluminat - Toalete ecologice 11 buc, dintr-o singura specie 524 buc, din 5 specii diferite 157 ml(1570buc) dintr-o singura specie ( Ligustrum ovalifolium) 7430 mp 1645 mp 810 ml 57 buc 28 buc 24 buc 6 buc
13
Antemasuratoarea insumeaza urmatoarele cantitati (pentru Amenajare Zone Verzi Bdul 1decembrie x Calea Obcinilor): - Arbori foiosi: - Arbusti foiosi: - Garduri vii: - Suprafata totala spatiu verde: - Alei suprafata piatra naturala - Borduri inguste - Banci de odihna - Cosuri de gunoi - Stalpi de iluminat 107 buc, din 3 specii diferite 437 buc, din 7 specii diferite 211 ml(2110buc) dintr-o singura specie ( Ligustrum ovalifolium) 3422 mp 551 mp 362 ml 21 buc 10 buc 15 buc
14
CAPITOLUL3.MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 3.1. MEMORIU TEHNIC AMENAJARE SPATII VERZI 3.2. IRIGATII SPATII VERZI 3.3. MEMORIU STRUCTURI 3.4. MEMORIU DOTARI SI MOBILIER URBAN 3.5. MEMORIU TEHNIC ALEI PIATRA NATURALA
3.1. AMENAJARE SPATII VERZI MEMORIU TEHNIC Proiectul tehnic AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR presupune: amenajarea complexa a PARCULUI UNIVERSITATII SI A ZONELOR VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR prin urmatoarele lucrari: Construirea de alei din materiale ecologice (PIATRA NATURALA) Infiintarea de noi spatii verzi care actualmente sunt neamenajate, cu vegetatie arbustiva si arboricola de dimensiuni si specii diferite; Amplasarea de mobilier urban adecvat zonei in care se Amenajeaza cele doua spatii verzi; Realizarea iluminatului public cu ajutorul sistemului de iluminat fotovoltaic; Realizarea unul sistem automatizat de irigatii;
Elaborarea documentatiei in faza PT+D.E a proiectului AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR s-a facut pe baza temei de proiectare elaborata de beneficiar, a studiului de fezabilitate si a legislatiei in vigoare cu privire la interventiile de specialitate in domeniul spatiilor verzi : - Ordinul nr.863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea continutului -cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii. - Hotararea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, hotarare nr.321/2005, republicata in 2008; - Hotarare privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, hotarare nr.1408/2007; - Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane;
- OUG nr. 15/2009 pntru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului. Prin acest proiect se urmareste crearea unor spatii optim rezolvate functional si estetic, cu impact pozitiv deosebit asupra mediului natural si social. Prin amenajarea complexa proiectata se va realiza ridicarea calitatii spatiilor verzi, cresterea gradului de dotare a zonei, marirea confortului urban si imbunatatirea calitatii mediului. Proiectul propune crearea de facilitati locuitorilor din zona PARCULUI 1 DECEMBRIE si nu numai, ceea ce va conduce la cresterea confortului si calitatii vietii populatiei. Acest proiect isi propune sa respecte cat mai mult omul si problemele sale, sa respecte natura si sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului, sa fie in concordanta atat cu obiectivele generale ale Programului de imbunatatire a calitatii mediului. Acest proiect isi propune sa aiba un impact pozitiv asupra calitatii vietii pentru locuitori si sa contribuie la cresterea biodiversitatii din zona.
SITUATIA EXISTENTA
Caracteristicile principale ale zonei A. PARCUL UNIVERSITATII ( SUPRAFATA 9558 mp )
Suprafata totala a Parcului Universitatii este de 15711 mp din care : 9553 mp - apartinand Primariei Municipiului Suceava ; 6158 mp - apartinand Universitatii Stefan cel Mare din Suceava ; Zona aflata in studiu prezinta o amenajare care se afla intr-o stare avansata de degradare. Parcul Universitatii din Suceava prezinta la ora actuala alei aflate intr-o stare avansata de degradare in proportie de 85% ; in proportie de 80% parcul nu prezinta vegetatie arbustiva sau prezinta vegetatie care se afla intr-o stare avansata de degradare ; vegetatia arboricola este foarte bine reprezentata dar nu ofera o diversitatea cromatica adecvata unui parc ; mobilirul urban se afla intr-o stare avansata de degradare necesitand inlocuirea cu un mobilier adecvat din punct de vedere estetic si functional ; sistemul de iluminat se afla intr-o stare avansata de degradare si prezinta prea putine corpuri de iluminat fata de cerintele actuale ale unui parc.
16
B. ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE X CALEA OBCINILOR ( SUPRAFATA 3973
mp ) Zona aflata in studiu prezinta o amenajare care se afla intr-o stare avansata de degradare. Zonele verzi prezinta in proportie de 80 % o vegetatie arboricola aflata intr-o stare avansata de degradare , vegetatia existenta nu prezinta o diversitate cromatica fiind plantata aleator , vegetatia arbustiva este slab reprezentata ea aflandu-se intr-o stare avansata de degradare.
SITUATIA PROPUSA AMENAJAREA PARCULUI UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR presupune urmatoarele lucrari: - Reabilitarea si amenajare de noi alei; - montarea de mobilier urban; - montarea de stalpi de ilumiat fotovoltaici; - amenajaera de spatii verzi prin plantarea de arbori , arbusti si insamantare cu gazon; - realizarea unui sistem automat de irigatii pe intreaga suprafata de spatiu verde nou amenajata; - amplasarea de toalete ecologice; Functionarea celor doua amenajari se doreste continua, atat ziua cat si noaptea, precum si in toate anotimpurile, pentru aceasta asigurandu-se dotari corespunzatoare. Amenajarea spatiilor verzi cuprinde amenajarea spatiilor verzi aferente parcului prin: Pregatirea terenului Plantarea de material dendrologic de calitate - arbori si arbusti din specii de foiosi si rasinosi care sa indeplineasca cerintele functionale si estetice ale zonei. Alegerea acestora s-a facut pe criterii de adecvare la conditiile de mediu si crearea unei ambiante placute, atractive. Plantarea de garduri vii din specii de arbusti. Gazonarea cu gazon samanta, diferentiat in functie de gradul de insorire a terenului. Plantele avute in vedere pentru noua amenajare indeplinesc urmatoarele conditii: Rezistenta probata in conditiile geostationare ale sitului. Necesita eforturi minime de intretinere (rezistenta naturala la factorii fizico-chimici ai amplasamentului vizat) Au rezistenta buna la agresiunea antropica la 3 ani de la instalare (sistemul radicular se extinde sufficient de rapid in sol pentru a le asigura toleranta la tasarea solului si vandalizare) Nu comporta riscuri in ceea ce priveste salubritatea publica (nu pateaza suprafetele invecinate locului de plantare)
17
Nu constituie riscuri suplimentare in zona pentru alergii prin productia de polen si fructificatii sau prin atragerea insectelor Nu constituie tentatii pentru hoti si copii (prin fructe comestibile sau elemente cu valoare decorative persistent) Nu sunt toxice pentru oameni si pentru fauna locala Nu prezinta antagonisme fiziologice directe sau indirecte fata de celelalte specii prevazute sau fata de vegetatia din vecinatate (nu au mecanisme de inhibare chimica sau hormonala a vegetatiei concurente locale, nu sunt gazde predilecte ale fitodaunatorilor) In general, speciile selectate pot asigura umbrirea la scurt timp de la plantare Impactul estetic si social in peisajul de destinatie este optim pe termen mediu si lung.
Arbori foiosi Carpinus betulus Platanus acerifolia Arbori rasinosi Abies concolor Arbusti foiosi Buddleja davidii Cornus sanguine Chaenomeles japonica Forsythia x intermedia Spiraea biliardi Spiraea bumalda Rhododendron sp. Viburnum opulus Weigella florida Gard viu: Ligustrum ovalifolium Gazon samanta
18
Caracterizarea materialului vegetal propus:
ARBORI :
CARPINUS BETULUS - CARPEN Arbore de talia a II a, frunzele devin toamna galbene ruginii. Lastareste foarte bine,se comporta bine la tundere, rezista bine la ger, sensibil la seceta, sol mediu, tolereaza semiumbra. Rezista bine la poluare.
PLATANUS ACERIFOLIA - PLATAN Arbore de talia I , coroana larga, scoarta decorativa marmorata, cenusie albicioasa, care se exfoliaza in placi mari neregulate. Frunze mari 3 5 lobi dintati. Produce capitule fructifere sferice, de 2 3 cm, paroase. Crestere viguroasa, suporta bine tunderea. Specie heliofila, rezistenta la ger, tolerant la seceta. Rezista la fum si praf.
ABIES CONCOLOR BRAD ARGINTIU Arbore de talia I , frunzis de culoare deschisa verde albastruieargintie.Ace mari 4-6 cm .Rezista la ger si este tolerant la seceta . Soluri profunde , mijlocii , revene.Tolereaza mai bine fumul si praful atmosferei
19
ARBUTI :
BUDDLEJA DAVIDII Creste viguros, de 3-4 m, frunze mari lanceolate verzi cenusii cu reversul alb tomentos, infloreste in iulie septembrie.Culoarea florilor este diferita in functie de cultivar. Cresc foarte repede, raspund bine la taierile de refacere , se pot butasii, sunt termofile ,rezistente la seceta, cresc bine in lumina dar sunt adaptabile si la semiumbra. Anual se taie sever putin inainte de inceperea vegetatiei
FORSYTHIA INTERMEDIA Arbust inalt pana la 3 m , lastari galbeni maslinii, frunzele sunt oval alungite, este prima specie cu inflorire puternica, ramurile se imbraca aproape in intregime in flori gabene.Crestere rapida, suporta tunderea si se butasesc foarte usor. Rezista bine la ger, prefera soluri usoare, fertile, suficient de calcaroase. Reusesc atat la soare cat si la semiumbra.
CORNUS SANGUINEA - SANGER Sngerul este un arbust de 3 -4 m nlime, cu o puternic capacitate de regenerare a organelor aeriene (drajoneaz i lstrete pronunat). Scoara speciei este mrunt solzoas, iar lujerii sunt subiri, purpurii, lucitori (I. Iancu). Frunzele sunt opuse, simple, ntregi, peiolate, eliptice, scurt acuminate la vrf, cu nervuri longitudinale, paralele i arcuite. Pa ambele fee frunzele sunt pubescente. Coloraia lor este verde, din primvar pn spre mijlocul toamnei, mai palid pe dos dect pe fa. Toamna frunzele se nroesc puternic. Florile sunt mici, actinomorfe, alb-verzui, adunate n inflorescene terminale de tip dicaziu (cim bipar). Fructele, care apar n septembrie, sunt drupe globuloase, care sunt de culoare roie, apoi viinie, iar la deplina maturitate - negre-albstrui, cu puncte albe la vrf (vezi imagine).
20
CHAENOMELES JAPONICA Tip de planta: arbust tufos, cu ramuri spinoase Dimensiuni: atinge inaltimea de 1-1,5 m Frunzele: verde-inchis, lucioase, pieloase, forma: ovate, crenat-serate. Florile: foarte decorative, divers colorate (albe, roz, rosii, crem), pe tipul 5, infloreste primavara devreme (martie-aprilie). Fructele: fruct fals, poama, de forma globuloasa si consistenta tare INMULTIREA: seminte, marcotaj, despartirea tufei, altoire.
SPIRAEA BILLIARDII Arbust pana la 1,5 m, lastari drepti, frunze de 2-8 cm, flori mici 6 mm, roz-pal, pana la roz inchis, infloresc in iunie-iulie; nu este pretentioasa fata de sol , se cultiva in plin soare cat si la umbra; rezista la poluarea atmosferica.
SPIRAEA BUMALDA Arbust, pana la 0,8 m cu frunzisul tanar roscat, flori roz albe, nu este pretentioasa fata de sol, se cultiva atat in plina lumina cat si la umbra; rezista la poluarea atmosferica.
RHODODENDRON SP. Arbust de talie medie de 1,5 2 m cu ramuri drepte, frunze persistente. Bobocii formati din toamna la extremitatea lastarilor se deschid numai in iunie. Au nevoie de multa apa atat in sezonul cald cat si inainte de intrarea in iarna. Sunt plante de umbra; se pot acomoda pe sol usor, nisipos si humifer, amestecat cu pamant de frunze, eventual cu turba si total lipsit de calcar. Nu este obligatorie cultivarea in amestec de turba decat daca materialul saditor a fost produs cu turba. Este sensibil la ierni aspre .
VIBURNUM OPULUS - CALIN Arbust spontan inaltimea de 2 4 m, frunze se coloreaza toamna in rosu; inflorescente frumoase,plane, asemanatoare cu florile de hortensie. Infloreste in mai-iunie; fructe drupe mici, globuloase, rosii. Suporta tunderea, sensibil la afide; se adapteaza pe terenuri umede. Se dezvolta bine la soare, tolereaza si semiumbra; sol bogat.
21
WEIGELLA FLORIDA Arbust, formeaza o tufa erecta inalta, pana la 3 m, frunze pubescente pe fata inferioara; flori roz; infloreste in mai iunie; creste mai incet; rezista la ger; pretind soluri revene; infloreste bine la soare dar tolereaza bine si semiumbra.
LIGUSTRUM OVALIFOLIUM LEMN CAINESC Arbust, crestere erecta, ajunge pana la 5 m inltime, frunze de 3 7 cm, verzi inchis, lucioase cu reversul verde galbui. In iernile blande frunzisul este semipersistent. Flori mici, albe galbui, apar in iunie. Prefera climat moderat, creste bine la soare si la semiumbra.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu Protectia calitatii apelor: Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistenta buna la daunatori si la conditiile de mediu, astfel incat tratamentele fitosanitare necesare mentinerii sale sunt minime (ca si riscurile de poluare cu pesticide). Protectia aerului: In parc se prevede plantarea a 140 de arbori si a 3135 de arbusti. Acestia vor contribui la ameliorarea calitatii aerului in oras. Nu se vor incinera deseuri de orice natura in perimetrul parcului. Protectia impotriva radiatiilor: In parc nu se vor utiliza materiale radioactive Protectia solului si a subsolului: Solurile degradate se decoperteaza si se depoziteaza in perimetrul noii amenajari urmand a fi refolosit sau transportat . Solurile de buna calitate decopertate in contextul construirii noilor alei se repartizeaza pe suprafetele decopertate prin extragerea solului degradat. Completarea necesarului de pamant fertil se realizeaza cu cernoziomuri rezultate din decopertarea amplasamentelor noilor constructii din zona. Pentru protectia subsolului se au in vedere platforme pietonale permeabile. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Suprafata de spatiu verde in proportie de 70% din teritoriul noului parc va fi slab fragmentata in contextul utilitatii propuse. Plantarea a 3135 arbusti si 140 arbori va contribui la sporirea masei verzi in parc.
22
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Zonele rezidentiale vor beneficia de asemenea de constituirea noului parc prin asigurarea functiuniulor loisir si jocuri de copii in apropiere. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament: Colectarea si evacuarea deseurilor din parc se va realiza cu ajutorul cosurilor de gunoi fixe ce vor fi golite zilnic. Curatarea aleilor se va realiza mecanizat de obicei zilnic iar cu ocazia organizarii de evenimente in parc de pana la 4 ori pe zi. Evacuarea deseurilor vegetale se va face de preferinta selectiv, pentru alimentarea unei eventuale compostiere dotare necesara in Municipiul Suceava. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase: Tratamentele fitosanitare se vor face respectand normativele in vigoare, cu substante din grupele III si IV de toxicitate, doar sub supravegherea specialistilor. Implicatii asupra mediului inconjurator Prin amenajarea spatiilor verzi la o calitate superioara se urmareste ridicarea calitatii mediului prin: - reducerea poluarii prin absorbtia de CO2 - cresterea confortului ambiental si termic la nivelul zonei. Condiii generale de recepie n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al lucrrilor prevzute. Procesul verbal de receptie ntocmit cu ocazia recepiei, trebuie data efecturii receptiei amenajarii, funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea datelor din teren, defectele observate la elementele supuse verificrii, observaii privind nlturarea defectelor constatate. Asisten tehnic Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a zonei verzi se va efectua asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin personal calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de apariie a unor neconcordane de aplicare a proiectului. Urmrirea n timp Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor sub exploatare. n acest sens, observaiile periodice se vor face conform prescripiilor tehnice n vigoare pentru fiecare categorie de lucrri n parte. Conform P 130/97 Normativ pentru urmrirea comportrii n timp a construciilor, lucrrile la spaii verzi se ncadreaza n categoria urmrire curent .
23
ntreinerea spatiilor verzi Propunerile de plan pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se fac de ctre administratorii spaiilor verzi respective. Periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere la spaiile verzi se definete ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectiv se repet, pentru acelai obiectiv: -Gazonul necesita 32 toaletari-tunderi incepand din primavara si pana toamna si doua fertilizari/an. -Arbustii necesita toaletari de 2ori/an , odata la 6 luni. -Arborii necesita toaletare o data pe an, primavara.
Intocmit Ing.Peisagist Ionut Catescu
24
3.2. REALIZAREA INSTALATIILOR DE IRIGAT MEMORIU TEHNIC SISTEM AUTOMAT DE IRIGAII CUPRINS: 1. GENERALITATI 2. SITUATIA PROIECTATA 3. BREVIAR DE CALCUL 4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 5. STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI 7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DETERMINANTE 8. GRAFIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR 9. CAIET DE SARCINI 1. GENERALITATI 1.1. DATE GENERALE Prezentul proiect s-a realizat la cererea beneficiarului, pentru realizarea unui sistem de irigatie automatizat pentru spatiul verde din PARCUL UNIVERSITATII SI A ZONELOR VERZI DE LA INTERSECTIA STRAZILOR 1DECEMBRIE SI CALEA OBCINILOR din Municipiul Suceava , Judetul Suceava ce urmeaza a fi amenajate. Sistemul de irigatii va fi ulterior utilizat si administrat de catre Beneficiar, urmand sa asigure irigarea automatizata in regim permanent a spatiilor verzi prevazute a fi amenajate, aflate in administrarea Beneficiarului Primaria Municipiului Suceava , Judetul Suceava. In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: "C" normala. 1.2. SITUATIA EXISTENTA Suprafata totala de spatii verzi ce urmeaza a fi amenajata, masurata conform planurilor de situatie pus la dispozitie de Beneficiar este de app. 10852 m2 si consta din gazon si zone cu plantatii rare de flori si copaci. De-a lungul intregii portiuni de spatiu verde care a fost proiectata, terenul nu prezinta diferente ale cotei de nivel acesta fiind plat. Amplasamentul este dotat utilitar cu retea de apa potabila si canalizare, Pentru alimentarea sistemului de irigatii se va asigura apa necesara din reteaua de apa a Municipiului Suceava.
25
2. SITUATIA PROIECTATA 2.1. DESCRIEREA PROIECTULUI Suprafetele de spatiu verde , care fac obiectul acestui proiect,pentru care s-a proiectat sistemul automatizat de irigatie, au fost stabilite de comun acord cu Beneficiarul si in urma masuratorilor topo puse la dispozitie a rezultat o suprafata totala de spatiu verde 10852 mp. La calcularea timpilor de udare si a cantitatilor de apa, s-a considerat o norma de 5mm/zi (5 l/mp) pentru toate suprafetele considerate, urmand ca pentru zonele mai umbrite sa se ajusteze timpii de udare corespunzator in faza de exploatare. Volumul de apa necesar estimat pentru asigurarea acestei norme de precipitatii, in conditii de lipsa totala a precipitatiilor naturale va fi de: (10852m2 x 5 l)/1000 + 10% = 60 m3/ ciclu de irigatie Sursa de apa va fi asigurata de apa preluata din reteaua de apa potabila a Municipiului Suceava. Durata maxima zilnica alocata irigatiei este de 8h (intervalul orar 24:00 06:00), dimensionarea retelei de alimentare cu apa si a numarului de zone cu functionare simultana tinand cont de acest factor. Stropirea suprafetelor de spatiu verde se va realiza cu aspersoare telescopice instalate subteran,amplasate corespunzator pentru realizarea unei irigatii uniforme pe intreaga suprafata propusa. Apa preluata din reteaua de apa potabila a comunei va alimenta conducta principala de distributie din PEID cu De63mm,montata ingropat, ce formeaza un inel in zona de margine a parcului. Din inelul principal se va realiza alimentarea cu apa a fiecarui grup de aspersoare (zona de irigatie). Fiecare zona de irigatie este alimentata din conducta principala prin intermediul unei vane cu deschidere/inchidere comandata electric. Electrovanele se monteaza ingropat in camine de vizitare din polietilena ranforsata cu fibra de sticla. In situatiile in care a fost posibil, electrovanele au fost grupate cate doua in acelasi camin. Amplasarea acestora si detaliile de montaj in camin pentru fiecare situatie tip sunt indicate in proiect. Comanda electrica de inchidere/deschidere a electrovanelor este data de un dispozitiv de comanda cu alimentare cu baterii, ce se monteaza de asemenea in caminele de irigatii pentru electrovane. Modulele de comanda prevazute in acest proiect pot comanda 1 sau 2 electrovane in masura in care acestea se monteaza intr-un camin cu 1 sau 2 electrovane grupate. Reteaua de cablu de semnal. Nu este cazul la acest proiect. Conexiunea electrica intre modulul de comanda si solenoidul electrovanei se realizeaza in caminul de vizitare folosind conectori rezistenti la apa si umezeala, iar modulele de comanda au gradul de protectie electrica IP68. S-a intocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor telescopice pentru intreaga suprafata propusa (Scara 1:200) , apoi in baza acestuia s-a realizat proiectul tehnic pentru sistemului de irigatii, cu impartirea in zone de udare si indicarea tuturor elementelor de instalatii ce urmeaza a fi executate subteran. In baza proiectului tehnic de irigatie s-a determinat numarul exact de aspersoare din fiecare tip, necesare pentru realizarea proiectului. De asemenea, in baza proiectului tehnic se face impartirea in zona de irigatie respectiv electrovane considerand numarul maxim de aspersoare a caror functionare simultana este asigurata de debitul existent la sursa de apa. Considerand numarul, consumul orar de apa si durata de functionare pentru fiecare tip
de aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apa pentru stropirea spatiilor verzi propuse, cu aplicarea unei norme de udare de 5mm/zi. S-a intocmit Breviarul de Calcul Hidraulic. In baza proiectelor realizate s-au intocmit Listele cu cantitati de lucrari, Devizele estimate de materiale, Lista de echipamente si Caietul de Sarcini pentru executie. 2.2. DESCRIEREA SOLUTIEI PROPUSE Sistemul de irigaii automatizat este o instalatie compusa din tubulatura de apa, electrovane,componente electrice i aspersoare, destinat sa aduca aportul zilnic de apa necesar supravietuirii si dezvoltarii corespunzatoare a plantelor, in conditiile climatice locale. La alegerea solutiei si realizarea proiectului s-a tinut seama de urmatoarele elemente: - Sa se asigure apa la debitul si presiunea necesara functionarii corespunzatoare a aspersoarelor amplasate in orice punct al terenului, conform proiectului de stropire. - Parametrii de pierderi de presiune dinamica si viteza apei pentru a nu provoca suprasolicitarea tubulaturii si echipamentelor de irigatii, peste parametrii garantati de producator. - Sa distribuie apa prin metoda aspersiei pe toata suprafata propusa a functiona ca spatiu verde, si fara a uda spatiile din beton sau unde nu este necesara irigatia, cu un inalt grad de uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apa si energie. - Sa asigure irigarea tuturor suprafetelor proiectate, conform cerintelor de mai sus, in timpul maxim alocat (maxim 8h pe perioada de noapte); - Sistemul sa poata opri automat irigatia in caz de precipitatii naturale cu o intensitate mai mare de 5mm. - Irigarea toturor spatiilor verzi sa poata fi programata unitar de catre utilizator de la un programator portabil ce va transmite programul stabilit fiecarui modul de comanda din teren. Este necesar ca programele stocate in modulele de comanda sa nu poata fi modificate in mod neautorizat. - Sistemul de control sa fie modular si sa functioneze cu alimentare cu baterii, avand in vedere distantele mari intre electrovane, iar transmiterea programelor catre modulele de comanda amplasate teren sa poata fi facuta de la distanta prin radio (ex. din masina ce ruleaza de-a lungul amplasamentului). Componentele principale ale sistemului automatizat de irigatii: a) Sursa de apa reteaua de apa potabila a constituit sursa de apa pentru alimentarea sistemul de irigatii proiectat. Apa furnizata de cele reteaua comunei ce a fost prevazuta prin proiect va alimenta coloanele principale aferente zonei deservite de fiecare bransament, conform proiectului. b) Electrovanele fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de aspersoare ce sunt proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu un dispozitiv de deschidere/inchidere cu actionare prin impuls electric 9V c.c. c) Modulele de comanda dispozitive electronice cu alimentare cu baterii ce receptioneaza si stocheaza programe si genereaza impulsuri electrice de deschidere/inchidere pentru electrovane, in functie de programul rulat. Acestea se monteaza impreuna cu electrovanele in camine speciale pentru irigatii, conexiunile electrice facundu-se in acelasi camin. d) Aspersoare dispozitive care imprastie apa pe o suprafata circulara sau rectangulara, prin aspersie, si sunt conectate in grupuri la o conducta de alimentare ce este alimentata la randul ei din coloana principala de alimentare printr-o electrovana. NOTA: Ansamblul format dintr-un grup de aspersoare, tubulatura la care sunt conectate si electrovana care le alimenteaza se numeste ZONA DE UDARE sau STATIE. e) Sistemul de Control al irigatiei poate fi programat, stocheaza programul si genereaza
