Caiet de Sarcini Constructii

Bistria , Cart. Unirea Nr.
303 A, Jud Bistria Nsud

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382
e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

1

FIA DOCUMENTAIEI

Documentatie -Proiect tehnic de executie
-Caiet de sarcini-
Lucrarea coala general cl I-VIII Poiana Negri -
Continuare lucrari
Localitatea Poiana Negri

Beneficiar - coala general Poiana Negri

Proiectant - S.C Proiect 90 S.R.L Bistrita
ef proiect: ing. Moisil Emanuil.

Colectiv -: arh. Podar Petru
sing. Szekely Pavel
ing. Cisma Mircea
th. Mang Mihai

Elaborat -2013

Bistria , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistria Nsud
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

2

CAIET DE SARCINI
coala general cl I-VIII Poiana Negri - Continuare lucrari
POIANA NEGRII J UD SUCEAVA

CAP. I PREVEDERI GENERALE

1. Solutia proiectata;
2. Prevederi generale de executie si receptie
3. Prevederi privind tehnologii de executie
4. Protectia muncii

CAP.II. STRUCTURA DE REZISTENTA

1. Generalitati
2. Lucrari de subzidire a fundatiilor
3. Lucrari de cofraje si sustineri
4. Lucrari de armare a betonului
5. Beton. Beton armat
6. Lucrari de executare a drenurilor
7. Lucrari de torcretare a segregarilor
8. Consolidare pereti prin camasuire
9. Lucrari de completare si consolidare sarpantei din lemn

CAP. III. ARHITECTURA
1. Lucrari de zidariei
2. Mortare pentru zidarii si tencuieli
3. Tencuieli interioare si exterioare
4. Zugraveli si vopsitorii
5. Pardoseli;
6. Placaje
7. Montaj tamplarie
8. Geamuri
9. Sistem termoizolant
10. Confectii metalice

CAP.IV CONDITII DE CALITATE ASUPRA MATERIALELOR PUSE IN OPERA

CAP.V URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

3

CAP. I. PREVEDERI GENERALE

1. SOLUTIA PROIECTATA
Scoala generala clasele I VIII este conceput astfel incit sa asigure cele mai bune conditii de confort , finisaje si
dotari conform normelor in vigoare , beneficiind de toate utilitatile necesare. Fiecare sala de clasa dispune de un spatiu
adecvat astfel incit sa fie asigurate conditiile de amplasare a mobilierului necesar a luminii naturale si volumului de aer
necesar.
Grupurile sanitare au fost amplasate astfel incit sa poata fi ventilate natural si cat mai apropiate pentru a se putea
realiza o singura coloana de alimentare cu apa
Scoala generala clasele I VIII se dezvolta in regim de inaltime P + 1E pe o structura din zidarie BCA , stilpi , grinzi
si plansee monolite
Zidaria interioara din caramida de tip GVP de 25 cm grosime cu mortar M25 Z la interior si BCA de 35 cm tip
GBN 35 la exterior,.
Planseele sunt realizate in solutie monolita din beton armat de 13 cm grosime
Fundatiile sint izolate sub stilpi de tip bloc si cuzinet ( 180 x 180 ) si continui sub ziduri .

In urma executarii lucrarilor descrise mai sus au rezultat o serie de deficiente ( v PT ) urmind a se lua o serie
de masuri de remediere dupa cum urmeaza
1 Lucrari de interventii privind consolidarea fundatiilor
Pentru consolidarea fundatiilor si eliminarea apelor freatice concomitent cu coborirea nivelului freatic se impun
urmatoarele
1.1 Lucrari de sapaturi la baza fundatiilor si montarea de dren perimetral cu tubutri PVC cu diametrul
de min 200 mm coborite la nivelul talpii de fundatii pentru preluarea apelor meteoritice si coborirea nivelului freatic
1.2 Realizarea de trotuare perimetrale in jurul cladirii pentru indepartarea apelor rezultate din
precipitatii si scurse de pe cladiri
1.3 Subzidirea fundatiei izolate din axul S-11 ( v. plansa )pe inaltime de 1,00 m cu beton simplu
C20/25 si ciment corespunzator clasei de agresivitate a apelor freatice cu masuri de sprijinire pe cele doua directii
1.4 Torcretarea elevatiilor segregate cu mortar M300,armat cu plasa sudate din STNB u4 si ochiri 10
x 10 cm .

2. Lucrari de interventii privind desfacerea si refacerea unor ziduri
In acest caz se propun urmatoarele lucrari
2.1 Desfacerea zidurilor de 12.5 cm , refacerea umpluturii si ingrosarea pardoselii in zona noilor ziduri
si refacerea zidurilor ( v. plansa )
2.2 Desfacerea zidurilor de 25 cm , refacerea umpluturii, tasarea acestia , realizarea fundatiilor
necesare si refacerea pardoselii, urmata de refacerea zidurilor cu masuri de sustinere grinda-centura planseu ( v.
plansa )
2.3 Camasuirea zidurilor din BCA ce prezinta denivelari cu mortar M100,armat cu plasa sudate din
STNB u4 si ochiri 10 x 10 cm
3. Lucrari de interventii privind completarea si consolidarea sarpanteidin lemn
Pentru completarea si consolidarea sarpantei din lemn se vor prevedea contrafise pe directia
longitudinala, si clesti pe directia transversala in dreptul popilor.
Invelitoarea se va completa prin realizarea de jgheaburi si burlane.

Pentru terminarea lucrarilor la obiectivul in cauza se vor urmarii solutiile tehnice descrise mai jos
1 Pentru realizarea Conditiilor termice
Din punct de vedere termic obiectivul se afla amplasat in -zona IV climatica cu Te = - 21
0
C conform C1007 / 1-97 . In
aceste conditii se urmareste asigurarea confortului termic astfel :
-pentru pod se asigura R0 nec >3 m
2
K / Wcu vata minerala rigida G100 de 15 cm grosime ce asigura
Ref = 3.13 m
2
K / W
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

4
-pentru peretii exteriori se asigura confortul termic prin realizarea acestoras din BCA de 35 cm
grosime de tip GBN 35 cu dimensiunile de 35x60x25 cu urmatoarele caracteristici = 0.14W/m
2
*
o
K

2 Pentru realizarea Finisajelor
Pardoseli gresie in spatiile de circulatie , parchet in salile de clasa, salile profesorilor , cabinete
Tencuieli driscuite fin zugraveli lavabile
Timplarie din PVC si geam termopan la exterior , usile interioare din lemn stratificat
Betonotyp la peretii salilor de clasa si coridoare de circulatie pe o inaltime de 1.50 m de la pardosea si rigips in
rest inclusiv la tavane.
Faianta la peretii grupurilor sanitare pe o inaltime de 1.50m.
Invelitoarea va fi realizata din tabla ondulata imitatie de tigla , montata pe o sarpanta confectionata din lemn.
Apele meteorice vor fi dirijate la nivelul terenului prin intermediul jgheaburilor si al burlanelor confectionate din tabla
zincata de 0,5 mm grosime.