impulsuri de deschidere si inchidere a electrovanelor conform programului memorat. Sistemul propus pentru acest proiect este modular, special conceput pentru spatiile verzi pe domeniul public unde spatiile largi si vandalismul constituie o problema. Programul de irigatie consta din stabilirea orei de pornire, duratei de functionare si a perioadei de succesiune pentru fiecare electrovana din sistemul de irigatie. Programul propriuzis se realizeaza pe o unitate de programare cu interfata grafica LCD si dupa stabilirea tuturor parametrilor se poate memora sau transmite catre modulele de comanda instalate in teren. Transmiterea programelor de la unitatea de programare la modulele de comanda se realizeaza de la distanta prin radio. In acest sens modulele de comanda instalate in teren sunt prevazute cu o interfata radio care permite comunicare unitatii de programare cu modulul de comanda si in acelasi timp are asociat un cod unic ce nu permite transmiterea programului catre alt modul decat cel caruia ii este destinat, avand in vedere ca toate modulele functioneaza in aceeasi zona. Fiecare modul de comanda instalat in caminele pentru electrovane, stocheaza programul de irigatie care i-a fost transmis si transmite la randul sau prin cablu electric impulsuri de pornire/oprire pentru fiecare electrovana la care este conectat, in conformitate cu orarul programat. Atat modulul de comanda cat si interfata de comunicare radio sunt alimentate cu baterii de 9V alkaline, garantate de producator sa asigure functionarea sistemului pentru o perioada de minim un sezon (Martie Noiembrie). Modulele de comanda folosite in acest proiect pot gestiona 1 sau 2 electrovane. Avand invedere lungimile mari de trasee pentru care se realizeaza irigatia in acest proiect, numarul maxim de electrovane care este eficient a fi grupate in acelasi camin este de doua, iar incazurile in care gruparea nu a fost posibila, electrovanele au fost prevazute individual intrun camin. Schema logic de functionare si comunicare a sistemului automatizat de udare tip TBOS Radio Modul de Comanda /Interfata Radio Electrovane Unitate de Programare Aspersoare Alim. cu apa (Brans.Apa Nova) Coloana principal Retea secundara 2.2.1. SURSA DE APA Sursa de apa va fi constituita din reteaua de alimentare cu apa potabila a Municipiului Suceava; 2.2.2. ELECTROVANE Electrovanele permit mprirea sistemului n zone distincte, divizare ce are rol att de micorare a debitului instantaneu al sistemului n perioada de funcionare, ct i de adaptare a timpilor de udare i a ratelor de precipitaie la cerintele specifice diferitelor zone (umbra, drenaj mai puternic, etc.) Sistemul de irigatie se imparte in zone de udare pentru a evita utilizarea unui consum de apa instantaneu mult prea mare, care ar implica utilizarea unor conducte cu dimensiuni mari, greu de instalat si mult mai costisitoare si ar depasi cu mult disponibilul din bransamentul de alimentare cu apa existent. Pentru controlul zonelor de irigaii au fost prevzute electrovane cu FI 1 cu bobine comandate la 9V c.c. cu circuit basculant. Diametrele, debitele i pierderile de presiune ale acestora sunt correlate cu cele ale reelei de conducte pe care ele au fost montate. Electrovanele se monteaza subteran in camine speciale de vizitare din polietilena, unde se realizeaza bransamentele la reteaua de distributie a apei si conectarea lor la retelele secundare cu aspersoare. Caminele de electrovane se monteaza ingropat in gropi poligonale, si se instaleaza pe
un pat de pietris si folie de geotextil. Capacul de vizitare este de culoare verde si se monteaza la nivelul solului. Electrovanele au fost grupate pe cat posibil intr-un camin de vizitare unde se instaleaza si modulul de comanda electrica. 2.2.3. ASPERSOARE Presiunea apei din coloanele de distributie ridica tija telescopica de 10cm a aspersoarelor si de asemenea actioneaza mecanismul de rotatie al acestora (in cazul aspersoarelor tip rotor), rezultatul fiind o stropire distribuita uniform pe o raza/sector in jurul aspersorului. Raza de stropire variaza in functie de presiunea apei si se poate regla si manual in anumite limite (cca 10-20%) in functie de parametrii de presiune si de duzele de stropire utilizate. La terminarea timpului de stropire stabilit, sistemul de control transmite un semnal electric de inchidere a electrovanelor, acestea inchid circuitul de alimentare cu apa a aspersoarelor, iar aspersoarele se retrag in pamant, la un nivel apropiat de nivelul solului, stabilit la montaj (de obicei-1,00cm). Procesul se repeta pana ce toate zonele de udare au functionat conform timpului stabilit la programare pentru a livra apa necesara suprafetei de teren deservite. Aspersoarele utilizate sunt de tip pop-up (telescopic) si montaj subteran, cu mecanism rotativ sau cu stropire pe sector predefinit, si functioneaza prin ridicarea pistonului interior prevazut cu duza de stropire, la 10cm deasupra cotei terenului. Duzele prevazute pentru aspersoare arunca apa de stropire la o distanta de 4m, si de asemenea debitul acestora variaza in functie de sectorul de cerc pe care sunt reglate sa stropeasca. Fiecare tip de duza este indicat prin cod de culori in Legenda PLANULUI DE IRIGATIE TEHNIC realizate in cadrul proiectului, iar sectoarele pe care acestea stropesc precum si tipul duzei sunt indicate in Legenda PLANULUI DE IRIGATIE - AMPLASARE ASPERSOARE din Proiect. Tabel Centralizator denumiri pentru tipuri de duze si aspersoare utilizate la proiectare: Cod Aspersor Tip Aspersor Descriere Duza: Raza / Sector / Setare Rata medie de precipitatie (mm/h) Timp de functionare pentru asigurarea normei de 6mm Spray_15_EST (8) Spray 4,6 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h 8 min. Spray_15_SST (12) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h 8 min. Spray_15_CST (20) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h 8 min. RN13-18Q (13) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h 15 min. RN13-18H (40) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h 15 min. RN17-24Q (6) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h 15 min. RN17-24H (44) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h 15 min. RN17-24F (8) Multijet 4m / Fix / 360o 20 mm/h 15 min. 5004_30_F (66) Rotor 9m / Rotativ / 360o 16 mm/h 20 min. 5004_30_H (198) Rotor 9m / Rotativ / 180o 16 mm/h 20 min. 5004_30_Q (38) Rotor 9m / Rotativ / 90o 16 mm/h 20 min. 5004_25_F (31) Rotor 7,6m / Rotativ / 360o 16 mm/h 20 min 5004_25_H (65) Rotor 7,6m / Rotativ / 180o 16 mm/h 20 min. 5004_25_Q (21) Rotor 7,6m / Rotativ / 90o 16 mm/h 20 min Nota: norma de precipitatii orara calculate pentru fiecare tip de aspersor in functie de parametrii de catalog Pentru o aplicare uniforma a ploii artificiale, aspersoarele se pozitioneaza la o distanta unul de celalalt egala cu raza de lucru in cazul stropirii pe sector circular, respectiv latimea
in cazul sectoarelor rectangulare. Pozitionarea exacta a aspersorului in teren se face de catre executant care va tine cont de aceasta regula la citirea proiectului, precum si de elementele specifice ce pot impiedica amplasarea intr-un anumit punct precum materialul dendrologic, radacini de copaci, etc. Alimentarea cu apa a aspersoarelor se face la partea inferioara, pravazuta cu filet interior si iar conectarea acestora la teava de alimentare se face prin intermediul unui record din teava flexibila cu De 16mm si a piesei de bransament conform plansei cu detalii de montaj pentru aspersoare. AMPLASAREA SI PICHETAREA POZITIEI ASPERSOARELOR IN TEREN Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de spatiu verde de suprafata pietonala, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie de zona de beton turnat pentru fixarea bordurilor. Distanta intre aspersoare poate varia fata de lungimea razei cu maxim +10% / -20%, in functie de necesitatile din teren, respectiv amplasarea fata de elemente constructive sau material dendrologic existent sau care urmeaza a fi instalat. Situatia proiectata va fi obligatoriu verificata de executant si corelata cu situatia existenta in santier la momentul executiei si daca se constata diferente majore fata de situatia proiectata (diferente ale lungimilor sectoarelor indicate > 5%) se vor rectifica punctele de amplasare ale aspersoarelor conform urmatoarei proceduri. Procedura rectificare puncte de amplasare aspersoare telescopice: - se masoara lungimea distantei intre doua puncte care definesc o zona unitara de spatiu verde, avand ca repere elemente din beton construite sau dale, schimbari ale latimii tronsonului, puncte de inflexiune, treceri, etc. - se considera numarul de aspersoare existente N, pe respectivul tronson in proiect, inclusive cele plasate la extremitati si se imparte distanta masurata la (N-1) - lungimea in metri obtinuta reprezinta distanta intre 2 aspersoare adiacente, distanta care va fi masurata in teren incepand de la una din extremintatile tronsonului si se vor marca cu stegulete pozitiile de montaj ale aspersoarelor. - Procedura se repeta pentru cealalte laturi ale tronsonului cu spatiu verde. - Toleranta de montare a aspersoarelor fata de distantele determinate din calcul este de 0,3m, avand in vedere necesitatea corelarii pozitiei exacte a acestora cu situatia de amplasare a materialului dendrologic. Nota: La calcularea pozitiei aspersoarelor se va tine cont de cerinta ca distanta intre 2 aspersoare sa nu varieze cu mai mult de +10% / -20% fata de valoarea distantei indicate in fisa tehnica pentru duza respectiva. 2.2.4. SISTEMUL DE COMANDA Sistemul de comanda propus in acest proiect consta din urmatoarele elemente: 1. Unitatea de programare 2. Module de comanda pentru electrovane 3. Electrovane cu solenoid 4. Electrovana MASTER 5. Panou de comanda pentru electrovana Master 6. Senzor de ploaie Preluarea apei de alimentare din fiecare bransament se face printr-o electrovana Master,
comandata electric de un panou de comanda programabil si alimentat cu baterii, la care este conectat si un sensor de ploaie. Panoul de comanda deschide alimentarea cu apa a tronsonului deservit de acel bransament pe toata durata programului de irigatii si inchide alimentarea la terminarea programului. Acest lucru previne si risipirea apei in caz de avarie la sistemul de irigatie (teava sparta).In caz de ploaie, panoul de comanda inchide electrovana Master, suspendand irigatia pe perioada in care senzorul de ploaie va fi actionat. Pragul de declansare al senzorului de ploaie cat si durata de uscare a acestuia pot fi reglate. 2.2.5. RETEAUA DE CABLU DE SEMNAL Modulele de comanda se conecteaza electric la electrovane direct in caminele de vizitare in care acestea sunt montate. La acest proiect nu se foloseste o retea de cablu subteran pentru transmisia datelor la distanta. 3. BREVIAR DE CALCUL In cadrul proiectului s-a intocmit tabelul de Calcul Hidraulic (Anexa 1) ce include consumurile zilnice pentru toate tipurile de dispozitive de stropire (aspersoare rotative, spray) Numarul de duze de dispersie din fiecare tip a fost determinat din proiectului de irigatie. Consumurile zilnice au fost calculate avand in vedere debitul orar al fiecarei tip de duza, precipitatia asigurata de fiecare sector de udare specific (1/4 cerc, cerc sau cerc complet) si a timpului zilnic de functionare pentru aplicarea normei de udare propuse de 5 l/m2. ANEXA 1 - CALCUL HIDRAULIC - SISTEM DE IRIGATIE AUTOMATIZAT "AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR" Duza Buc Consum (m3) Qh (m3/h) Timp (min) 15EST 8 0.15 0.14 8 15SST 12 0.43 0.27 8 15CST 20 0.72 0.27 8 RN13-18H 40 2.20 0.22 15 RN13-18Q 13 0.36 0.11 15 RN17-24F 8 1.66 0.83 15 RN17-24H 44 4.51 0.41 15 RN17-24Q 6 0.32 0.21 15 5004_25_Q 21 1.61 0.23 20 5004_25_H 65 9.75 0.45 20 5004_25_F 31 8.99 0.87 20 5004_30_Q 38 3.93 0.31 20 5004_30_H 198 44.22 0.67 20 5004_30_F 66 28.82 1.31 20 Necesar Apa 19 m3/zi Timp alocat irigatiei 8.00 h C. POMPA 14.13 m3/h
(S-a prevazut 5% rezerva la capacitatea de pompare) 4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a regulamentelor aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea lucrarilor in constructii si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din partea proiectantului, beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor. In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: "C" normala. Prin sistemul de calitate se va urmari: - Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.); - Executia sapaturii pentru pozarea echipamentelor instalate subteran si a conductelor; - Executia patului de fundare; - Pozarea conductei, executarea ramificatiilor, a mansoanelor de imbinare; - Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a compactarii uniforme a acestora; - Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea aspersoarelor si hidrantilor, cu verificarea prevederilor din proiect ); - Inregistrari privind calitatea. Verificarea si receptia se fac cu respectarea SA 4163/3/1996, O.G. 2/94 a Regulamentului de receptie aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii. La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al Beneficiarului care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei. 5. STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE Cele mai importante standarde ale caror prevederi ghideaza, att proiectarea, ct si executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele: 1. SR 1846 1/2006 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare. 2. SR 1846 2/2007 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape meteorice. 3. SR 1343 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale. 4. STAS 3051 - 91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare Prescriptii fundamentale de proiectare. 5. STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente. 6. STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. 7. SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si definitii. 8. SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de performanta. 9. SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare. 10. SR EN 752-4/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu. 11. STAS 2448/1982 Canalizari. Cmine de vizitare. Prescriptii de proiectare. 12. SR EN 124/1996 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari tip, marcare,
inspectia calitatii. 13. STAS 2308 81 Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare. 14. STAS 1342-1991 Ap potabil. Condiii de calitate 15. SR 6819-1997 Alimentri cu ap Aduciuni. Studii, prescriptii de proiectare i de executie 16. STAS 9570/1-1989 Marcarea i repararea reelelor de conducte i cabluri, n localiti 17. SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare. 18. SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul. 19. SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare. 20. STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare. 21. STAS 9342 1982 Msuri de siguran contra incendiilor. Cmine pentru alimentarea direct a pompelor mobile. Prescripii de proiectare. 22. SR EN 805/2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor. 23. STAS 9824/5 -1975 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i cabluri. Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC. Se vor avea in vedere si normativele specifice pentru: gaze, electrice, telefonie, etc.
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI Beneficiarul i Executantul lucrarii au obligaia de a asigura condiiile necesare realizrii recepiilor pe faze determinante i de a comunica Inspeciei de Stat n Construcii programul privind controlul de calitate. Recepia final se va realiza n conformitate cu legislaia n vigoare (Regulamentul de recepie aprobat prin HG nr. 213/1994). La recepia final, antreprenorul va prezenta Cartea construciei, ntocmit conform reglementrilor n vigoare la data recepiei si va instrui personalul Benefiaciarului in sarcina caruia intra administrarea sistemului de irigatii, in legatura cu masurile de protectie a acestuia pe perioada inghetului. Lucrarea fiind de importan obinuit, nu necesit msuri i programe speciale de urmrire a comportrii n timp. Categoria de importan a lucrrilor proiectate este NORMAL (C), corespunztor modelului nr. 3. n conformitate cu HG 925/1995 Ordinul MLPAT 77/N/1996, proiectul se verific la cerina principal B9 pentru lucrrile de alimentare cu ap i canalizare. 7. COTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DETERMINANTE PROGRAM privind controlul calitii lucrrilor pe faze determinante Nr.crt. LUCRRI CE SE RECEPIONEAZ CALITATIV I PENTRU CARE SE NTOCMESC DOCUMENTE SCRISE DOCUMENT SCRIS
CINE SEMNEAZ I COLOANELE PRINCIPALE DE ALIMENTARE CU APA 1. 1.1. Predare amplasament P.V. B.E.P. 1.2 Trasare, identificare retele existente pe traseu P.V. B.E.P. 2. Recepie saptur sant si subtraversari natura terenului P.V.L.A. B.E.P. 3. Controlul pozrii conductei 3.1. - Controlul cotei sapaturii P.V.L.A. B.E.P. 3.2. - Controlul montajului robineti,goliri,hidranti,bransamente,etc. P.V.L.A. B.E.P. 4 Probe 4.1 Proba de etaneitate pentru reeaua de apa proba de presiune P.V.F.D B.E.P. 5. Recepie P.V.R.C. B.E.P. II RETELE SECUNDARE CU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE STROPIRE AUTOMATIZAT 1. 1.1 Predare amplasament P.V. B.E.P 1.2 Trasare, pichetare P.V. B.E.P 2. Receptie sapatura sant si excavatii camine irigatie P.V.L.A. B.E.P 3. Controlul zonelor de irigatie (retea secundara + elemente sistem) 3.1 Controlul montaj ansambluri electrovane/camine P.V.L.A. B.E.P 3.2 Controlul pozarii conductelor secundare (zone irigatie) P.V.L.A. B.E.P 3.3 Controlu bransare/montaj aspersoare P.V.L.A. B.E.P 3.4 Control umpluturi / fixare aspersoare pe pozitie P.V.L.A. B.E.P 4. Probe 4.1 Proba de functionare P.V.P.I.F. B.E.P 4.2 Proba de acoperire P.V.P.I.F. B.E.P 4.3 Receptie P.V.R.C. B.E.P III SISTEMUL DE CONTROL PENTRU IRIGATII 1 Identificarea caminelor de electrovane, montaj si conectare module de comanda si verificarea comunicarii cu unit. de programare P.V. B.E.P. 2 Proba finala, programare, instruire personal B.E.P. 3 Receptie P.V.R.C. B.E.P. P. V. - proces verbal P.V.L.A. - proces verbal lucrri ascunse P.V.F.D - proces verbal faz determinant P.V.R.C. - proces verbal recepie calitativ P.V.P.I.F. - proces verbal punere n funciune B. - beneficiar E. - executant P. - proiectant NOTA : - Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce- i revin conform Legii 10/ 1995 - Un exemplar din prezentul program precum si proiectul se vor anexa la Cartea Tehnica a constructiei
34
8. GRAFIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR Nr. Descrierea etapei Responsabil 1. Proiectarea si autorizarea bransamentelor le reteaua publica de alim cu apa Beneficiar 2. Realizarea bransamentelor la reteaua publica de alim cu apa Constructor + Beneficiar 3. Sapatura sant si realizare pat de pozare pentru conductele principale de alimentare cu apa pentru irigatie cu De 63mm Constructor si Proiectant Pozare in santuri conducte principale De 50mm Constructor + Proiectant 6. Sapatura sant retele secundare cu aspersoare si si excavatii camine electrovane Constructor si Proiectant 7. Pozare conducte secundare PEID cu DN32mm, montaj piese speciale de irigatie (aspersoare, electrovane) Constructor + Proiectant 8. Proba de etanseitate pentru conductele principale Constructor + Beneficiar 8. Realizarea umpluturilor si compactare pe traseul retelei principale de distributie cu De 63mm Constructor + Proiectant 12. Realizarea umpluturilor si fixarea aspersoarelor si electrovanelor pe pozitia finala, urmata de compactare. Constructor 13. Proba de functionare pentru retelele secundare DN 32mm; Reglaje finale sectoare de stropire pentru aspersoare Constructor + Proiectant 14. Umpluturi finale si refacerea stratului de pamant fertil Constructor 16. Montaj module de comanda si interfete radio in caminele de electrovane. Realizarea legaturilor electrice intre modulele de comanda si electrovane. Constructor 17. Realizare programe de irigatie si incarcarea programelor in modulele de comanda instalate in teren. Proiectant + Constructor 18. Instruire personal Beneficiar si punerea finala in functiune a sistemul in mod complet automatizat. Proiectant + Beneficiar 19. Proba finala pentru sistemul automat de irigatii 72h. Constructor si Proiectant 20. Predarea lucrarii pe baza de P.V. Constructor + Proiectant+ Beneficiar
Intocmit: Ing. Radu Ciribasa
35
3.3. Memoriu structura: Proiectul cuprinde documentatia tehnica faza P.T. + D.E. pentru structurile de rezistenta ale mobilierului urban din proiectul AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR. Piesele de mobilier urban prinse in cadrul proiectului de rezistenta sunt urmatoarele: A. Cos de gunoi B. Banca C. Stalp de iluminat 1. DATE GENERALE PRIVIND INVESTITIA Amplasamentul destinat amenajarii este situat in Comuna 1 Decembrie, judetul Ilfov. 2. DATE TEHNICE PRIVIND INVESTITIA Proiectul cuprinde documentatia faza P.T.+D.E. pentru structurile de rezistenta din proiectul AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR. A. Stalpi de iluminat Are o fundatie dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa SPPB 8/10/10. B. Cos de gunoi Cosul de gunoi are fundatii din beton simplu clasa C8/10. C. Banci Are fundatii din beton simplu clasa C8/10. Prindera tuturor elementelor de mobilier urban se vor incastra de blocurile de fundatii conform specificatiilor producatorului. 3.MATERIALE La elaborarea proiectului s-a avut in vedere folosirea urmatoarelor materiale: beton clasa C8/10 in blocurile de beton simplu din fundatii beton clasa C12/15 in betonul armat armaturi SPPB 8/10/10
36
4. BAZA LEGALA A PROIECTULUI STRUCTURII La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile tuturor codurilor, normativelor si standardelor in vigoare la data intocmirii documentatiei, din care se mentioneaza: SR 11101/1-1993 Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei ; P100/1 2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri; STAS 10107/ 0-1990 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; STAS 10107/ 2-1992 Plansee curente cu placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire; CR 6 2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidarie NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat; NP 005-96 Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn; NP 019-97 Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn. NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa; CR 0 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii ; STAS 10101/1-78 Greutati tehnice si incarcari permanente; STAS 10101/2A1-78 Actiuni datorite procesului de exploatare; CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor ; NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului; NE 012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; Legea 10-1995 Legea calitatii in constructii; HG 766/1997 Reglementari privind asigurarea calitatii in constructii si urmarirea comportarii in exploatare; STAS 2561-4/1990 Piloti forati cu diametru mare