2 . PREVEDERI GENERALE DE EXECUTIE SI DE RECEPTIE A LUCRARILOR
Constructorului ii revine intreaga responsabilitate pentru toate operatiile executate pe santier pentru
procedeele de executie utilizate si pentru calitatea materialelor inglobate.
Constructorul va executa lucrarile in conformitate cu detaliile tehnice de executie, cu prevederile din caietul de
sarcini si din standardele si normele tehnive in constructii.
Documentatia tehnica de executie va putea fi adaptata sau modificata de antreprenor numai cu aprobarea
investitorului si a proiectantului.
De asemenea, inlocuirea oricarui material prevazut in proiect cu alt material simular, se va face numai cu
acordul scris al investitorului si proiectantului.
Constructorul dupa acceptarea ofertei va prezenta investitorului spre aprobare , un grafic de executie a
lucrarilor in care acestea sunt esalonate in ordinea tehnologica a executiei si Planul Calitatii specific lucrarii.

Planul Calitatii va avea minimurmatoarea structura:
-obiectivele calitatii ce trebuie atinse ( scop , domeniu);
-responsabilitatile specifice in timpul derularii lucrarii;
-procedurile / instructiunile tehnice si metodele de lucru ce trebuie aplicate;
-controalele , incercarile , examinarile si documentele de referinta pentru aceste operatii proceduri de
control , norme , specificatii , etc.
-diagramele de flux a desfasurarii procesului de executie, pe faze principale;
-definirea fiselor de control ( de urmarire) in care se confirma realizarea fazelor de verificare si control
a calitatii lucrarilor.
Constructorul are obligatia sa stabileasca toate relatiile care reglementeaza raporturile cu subantreprenorii si
este raspunzator fata de investitor pentru respectarea de catre subantreprenori a prevederilor si obligatiilor legale si
profesionale.
Constructorul va comunica investitorului numele responsabilului tehnic cu executia atestat tehnico-profesional ,
care va verifica lucrarile din partea sa.
Constructorul va asigura echipamentele de incercare , resurse umane si materiale pentru examinarea ,
masurarea si testarea lucrarilor executate si a materialelor folosite in conformitate cu Planul de control al calitatii , cu
documentatia de executie sau la solicitarea proiectantului , investitorului si organelor de control .
Constructorul are obligatia sa anunte proiectantul si investitorul in vederea verificarilor calitative ce se impun la
lucrarile ce devin ascunse iar in cazul fazelor determinante va anunta in scris pe langa investitor si proiectant si
Inspectoratul de stat in constructii teritorial in vederea obtinerii atestarii de a trece la faza urmatoare.
Investitorul si proiectantul vor supraveghea desfasurarea lucrarilor in conformitate cu prevederile Legii 10 /
1995-privind calitatea in constructii si cu prevederile contractului. Acestora li se asigura accesul oriunde constructorul
desfasoara activitati legate de realizarea obligatiunilor contractuale.
Investitorul va fi reprezentat pe santier pentru o supraveghere tehnica adecvata printr-un diriginte de
specialitate autorizat.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

5
Pe parcursul executiei lucrarilor investitorul are dreptul sa dispuna in scris:
-indepartarea de pe santier a oricaror materiale ce sunt calitativ necorespunzatoare;
-inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu altele corespunzatoare;
-indepartarea sau refacerea oricarei lucrari sau parti de lucrare necorespunzatoare din punct de
vedere calitativ.
La terminarea lucrarilor , constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii , surplusurile de
materiale , deseurile si lucrarile provizorii. La desfintarea lucrarilor de organizare de santier terenul va fi predat de catre
constructor in aceiasi stare in care a fost primit la inceperea lucrarilor.
La terminarea lucrarilor de constructii , constructorul va notifica investitorul ca sunt indeplinite toate conditiile
de receptie a lucrarilor , solicitand convocarea comisiei de receptie la terminarea lucrarilor.

3. PREVEDERI PRIVIND TEHNOLOGII DE EXECUTIE:
La realizarea lucrarilor se vor folosi tehnologii de executie obisnuite specifice acestor genuri de lucrari ,
respectand in totalitate reglementarile tehnice in vigoare si procedurile tehnice de executie emise de constructor si
avizate de responsabilul tehnic cu executia si de persoane agreate in acest sens.

4. PROTECTIA MUNCII
La realizarea lucrarilor de constructii montaj se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de
Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii , aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9 / N / 1993.
Se va acorda o atentie deosebita capitolelor privind:
-Instructajul de protectia muncii;
-Transportul , manipularea si depozitarea materialelor;
-Executarea lucrarilor de subzidiri la fundatii ;
-Executarea lucrarilor de beton , beton armat ;
-Executarea lucrarilor de cofraje, esafodaje si schele;
-Executarea lucrarilor de dulgherie si sarpante;
-Executarea lucrarilor de tratamente biologice cu substante chimice ale elementelor din lemn ,
impotriva agentilor biologici , ignifugarea lemnului cu substante ignifuga omologate de organele PSI.

CAP.II. STRUCTURA DE REZISTENTA

1.GENERALITATI
In acest capitol se prezinta principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de
constructii aferente , materialele puse in opera, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca
aceste conditii au fost indeplinite.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de catre personalul tehnic
responsabil cu executia lucrarilor si factorii implicati in verificarea si intocmirea documentelor de control.
Controlul calitatii executiei pe santier presupune verificari in urmatoarele etape:
- inainte de inceperea executarii; lucrarilor
- pe parcursul executiei lucrarilor;
- la terminarea lucrarilor.
Verificarea executiei lucrarilor de constructii aferente se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si
de calitate prevazute de proiectul tehnic de executie si reglementarile tehnice in vigoare .
Verificarea calitatii executiei se face prin:
-constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor
utilizate si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice , precum si a agrementelor tehnice
pentru produsele noi;
-examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din punct de vedere al
pozitiei , formelor , dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate , inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile;
-verificarea rezultatelor incercarii probelor de control , prevazute in fisa de control tehnic de calitate si
in prescriptiile tehnice.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