37
Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor acestora se va proceda de catre constructor la cunoasterea, insusirea si respectarea obligatiilor ce decurg din urmatoarele acte normative : Reglementari privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinul constructiilor nr. 5,6,7 si 8 /1993 Norme generale de protectie a muncii avizate si aprobate de M.M.P.S. si M.S.F. cu Ordinul comun nr 508/20.11.2002, respectiv nr. 933/25.11.2002 cu respectarea de catre proiectant a prevederilor de la art. 191, executantului revenindu-i obligatiile de la art. 912 iar beneficiarului obligatiile de la art. 193. Norme specifice de protecita si securitatea muncii avizate si aprobate de M.M.P.S cu Ordinul 719/07.10.1997,nr . 136/17.04.95 Standarde comentate referitoare la la M.M.P.S. pentru lucrari la inaltime, purtarea centurii de siguranta, avizate de M.M.P.S. Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva caderilor de la inaltime .
INTOCMIT ing. Cristian Caita
38
3.4. MEMORIU TEHNIC ALEI PIATRA NATURALA GENERALITATI SOLUTIA PROIECTATA In cadrul proiectului AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR s-a proiectat realizarea aleilor din Piatra naturala, destinate exclusiv circulatiei pietonale, insumand 500 mp. Se vor executa - conform Detaliului tehnic Piese desenate.
Prezenta documentaie trateaz categorii de lucrri de tipul: trasare decopertare sapaturi montat bordure in strat mortar umplutura nisip umplutura pietris compactare Incadrari Aleile si spatiile verzi se incadreaza cu borduri de tip 50 x 10 X 15 cm, asezate pe un strat de nisip de 10 cm; denivelate cu 5 cm fata de spatiile verzi. Sistematizarea verticala Prin solutia de sistematizare verticala s-a urmarit o asezare ct mai rationala pe terenul natural asigurndu-se indepartarea apelor de pe alei catre spatiile verzi. Calculul terasamentelor s-a facut pe baza sectiunilor transversale si s-a tinut seama de indepartarea stratului superficial pe o grosime de 20 cm pe toata suprafata construita. Cantitati de material Suprastructura PIETRIS= 2196mp BORDURI= 1172 ml Terasamente SAPATURI = 439 mc UMPLUTURI NISIP = 220 mc UMPLUTURI PIETRIS =110 mc
Spatii verzi = 10852 mp
39
Ordinea de execuie a lucrrilor Dup finalizarea lucrrilor de infrastructur i executarea lucrarilor de umplutura, se vor turna soclurile de prindere pentru mobilierul urban si locurile de joaca. Lista normativelor si legislatiei in vigoare privind executia: La intocmirea proiectului s-au respectat indicatiile normativului: a. standarde de referin: STAS 2914-84 STAS 1243-88 STAS 1913/5-85 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale Teren de fundare. Clarificarea i identificarea pmnturilor Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pmntului cu umflri i contracii mari Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrrile de drumuri. Adncimea de nghe n complexul rutier. Prescripii de calcul Teren de fundaii. Pmnturi. Determinarea umiditii Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrrile de drumuri. Prevenirea i remedierea degradrilor din nghe - dezghe. Prescripii tehnice Aciunea fenomenului de nghe - dezghe la lucrrile de drumuri. Determinarea sensibilitii la nghe a pmnturilor de fundaie. Metoda de determinare Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaii. Condiii tehnice generale Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor Agregate naturale pentru lucrrile de ci ferate i drumuri. Metode de ncercare
STAS 1709/1-90 STAS 1913/1-82
STAS 1709/2-90
STAS 1709/3-90
STAS 662-89 SR 667-2001
STAS 6400-84
STAS 1913/13-83
STAS 730-89
40
STAS 10144/1-90 STAS 10144/3-91 STAS 10144/2-91
Profiluri transversale pentru strzi. Prescripii de proiectare Elemente geometrice. Prescripii de proiectare pentru strzi Trotuare, alei de pietoni. Prescripii de proiectare.
Din punct de vedere al standardelor de referin, lucrrile care fac obiectul acestui proiect se ncadreaz n categoria de proiectare STAS 101442/2-91 Trotuare, alei pietonale conformndu-se normativului NP 116-2004, Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi. Materiale folosite: -Agregate -pietris,nisip, -Borduri beton cu dimensiunile 50/10/15 cm -Mortar M100 T La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre proiectant i beneficiar. Toate materialele vor trebui s fie nsotite de Certificate de calitate. nainte de punerea n oper se vor face verificri vizuale, materialele necorespunztoare urmnd a fi nlturate. Realizare i punere n funciune Programul de execuie a lucrrilor Program de execuie Se va respecta ordinea de lucrri prezentate n proiect. Trasarea Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de specialiti topo, pe baza planurilor elaborate de proiectant. Succesiune tehnologica Pentru asigurarea unui executii corespunzatoare, se va respecta urmatoarea succesiune tehnologica: - Decaparea stratului vegetal de cca 0.20m grosime si depozitarea acestuia pentru a fi refolosit in amenajare. - Montarea bordurilor din beton ecologic - Aplicarea unui strat de nisip de 100 mm - Aplicarea unui strat de pietris de 100 mm - Compactare cu utilaje mecanice.
41
Condiii generale de recepie n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al lucrrilor prevzute. Procesul verbal de verificare ntocmit cu ocazia recepiei, conform STAS 12604/5-1990 art. 2.3.2, trebuie s cuprind: data efecturii verificrii; funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea. Asisten tehnic i supervizare Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a dalajelor se va efectua asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin personal calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de apariie a unor neconcordane de aplicare a proiectului. n conformitate cu Legea nr.10/1995, ordinele i normativele tehnice n vigoare se va stabili n cadrul proiectului tehnic programul pentru controlul calitii lucrrilor de investiii. PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI ALEI PIETRIS n conformitate cu: Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii aferente HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996. HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente. OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii. GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor sub exploatare. n acest sens, observaiile periodice se vor face conform prescripiilor tehnice n vigoare pentru fiecare categorie de lucrri n parte. Datele se nregistraza lunar sub form de fie, n care se specific tipul, suprafaa degradrii i evenimentul care a produs degradarea . Pe baza consemnrilor din fiele de observaii, se adopt tipul de intervenie, n conformitate cu metodele prezentate mai sus.
42
SUPRAFETE PIETRIS Principalele defeciuni ale mbrcminilor din pietris sunt: a) tasri inegale; b) scufundri; etc. Borduri Principalele defeciuni care se constat la marginea trotuarelor sunt: a) borduri tasate, nclinate sau rsturnate; b) sprturi i rupturi ale bordurilor; c) rosturi netratate. Periodicitatea lucrrilor de intreinere Elementele principale care determin periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere sunt : intensitatea traficului pietonal i structura acestuia, comportamentul urban, tipul de lucrri asupra cruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecvena apariiei degradrilor datorit circulaiei i factorilor naturali, etc. Perioada dintre dou lucrri succesive de ntreinere poate fi majorat dac lucrrile se prezint n bun stare de funcionare. IMPLICAII ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social. Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii superioare celor actuale: -Va scdea gradul de poluare al aerului; -Se va reduce volumul de praf; -Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor; -mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i civilizat; -Creterea siguranei circulaiei. Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv. MSURI DE P.S.I. I T.S.M. La execuia lucrrilor de construcii i modernizare se vor respecta Normele de Protecia Muncii. Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor respecta urmtoarele: - Legea 319/2006 privind securitatea i sntatea muncii; - N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare i cu mijloace nemecanizate i
depozitarea materialelor; - N.I.26 - vopsirea n cmp electrostatic; - N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrrile de zidrie, finisaje n construcii; - N.I.42 - Construcii i confecii metalice; - Hot. 493 - Expunere la zgomot; - Hot. 1007 - Cerine minime SSM; - Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protecie; - Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munc; - Hot. 1425 - Norme metodologice de protecia muncii; - Hot. 300 - antiere temporare sau mobile; - Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munc; - Hot. 1091 - Cerine minime de SSM la locul de munc; n jurul locului de lucru se vor instala ngrdiri i tabele indicatoare. Se va asigura sigurana lucrtorilor pe durata execuiei avndu-se n vedere faptul c se lucreaz n vecintatea unei artere de circulaie auto. n conformitate cu Normele Generate de Protecia Muncii executantul lucrrilor este obligat: -S analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere al securitii muncii i dac este cazul, s fac obieciuni solicitnd proiectantului modificrile necesare conform reglementrilor legale. - S aplice prevederile legislative de protecia muncii precum i prescripiile din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu i auxiliare necesare realizrii obiectivelor. - S execute toate lucrrile tehnice prevzute n documentaie n scopul exploatrii ulterioare a obiectivelor n condiii de securitate a muncii i s sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propunere de soluionare i s solicite acestora aprobrile necesare. - S remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii verificarilor. Beneficiarului i revin conform normelor generate de protecia muncii urmtoarele obligaii legale privind realizarea obiectivelor: -S analizeze proiectul din punct de vedere al msurilor de protecia muncii i n cazul cnd constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea deficienelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative. - S colaboreze cu proiectantul i executantul, dup caz, n scopul rezolvrii tuturor problemelor de securitate a muncii.
44
- Pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, se ncheie cu executantul un protocol n care se delimiteaz suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru care rspunderea privind asigurarea msurilor de protecia muncii revine executantului. -S controleze cu ocazia recepiei lucrrilor realizarea de ctre executant a tuturor msurilor de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor, dac nu corespund din punct de vedere al securitii muncii. -S emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupurile de activiti necesare exploatrii obiectivului. FINISAJE - ASIGURAREA LUCRARILOR Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se va urmari de catre beneficiar si, in anumite faze, si de catre proiectant, respectarea: -proiectului tehnic, a prevederilor caietului de sarcini si a detaliilor de executie; -Normele si Normativele in vigoare; -asigurarea de materiale de cea mai buna calitate, in conformitate cu prevederile proiectului si respectarea indicatiilor de folosire recomandate de producatorul acestora; -trasarea in plan si pe verticala a elementelor in executie conform proiectului. CONDITII GENERALE DE RECEPTIE n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al lucrrilor prevzute. Procesul verbal ntocmit cu ocazia recepiei, trebuie s cuprind: data efecturii; funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea; defectele spuse verificrii; observaii privind nlturarea defectelor constatate, precum i declaraia c toate defectele au fost inlaturate. Procesul verbal de verificare descris mai sus se ntocmete la recepie, respectiv la darea n exploatare a instalaiei i ori de cte ori se fac modificri la instalaie sau se constat defeciuni.
Intocmit : ing. Ferenc Korodi
45
CAPITOLUL4. CAIETE DE SARCINI 4.1. CAIET DE SARCINI AMENAJARE SPATII VERZI PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi in proiectul AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR : - trasarea pe teren a proiectului conform planurilor, - succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare, - folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate. Pentru aceasta, partea contractanta Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea masurilor organizatorice care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in specificatiile de fata. Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala dar si realizarea unui ecosistem corect in raport cu existentul. Caracteristicile elementelor vegetale sunt detaliate in memoriul de spatii verzi. TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR Activitatea cuprinde urmatoarele etape: -taieri de corectie - taierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor care au un punt de insertie comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei atat ca inaltime cat si ca diametru, indepartarea ramurilor uscate. -taieri de egalare - taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime si se poate aplica si la conifere. -taieri de regenerare- este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in viata arborelui, si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru asigurarea stabilitatii coronamentului care are tendinta sa se inalte sau sa se dezvolte haotic. Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau intretinerea arborilor, fie pentru eliminarea lor completa. Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzatoare (inchidere cu folie de pvc.) si sa ia toate masurile privind sanatatea si securitatea muncii pentru evitarea accidentarii cetatenilor, organizandu-se pentru lucrul la inaltime. Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor realiza astfel: taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei netezirea taieturilor cu cosorul,evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si incarcarea lor in mijlocul de transport. Strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din zona de lucru. Mijloace de toaletare si taiere a arboarilor : - foarfeca - ferastrau - cosor - motoferastrau de taiat la inaltime - motoferastrau (drujba) - tocatoare
Scoaterea cioatelor. Lucrarea consta in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a taierilor. Excavarea cioatelor se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a fi afectata imbracamintea trotuarului, bordurile, etc. Dupa scoaterea acestora, gropile rezultate vor fi completate cu pamant vegetal de catre prestator, in vederea plantarii de noi arbori.. Personal specializat . Se vor folosi urmatoarele categorii de personal : - ingineri silvici pentru supervizarea taierilor - alpinisti utilitari pentru executarea taierilor la inaltime - muncitori necalificati SIGURANA LA FOC n vederea prevenirii i stingerii incendiilor, este necesar respectarea cu strictee a urmtoarelor norme i decrete: -OG 114/31.08.2000 pentru modificarea i completarea OG 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor; -HG 448/16.05.2002 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se supun avizrii/autorizrii de prevenire i stingere a incendiilor; -OG 775/22.07.1998 privind aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor; -OG 217/2005 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-85. -Normele indicate mai sus sunt obligatorii att pentru proiectant, ct i pentru beneficiarul i executantul lucrrilor, fiecare n domeniul su de responsabilitate. Se va acorda o atenie deosebit depozitrii i manipulrii materialelor inflamabile, n scopul prevenirii oricror posibiliti de incendiu. Echipelor de intervenie li se vor face instructaje speciale privind acordarea de ajutor n caz de incendiu. Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile de prevenire a incendiilor se stabilesc de ctre elaboratorul documentaiei de organizare de antier i de ctre unitatea de execuie. Pe perioada de funcionare n scopul evitrii apariiei focarelor de incendiu, au fost prevzute aprtori metalice n jurul copacilor i suprafee nierbate n zonele n care exist posibilitatea de apariie a focarelor de foc deschis. Recepia i punerea n exploatare a lucrrilor cuprinse n prezentul proiect se va face numai daca s-au realizat msurile PSI indicate, conform cu normele menionate mai sus.
Dup terminarea lucrrilor de execuie se vor evacua toate materialele rmase de la lucrare i se vor dezafecta terenurile i platformele de lucru ocupate de constructor.
47
SPTURILE Standarde i Normative de referin Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini. STAS-1243/1988 Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor. STAS 1913/14-1974 Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913/5-1985 Determinarea granulozitii. STAS 1243/1988 Terenul de fundare. Clasificare.
Condiii de execuie ndeprtarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect. Contractorul va ndeprta de pe suprafaa care se amenajaza toate obstacolele (noroi, moloz, umpluturi, etc.). EXECUIA LUCRRILOR DE SPTURI Date generale Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optim n funcie de condiiile prezentei specificaii. Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul nainte de nceperea lucrrilor de spturi. Adancimea spturilor se va hotr de catre Inginer (vezi mai jos), n conformitate cu prevederile proiectului. Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor se vor aduce la cunotinta inginerului i se vor trata dup cum se va indica ulterior. Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea corespunztoare a lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87). Spturi generale Contractorul va ndeprta prin spare pmntul necorespunztor pn la atingerea adncimii prevzute n proiect. Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita conform indicaiilor Inginerului, n scopul refolosirii sale. Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa cnd Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a lucrrilor urmtoare. -sptura propriu-zis, conform proiectului; -sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii; -sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia altor operaii;
-meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului. Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai eficient, conform cerinelor normativelor i standardelor in vigoare. MATERIALUL DE PLANTARE In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii din interiorul PARCULUI 1 DECEMBRIE s-a avut in vedere analiza conditiilor specifice din aceasta zona: climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu inghet la sol, gradul de poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini cerintele arhitecturalambientale specifice proiectului de amenajare (ambientare agreabila, umbrirea anumitor zone, ritm de crestere, cromatica ,efecte de contrast, crearea de elemente de legatura intre spatii si de unitate in zona), biodiversitatea, etc. Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in considerare, pe langa criteriile arhitecturale caracterele biologice si ecologice cele mai adecvate ale speciilor de plante ce puteau folosi in avantajul lor potentialul zonei si conditiile pedoclimatice specifice. -arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati, -gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de plasa metalica/textila/ de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in acest scop in asa fel incat sa fie multitulpinal. Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare adecvata; trebuie sa prezinte caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac de boli sau daunatori. Conform normativului NP-I.7/2002, zonele care fac obiectul acestei lucrri se ncadreaz din punct de vedere al mediului n categoriile: EI spaii exterioare verzi.
LUCRARI DE AMENAJARI PEISAGISTICE SPATII VERZI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 2104-92 STAS 5382-91 STAS 6053-78 STAS 9167-91 STAS 5971-92 STAS 7184/2/3/21-8591 Copaci si arbusti Copaci si copaci ornamentali. Clasificare Copaci si arbusti salbatici. Terminologie Botanica Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament Pamant. Determinari fizice si chimice
49
EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI Trasarea pe teren a proiectului este precedata de: a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare: demolarea constructiilor inutile, taierea vegetatiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin transplantare a arbustilor si arborilor care suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul; b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii (ornamentale si utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare. RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari. Ca prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului axe principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe suprafete intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului. Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe proiect la o scara data si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a distantelor fata de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE CALITATEA PLANTELOR Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpini trunchiul fiind bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit cuvantul "specimen", se va face referire la arbori, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi din aceeasi specie, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.
50
MASURAREA DIMENSIUNILOR Radacina - plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor. Arbusti cu radacina dezgolita. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o radacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza: Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor 450-600 mm 250 mm 600-900 mm 275 mm _9Q0 mm-1.2 m 350 mm 1.2-1.5 m 400 mm 1.5-1.8 m 450 mm 1.8-2.4 m 500 mm Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radacina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. Marimea recipientului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor (radacini cu pamant). Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul operatiunii de plantare.
Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele trebuie sa fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o cantitate suficienta de pamant in mod egal pe toata radacina pentru a asigura cresterea. Panza de iuta ce inveleste radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata radacina, in functie de soi. Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesionala si vor fi bine ambalati. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor, diametrul de la partea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I. Se intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, conditiile climatice, rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante.
TIPUL 1 TIPUL 2 Conifere si Conifere intinse foioase foioase verzi verzi plate Impra Diam. Inaltime Diam. stiere min. al (metri) min. al (metri bulg. bulg. ) (mm) (mm) 0.5-0.6 275 0.5-0.6 275 0.6-0.7 330 0.6-0.9 330
TIPUL 3 Arbusti si arbori pitici Imprasti Diam. ere min. al (metri) bulg. (mm) 0.5-0.6 275 0.6-0.7 330
TIPUL 4 Arbori umbrosi standard Inalt ime (met ri) 0.5-0.6 0.6-0.9
Diam. min. al bulg. (mm) 275 330

51
0.7-0.8 0.8-0.9 0.9-1.0 1.0-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 2.4-2.7
375 400 450 530 600 675 800 900
0.9-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 24-2.7 2.7-3.0 3.0-3.6 3.6-42 4.2-4.9 4.9-5.5 5.5-6.0
375 430 480 530 600 675 750 825 900 1000 1100 1200
0.7-0.8 0.8-0.9 0.9-1.0 1.0-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 2.4-2.7
375 400 450 530 600 675 800 900
0.9-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 24-2.7 2.7-3.0 3.0-3.6 3.6-42 4.2-4.9 4.9-5.5 5.5-6.0
375 430 480 530 600 675 750 825 900 1000 1100 1200
Nota: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime ale balotilor trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotilor din urmatoarea clasificare: Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm - Inaltimea sa fie de cel putin 75% din diametru. Baloti cu diametre de 500-750 mm incl. - Inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru. Balotii cu diametrul de 775 mm-1.2 m (31-48 inci) incl. - Inaltimea sa fie de cel putin 60% din diametru. VERIFICAREA PLANTELOR Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul (sau in depozitele) care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.
LIVRAREA Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a plantelor, si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea plantelor in bune conditii. Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protectie adecvata impotriva deteriorarii din timpul transportului. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede.
52
Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de arbusti, sau alte plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate clar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene. PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE Pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta cresterea si dezvoltarea vegetatiei. PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor. Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza: (1)Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer. (2)Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indeplini urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi lucioase. Continutul umiditatii: % pe masa (greutate), maxim Substanta organica, lemn, fibra uscata % pe masa (greutate), minim PH Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata
15 95 4.3-8.5
53
% pe masa (greutate), minim
400
(3) Liant chimic de protectie. Liantui chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca acesta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar pe fiecare pachet sau container. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiaie organice de protectie.
TRANSPORTUL In timpul transportului, contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost transportate corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte, bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge copacii rupti. Cand un copac a fost respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui. DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod: (a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore Contractorul trebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plantele vor fi apoi protejate si pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un depozit racoros si umed (b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi plantate sau duse in depozit. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate ori
intr-o cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.
PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii), drenajele generale, in functie de calitatea terenului si necesitatile de amenajare. Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape: - la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru plantare); - inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise. Dimensiunile gropilor de desfundare sunt: - pentru arbusti si conifere sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm (largime/ adancime) in sol bun, 80/70 cm in sol mediocru. In cazul distantelor mici de plantare se desfunda intreaga suprafata ocupata de arbusti; - pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m inaltime 80/80 cm in sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba; - pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si rasinoase peste 2 m inaltime, gropi de desfundare de minim 1 m3 putand ajunge pana la 8 m3 in functie de marimea balotului de pamant. Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt: - 60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini; - 75/50 cm pentru plantele cu balot. Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe. In functie de situatie, se evacueaza pietrele, deseurile, resturile vegetale. Cand solul si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile, pamantul de la suprafata urmand sa fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial sau total impropriu, se inlocuieste cu pamant bun (curatat de deseuri vegetale, pietre etc.) In cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea acestuia cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat, permitand astfel drenarea (daca grosimea stratului impermeabil nu este prea mare). Dupa desfundare, gropile se astupa, pentru tasarea naturala a solului pana la plantare. Odata cu reintroducerea pamantului este bine sa se administreze in fiecare groapa pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat si 0,2 kg sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si in stratul inferior de umplere). Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si arbustilor pe o perioada de cativa ani. TIMPUL PLANTARII Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C. Plantarea de primavara Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii normale, este activa.
Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila. Plantarea de toamna Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului.
SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita radacinilor fibroase. Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C. TRASAREA PLANTARII Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel. Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm. SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere.
56
Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in locul pichetat. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator: DIAMETRUL MINIM MARIMEA PLANTELOR AL GROPII DE ADANCIMEA GROPII PLANTARE 1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 25 mm < mm (diametru) 50 mm < 75 1 (diametru * 75 mm < 100 (diametru) 100 mm < mm (diametru) 50 mm mm 125 750 mm 900 mm 900 mm 1.2 m 1.5 m 1.8 m Marimea balotului - -50 mm idem idem idem idem idem
125 mm sau mai mare Diametrul balotului + idem (diametru) 900 mm
Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 45cm. Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. CURATAREA PLANTELOR Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o taietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. (a)Arborii cu frunze cazatoare. Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de crestere al diferitelor soiuri de arbori.
(b)Arbusti cu frunze cazatoare. In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. PROCEDEE DE PLANTARE Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere a gropii va urma udarea plantelor. Aceasta udare va satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru. (a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. (b)Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa, recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul care cuprinde radacina. In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere. (c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat radacina sa fie acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. (d) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer. (e) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta.
58
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR PERIOADA DE INSTALARE Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Beneficiarului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata intreaga lucrare. Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte, indepartarea marcajelor si a plasei, plivirea, refacerea protectiei, indepartartarea resturilor de la lucrare si curatarea in general a santieruiui. Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru plantele inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la inceputul lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle intro buna conditie in timpul verificarii. Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si stabilizare, este necesar sa fie executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an. Pentru plantele din zona de arbusti decorativi si zona de gard viu tuns mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m diametru, realizand spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie. Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza: prima data in aprilie, a doua oara in iunie, a treia oara in octombrie. Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se stabiliza. Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este necesara in lunile iunie, iulie si august - de cate doua ori in fiecare saptamana. Luand in considerare pierderile din sol datorate evaporarii, trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase portii a cate 20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru plantele din zona de gard viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate 60l fiecare. Cuvetele de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in sezonul rece. Partea contractanta va identifica sursele de apa si va obtine autorizatiile necesare. Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea celor degradate, precum si verificarea nivelului de plantare. Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine arbustii in volumul necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate fac masa foliara sa devina mai
densa, ducand la obtinerea unei mai bune ecranari. Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ. Pentru a se realiza protectia fitosanitara se va executa stropirea bianuala cu substante chimice, Protectia plantelor se realizeaza in maniera preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat. GAZONUL PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon are ca scop afnarea, nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni) : - Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre , lemne sau alte obiecte de dimensiuni mari; - Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare totala; - Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm; - Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ; - Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor. Dup ce suprafaa de prelucrat este curat se ncepe sparea. Este recomandat s se fac o spare adnc. Dup ce toat suprafaa a fost spat, dac este cazul, aceasta se niveleaz, respectiv, se car cu roaba pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase. Dup ce suprafaa obinut este mulumitoare, se ncepe greblarea. Scopul este sfrmarea bulgrilor i realizarea unei nivelri suplimentare. Tot la momentul greblrii se vor nltura de la suprafa pietrele i orice alte obiecte. SEMANATUL GAZONULUI -Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate; -Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare corespunzatoare; -nsmnarea se poate face de primvara pn toamna dac solul este suficient de cald i de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie; -Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza; -Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm care se preseaza usor. -Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate trece direct la nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau a fost acoperit cu buruieni, va trebui sa se atepte 2 3 sptmni, pentru ca seminele de buruieni, rmase n pmnt s ncoleasc. Este util ca suprafaa respectiv s fie udat pentru a grbi germinarea buruienilor. Cnd acestea ncep s acopere suprafaa se va trece la ndeprtarea lor. Este esenial s fie ndeprtat n acest moment ct mai multe buruieni. Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut funcie de tipul de sol (gazon pentru clim secetoas, pentru soluri uoare sau nisiopase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbr etc.) Se recomand folosirea seminelor de bun calitate. Dac suprafaa este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna. Pentru aceast operaie se alege o zi fr vnt. Imediat dup ce au fost mprtiate seminele, suprafaa trebuie greblat, pentru ca seminele s nu rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial a solului pentru ca seminele s intre n contact cu acesta.
UDAREA GAZONULUI Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre bulgrii de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine i sol. Atenie! Furtunul pentru udare trebuie s aib o duz deoarece un jet puternic de ap va spla seminele. Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa insamantare, udarea intens timp de 2 sptmni cu excepia cazului n care a fost .Dac nu plou, va trebui avut grij ca pmntul proaspt nsmnat s nu se usuce complet n aceast perioad. n zilele nsorite se va face o udare la prnz i una seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, in funcie de starea vremii. Cnd iarba ajunge la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere. Suprafata de teren semanata cu gazon se uda cu apa de buna calitate, la inceput cu mare grija, pentru a nu se imprastia semintele, cantitatea de apa administrata fiind in functie de indicele de evaporare . n zilele nsorite se va face o udare la prnz i una seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii. LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si alte lucrari speciale. ntreinera gazonului presupune tunderea repetat i udarea n perioadele uscate. Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se stimuleaz ndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se favorizeaz creterea soiurilor de iarb cu fir subire n detrimentul celor cu fir gros. Iarba netuns se va dezvolta pe vertical, va produce pai i se va nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontal, ocupnd toat suprafaa de pmnt disponibil. Pe lng aspectul estetic, aceasta va ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor vor ajunge mai greu la sol i vor fi sufocate de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se elimin aproape de la sine toate buruienile cu tulpin. Deoarece aceste buruieni produc semine doar n vrful tulpinii, prin tundere nu le dm posibilitatea s se nmuleasc. n mod ideal, gazonul se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin tundere se nltur 25 35% din nlime. n realitate vor interveni diveri factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor ndeprta de la parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne rezervm timp pentru a tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe sptmn, de primvara pn toamna. Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta iarba tiat. Dac iarba nu crete mai mult de 25 35%, tunderea se va face mai repede i nu va trebui s colectm iarba tiat. Aceasta va fi mprtiat pe sol i va contribui la fertilizare, prin descompunere. Dac, n schimb, iarba apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s montm coul colector, deoarece firele de iarb vor fi prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol n mod uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta, n afara faptului c gazonul va pierde din frumusee, deoarece iarba va ncepe s se nglbeneasc la baz.
61
Avnd coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n timpul tunderii. Coul trebuie golit i iarba rezultat trebuie depozitat . n mod ideal depozitarea acesteia se va face n lada cu compost. Ori de cte ori solul se usuc la mai mult de 2 3 degete n adncime, va trebui s udm gazonul. Momentul optim de udare este dimineaa, sau seara. Udarea de diminea nu va produce oc termic (diferena de temperatur ntre ap i plante) i nu va favoriza apariia mucegaiurilor i a altor boli. n schimb, marele dezavantaj al udrii de diminea este faptul c o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele devine mai puternic. Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s ptrund doar pn la adncimea la care sunt rdcinile gazonului. Dac udm prea puin, vom stimula dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului i va rezulta un gazon sensibil la secet. Dac udm prea mult, pe lng faptul c apa n surplus este risipit, vom stimula apariia buruienilor cu rdcini adnci.
INLOCUIREA GAZONULUI In cazul n care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt necesare urmatoarele lucrari: - decaparea complet a suprafeelor ce urmeaz a fi gazonate - prelucrarea manual sau mecanic a pmntului (frezarea lui) - mrunirea complet a pmntului - erbicidarea buruienilor existente - mbuntirea pmntului n stratul superior, prin completarea lui cu compost - semnarea gazonului aprox 50-60 g/mp - ncorporare i tvlugire - udare continu - primul tuns dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile ulterioare se vor face la nlimi de 5 cm - rensmnri i operaiuni de ntreinere aplicarea de ngrmnt
62
RECEPTIA LUCRARILOR Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face la finalul lucrarilor de amenajare. Pentru acceptarea la inspectie, Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Beneficiar in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost plantate intr-o stare sanatoasa. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu este terminata.
Intocmit Ing.Peisagist Ionut Catescu
63
4.2. CAIET DE SARCINI SISTEM AUTOMAT IRIGATII CAP.1. GENERALITATI 1.1. Prezentul caiet de sarcini, intocmit pentru realizarea reelelor de irigatie pentru plante si gazon cu aspersoare telescopice instalate subteran, are drept scop asigurarea de catre constructor a urmatoarelor elemente esentiale pentru realizarea unor lucrari de buna calitate, in deplina siguranta pentru evitarea unor accidente de munca : - Respectarea intocmai a elementelor tehnice prevazute in proiect ; - Verificarea materialelor folosite; - Adaptarea de tehnologii adecvate ale fazelor principale de executie ; - Respectarea normelor de tehnica securitatii muncii specifice lucrarilor edilitare independent de amplasamente. 1.2. Documentatia tehnica piese scrise si desenate in care sunt stabilite solutiile, tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse, atentionari, etc, precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in amanunt de catre constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire cu realitatile din teren sau neconcordante aparute in timpul executiei. 1.3. Cunoasterea conditilor impuse prin avizele solicitate la documentatie inainte de inceperea lucrarilor,este obligatorie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii potentiali care detin sau nu retele subterane (Gospodaria Comunala., Electrica, ROMTELECOM, ROMGAZ, etc.) prin care va atesta existenta lor si se vor stabili conditiile tehnice si masurile care se impun pe timpul executiei, pentru evitarea oricaror accidente, indiferent de natura lor. 1.4. In prezentul Caiet de sarcini nu se vor repeta prevederile documentatiei sau alte obligatii care decurg din actele normative cu caracter tehnic sau legislativ in activitatea de constructii. Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative. Cap.2 -DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR 2.1. Obiectul lucrarii Documentatia tehnica trateaza urmatoarele obiecte: - montarea conductelor de alimentare cu apa din polietilena de inalta densitate - tip PE80 PN6 cu De 32mm si 63mm; - montarea pieselor speciale pentru sistemul subteran de irigatii (aspersoare telescopice, electrovane, camine de vizitare, elemente de comanda) si a unui sistem de comanda modular cu alimentare cu baterii si trasmisia datelor fara fir; pentru construirea unei instalatii automatizare de irigare pentru suprafelete acoperite cu vegetatie situate in parcul Bejan din Mun. Deva, jud. Hunedoara, aflat in administratia Primariei Mun. Deva, la care se refera prezentul proiect.
64
2.2. Pregatirea traseului de conducte Amenajarea traseului, pregatirea amplasamentului (eliberarea terenului de sarcini, deseuri etc.), asigurarea accesului de-a lungul traseului pentru aprovizionarea materialelor si manipularea acestora, cad in sarcina beneficiarului. Marcarea traseului si fixarea de repere in vederea executarii lucrarii, receptia, sortarea, transportul tevilor si a materialelor necesare pentru executia lucrarilor cad in sarcina executantului. Executantul va avea in vedere posibilitatile limitate de organizare de santier avand in vedere amplasarea spatiilor verzi intre si in vecintatea suprafetei carosabile unde se inregistreaza trafic intens pe toata durata zilei, si va lua toate masurile pentru a reduce la minim cantitatile de materiale ce urmeaza a fi depozitate pe santier intre etapele de lucru, si de a aproviziona santierul cu materiale in mod etapizat limitandu-se la acele materiale ce urmeaza a fi imediat instalate in teren. 2.3. Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind: - materializarea in teren a traseului conductelor, a pozitiei aspersoarelor si caminelor electrovanelor - stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare existente in zona (electrice, telefonie, gaze naturale, canalizare etc.). Antreprenorul va verifica traseul retelei din proiect cu datele din teren si se va asigura ca exista conditii pentru inceperea lucrarilor. In situatiile in care nu exista date certe despre prezenta unor retele subterane, executantul are obligatia de a efectua propriile masuratori cu echipamente de detectie a cablurilor electrice si conductelor metalice. In mod obligatoriu Executantul va comunica Beneficiarului eventuale devieri de la traseul proiectat si va consulta Proiectantul pentru stabilirea unei noi solutii. In punctele de intersectie cu cabluri electrice si canalizatie telefonica ,antreprenorul va executa sondaje de recunoastere, perpendicular pe traseele conductelor proiectate. In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se vor informa proiectantul si beneficiarul. Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte si la bransamente) . Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului sau din cauza circulatiei. Pentru pozarea tuburilor din polietilena si a componentelor sistemul de udat ingropate in teren se utilizeaza frecvent urmatoarele metode de trasare: - cu jaloane de nivel (teuri) - cu stegulete (pentru aspersoare) Trasarea si metoda de fixare a acesteia pe teren va fi stabilita de comun acord de beneficiar si constructor.
65