6
Modul de efectuare a controlului si fazele de control a executiei ( in afara fazelor determinante care sunt
stabilite de proiectant si acceptate de Inspectoratul de stat in constructii ) sunt stabilite in Planul de control calitate ,
verificari si incercari si exemplificate in procedurile tehnice de executie in functie de planul calitatii intocmit de
antreprenor si de sistemul de conducere si asigurarea calitatii specific constructorului.
Incercarile efectuate pe materiale si semifabricate inainte de utilizare sau pentru confirmarea calitatii unor
materiale care prezinta dubii de calitate , precum si incercarile impuse prin normele tehnice pe parcursul executiei se
fac de catre constructor numai prin laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor Legii 10 / 1995 .
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
- pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca
ele sa devina ascunse prin acoperire (sau inglobate in alte categorii de lucrari sau elemente de constructii);
- la terminarea unei faze de lucrari;
- la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in caietele de sarcini sunt extrase din prescriptile tehnice de proiectare,
executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.
Principalele prescripatii tehnice, aplicabile la verificarile din prezentul caiet de sarcini sunt mentionate la fiecare
capitol in parte .
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in Normativul
pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56-85.
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespunzatoare acestora cu proiectul tehnic de
executie si a abaterilor admisibile , prevazute de acestea.
Dispozitile de santier, date de proiectant cu acordul investitorului si respectand normele legale in vigoare au
aceiasi putere ca si proiectul de executie , din punct de vedere al verificariilor efectuate.
Frecventele verificarilor sunt cele mentionate in reglementarile tehnice. In cazuri speciale , proiectantul poate
prevedea in mod justificabil - marimea acestor frecvente.
In cazul aparitiei pe parcursul executiei a unor neconformitati majore ce pot avea efecte asupra rezistentei si
stabilitatii constructiei ,asupra functionalitatii sau altor cerinte prevazute de Legea 10 / 1995, decizia asupra continuarii
lucrarilor sau demolarea /consolidarea lor va putea fi luata numai de proiectant cu acordul scris al investitorului.
Inregistrarea calitatii prin documente de atestare a calitatii intocmite pe parcursul executiei furnizeaza probe
obiective necesare asupra gradului de realizare a exigentelor de calitate , mai ales in cazul in care un element de
constructie devine ascuns prin efectuarea unor lucrari intr-o faza ulterioara.Toate documentele emise care atesta
calitatea lucrarilor executate vor fi depuse in Dosarul Calitatii. Dosarul Calitatii va contine numai documente originale ,
iar pentru o utilizare facila a acestor documente se va avea in vedere:
- codificarea documentelor pe tipuri si ordonarea lor pe obiecte ,;
-inborderarea si numerotarea documentelor si instituirea unui sistem de identificare a documentelor .
Dupa terminarea lucrarilor de constructii Constructorul va preda documentele ce atesta calitatea lucrarilor
executate beneficiarului prin proces-verbal de predare primire in vederea intocmirii Cartii tehnice a constructiei.

2. LUCRARI DE SUBZIDIRE A FUNDATIILOR
2.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta:
- STAS 6054-77 - Terenuri de fundatie. Adancime de inghet.
- STAS 2745-69 - Teren de fundatie. Urmarirea trasarii constructiilor prin metode topografice.
- C 169-88 - Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea
constructiilor civile si industriale .
- C16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.;
- P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;
- C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;

2.2.Lucrari pregatitoare
Inaintea lucrarilor de terasamente propriu zise se vor executa lucrari de amenajarea terenului si a platformelor
de lucru.Se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice, etc. din zona luandu-
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

7
se masuri de nedistrugere accidentala sau provocare a incendiilor.
Scurgerea apelor superficiale in perimetrul lucrarilor de sapatura va fi preintampinata prin executarea santurilor
de garda (in cazul unor debite reduse ale apelor de colectat se vor amenaja rigole).

2.3Executarea sapaturilor.
In timpul executarii lucrarilor de terasamente executantul are obligatia sa urmareasca atatstabilitatea masivelor
de pamint, cat si stabilitatea constructiilor si a instalatiilor invecinate.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie in timpul executiei se poate face numai cu acordul proiectantului.

Sapaturile se vor executa cu taluz cu respectarea urmatoarelor conditii:
- pamantul are o umiditatea naturala de 12-18% si se asigura conditii ca aceasta sa
nucreasca;
- sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;

2.4Executarea umpluturilor
Umpluturile compactate se refera la realizarea umpluturilor intre fundatii si la exterioriul cladirii si se vor
executa de regula din pamanturi aduse dintr-o groapa de imprumut.
Se interzice efectuarea umpluturilor din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura, maluri,argile moi, cu
continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari.
Se admite ca umiditatea pamantului pus in opera sa aiba o variatie de 2% fata de umiditateaoptima de
compactare.Determinarea grosimii stratului de compactare si a numarului minim de treceri se executa pe poligoane de
incercare.Pentru ca pamintul sa aiba umiditatea cat mai aproape de cea optima de compactare,umpluturile se vor
executa in straturi de 15-20 cm, se vor uda, dupa care se va compacta prin cilindrare sau prin vibrare.Umpluturile intre
fundatii si la exteriorul cladirii se executa imediat dupa decofrarea fundatiilor si executarea sistemului de izolatii si a
protectiei acestuia

2.5Executarea subzidiri
Subzidirea se realizeaz prin sparea i betonarea unor casete, pe tronsoane scurte, avnd o anumita ordine
stabilita anterior. Tronsoanele se vor sapa succesiv cu o lungime de 90 cm respectandu-se numaratoarea prestabilita,
cum de altfel se poate vedea pe plansa nr 2
. Adancimea de subturnare a tronsoanelor este de 100cm.
Subzidirea este executat tronsonat, dar devine continu formnd o nou fundaie sub toatfundaia existent
a construciei.
- intre dou tronsoane de sptur va exista cel putin 2 tronsoane nespate
- primele tronsoane spate i turnate vor fi n zona defectelor maxime ale fundaiei;- spturile ncep
de la margine i se nchid spre mijloc;
- in zonele de colt si intersectii de fundatii, sapatura si truranrea betonului se va face pe un tronson
careva cuprinde toate aripile intersectiei.

Betonul n subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos fa de nivelul tlpii fundaiei.
Talpa subzidirii se va ncastra 10 20cm n terenul bun de fundare.
Talpa fundatiei se va curata de pamant pentru a asigura contactul cu betonul nou turnat;
Dup ntrirea betonului, n spaiul rmas liber se bat pane de oel sau lemn de esen tare(stejar) pe
aproximativ 2/3 din grosimea pereilor.
Pentru fiecare tronson se vor bate dou pane.
Spaiul rmas liber se umple prin matare cu mortar de ciment M100T (uscat) (se recomand folosirea
cimenturilor expansive sau fr contracie).
Subzidirea se va executa cu beton C8/10.
ntre turnarea betonului n corpul subzidirii i executarea matrii trebuie s existe o perioada de minim 24 ore.
Pentru a evita apariia unor fisuri n timpul subzidirii, pereii din zidrie se vor sprijini provizoriu.
Dup executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor/crpturilor din pereii suprastructurii

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

8
2.6 Controlul si receptia lucrarilor
Controlul calitatii privind lucrarile de sapaturi presupune verificarea dimensiunilor, cotelor profilelor care
trebuie sa corespunda cu proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesulverbal de lucrari ascunse, ce
se anexeaza la cartea constructiei.Verificarea compactarii se va face de catre personal atestat apartinind unei institutii,
unuilaborator atestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren de fundare.
Verificarile compactarii se fac in urmatoarele faze
:- inaintea inceperii lucrarilor;
- pe parcursul executiei;
- in vederea receptiei finale;
- verificarile privind compactarea umpluturilor se face pe baza "Normativului pentruverificarea calitatii
si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente" C56-85 si a"Normativului C 29-85".
In toate cazurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor toate operatiile trebuie realizare intr-un timp cat mai scurt
inclusiv compactarea pamantului stabilizat pus in opera pentru ca umiditatea materialului sa nu se modifice cu mai mult
de 2% fata de umiditatea prescrisa in proiect.
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa normativul C.140-86 si STAS 1275-81.si
urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt- la lungime
4 mm- la latime
3 mm
Dimensiunile in plan si cotele de nivel cuprinse in proiect referitoare la corpurile de cladire existente sunt
rezultate din releveu. Toate cotele se vor verifica pe teren inainte de executie, iar pentru diferente mai mari de 3% se
va anunta proiectantul.
Cotele corniselor corpurilor existente sunt rezultate din releveu. Pentru orice neconcordantacare duce la
schimbarea solutiei de subzidire prezentata in proiect se va anunta proiectantul.
NOTA
Dup executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor/crpturilor din pereii
suprastructurii.
In ceea ce priveste receptia lucrarilor se va consulta normatuvul C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii
si receptia lucrarilor de constructi