2.4. Sapatura Executia santului si a gropilor poligonale Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si pregatirea aprovizionarii cu materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport, compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sau excavatiile sa stea deschise o perioada cat mai scurta de timp. Sapatura de sant pentru conducta principala (inel) va fi executata manual sau mecanizat pe latime de minim 15cm si adancime de min. 55cm, pe cat posibil la scurt timp nainte de montarea conductei, pentru eliminarea riscului afectrii patului de capriciile vremii neprielnice. Sapatura de sant pentru conductele secundare (zonele de udare in care se branseaza aspersoarele), va fi executata manual sau mecanizat pe latimea de minim 10cm si adancime de 40cm. Sapatura gropilor poligonale pentru montarea hidrantilor rapizi, electrovanelor si a caminelor de vizitare (dimensionate conform detalii de montaj), se va face manual, numai in momentul in care se efectueaza si montajul. Este obligatorie executarea sapaturilor numai manual si cu deosebita atentie in zona intersectiilor cu instalatii existente si anume: cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, bransamente gaze, racorduri de canalizare (unde este cazul). Instalatiile existente intalnite in santul sapat pentru conductele noi vor fi sustinute pe toata perioada in care santul va ramane deschis. De asemenea, este obligatoriu sa se indeparteze pietrele mari de pe marginea transeii, astfel incat sa se evite caderea acestora, accidentala, peste conductele de polietilena pozate. Latimea santului poate varia in functie de diametrul conductei, de natura terenului, materialul conductei, tipul si modul de imbinare, conditiile de pozare. 2.5. Realizarea patului de pozare Comportamentul conductelor din polietilena este influentat si conditionat de modul corect de realizare a radierului transeii, a patului de fundare si a umpluturilor. Pozarea conductei se va face astfel incat sa se realizeze: actiunea efectului lateral al terenului; protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure n tranee. Aceste conditii vor fi realizate prin executarea unui pat de pozare din nisip de 5cm, cu granulatia 17 mm, iar umplutura se va continua cu acelasi material pe o inaltime de 5cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Sunt interzise orice elemente care pot constitui reazeme, pentru a evita concentratii locale ale fortelor, ce conduc la eforturi de incovoiere. 2.6 Manevrarea, transportul si depozitarea 2.6.1. Tuburile din polietilena Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat, robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tamburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din piele, cauciuc, nylon sau polipropilena, interzicandu-se folosirea lanturilor sau carligelor metalice in contact cu materialul.
Intrucat tevile de PEID se vor livra si transporta in colaci, depozitarea lor se va face cu tamburii asezati pe orizontala iar derularea tevii de pe acesti tamburi se va realiza numai atunci cand se va monta in sapatura. Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din polietilena este intre 5o si 30oC. Atunci cand sunt depasite aceste temperaturi se iau masuri speciale si anume: intre +5o si -5oC se asigura corturi incalzile, iar peste 30o C se feresc de razele soarelui. Este permisa montarea acestora la temperaturi mai mici de 5o C, cand asamblarea lor se executa cu piese speciale dotate cu inele de cauciuc si prevazute cu compresie. Tevile aprovizionate in colaci nu se vor derula la o temperatura mai mica de 10oC. 2.6.2 aspersoare telescopice, fitinguri si electovane din material plastic Piesele speciale utilizate la montarea sistemului automat de irigatii, aspersoarele telescopice cu duze dispersoare, piese de legatura mobile, electrovane, alte accesorii, vor fi depozitate numai in ambalajele originale, nu se vor arunca si vor fi ferite de lovituri. Piesele de conexiune pot fi depozitate in cutii suprapuse, numai in ambalajele originale. Temperaturile de montaj similar ca la tuburile de polietilena Tabel Centralizator denumiri pentru tipuri de duze si aspersoare utilizate la proiectare: Cod Aspersor Tip Aspersor Descriere Duza: Raza / Sector / Setare Rata precipitatie (mm/h) Bransament Spray_15_EST (8) Spray 4,6 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h Spray_15_SST (12) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h . Spray_15_CST (20) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h RN13-18Q (13) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h RN13-18H (40) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h RN17-24Q (6) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h RN17-24H (44) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h RN17-24F (8) Multijet 4m / Fix / 360o 20 mm/h 5004_30_F (66) Rotor 9m / Rotativ / 360o 16 mm/h 5004_30_H (198) Rotor 9m / Rotativ / 180o 16 mm/h 5004_30_Q (38) Rotor 9m / Rotativ / 90o 16 mm/h 5004_25_F (31) Rotor 7,6m / Rotativ / 360o 16 mm/h 5004_25_H (65) Rotor 7,6m / Rotativ / 180o 16 mm/h 5004_25_Q (21) Rotor 7,6m / Rotativ / 90o 16 mm/h Nota: norma de precipitatii orara calculate pentru fiecare tip de aspersor in functie de parametrii de catalog 2.6.3 Echipamentele electronice de control Se vor respecta normele prescrise de productator pentru depozitarea si exploatarea echipamentelor electronice. Modulele de comanda electronica utilizate ce urmeaza a fi instalate in teren vor avea obligatoriu categoria de protectie IP68, avand in vedere posibilitatea de inundare frecventa a caminelor unde urmeaza a fi instalate.
67
2.7 Verificarea materialelor Inainte de a ti montate, tuburile, si piesele din polietilena vor ti verificate vizual si dimensional. La examinarea vizuala: - tuburile trebuie sa fie liniare; - culoarea tuburilor sa fie uniforma; - suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi; - sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri. La examinarea geometrica: - abaterile geometrice ale tuburilor, pieselor din polietilena, la masurarea cu sublerul se vor inscrie obligatoriu in normele DIN 8075 si ISO 12162. Toate tuburile si piesele din polietilena si metal necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor introduce in lucru. Toate evile, att cele care se livreaz n bare ct i cele care se livreaz n colaci, vor fi marcate la exterior, pe toat lungimea lor, cu: productor, presiunea de utilizare (PN), band n culoare specific de utilizare,diametrul exterior (De), etc. Materialele componente ale sistemului automat de irigatii (aspersoare telescopice, electrovane, fitinguri speciale) vor fi verificate vizual si cantitativ la receptie. Piesele nu trebuie sa prezite bavuri de turnare sau zgarietuiri, iar tubul nu trebuie sa prezinte indoituri. In momentul montajului fiecarui aspersor, inainte de a fi bransat la racordul flexibil, se va verifica rigidatea arcului prin tragerea pistonului mobil cu mana sau cu o scula dedicata indicata de furnizor. Se va tine cont ca forta de retragere sa fie mare si nu se vor monta aspersoarele cu arcul slabit. 2.8. Montarea tuburilor si pieselor de polietilena si material plastic Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel: - controlul tuburilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee, astfel incat acestea sa fie in stare perfecta; - evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase; - verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri, ovalizari); - controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine. In concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta urmatoarele reguli: - realizarea transeii se face pe traseul, latimea, panta si adancimea prevazute in proiect; - fundul transeii trebuie sa fie egal si stabil, respectand panta si adancimea din proiect; - la fundul transeii se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 5cm; - materialul patului de pozare va fi selectat cu grija, folosindu-se numai material granular; - suprafata patului de pozare va ti continua, neteda si nu va contine obiecte dure -pietre, lemne sau particule prea mari de material; - radierul transeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii largi (in plan orizontal), destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei. La montarea conductei in transee se va avea in vedere ca aceasta sa nu aiba un traseu perfect rectiliniu, ea trebuind montata cu ondulatii in plan orizonatal in limita latimii transeei. FF IMPORTANT: Nu se admite ca dupa stabilirea lungimii de conducta ce se va derula de pe tambur, aceasta sa fie tarata pe teren. Ea va fi purtata pe brate, distanta intre oameni fiind de maxim 5-6m (in functie de diametrul conductei)
68
Imbinarea conductelor La acest proiect imbinarea tuburilor din polietilena ce alcatuiesc conductele principale de alimentare, cat si zonele secundare cu aspersoare, se va face cu fitinguri cu etansare prin compresiune. 2.9. Montarea armaturilor, accesoriilor si a ramificatiilor la bransamente Montarea vanelor si electrovanelor Vanele manuale de izolatie a zonelor de udare sunt prevazute din PVC cu bila si holender, Pn 16 si vor fi montate in caminele de vizitare din polietilena de inalta densitate ranforsata cu fibra de sticla impreuna cu electrovanele. Electrovanele sunt din material plastic (poliamida ranforsata cu fibra de sticla) si vor fi montate in camine de vizitare din polietilena ranforsata cu fibra de sticla, cu capac de vizitare de culoare verde. Montarea electrovanelor in caminele speciale se va face conform proiectului si detaliilor din proiect. Se recomanda ca montajul vanelor sa se efectueze in afara transeii si sa se coboare tot ansamblul in vederea pozarii. Se va evita aparitia unor forte anormale de tractiune capabile sa provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului. Inainte de instalarea caminelor de vizitare se va realiza un pat de drenaj de app. 10cm din pietris curat cu granulatie uniforma, instalat pe folie de geotextil. Dupa instalarea caminului de vizitare, si inainte de fixarea acestuia cu pamant imprejur, se vor lipi marginile libere ale foliei de geotextil pe exteriorul caminul din PEID. Este interzis a se taia marginea de sprijin a caminului pentru treversarea conductei de PEID, acest lucru se va face numai prin gaurile prevazute de fabricant sau daca nu e posibil prin decuparea suplimentara a peretilor fara taierea marginii intarite. Este recomandabil ca marginile caminului sa fie sprijinite pe o centura de caramida sau pavele si nu direct in pamant. Pentru etansarea imbinarilor filetate se va folosi banda teflon . Montarea hidrantilor rapizi Tipul de hidrant folosit va fi, Hidrant rapid Pn 16, din bronz sau alama cu dipozitiv de inchidere automat cu bila si cheie, cu alimentarea pe filet interior de 3/4, pe conductele principale cu De 50mm. Hidrantii vor fi montati intr-o pozitie riguros verticala, in cutii de vizitare de 10 din polietilena de inalta densitare ranforsata cu fibra de sticla. Cheia de deschidere si cotul portfurtun vor fi din acelasi material ca si corpul hidrantului rapid (bronz sau alama). Montarea aspersoarelor telescopice Aspersoarele telescopice se instaleaza ingropat, in pozitie riguros verticala si se fixeaza cu pamant urmat de compactari succesive pana la atingerea nivelului dorit. In pozitie finala partea superioara a aspersorului va fi situata la app. -0,5 -1,00 cm fata de cota solului. Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de spatiu verde de suprafata pietonala sau carosabila, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie de zona de beton turnat pentru fixarea bordurilor.
69
2.10 Realizarea umpluturilor Umplutura transeii conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite si anume: Zona de acoperire -pana la aproximativ 15 cm deasupra generatoarei conductei, necesara asigurarii stabilitatii conductei. Zona de umplutura -necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra conductei. Pentru zona de acoperire (pana la 0,15 cm deasupra generatoarei superioare) nu se vor utiliza material agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare; Compactarea se va face manual si mecanizat cu echipament usor (de tip broasca) pentru a asigura stabilitatea tubului. Umplutura propriu zisa se va realiza prin straturi succesive de aproximativ 10 cm, astfel incat tuburile sa nusufere nici o deteriorare. Ultimii 3-5cm de umplutura se for realiza cu pamant fertil aprovizionat special pentru a asigura aderenta biologica a brazdelor de gazon nou sau recuperat ce se vor instala dupa terminarea operatiunii de ingropare a sistemului automat de stropire. Excedentul de pamant rezultat ca urmare a utilizarii nisipului pentru patul de pozare si in zona de acoperire precum si materialul neutilizabil de la refacerea pavajelor, va fi in mod obligatoriu transportat la depozitul (groapa) de deseuri, astfel incat terenul sa aiba la receptia lucrarilor, acelasi aspect si aceleasi cote ale terenului initial. Santurile nu trebuie tinute deschise timp indelungat pentru evitarea inundarii santurilor, situatie care poate schimba pozitia conductei in sant si conduce si la degradrea gazonului. 2.10 Echiparea statiei de pompare Cabina capului de foraj, echiparea acesteia si dimensionarea este specificata prin proiect. Executantul va respecta aceste detalii, si de asemenea va lua masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale in ce priveste exploatarea bransamentululi de energie electrica pentru alimentarea pompelor submersibile si a respectarii normativelor cu privire la constructiile din beton. Se executa treceri izolate prin peretii camerei de beton pentru alimentarea cu apa a conductei principale pentru irigatii cu De 63mm prevazute in proiect. Conectarea la retelele exterioare se va face cu piese cu etansare prin compresiune. 2.11. Masuri de protectie a muncii Se va respecta "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de MLPTL, conform Ordinului nr. 9 /N/ 15 martie 1993, in conformitate cu HG nr.795 / 1992 si publicat in Buletinul Constructiilor vol. 5,6,7,8 / 1993 precum si "Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996" a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Se vor respecta in mod special prevederile din urmatoarele capitole din cadrul normelor specifice de protective a muncii: volumul A -cap.1-5,7,9,14-18 - Norme generale comune de constructii montaj si instalatii; volumul B -cap.19 - Lucrari de terasamente si consolidari de teren; volumul C -cap.21-24,27-30 -Lucrari de constructii; volumul D -cap.31-35 - Lucrari de montaj; volumul H -cap.38-41 - Utilaje si masini pentru constructii.
70
2.12. Calitatea lucrarilor Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a regulamentelor aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea lucrarilor in constructii si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din partea proiectantului, beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor. In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii:"C" normala. Prin sistemul de calitate se va urmari: - Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.); - Executia sapaturii pentru pozarea conductelor; - Executia patului de fundare; - Pozarea conductei, aspersoarelor, electrovanelor; - Fizarea aspersoarelor in pamant in pozitie perfect verticala si degajarea de pamant - Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a compactarii uniforme a acestora; - Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea hidrantilor si tubulaturii de irigatie, cu verificarea prevederilor din proiect ); - Inregistrari privind calitatea. CAP. 3 -DATE PRIVIND RECEPTIA, EFECTUAREA PROBELOR, PUNEREA IN FUNCTIUNE ACONDUCTELOR 3.1. Probe si punere in functiune Proba de presiune in coloanele de polietilena (Pi) va fi de minim 10 bari. Proba de presiune va fi precedat de executarea i pregtirea urmtoarelor operaiuni: - Proba de presiune se va efectua dupa acoperirea tuburilor pe partea lor mediana, pentru evitarea oricarei deplasari a conductei sub efectul presiunii; - Proba de presiune se va efectua dupa temperatura de varf a zilei si se vor evita probele in timpul noptii; - Presiunea se aplica pe durata a 60 minute, fara ca diminuarea presiunii sa fie mai mare de 0,1 bar. - Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei de catre antreprenor; - Executarea umpluturilor; - Proba generala a conductei va fi facuta de antreprenor, in prezenta beneficiarului, inainte de receptia definitiva a lucrarilor. Reteaua este pusa sub presiune timp de 48 ore de la umplere, pierderea dupa aceasta perioada netrebuind sa depaseasca 1 %; - Se vor respecta prevederile STAS 6819/82 par.4.4. ( Probe si verificari ); - Spalarea cu apa curata a conductelor in interior inainte de montarea aspersoarelor; - Punerea in functiune la presiune de regim; - Receptia generala a conductei; Se vor intocmi procese verbale de lucrari vizate obligatoriu de beneficiar pentru urmatoarele operatiuni: - predarea amplasamentului; - lipirea tronsoanelor si montarea pieselor speciale prin electrofuziune (unde este cazul), a celor cu etansare prin compresiune, a electrovanelor si a hidrantilor rapizi din bronz. - umplerea partiala a transeelor; - pregatirea pentru proba de presiune; - proba generala dupa motarea aspersoarelor, fixarea acestora in teren si completarea umpluturilor; - executia umpluturilor.
- spalarea conductelor. 3.3. Receptia si punerea in functiune Receptia lucrarilor de realizare a sistemului automat de irigatii este precedata de controlul riguros al acestora care cuprinde urmatoarele operatii: - verificarea transeii si patului conductei - verificarea conductei montate in sant; - verificarea statiei de pompare si a echipamentelor instalate in camin - verificarea montajului electrovanelor - verificarea instalarii aspersoarelor telescopice (pozitionare si verticalitate) - verificarea instalarii caminelor de vizitare si a patului de drenaj - verificarea la presiune; - verificarea cotelor conductei; - verificarea armaturilor - verificarea umpluturilor . - verificarea presiunii la electrovane in regim de lucru Verificarea si receptia se fac cu respectarea SA 4163/3/1996 a Regulamentului de receptie aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii. La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei. Punerea in functiune a retelei de distributie se va face obligatoriu dupa spalarea conductelor si instruirea personalului de exploatare. La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si de beneficiar, inclusiv, marcarea lucrarilor. Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate. Dupa receptia finala ce se va efectua in conformitate cu O.G. 2/94 si cu Regulamentul de receptie a lucrarilor aprobat prin HG. nr. 766/97, sistemul automat de udare va fi preluat in exploatare si intretinere. Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala. CAP. 4- DATE PRIVIND FURNIZAREA MATERIALULUI Aprovizionarea pieselor speciale pentru sistemul automat de stropit se va face de la producatorii sau distribuitorii uneia dintre marcile specializate in domeniu. Se vor utiliza materiale de calitate superioara asigurate de un furnizor care produce toata gama de produse specificata si asigura nivelul de calitate necesar acestei lucrari. Se accepta pentru realizarea conexiunilor electrice numai conectori cu rasina cu inalta rezistenta la apa si umezeala. Este recomandabil ca aceste materiale sa fie furnizate si aflate sub garantia aceluiasi producator ca pentru toate celelalte piese. Se vor respecta obligatoriu datele specificate in fisele tehnice referitoare la componentele principale ale sistemului de irigatii (sistem de control, aspersoare, electrovane), intrucat acestea pot afecta dramatic calitatea udarii automate sau durata de viata a materialor montate ingropat. Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili in caietul de sarcini pentru licitatie conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor. Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de
respectare a: ISO 9002 si EN 29002 - Standarde internationale pentru controlul calitatii conductelor PEID ; ISO 161, 3609,4427 - Dimensiuni si abateri dimensionale admise; ISO 7270 - Veriticare aspect; ISO 1167 - Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor; - Determinarea rezistentei la presiunea interioara; ISO 12162 - Clasiticarea marcilor uzuale PEID; ISO 8075 - Tevi PEID cerinte generale de calitate,teste; ISO 5208 - Verificarea la etanseitate. In cazul in care materialele sunt asigurate de beneficiar, constructorul are obligatia de a face constatari privind calitatea acestora, inainte de a le pune in opera si a clarifica cu beneficiarul eventualele obiectiuni pe care le are in aceasta privinta Diametrele nominale specificate sunt diametrele exterioare ale conductelor din polietilena de inalta densitate.
Proiectant, ING. Radu Ciribasa
73
4.3. CAIET DE SARCINI STRUCTURI 4.4.1 Lucrri de betoane Execuia lucrrilor Se face in conformitate cu prevederile normelor de execuie NE 012/99 Cod de practic pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat . De asemenea pe perioada executiei pe timp friguros se vor respecta prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C16-84. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii lucrarilor se va face de catre constructor prin fise tehnologice elaborate tinnd seama de cerintele impuse prin proiect de posibilitatile de dotare si organizare a executiei. Fisele tehnologice trebuie s cuprind: - precizarea obiectului fisei - lucrari pregatitoare ce se impun - utilaje necesare, rezervele acestora, materialele necesare - fazele, ordinea si ritmul executiei - detalii tehnologice necesare asigurarii calitatii lucrarilor - organizarea tehnologica a punctului de lucru - masurile tehnico-organizatorice suplimentare impuse in climatice extreme - formatii de lucru - modul de asigurare a supravegherii executiei - programul de control al calitatii lucrarilor pe faze - masuri de P.S.I. si N.T.S. Verificarea lucrrilor 1. Verificarea calitatii materialelor componente si a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa X.1 NE 012/99. In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente prefabricate) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor si se vor ncunostiinta producatorul beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor. ncunostiintarea se va face in termen de max. 48 ore de la constatare. Furnizorii sint obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii unitatii de constructii-montaj, sa remedieze sau sa inlocuiasca materialele sau elementele de constructii neco-respunzatoare din punct de vedere calitativ. 2. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari care devin ascunse astfel inct verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consem-nata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii beneficiarului si constructorului.
cazul unor conditii
74
Nu se consider valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de ctre constructor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verbal referitor la faza preceden-t daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele verbale se vor preciza concret verific-rile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare, in conformitate cu precizarile din codul de practic. Daca se constata neconcordante fa de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice, se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere conform art.50 din Legea nr.8. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificarea si incheierea unui nou proces verbal. 3. La terminarea executarii cofrajelor se vor consemna in procesul verbal constatarile cu privire la: a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare c) dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale d) pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare e) pozitia golurilor. 4. La terminarea montarii armaturilor se va consemna in constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu privire la: procesul verbal
a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare c) urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior d) pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor e) calitatea sudurilor f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. 5. Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sint pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca: - s-a indepartat stratul de lapte de ciment - s-au indepartat zonele de beton necompactat- suprafetele in cauza prezinta rugozitate necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sint in stare umeda.
75
6. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: a) datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata admisa de transport b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute c) conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte d) se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor din anexa Codului de practic e) sint corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor f) se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat. In condica de betoane se vor consemna: - bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare - ora inceperii si terminarii betonarii - probe de beton prelevate - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat - evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc.) - temperatura mediului (in perioada de timp friguros). In cazurile in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel i calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor respective din cod, anexaI.6, precum si modul de dozare amestecare si transport al betonului; constatarile acestor verifi-cari se inscriu in condica de betoane. 7. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in proces verbal: a) aspectul elementelor, semnalizndu-se daca se intl-nesc zone de beton necorespunzatoare (beton necompactat, segregat goluri, rosturi de betonare etc.) b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elemen-telor c) distantele dintre diferitele elemente d) pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior e) pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior f) pozitia golurilor de trecere. Verificarile de la poz.b)...f) se efectueaza prin sondaj. La consemnarea constatarilor se va tine seama de precizarile din anexele din codul de practic . 8. Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului sint precizate in anexa VI. din codul de practic i se refer la verificarea indeplinirii conditiilor tehnice privind caracteris-ticile betonului in stare proaspata sau intarita.
76
9. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ si adoptarea de masuri in conformitate cu prevederile din anexa X.6 urmarindu-se: - evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc condi-tiile impuse; - adoptarea de masuri operative, la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare - sesizarea cazurilor in care betonul prezinta rezistente sub limitele admise, fiind necesara analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistentei, stabilitatii si durabilitatii elementului nou constructiei. 10. Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza tinind seama de: - concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa VI.3 Cod de practic NE 012/99, asupra rezultatelor incercarii probelor de control, prezentate in buletinul unic emis de laborator pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau prin proiect. 11. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor. Daca nu sint indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. 12. Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, tronson scara, etc.) in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si constructorul. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica: - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa, privind: cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare; - existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii; - constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar proiectant, CTC sau alte organe de control; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente examinate; - consemnarile din condica de betoane - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelor elemente in raport cu pre-vederile proiectului; - pozitia golurilor prevazute in proiect; - pozitia relativa, pe intreaga inaltime a construc-tiei, a elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) consem-nndu-se eventualele dezaxari; - incadrarea in abaterile admise conform anexei III.1 din Codul de prectic; - respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc. - orice alta verificare care se considera necesara.
13. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor precizindu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazurile in care se constata deficienta in executarea acestora se va proceda la o noua receptie. 14. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje, etc.) este admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta, sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor, aratate la pct. 12 cu exceptia examinarii rezis-tentelor betonului la vrsta de 28 zile, care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea situatii, proiectantul va preciza acele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decit dupa incheierea receptiei definitive a structurii. n Anexa III.1. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat sunt prevzute urmtoarele : 1. Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate: Lungime.................+ 4 mm Latime..................+ 3 mm 2. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton armat sint date in tabelul din anexa III.1. 3. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat dupa decofrare sint date in tabelul din anexa III.1. Pentru categorii de lucrari cu caracter special pres-criptiile tehnice specifice sau proiectele pot indica alte valori in conformitate cu necesitatile acestora.
INTOCMIT: Ing. Cristian Caita
78
4.4. CAIET DE SARCINI MONTARE MOBILIER URBAN
1.1.Generalitati Prevederile cuprinse In acest Caiet de sarcini pentru montare mobilier urban" sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind montarea mobilierului urban cuprinse in proiect. Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea lucrarilor impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot parcursul executiei. Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor intermediare si a celei finale. Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina orice alte informatii considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de executie a lucrarilor de arhitectura. Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun pentru a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in conformitate cu cerintele impuse de documentatiile de contractare. Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant. Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea lucrarilor, sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii, ca urmare a aparitiei de materiale sau tehnologii noi. In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia muncii si cele de prevenire a incendiilor. In interiorul amenajarii, se vor amplasa in conformitate cu planul furnizat elementele de mobilier urban proiectate, care vor duce la imbunatatirea confortului si gradului de igiena local. Se va avea in vedere folosirea de materiale si finisaje de calitate care sa ofere siguranta in exploatare. - sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu garantie de lunga durata data de furnizor; - producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.) - sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate.
79
1.2. Materiale si produse Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995; producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde este cazul); - sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale. Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in santier pentru certificarea lor inainte de punere in opera. 1.3. Mostre si testari Antreprenorul va prezenta una sau mai multe mostre de produse insotite de certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizarii de catre proiectant) pentru toate categoriile de lucrari prevazute in proiect. Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenta: certificatului de calitate emis de unitatea importatoare sau de cea care asigura desfacerea. Cu aceasta ocazie se va face echivalarea cu materialele prevazute in proiect luandu-se in considerare toti parametrii de calitate, dupa care se va obtine avizul proiectantului si investitorului. 1.4. Livrare, depozitare, manipulare Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate. In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmits certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate. Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara. Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea, depozitarea si protectia materialelor si produselor respective. 1.5.Executarea lucrarilor Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini, tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare. Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind executia lucrarilor respective.
80
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume: -trasare -decopertare -sapaturi -umplutura cu balast -umplutura cu nisip -turnat beton. Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea profesiei. Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii calitatii. Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor. Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe santier . PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR ALEI n conformitate cu: Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii aferente HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996. HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente. OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii. GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie
81
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7
Faza din lucrare supus obligatoriu controlului Predare primire amplasament INFR AST RUC Trasare TUR Execuie spturi A ALEI Umpluturi de pamnt Fundaie de nisip SUR AST RUC TUR A ALEI
Particip la control B,E,P B,E,P B,E,P B,E,P B,E,P
Documentele de atestare a controlului P.V.R msurtori P.V. msurtori P.V.L.A. P.V.L.A. msurtori P.V.L.A. msurtori, analize P.V.R. observare
buletin
Montarea borduri Montat pavele ecologice pe strat
B,E,P
B.E. P. de nisip Recepia la terminarea lucrrilor B,E,P
P.V.L,A. msurtori, observare P.V.R. observare
1.6.Verificari in vederea receptiei lucrarilor Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de antreprenor (prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere) Se vor efectua verificari: a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile. b. La terminarea unei faze de lucru c. La receptia preliminara a obiectelor Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondenta intocmai a acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si tolerantelor admisibile prevazute de acestia. Rezultatul veriflcarilor si receptiilor precum si concluziile privind posibilitatea continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat deopotriva de antreprenor si investitor. Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul de procese verbale.
82
Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de procese verbale de lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o nota de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecventele prescrise. La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor se afla: Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 - publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC 28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977 1.7.Masuratori si decontare Nu se vor putea deconta de catre banca finantatoare acele lucrari pentru care nu se vor prezenta procesele verbale care sa ateste elocvent ca lucrarile respective sunt de calitate conforma cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare sau ca, in urma remedierilor facute, au fost aduse in aceasta situatie. 1.8.Acte normative privind calitatea Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii; Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor". HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor" Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de calitate Tn constructii-montaj publicate in Buletinul Constructiilor nr. 8/1987. C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. (BC -2/1986) 1.9.Masuri de tehnica securitatii muncii La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari, mentionate in normativele care o guvemeaza. Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii" aprobata de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995; Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7. 11.1978. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje, indicativ I.M.007/96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
83
1.20.Masuri de protectie contra incendiului C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994 HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI; OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR 114/2000; HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii; Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea incendiilor"; P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor; DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001. La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative mentionate. 1.21.Generalitati Realizarea montarii mobilierului urban proiectat se va realiza intr-un sistem durabil dar cu costuri reduse prin montarea in fundatii de beton clasa C 10/15 conform Detaliilor de executie din proiectul tehnic, Vol II-PIESE DESENATE. 1.22.Descriere sistem Montare banci de odihna: Ansamblurile de odihna sunt compuse din lemn pe structura metalica vor fi montate conform proiectului , fiind prinse la sol in fundatii din beton clasa C10/15 . Fundatiile prevazute a se realiza vor avea dimensiunile: 100/35/35cm conform cu Detaliul de executie. Lemnul si partea metalica vor avea finisaje de calitate, Lemnul va fi tratat special pentru exterior prin impregnare sau vopsire ecologica. Montare stalpi de iluminat: Stalpii de iluminat sunt metalici de inaltimea h=5 m , avand corpurile de iluminat de culoar gri . Blocul optic este compus dintr-un reflector eficient in carcasa de aluminiu reflectorizant. Nivelul de proiectie este de IP66 , IP65 iluminare , IK 10. Clasa electrica :Clasa I, Clasa II valabila Montare cosuri de gunoi: Cosurile de gunoi au carcasa din aluminiu, placa interioara si sistemul de blocare au mecanismul din otel: acestea se vor prinde la sol prin intermediul unei fundatii de beton clasa C10/15 .Fundatiile vor avea dimensiunile:0.25/0.25/0.25m conform cu Detaliul de executie.
84
1.23 Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare. Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant. Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75. Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale find conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei. Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de eventuale retele edilitare existente sau dupa protejarea acestora impotriva deteriorarii in cazul ramanerii acestora pe pozitie. Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa caz si anume: -defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta; -evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului; -executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor de lucru; in cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole. Trasarea pe teren cuprinde: -fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea constructiilor conform proiectului; -curatirea si nivelarea terenului. 1.24. Executarea lucrarilor Conditii tehnice de calitate Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice, respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu recomandarile producatorului. Transportul si montarea mobilierului urban Transportul mobilierului urban se va face in cu asigurarea protejarii de loviri sau deteriorari de orice fel a partilor componente, urmand ca dupa montare sa se inlature materialele de protectie. Prepararea mortarelor Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice".
85
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie etanse; -sa fie curate; -sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida; Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in : -dispozitive asezate la nivelul solului; -dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca : -in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza; -in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza. Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare. Realizarea pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere etapele si recomandarile producatorului prevazute in tehnologia de aplicare. Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C. Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de 2m. 1.25. Asigurarea cerintelor de calitate 1.20 Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr. 10/1995 Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii Cerinta B - siguranta in exploatare. In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor. 1.26. Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor, refacerea/ protectia mediului Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea in europubele. Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social. Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii superioare celor actuale: -Va scdea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf; -Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor; mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i civilizat; -Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto. -Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv. 1.27. Masuri de protectia muncii Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari. Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
Intocmit Ing. Ferenc Korodi
87
4.5. CAIET DE SARCINI ALEI PIATRA NATURALA 1.1.Generalitati Prevederile cuprinse in acest caiet de sarcini pentru realizare aleilor din pietris sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind realizarea aleilor din pietris cuprinse in proiect. Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea lucrarilor si impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot parcursul executiei. Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor intermediare si a celei finale. Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina orice alte informatii considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de executie a lucrarilor de arhitectura. Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun pentru a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in conformitate cu cerintele impuse de documentatiile de contractare. Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant. Inaintea inceperii lucrarilor, antreprenorul poate prezenta si o alta propunere de tehnologie de executie fata de cea prevazuta in proiect, dar va trebui sa o supuna spre aprobare proiectantului si investitorului. Noua tehnologie, propusa si aprobata, va respecta conditiile de calitate impuse de lucrarea respectiva. Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea lucrarilor, sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii, ca urmare a aparitiei unor materiale sau tehnologii noi. In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia muncii si cele de prevenire a incendiilor. Standarde i Normative de referin Sub acest titlu vor fi mentionate standardele, normativele si alte prescriptii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste si verificari. La acestea se adauga urmatoarele, cu aplicabilitate generala STAS 388-80 Ciment Portland STAS 790-84 Ap pentru mortare i betoane STAS 1030-85 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli STAS 1139-87 Borduri din beton pentru trotuare STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare i betoane cu liani minerali
88
Acte normative privind calitatea Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii; Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor". HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor" Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de calitate in constructii-montaj publicatein Buletinul Constructiilor nr. 8/1987. C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (BC -2/1986) Plansele care guverneaza lucrarea: -Plan situatie propusa -Plan trasare -Detalii tehnic suprafata pietris Mostre i testri nainte de comandarea i livrarea oricror materiale la antier, se vor pune la dispoziia Consultantului, spre aprobare, urmtoarele mostre: Borduri din beton prefabricate; mostre cu finisajul i culoarea specificate. Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant se nelege aprobarea cimentului i agregatelor, precum i alegerea culorilor. Toate elementele prefabricate vor fi confecionate din materialele aprobate. Materiale -Agregate -pietris,nisip, -Borduri beton cu dimensiunile 50/10/15 cm -Mortar M100 T Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu garantie de lunga durata data de furnizor; producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.) sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995; producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde este cazul); sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale. Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in santier pentru certificarea lor inainte de punere in opera.
89
Livrare, depozitare, manipulare Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate. In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate. Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara. Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea, depozitarea si protectia materialelor si produselor respective. Executarea lucrarilor Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini, tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare. Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind executia lucrarilor respective. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume: trasare decopertare sapaturi umplutura cu balast umplutura cu nisip umplutura pietris Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea profesiei. Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii calitatii. Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor. Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe santier.