3.LUCRARI DE COFRAJE SI SUSTINERI
- NE-012 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat;
- C11/74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje;
aferente.;

3.2. Tehnologia de executie:
Inainte de inceperea lucrarilor de cofraje se verifica calitatea lor , ele pot fi din lemn ( panouri tego) sau cofraje
metalice demontabile .
Cofrajele si sustinerile vor asigura obtinerea formei , dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admise de NE-012 / 1999.
Cofrajele si sustinerile vor fi suficient de rigide pentru a ramane stabile pana cand betonul atinge o rezistenta
suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare .
Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea unei
compactari corespunzatoare a betonului.
Ordinea de montare si demontare a cofrajelor va fi astfel stabilita incat sa nu produca degradarea elementelor
de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.Imbinarile dintre panourile de cofraj vor fi etanse.
Suprafata interioara a cofrajului va fi curata , substantele de ungere a cofrajului vor fi aplicate in straturi
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

9
uniforme pe suprafata interioara a cofrajului.
Manipularea , transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea
lor. Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant .
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor
3.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare vor consta in :
Control preliminar : controlandu-se calitatea panourilor de cofraj ( nu se admit panouri cu captuseli discontinue
, cu sistemul de rezistenta slabit , urechi de prindere slabite , etc);
Control in cursul executiei , verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
Control la terminarea executarii lucrarilor de cofrare care va consta in :
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajului si asigurarea etanseitatii acestora;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona ;
- pozitia cofrajelor , in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
- pozitia golurilor;
Dupa efectuarea controalelor se va incheia Procese verbale de receptie privind lucrarile ascunse
Decofrarea elementelor de constructii se va face atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta ,
respectiv:partile laterale ale cofrajului se pot inlatura dupa ce betonul are o rezistenta de min. 2,5 N / mmp , astfel incat
fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate. Celelalte termene vor corespunde prevederilor Codului de practica
NE-012/1999. Acestea se verifica prin incercarea epruvetelor de beton confectionate pentru aceasta faza si pastrate in
conditii similare de element.
In timpul decofrarii se verifica sa nu existe defecte de turnare ( goluri , zone segregate ) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate.
Dupa decofrarea elementele de beton se va trece la verificarea aspectului betonului care va cuprinde in
principal urmatoarele;
- aspectul betonului , semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare;
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
- distanta dintre diferite elemente;
- pozitia elementelor verticale , pozitia golurilor si a armaturilor care urmeaza a fi inglobate in
elemntele ce se toarna ulterior;
Se incheie procesul verbal de verificare a aspectului betonului si pozitionarea golurilor tehnologice si
de instalatii consemnandu-se in procesul verbal constatarile si modul de respectare a prevederilor proiectului.

4.LUCRARI DE ARMARE A BETONULUI
- STAS 438/1-89 - Otel beton , marci si conditii tehnice generale de calitate ;
- STAS 438/2-91 - Sarma trasa pentru beton armat;
- STAS 438/3/4-98 - Plase sudate pentru beton armat.
- NE-012 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton
precomprimat;
aferente.;
-C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton;
-C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;

4.2.Cerinte de executie
Tipurile de oteluri pentru confectionare de armaturi pentru betonul armat vor fi cele prevazute in standardele
de produs STAS 438/1-89 , iar utilizarea lor se va face conform proiectului tehnic si a planselor de armare.
Livrarea otelului beton pe santier se va face insotit de certificat de calitate / declaratie de conformitate
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

10
Otelurile pentru armaturi se vor depozita separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator , astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturilor;
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale ;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Controlul calitatii otelului beton la aprovizionare consta in :
- examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emis de furnizor;
- verificarea aspectului- calitatea suprafetei;
- verificarea dimensiunilor si profilului;
-i ndoirea la rece pe dorn;
- verificarea caracteristicilor mecanice .
Frecventa verificarilor se va face conform NE-012/1999.

4.3.Tehnologia de executie
Fasonarea barelor , confectionarea armaturilor si montarea carcaselor se realizeaza in conformitate cu
prevederile proiectului.
Armatura se va taia , indoi si manipula astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica ;
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contacte cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza vor fi curate si drepte , cele care sunt achizitionate in colaci se vor indrepta
inainte de a se trece la taierea lor.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate .Se interzice fasonarea armaturilor la
temperaturi sub 10 grade C . Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mmse vor fasona la cald.
Armaturile vor fi prevazute la capete cu ciocuri , respectiv cu indoire la 180 pentru OB 37 si la 90 la PC 52.
Pentru etrieri si agrafe indoirea se face la 135 sau 180.
Inadirea armaturilor se face prin sudura sau suprapunere si in conformitate cu prevederile proiectului.
Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuite si conform prevederilor
Normativului C28-84 in care sunt indicate lungimile minime ale cordoanelor de sudura si conditiile de executie.
La inadirea prin bucle raza de curbura interioara a buclelor va respecta prevederile STAS 10107/0-90.
In cazul in care nu se dispune de sortimentele din proiect si diametrele prevazute se poate proceda la
inlocuirea acestora , dar numai cu acceptul proiectantului.

4.4.Montarea :
Montarea armaturii se poate face numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor .La montarea armaturii se
vor asigura conditii pentru buna desfasurare a turnarii betomului , prin:
-crearea la intervale de 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita
patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;
-crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului ( min.2,5 x vibrator) la interval de max. 5 ori
grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
Amaturile se vor monta in pozitia prevazuta din proiect si se va asigura mentinerea lor in timpul turnarii
betonului cu distantieri , agrafe , capre, etc.
La incrucisari barele de armare , etrierii , agrafele se vor lega cu sarma neagra de 1-1,5 mm sau prin sudura
electrica prin puncte.
Abaterile limita la armaturi sunt cele prevazute de NE-012/1999.

4.5.Controlul executiei si verificari :
La terminarea montarii armaturilor se verifica :
- numarul diametrul si pozitionarea armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor;
- distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;
- pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

11
- calitatea sudurilor si marcarea lor;
- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
- modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
- pozitia si modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;
Dupa receptia de catre factorii implicati a lucrarilor de armare se va incheia proces verbal de receptie calitativa
a lucrarilor ce devin ascunse sau faza determinanta in baza efectuarii verificarilor mentionate si a existentei
urmatoarelor documente : certificate de conformitate pentru materiale ; buletine de analize si incercari pentru otelul
beton ; procesul verbal de receptie a loturilor de armaturi sudate; Buletin de examinare a sudurilor.
In vederea asigurarii durabilitatii elementelor de beton prin protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare
corespunzatoare cu betonul , stratul minim de acoperire va fi functie de tipul elementului , categoria , conditiile de
expunere ( 5 cm la fundatii ; 2,5 cm la stalpi , grinzi , centuri , buiandrugi; 1,5 cm la plansee).

5.BETON. BETON ARMAT
- NE-012 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat;
- C16/1984-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.;
- C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton;
- SR 388-95 - Ciment Portland;
- SR 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V.
- STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare;
- STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali;

5.1.MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR:
A.CIMENTUL:
Cimenturile folosite vor satisface cerintele din strandardele nationale de produs sau din standardele
profesionale .
Tipurile de ciment care pot fi folosite : tipI ciment Portland ; tipII- ciment Portlant compozit ; tip III-ciment de
furnal ; tip IV- ciment puzzolanic.Tipul de ciment folosit pentru beton , beton armat se vor alege pe baza prevederilor
din Anexa I.2. tabelele I.2.1.; I.2.2.; I2.3. din NE-012/1999. Alegerea tipului de ciment se va face dupa urmatoarele
criterii :
- conditiile de serviciu si expunere;
- conditiile de executie si tehnologia adoptata;
- clasa betonului;
- viteza de executie a rezistentei.
Livrarea si transportul : cimentul se livreaza in saci sau in vrac si va fi insotit de documentele ce certifica
calitatea .Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati.Verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu
prevederile standardului de produs se va face conform standardului SR EN 196-7.
Controlul calitatii cimentului :
- se face la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate si rezultatele buletinului de analiza
efectuat de catre un laborator autorizat;
- inainte de utilizare , prin incercarile efectuate de catre un laborator prevazute in
Anexa VI.1 NE-012/99.
Depozitarea se face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate , in celule tip siloz
inscriptionate cu tipul de ciment continut sau in incaperi inchise. Durata depozitarii nu va depasi 60 zile de la data
expedierii de la producator pentru cimenturile cu adaosuri si 30 zile pentru cimenturile fara adaosuri.

B.AGREGATE
Se vor folosi agregate cu densitatea normala (1201-2000 kg/mc.) provenite din sfarmarea rocilor naturale si /
sau concasarea rocilor.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

12
Agregatele vor satisface conditiile tehnice prevazute de reglementarile tehnice specifice ( stas 1667-76 si dupa
caz stas 662-89 si SR 667-98).
Controlul calitatii agregatelor se face :
- la aprovizionare , - conform NE-012/99 Anexa VI.1.
- inainte de utilizare, - conform NE-012/99 Anexa VI.1
Transportul si depozitarea agregatelor: in timpul transportului si a depozitarii agregatelor acestea nu trebuie sa
fie contaminate cu alte materiale.Depozitarea se face pe sorturi , in compartimente separate si pe platforme betonate
cu pante si rigole de scurgerea apelor . Agregatele nu pot si depozitate direct pe pamant sau pe platforme balastate.

C.APA:
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poata sa provina din reteaua publica sau din alta sursa ,
dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 790-84.

D.ADITIVI:
Aditivii folositi la prepararea betoanelor vor indeplini cerintele din reglementarile specifice sau din agrementele
tehnice in vigoare.Aditivii nu vor contine substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca
coroziunea armaturii.
Alegerea tipurilor de aditivi se va face functie de tipul de betoane care urmeaza a se pune in opera. Utilizarea
aditivilor este obligatorie in special in cazurile mentionate in NE-012-99.

5.2.CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Cerinte privind compozitia:
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat sa fie asigurate cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia . Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului functie de clasa de rezistenta prevazuta in proiect
pentru fiecare element se face de catre producator pe baza de amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un
laborator autorizat.
La compozitia betonului se va tine seama de datele de baza : clasa de rezistenta ; dimensiunea maxima a
granulei agregatelor; consistenta betonului proaspat; date privind betonului ( raportul A/C tipul si dozajul minim de
ciment ) functie de modul de utilizare a betonului : beton simplu , beton armat , conditiile de expunere .
Consistenta betonului va fi functie de felul elementului , dimensiunile lui , prezenta si amplasarea armaturilor ,
tipul echipamentului de transport si tehnologia adoptata de antreprenor pentru punerea lui in opera , de posibilitatile de
compactare si conditiile de mediu in timpul turnarii.
Compozitia betonului va fi astfel proiectata de laborator astfel incat in conditiile unui dozaj minim de ciment si a
unor caracteristici in stare proaspata a betonului sa se realizeze cerintele de rezistenta , durabilitate si a altor cerinte
prevazute prin proiect.
Clase de beton utilizate si definite conform NE-012-99:

Clasa de
rezistenta a
betonului
C 4 / 5 C 6 / 7,5 C8/10 C12/15 C 16/20 C18/22,5 C20/ 25
fck cil 4 6 8 12 16 18 20
fck cub 5 7,5 10 15 20 22,5 25
C140/86 Bc 5 Bc 7,5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc22,5 Bc25

5.3.Prepararea betonului:
Prepararea betonului se va face numai in instalatii centralizate atestate in conformitate cu prevederile NE-
012/1999 si Regulamentele si procedurile aferente.
Dozarea materialelor:
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- 3% pentru agregate ;
- 2% ciment si apa;
- 3% adaosuri;
- 5% aditivi
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

13
Abaterile mentionate se refera la dozarea componentelor , respectiv la erori ale operatorului la preparare.
De preferat se vor utiliza betoane preparate in statii centralizate , statii la care dozarea materialelor se face la
greutate cu dozatoare automate.
In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire , se admite ca dozarea sa se faca
volumetric , astfel:
-pentru agregate , utilizandu-se cutii etalonate;
-pentru ciment saci sau cutii etalonate;
-pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.
Pentru nisip pe baza curbei de infoiere , laboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de
umiditate.
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi 5% pentru agregate si aditivi ; 3% pentru ciment si apa.
Amestecarea betoanelor si incarcarea in mijlocul de transport :
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera .
Prin amestecare este necesar sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate
constanta. Durata de amestecare depinde de tipul si compozitia betonului , de conditiile de mediu si de tipul instalatiei
si va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component si se va majora dupa caz:
- utilizarea de aditivi ;
- perioada de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm;
- betoane cu lucrabilitate redusa.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprins intre 5C si 30C.
Durata de incarcare in mijlocul de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de max. 20
minute.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora , toba
betonierei se va spala cu jet puternic de apa dupa care se va goli complet.
Toate livrarile de beton de la producatori catre utilizatori se vor face insotite de urmatoarele informatii
- denumirea statiei de betoane ;
- denumire organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului ; seria inregistrarii
certificatului si actul doveditor privind atestarea statiei de betoane;
- data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea ;
- numarul de inmatriculare al mijlocului de transport ;
- cantitatea de beton in mc.
Bonul de livrare va fi completat cu umatoarele date si va insoti fiecare transport de beton:
- detalii privind compozitia betonului ( continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri);
- clasa de consistenta .
La primirea betonului se va completa pe bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru ,
confirmarea de primire a betonului , temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambianr.
Dupa 30zile de la livrarea betonului producatorul are obligatia sa elibereze un certificat de calitate pentru
betonul marfa.