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI DE PAVAJE ALEI n conformitate cu: Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii aferente HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996. HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente. OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii. GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 Faza din lucrare supus obligatoriu controlului Predare primire amplasament INFR AST RUC Trasare TUR Execuie spturi A ALEI SUR AST RUC TUR A ALEI Umpluturi de pamnt Fundaie de balast B,E,P Montarea borduri B,E,P Particip la control B,E,P B,E,P B,E,P B,E,P Documentele de atestare a controlului P.V.R msurtori P.V. msurtori P.V.L.A. P.V.L.A. msurtori P.V.L.A. msurtori, analize P.V.R. observare
buletin
91
Montat pavele ecologice pe strat B.E. P. de nisip
P.V.L,A. msurtori, observare
Verificari in vederea receptiei lucrarilor Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelo de sarcini respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de antreprenor (prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere) Se vor efectua verificari: a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile. b. La terminarea unei faze de lucru c. La receptia preliminara a obiectelor Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondenta intocmai a acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si tolerantelor admisibile prevazute de acestia. Rezultatul veriflcarilor si receptiilor de precum si concluziile privind posibilitatea continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat deopotriva de antreprenor si investitor. Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul deprocese verbale. Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de procese verbale de lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o nota de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecventele prescrise. La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor stau urmatoarele acte normative generate: Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 - publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC 28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
92
1.7.Masuratori si decontare Nu se vor putea deconta acele lucrari pentru care nu se vor prezenta procesele verbale care sa ateste elocvent ca lucrarile respective sunt de calitate conforma cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare sau ca, in urma remedierilor facute, au fost aduse in aceasta situatie. 1.8.Masuri de tehnica securitatii muncii La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari, mentionate in normativele care o guvemeaza. Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii" aprobata de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995; Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7. 11.1978. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje, indicativ I.M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996. 1.9.Masuri de protectie contra incendiului C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994 HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR 114/2000; HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii; Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea incendiilor"; P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor; DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001. La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative mentionate. 1.10.Generalitati Realizarea ariilor dalate proiectate, aleilor se va realiza intr-un sistem durabil dar cu costuri reduse prin montarea de dale din beton colorat prefabricate, bordurate cu borduri inguste de beton cu dimensiunile de 50/10/15 cm. 1.11. Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare. Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant.
93
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75. Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale fiind conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei. Sapatura se va incepe numai dupa protejarea retelelor si a materialului vegetal existent impotriva deteriorarii. Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa caz si anume: -defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta; - evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului; -executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor de lucru; 1.12.Trasarea Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de specialiti topo, pe baza planurilor elaborate de proiectant, conform cu planurile de trasare aferente fiecarei locati in parte. Locatiile in care se vor construi dalaje din beton sunt prezentate in tabelul urmator: 1.13.Executarea umpluturilor compactate Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamantuni coezive, bine compactate cu maiul de mana sau cu maiul mecanic, in straturi succesive de 20-30 cm grosime. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contracturi mari, argile moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, etc. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare admitandu-se variatii de 2%. Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor "Normativului pentru venificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" - Indicativ C.56/85 si a Normativului C.29/85. La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" - Indicativ C. 16/84. 1.14.Receptionarea lucrarilor de terasamente Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in conformitate cu Normativul C.56/85. La receptionarea terasamentelor executate in pamanturi sensibile la umezire se va controla daca s-au respectat si consemnat in procesele verbale de lucrari ascunse, prevedenile din Normativul P.7/92
94
1.15.SUPTAFATA UZURA PIATRA NATURALA Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul proiect: alei suprafata pietris Materiale si produse : -pietris; -nisip -agregate naturale
Pietris, agregate naturale Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna Nisip Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna 1.16.Executarea lucrarilor Conditii tehnice de calitate Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice, respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu recomandarile producatorului. Controlul si pregatirea stratului suport Suportul trebuie sa fie plan, stabil, fara urme de grasimi si fara depuneri saline din infiltratii. Se interzice inceperea lucrarilor inainte de verificarea in intregime a suportului. Prepararea mortarelor Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice". Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie etanse; -sa fie curate; -sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida; Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in : -dispozitive asezate la nivelul solului; -dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si
punerea in lucrare a mortarelor sa se faca : -in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza; -in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza. Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare . Realizarea pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere etapele si recomandarile producatorului prevazute in tehnologia de aplicare. Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C. Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de 2m. 1.17.Asigurarea cerintelor de calitate Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr.10/1995 Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii Cerinta B - siguranta in exploatare. In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor. 1.18.Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor, refacerea/protectia mediului Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea in europubele. Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social. Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii superioare celor actuale: -Va scdea gradul de poluare al aerului; -Se va reduce volumul de praf; -Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor; -mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i civilizat; -Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto. -Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.
96
1.19.Masuri de protectia muncii Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari. Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
Intocmit : Ing. Ferenc Korodi
97
5.RESURSELE UMANE SI MATERIALE NECESARE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR Resursele umane si materiale necesare desfasurarii in cele mai bune conditii a lucrarilor de executie si asistenta tehnica in cadrul amenajarii peisagistice a PARCULUI 1 DECEMBRIE Executantul trebuie sa detina capacitati suficiente si cuprinzatoare pentru a preveni si a anula orice posibil risc ce ar putea aparea in procesul de executie si asistenta tehnica. Resursele umane cuprind: - 1 RTE ( responsabil tehnic executie) - 1 CQ ( responsabil tehnic calitate) - 1 manager sisteme de calitate - 1 arhitect peisagist- urbanist - 1 inginer horticol - 1 inginer silvic - 1 inginer constructor - 1 inginer electrice -1 arhitect - 1 inginer protectia mediului - 1 inginer instalatii - 20 muncitori arboricultori, floricultori - 20 muncitori pavatori - 3 muncitori zidarie - 3 alpinisti utilitari - 20 muncitori necalificati In tabelul de mai jos este prezentat modul de alocare a resurselor umane implicate in rezolvarea sarcinilor solicitate : EXPERT CHEIE ATRIBUTII RTE ( responsabil tehnic -urmareste si verifica executia lucrarilor derulate executie) -verifica si avizeaza fisele si proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare a lucrarilor, planurile de verificare ale executiei, programul de realizare a lucrarilor -tine evident lucrarilorpe care le coordoneaza ethnic -participa la inspectii si verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de acestia CQ ( responsabil ethnic calitate) -urmareste si verifica ca executia sa se faca conform proiectului si caietelor de sarcini -executia sa fie conform normativelor, standardelor si legislatiei in vigoare -este reprezentanrul Managerului de Proiect pentru sistemul de calitate si are libertatea si autoritatea necesara pentru a implementa si mentine unitatea si/sau cerintele de calitate; -evalueaza cerintele de calitate incluse in oferta de contract si le transfera catre furnizori / subcontractori; -interactioneaza cu beneficiarul/consultantul cu privire
98
manager sisteme de calitate
arhitect -peisagist
inginer horticol si silvic
la aspectele de calitate; -pregateste procedure de asigurare si control de calitate si se asigura ca sunt insusite si implementate; -planifica, implementeaza si face oficiale supervizarile si inspectiile effectuate intern si la furnizori/ subcontractorii de proiect; -identifica si inregistreaza neconformitatile ----referitoare la activitatile si sistemului de management; -elaboreaza si executa proiecte: amenajarea teritoriului, parcuri, gradini, etc. -elaborarea documentatiei SF., P.T., P.A.C., D.D.E. -elaboreaza si executa documentatii P.U.D., P.U.Z., P.U.G. necesare autorizarii; -urmareste executia lucrarilor de amenajare utilitara, peisagera si solutionarea problemelor de executie si proiectare. - instruieste muncitorii la locul de munca; executa masuratori in vederea raportarii proiectului pe teren; raspunde: -de calitatea lucrarilor executate la client -de plantele si materialele transportate la lucrari -de echipa de muncitori cu care efectuiaza lucrarile -de respectarea termenilor de executie
inginer constructor -planifica, organizeaza si monitorizeaza activitatile desfasurate n scopul realizarii proiectului din punct de vedere al cantitatii, calitatii si respectarii termenelor; - studiaza detaliile de proiectare si documentatia tehnica necesara pentru lucrarile de constructie pe specialitatea sa; -verifica buna executie n conformitate cu normativele n vigoare; -ntocmeste programele de lucru, necesarul de materiale, procesele verbale;
inginer electrice
-raspunde de executarea la timp si de calitatea lucrarilor incredintate; -urmeaza activitatea de executie din santier conform proiectului de realizat; -analizeaza proiectul si ofera solutii tehnice pentru
99
inginer protectia mediului
imbunatatirea acestuia; -intocmeste necesarul de material pentru aprovizionare Manager sistem de mediu persoan desemnat de conducerea organizatiei pentru a asigura managementul de mediu ansamblul activittilor care determin politica n domeniul protectiei mediului, obiectivele si responsabilittile, si care le implementeaz n sistemul de management de mediu (SMM) prin mijloace cum ar fi planificarea obiectivelor de mediu (elaborarea programelor de mediu), supravegherea si controlul realizrii programelor de mediu, asigurarea protectiei factorilor de mediu, mbunttirea performantelor de mediu ale organizatiei -colaboreaza cu Directorul Tehnic la intocmirea planului de servicii in constructii ale societatii pentru anul viitor, asigurand in acest scop conditiile tehnice, dotarile necesare in corelatie cu fondul de timp disponibil; -organizeaza sectoarele de activitate si distribuie sarcini pentru acoperirea timpului efectiv de lucru al personalului din subordine; -controleaza aplicarea corecta a prevederilor ISO 9001,14001,18001; -supravegheaza si controleaza respectarea disciplinei tehnologice si respectarea normelor in cadrul lucrarilor de constructii si de executarea la timp si de calitate a lucrarilor incredintate; -urmareste activitatea de executie din santier conform proiectului de realizat; analizeaza proiectul si ofera solutii tehnice pentru imbunatatirea acestuia; -intocmeste necesarul de materiale pentru aprovizionat; -propune masuri de eficientizare a consumurilor specifice de materiale si propune, pentru eficientizarea activitatii personalului din subordine, completarea cu echipamentele si aparatura necesare; -raporteaza Directorului Tehnic situatiile financiare ale proiectelor realizate; -prezinta Directorului Tehnic, informari, rapoarte si situatii privind activitatile desfasurate de echipele subordonate si rezultatele obtinute de acestea, pe perioade calendaristice, conform procedurilor firmei; -raspunde de corectitudinea folosirii materialelor in cadrul desfasurarii lucrarilor si finalizari acestora; -raspunde de integritatea si corecta folosire a utilajelor din dotare; -raspunde de efectuarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca si situatiilor de urgenta,
100
inginer instalatii
organizarea, analiza si urmarirea respectarii dispozitiilor legale privind accidentele tehnice si accidentele de munca; -raspunde de indrumarea si verificarea activitatii pentru buna intretinere a utilajelor; -colaboreaza cu Departamentul de resurse umane pentru angajarea personalului din subordine, evaluarea si specializarea/ formarea continua a acestuia; muncitori arboricultori, floricultori -practicanii unei astfel de ocupaii Ornamenteaz spaiile amenajate n jurul unor construcii publice sau private, cu ajutorul uneltelor manuale i mecanice de grdinrit Sarcini principalere -ornamenteaz spaiile amenajate n jurul unor construcii publice sau private, cu ajutorul uneltelor manuale i mecanice de grdinrit. -urmrete proiectele de amenajare a spaiilor verzi, pentru a stabili unde trebuie plantat gazon, flori sau arbuti. -pregtete solul cruia i adaug ngrmintele necesare. -planteaz bulbi, semine, plante cu flori, iarb, arbuti i arbori, folosind diverse unelte de grdinrit. -insmneaz terenul pentru gazon sau planteaz buci de gazon ca atare. -intreine spaiile verzi i aleile, spnd, plivind, greblnd peluzele, ndreptnd i ornnd rondourile de flori. -ud gazonul, plantele i arborii cu ajutorul unor stropitori, sau sisteme de irigat portabile. -amestec i pulverizeaz ngrminte, erbicide sau insecticide pentru ntreinerea gazonului,arborilor i arbutilor, utiliznd pulverizatoare manuale sau automate. - toaletarea arbutilor i arborilor, respectiv a gardurilor vii, folosind foarfeci de tuns manual sau electrice i fierstraie. -cosete i uniformizeaz peluzele/gazonul, folosind cositoare sau maini de tuns iarba. -ingrijete gazonul, asigurndu-se c solul are compoziia necesar pentru a permite un drenaj adecvat i a susine soiurile de iarb plantate.
muncitori zidarie -planificarea activitii zilnice -aplicarea normelor de sntate i securitate n munc, de protecie a mediului i de PSI
-organizarea locului de munc -intreinerea strii de funcionare a echipamentelor de lucru GENERALE PE DOMENIUL DE ACTIVITATE -asigurarea calitii lucrrilor executate -executarea lucrrilor de demolare a zidriei -prepararea mortarelor pentru zidrii i tencuieli -executarea zidriilor simple -executarea zidriilor din piatr natural -executarea zidriilor de complexitate medie -executarea zidriilor de mare complexitate -executarea tencuielilor simple -executarea tencuielilor decorative -executarea tencuielilor de mare complexitate SPECIFICE alpinisti utilitari echipeaz corzile, execut noduri, organizeaz locul de munc, execut manevre n coard, ntreine echipamente, gestioneaz documente, efectueaz salvri simple i complexe. -procedurile de ntreinere sunt aplicate cu rigurozitate, n funcie de tipul echipamentului. -aplicarea procedurilor de ntreinere se face n funcie de perioada de solicitare a echipamentului. -curenia tuturor echipamentelor este pstrat n permanen, prin folosirea unor materiale, echipamente i substane specifice. -procedurile de ntreinere sunt aplicate innd cont de instruciunile din fia postului. -colaboreaza cu Departamentul de resurse umane pentru angajarea personalului, scolarizarea si specializarea acestuia. -anun n cel mai scurt timp pe seful su ierarhic de producerea unor avarii sau accidente i acioneaz imediat pentru lichidarea avariilor sau accidentelor, in conformitate cu legile in vigoare i a normelor SMC, SMM, SSM. -particip la instructajul periodic privind prevenirea si protecia sntii in munc (SSM) i situaii de urgen fcut de conductorul locului de munc i semneaz fiele de luare la cunotin potrivit Legii 319/2006 privind securitatea i sntatea n munc i a Legii nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor. Informeaz asupra neconformitilor -informarea asupra neconformitilor se realizeaz cu promptitudine, pentru remedierea sau nlocuirea
acestora. -defectarea echipamentelor este raportat persoanelor abilitate. -informarea privind neconformitile este clar, la obiect, fiind menionate toate elementele relevante. muncitori necalificati -rspunde de ndeplinirea intocmai si la timp a normelor de lucru, cu privire la lucrarile de sapat manual, plantat, semanat, palisat, tutorat, copilit, cirnit, ciupit, combaterea bolilor si daunatoarelor, taiere de rodire, inlocuit plante talie mica (mare), in general lucrarile horticole, asumate n condiiile utilizrii cat mai eficiente si in deplina siguran a uneltelor, sculelor si dispozitivelor ncredinate. -asigur ntreinerea i exploatarea corespunztoare potrivit crii tehnice a sculelor, uneltelor, dispozitivelor cu care lucreaz; -rspunde nemijlocit de funcionarea n condiii de siguran i potrivit programului de lucru aprobat, a sculelor, uneltelor i dispozitivelor avute n primire; -cunoate caracteristicile constructive i funcionale ale sculelor, uneltelor, dispozitivelor cu care lucreaz i aplic normele de funcionare i ntreinere ale acestuia, de protecia muncii i protecia incendiilor; -stie s acioneze si acioneaz promt n cazul apariiei unor incidente legate de sculele, uneltele, dispozitivele din dotare; -se prezint la serviciu la timp i n deplina capacitate de munc pentru a putea executa n bune condiii sarcinile care i revin -poarta permanent pe durata programului de lucru echipamentul de lucru i cel de protecie adecvat. -manifest un comportament civilizat n relaiile cu sefii si colaboratorii societii. -aduce de ndat la cunotina conductorului locului de munc orice neregul, defeciune, anomalie sau alt situaie de natur s constituie un pericol n sigurana activitii sau orice eveniment perturbator asupra ndeplinirii sarcinilor de serviciu; -respect disciplina i ordinea pentru evitarea accidentelor de orice natur; -anun n cel mai scurt timp pe seful su ierarhic de producerea unor avarii sau accidente i acioneaz imediat pentru lichidarea avariilor sau accidentelor,
in conformitate cu legile in vigoare i a normelor SMC, SMM, SSM. -particip la instructajul periodic privind prevenirea si protecia sntii in munc (SSM) i situaii de urgen fcut de conductorul locului de munc i semneaz fiele de luare la cunotin potrivit Legii 319/2006 privind securitatea i sntatea n munc i a Legii nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor -nu paraseste punctul de lucru fara aprobarea sefului direct -la lucrarile ce se efectueaza in orase, comune, pe artere de circulatie intensa (scuaruri, alei, pastile, etc) respecta intocmai prevederile noului Cod Rutier -respecta si alte decizii, dispozitii si ordine de lucru date de seful direct (nespecificate in prezenta fisa a postului) in functie de specificul fiecarui punct de lucru. -cunoate i aplic politicile de Calitate, Mediu si Sntatea i Securitate n Munc (SSM) a societii, aplicabile in activitate proprie; -rspunde de material atunci cnd aduce atingere valorilor materiale ale societii, iar dac pagubele au fost cauzate printr-o fapt ce constituie infraciune, rspunderea se stabilete conform legii penale
Resursele materiale trebuie sa cuprinda toate mijloacele necesare desfasurarii in conditii optime a activitatilor: - 5 platforme (min. 3,5 t.) - 3 utilaje multifunctionale - 3 autobasculante - 1 platforma ridicatoare ( min. 14 m) - 1 buldoexcavator - 1 tocator crengi - 1 nivela laser - 1masina insamantat gazon - 2 cinsterne - 2 motocultoare - 1 utilaj montat pavaj Intocmit: Ing. Peisagist Ionut Catescu
104
CAPITOLUL6. AFERENTE
GRAFICUL
DE
ESALONARE
AL
LUCRARILOR
CU
VALORILE
6.1. Esalonarea lucrarilor de executie Amenajarea PARCULUI UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR comporta o serie de lucrari care se deruleaza succesiv sau simultan (in zone diferite ale aceleiasi amenajari). Executia lor este conditionata de lucrarile de terasamente si lucrarile de constructii privind amenajarile tehnice-edilitare si dotarile cuprinse in proiect (instalatiile de apa; instalatiile electrrice; aleile dalate). Esalonarea lucrarilor este urmatoarea: a) organizare santier b) realizare alei c) realizare sistem automat irigatii d) realizare sistem de iluminat e) montare mobilier urban f) executie plantatii g) insamantare gazon h) receptie lucrare Cantitatile de lucrari au fost determinate prin masuratori pe planul de situatie ale Parcului Bejan si prin calculele aferente. Pe baza acestor cantitati a fost intocmita masuratoarea ce sta la baza listei de cantitati de lucrari. In cadrul listei de cantitati proiectantul a completat coloanele ce cuprind cantitatile masurate si articolele procesului tehnologic. 6.2. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE ; GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTITIEI Durata de realizare a lucrrilor cuprinse n proiect este de 5 luni.
105