5.4.Transportul si punerea in opera a betonului:
Transportul betonului se va efectua luand masurile necesare pentru a preveni segregarea , pierderea
componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare , iar a betoanelor cu tasare
de max.50mm cu autobasculante cu bena , amenajate corespunzator.
Transportul local se face cu bene , pompe , jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie , in cazul transportului cu autobasculanta pe o distanta mai mare de 3 km.
Suprafata libera a betonului trebuie protejata , evitandu-se modificarea caracteristicilor betonului prin modificarea
continutului de apa din beton.
Durata transportului : durata maxima pentru transportul betonului depinde in special de compozitia betonului si
de conditiile atmosferice . Durata de transport se considera din momentul incarcarii si sfarsitul descarcarii si nu poate
depasi valorile orientative prezentate mai jos , decat daca se utilizeaza aditivi:
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

14
Durata maxima cu autoagitatoare va fi urmatoarele:

Temperatura amestecului de beton ( C)
Durata maxima de transport (
Cimenturi de clasa 32,5
Minute)
Cimenturi de clasa >42,5
10 C < T < 30 C 50 35
T < 10C 70 50

Executarea lucrarilor de betonare: poata sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestuia de catre investitor;
- sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate materialele componente (
agregate , ciment , utilaje , aditivi , etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare , in conformitate cu
prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;
- sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile
privind securitatea muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi;
- in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii , a trecut o perioada indelungata este
necesara o inspectare a starii armaturii de catre diriginte , proiectant si Inspectoratul in constructii care va decide
oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert si va dispune dupa caz efectuarea ei;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit , care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi
curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati ( suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate si vor avea rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane);
- sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
- sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventei
unor situatii accidentale;
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii , astfel incat
acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
- sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat , la descarcarea din mijlocul de transport;
- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice
stabilite si sunt refuzate.
In baza confirmarii indeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea inceperii betonarii in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor , stabilite prin contract , de catre :
- responsabilul tehnic cu executia atestat;
- reprezentantul investitorului/beneficiarului si in cazul fazelor determinante a proiectantului si
reprezentantul Inspectoratului in Constructii.

5.5.Reguli generale de betonare :
Betonarea unui obiect / element al constructiei va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de
lucru.Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor Codului de
practica NE-012/1999 si a procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale :
- cofrajele de lemn , betonul anterior turnat care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate
cu apa inainte de turnare betonului , dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;
- din mijlocul de transport , descarcarea betonului se va face in bene , pompe , jgheaburi, etc.
- daca betonul sosit pe lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta
segregari , va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in opera; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea
unui superplastifiant;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 metri in cazul elementelor
cu latime de maxim 1,00m si 1,5 m in celelalte cazuri , inclusiv elemente de suprafata ( placi , fundatii, etc);
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 metri se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub ( alcatuit din tronsoane de forma tronconica) , avand capatul inferior situat la max.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

15
1,5 metri de zona care betoneaza.
- betonul va fi raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se realizarea de straturi orizontale
de max.50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta ,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola ; daca totusi se vor produce asemenea
defecte , ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii , respactandu-se grosimea stratului
de acoperire , in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel , concomitent cu vibrarea lui ; in cazul in care aceste masuri nu sunt
eficiente , se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa paemita patrunderea vibratorului;
- se va umari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora , luindu-se
masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face periodic pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii ; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;
- betonarea se va face continuu , pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii , nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ; in lipsa unor
determinari de laborator , acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului- in cazul cimenturilor cu adaosuri
- si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare , reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
- instalarea podinei pentru circulatia muncitorilor si mijloacelor de transport local precum si instalarea
unor schele , cofraje este permisa numai dupa 24-48 ore , in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment.
Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie:
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare , conform proiectului;
Betonarea elementelor verticale se va face respectandu-se si urmatoarele prevederi suplimentare:
- in cazul elementelor cu inaltimea max. 3 metri , daca vibrarea betonului nu este stanjenita de
grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului;
- in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu
inaltime mai mare de 3,00 metri se va adopta una din solutiile :
- cofrarea unei fete de max. 1,00 metri inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii
elementului sau :
- betonarea prin ferestre laterale sau din interiorul elementului;
- betonarea grinzilor sau planseelor se va incepe dupa 1-2 ore de la turnarea stalpilor
- betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie nodurilor pentru a se asigura
umplerea completa a acestora;

5.6.Compactarea betonului:
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee , in functie de consistenta
betonului si tipul elementului.
Compactarea se face prin vibrare , astfel : vibrare interna la stalpi si grinzi si vibrare de suprafata la plansee.
Compactarea manuala se face cu sipci , vergele in paralel cu ciocanirea cofragului in urmatoarele cazuri:
-i ntroducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunii sectiunii sau desimii
armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
-i ntreruperea functionarii vibratorului din diferite motive , caz in care betonarea trebuie sa continue
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

16
pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;
In timpul compactarii betonului prospat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si /
sau cofrajelor.
Betonul va fi compactat numai atat cat este lucrabil.

5.7.Tratarea betonului dupa turnare;
Zona suprafetei betonului va fi tratata si protejata pentru o anumita perioada de timp functie de tipul structurii ,
elementului , conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului se va face imediat si dupa terminarea actiunii de compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru
ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului se face impotriva : uscarii premature
Principalele metode de tratare / protectie:
- mentinerea in cofraje ;
- acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Durata tratarii depinde de :
- sensibilitatea betonului la tratare , functie de compozitie;
- temperatura betonului ( cand temperatura este scazuta timpul de tratare este mai mic);
- conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare;
- conditiile de serviciu , inclusiv de expunere ale structurii.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale ca : prelate , strat de nisip , rogojuni , etc. Materialul
de protectie va fi mentinut permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura
mediului , dar imediat dupa ce betonul este intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la 2-6 ore astfel ca sa mentinem o suprafata umeda.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica :
- datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit
durata admisa de transport;
- consistenta betonului corespunde celei prevazute;
- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de probe , conform prevederilor din
Anexa VI.1.
- sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor , dimensiunilor si formei
cofrajelor;
- se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor betonului libere ale betonului proaspat;
Se vor consemna in condica de betoane :
- seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
- locul unde a fost pus in lucrare ;
- ora inceperii si terminarii betonarii;
- probelele de beton prelevate;
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ;
- evenimente intervenite ( intreruperea turnarii , intemperii );
- temperatura mediului;
- personalul care a supravegheat betonarea.
In cazul in care conducatorul tehnic al lucrarii este si seful de statie pentru preparare beton , acesta este
obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor precum si modul de dozare , amestecare si transport al
betonului.
Controlul operativ al calitatii betonului:
- determinari pe betonul proaspat in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator;
- analizarea imediat dupa inregistrare a rezultatelor privind rezistenta la compresiune la varsta de 28
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

17
zile in scopul remedierii operative a unor cazuri de neconformitate;
- incercari orientative efectuate la termene scurte.
Calitatea betonului livrat de statia de betoane , precum si aprecierea calitatii betonului pus in opera in vederea
receptiei se face conform criteriilor stabilite de NE-012-99 , Cap.17.

6. LUCRARI DE EXECUTARE A DRENURILOR
6.1 Prevederi Generale
Lucrrilor de drenuri flexibile n sptur deschis vor avea rol de:
- colectarea i evacuarea dirijat a apelor din infiltraii;
- coborrea nivelului apei freatice,
- protejarea fundatiilor cladirii executate
6.2 Materiale
Material drenant
Balast
Materialul drenant din corpul drenului este balastul de rau care trebuie sa respecte cerintele din SR 662/2002
cap. 2.3.4.1. tabel 13, iar incercarile, conform cap. 5.2. tabel 19.
Nu se admit corpuri straine, iar continutul de parti levigabile va fi conform STAS 1667/76.
Pietris
Pietrisul folosit trebuie sa respecte SR 662/2002, avand sortul 8 31mm.

Tuburi de drenaj
Pentru colectarea i evacuarea apei din drenuri se vor folosi tuburi riflate perforate din PVC sau polietilena.
Fantele de la tuburile perforate, de dimensiuni 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm, trebuie s asigure o suprafa
activ (de intrare a apei n tub) de 24 ... 50 cm
2
pe 1 m de tub.

Tuburile netede neperforate din PVC sau PE pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri spic si la
racordarea tuburilor riflate la caminele de vizitare.
Conditiile de calitate ale tuburilor sunt conform STAS 6675/2.cu Diametrul tuburilor de 200 mm
Filtru
Ca filtru la dren se va folosi material geotextil de tipul neesut i neimpregnat conform Normativului pentru
utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii Indicativ NP 075-2002, cu urmtoarele caracteristici:
rezistenta la tractiune: min. 7kN/m;
alungirea la rupere: <70%;
coeficient de permeabilitate transversala: KT>1 x 10
-4
m/s;
poansonarea cu CBR >1000N;
dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil: d90<0,15mm.
Beton
Pentru protectia capetelor de dren (longitudinal, ranfort, spic) si pentru realizarea radierului caminelor de
vizitare se foloseste betonul C16/20 preparat si pus in opera conform NE 012/1999 si a Caietului de Sarcini.

Elemente prefabricate din beton armat
Pentru realizarea caminelor de vizitare se vor folosi elemente tubulare cu diametrul d=1000 mm n
conformitate cu STAS 816-80 si capace prefabricate din beton armat in conformitate cu NE 013/2002 .

Otel beton
Pentru scarile de acces si capacele de acoperire ale caminelor de vizitare otelul beton folosit va fi de tipul OB
37 si PC 52 conform Caietului de Sarcini Structuri de sprijin din beton cu fundare directa.

6.3Lucrri pregtitoare
nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrrile pregtitoare de :
.-semnalizarea zonei de lucru;
- verificarea existenei i poziiei eventualelor utiliti n vecintatea amprizei si va lua toate msurile
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

18
pentru executarea lucrrilor n siguran;
-.trasarea lucrrilor;
-.asigurarea scurgerii apei din amplasament.

6.4 Execuia lucrarilor
Trasarea lucrarilor
Pe conturul cladirii se va trasa axul drenului

Sptura
Se vor executa sapaturi ce vor respecta o panta longitudinal a drenurilor cu asigurarea scurgerii apei (ntre
0,2 % i panta maxim admis pentru anuri i rigole neprotejate, conform STAS 2916-87).
Lucrrile se vor executa din aval ctre amonte, pe tronsoane de 4-6 m cu asigurarea permanent a scurgerii
apelor colectate., cota fundului de dren fiind la 2,10 m fata de cota 0,00
Fiecare tronson de dren nceput, va fi umplut cu material drenant n aceeai zi de lucru.
Spturile se vor executa cu perei verticali, fr sprijiniri pn la adncimea de:1,0 m n pmnturi plastic
vrtoase i nisipuri n stare ndesat;/ 1,5 m n pmnturi tari.
Peste aceste adncimi, spturile se vor face cu sprijiniri sau cu taluze.

Umplutura in corpul drenului
Dup aternerea filtrului geotextil i pozarea tubului drenant, corpul drenului se realizeaz n straturi
compactate manual, pe toat lungimea tronsonului. Primii 50 cm se realizeaza din pietris sort
7 30 mm, peste care se executa umplutura din balast.0-71 mm
Suprapunerea fasiilor de geotextil trebuie sa fie pe o lungime de 20cm.

Capacul drenului
Capacul impermeabil al drenului se realizeaza din pmnt argilos, bine compactat, protejat cu rigola betonata.
Capul de dren va avea rolul de evacuare controlat a apelor colectate de dren i de a asigura condiiile pentru
revizie i ntreinere
Capul de dren se execut din beton C16/20 cu dimensiunile in conformitate cu plansele de executie

Puuri de aerisire
La captul amonte al drenurilor se monteaz tuburi netede din PVC cu 110 mm, prelucrate la capatul
superior pentru realizarea de fante care asigur ventilaie natural. Puurile de aerisire sunt fixate la suprafaa terenului
printr-un radier din beton simplu C16/20 cu dimensiunile 0.40x0.40x0.30m.

Camine de vizitare
Pentru controlul operativ al modului de functionare al drenurilor n timpul si dupa executarea acestora, se vor
prevedea camine de vizitare amplasate la distante de 4070 m pe toata lungimea drenului. Caminele de vizitare se
vor prevede si n cazul schimbarilor de directie sau la intersectia dintre doua sau mai multe drenuri.
Caminul de vizitare este realizat din tuburi prefabricate din beton, cu diametrul de 1000 mm si prevazut cu
capac cu gauri pentru ventilare naturala.

Radierul caminelor se realizeaza din beton simplu de clasa C16/20. Cota radierului va fi mai jos cu 0,50 m fata
de cota tubului drenului de acces in camin.
Tuburile de acces si evacuare au lungimea de 1.00 m si sunt din tub neted de PVC, avand acelasi diametru cu
al tuburilor perforate. Tubul de acces trebuie sa fie cu cel putin 10cm deasupra tubului de evacuare.
Spatiul perforat din jurul tuburilor netede, in zona de intrare in tubul de beton se colmateaza cu mortar de
ciment M100.