Memoriu Suceava Ptde-2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Suceava Ptde-2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Suceava Ptde-2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMENAJARE PARCUL UNIVERSITATII SI ZONE VERZI B-DUL 1DECEMBRIExCALEA OBCINILOR , MUNICIPIUL SUCEAVA , JUDETUL SUCEAVA Faza: P.T.+D.E.

BENEFICIAR : PRIMARIA MUNICIPIULUI SUCEAVA

PROIECT TEHNIC DETALIU DE EXECUTIE

DATA ELABORARII: APRILIE 2011

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

CUPRINS A. PIESE SCRISE-VOLI.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

AMENAJARE ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE x CALEA OBCINILOR

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

sc.1:10 sc. 1:10 sc. 1:5

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Capitolul 1. DATE GENERALE

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

B. ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE X CALEA OBCINILOR (SUPRAFATA: 3973 mp)

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Caracteristicile principale ale zonei A. PARCUL UNIVERSITATII ( SUPRAFATA 9558 mp )

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

B. ZONE VERZI B-DUL 1 DECEMBRIE X CALEA OBCINILOR ( SUPRAFATA 3973

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Caracterizarea materialului vegetal propus:

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Intocmit Ing.Peisagist Ionut Catescu

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Intocmit: Ing. Radu Ciribasa

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

INTOCMIT ing. Cristian Caita

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Spatii verzi = 10852 mp

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

STAS 1709/1-90 STAS 1913/1-82

STAS 662-89 SR 667-2001

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

STAS 10144/1-90 STAS 10144/3-91 STAS 10144/2-91

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Intocmit : ing. Ferenc Korodi

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

SC GARDEN CENTER GRUP S.R.L.

Diam. min. al bulg. (mm) 275 330