6.5 Controlul calitii execuiei lucrrilor
Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:
Faza Verificare
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

19
Preliminar aprobarea
materialelor
- tubul drenant tip, dimensiune, suprafa activ
- geotextil certificat de calitate, caracteristici
- balast granulometrie, corpuri strine, pri levigabile
- pietris granulometrie
Sptura
- trasarea
- recepia terenului de fundare
- panta fundului drenului
Corpul drenului - geotextil mod de aezare, suprapuneri
- umplutura drenant si capacul drenului
Capul de dren - dimensiuni

7. LUCRARI DE TORCRETARE A SEGREGARILOR
7.1GENERALITTI
Sunt lucrri de protectie a fundatiilor segregate in urma turnarii betonului .
Ele constituie o metod de consolidare precum si o metod de protejare mpotriva degradrii in timp a
fundatiilor in urma contactului direct cu diferiti agenti sau fenomene ( apa, inghet dezghet.
Protectia serealizeaza prin :
- curatarea zonelor segregate
- montarea plasei din srm;
- executia torcretului.
Curatarea segregarilor se realizeaza prin eliminarea elementelor ce se desprind , curatarea zonei de resturile
de beton liber si praf: cu ap sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care n contact cu apa se
degradeaz, curtirea acestora efectundu-se numai cu aer comprimat.

Montarea plasei cuprinde forarea gurilor pentru ancore; introducerea ancorelor n gurile forate ncepnd cu
cele de deasupra muchiei fundatiei si cimentarea ancorelor
Dupa realizarea ancorelor se fixeaza plasa ( specificata in proiectul de executie

Torcretarea consta in realizarea unui prim strat de torcret, care reprezint o amors, cu rol de a asigura o
aderent mai bun si o reducere a materialului ricosat., urmata de torcretarea propriu-zisa
Amorsa este constituit din ciment si nisip 0-1 mm sau 0-3 mm n prti egale n greutate.
Grosimea straturilor de mortar variaz ntre 1-3 cm, iar a celor din beton ntre 2-5 cm.
n cazul c nu se realizeaz grosimea din proiect din al doilea strat, se aplic mai multe straturi n grosimi
reduse, astfel nct torcretul s nu se desprind de pe suprafata suport.
La ntreruperea lucrului nu este admis prelucrarea cu nisip a suprafetei torcretului n stare proaspt;
reluarea lucrului dup ntrirea torcretului se va face dup ndeprtarea materialului ricosat si curtirea suprafetei
suport prin splare cu ap si suflare cu aer comprimat.
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectndu-se ntocmai prevederile din cartea tehnic a
utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunztor tipului de
utilaj conform crtii tehnice, la presiune constant, fr pulsatii.
n cazul n care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomand folosirea unui rezervor tampon,
interpus ntre compresor si aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie s fie prevzut cu separator de ulei care s retin uleiul si impurittile continute
de aerul comprimat produs de compresor.
Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu ap s aib
debitul si presiunea indicat n cartea tehnic a utilajului.
Transportul amestecului de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie fcut n timp minim, cu
mijloace adecvate, astfel nct s nu apar modificri n compozitia amestecului.

7.2 Materialele utilizate - conditii de calitate
Cimentul
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

20
Cimentul folosit pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare va fi un ciment Portland.
Transportul, depozitarea si controlul calittii cimentului se va face conform Codului de practic
NE 012 (Partea A).

Agregate
Agregatele folosite vor fi cele naturale, provenite din sfrmarea natural a rocilor si care trebuie s
ndeplineasc conditiile tehnice din Codul de practic NE 012 (Partea A).
Agregatele folosite la prepararea mortarului aplicat prin torcretare trebuie s ndeplineasc urmtoarele
conditii:

Granulozitatea maxim % treceri n masa prin sita
a agregatului Limita 0,2 1 3 5
3 mm inferioar
superioar
10
20
60
75
100
100
-
-
5 mm inferioar
superioar
8
18
45
60
70
85
100
100

Agregatele folosite la prepararea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie s ndeplineasc conditiile de
granulozitate dup cum urmeaz:

Granulozitate maxim % treceri n masa prin sita
a agregatului Limita 0,2 1 3 5 7 10 16
7 mm inferioar
superioar
6
16
30
45
65
80
-
-
100
100
- -
10 mm inferioar
superioar
5
15
25
40
50
68
65
80
-
-
100
100
-
-
16 mm inferioar
superioar
5
15
20
35
40
55
-
-
65
80
-
-
100
100

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%.

Apa
Apa utilizat la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice
din STAS 790.

Mortare si betoane
Mortare si betoane aplicate prin torcretare
Compozitia lor se va stabili tinnd seama de:
- clasa betonului sau marca mortarului prescris prin proiect;
- destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armturilor);
- clasa cimentului;
- granulozitatea agregatelor.
Prepararea se va face n statii centralizate sau la fata locului, functie de volumul lucrrilor.
Dozajele minime de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt urmtoarele:

Clasa cimentului 32,5
Mrimea granulelor (mm) 0-3 0-5
Marca mortarului Doze medii de ciment, kg/mc
200 450 425
300 500 475
400 600 575
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

21
Determinarea cantittii de agregate necesar pentru un mc de mortar se va face n functie de dozajul de
ciment adaptat, considernd o densitate aparent de cca. 2.100 kg/mc si o cantitate de ap de cca. 200 litri.
Dozajele de ciment pentru betoane:

Mrimea granulelor (mm) 0-7 0-10 0-16
Clasa betonului Dozaje medii de ciment, kg/mc
C12/15 400 380 360
C18/22,5 450 430 410
C25/30 550 525 500
Densitate aparent 2.300 kg/mc si o cantitate de ap cca. 160 l/mc.
De la prepararea amestecului pn la introducerea n aparatul de torcretare si aplicarea lui n lucrare nu
trebuie s treac mai mult de o or.

Plase metalice
Se folosesc plase metalice cu ochiuri ptrate confectionate din srm zincat Z sau din srm neagr
conform STAS 7549.

7.3 Controlul calittii lucrrilor
Conductorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice n timpul executiei: functionarea normal a aparatelor de
torcretare.
Verificarea calittii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport prin ciocnirea
suprafetei.
Portiunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit, se vor ndeprta si repara prin retorcretare.

nainte de aplicarea torcretului trebuie s se verifice si s se consemneze n proces-verbal de lucrri ascunse:
- starea suprafetei suport n ceea ce priveste gradul de curtire, asperitatea suprafetei etc;
- starea plaselor de armtur si corespondenta cu proiectul de executie;
- corecta montare, fixare a plaselor;
Lucrrile de torcretare se execut de echipe specializate ai cror membri trebuie s respecte ndatoririle pe
care le au pentru a se putea atinge cerintele de calitate ale mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare.

8. CONSOLIDARE PERETI PRIN CAMASUIRE
8.1 Prevederi Generale
Lucrrilor de camasuire au ca scop consolidarea peretilor existenti ce prezinta fisuri :
8.2 Materiale
Mortar pentru camasuire prin torcretare
Mortare si betoane aplicate prin torcretare
Compozitia lor se va stabili tinnd seama de:
- clasa betonului sau marca mortarului prescris prin proiect;
- destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armturilor);
- clasa cimentului;
- granulozitatea agregatelor.
Prepararea se va face n statii centralizate sau la fata locului, functie de volumul lucrrilor.
Dozajele minime de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt urmtoarele:

Mrimea granulelor (mm) 0-3 0-5
Marca mortarului Doze medii de ciment, kg/mc
200 450 425
300 500 475
400 600 575
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

22
Plasa sudata
Se folosesc plase metalice cu ochiuri ptrate confectionate din srm zincat Z sau din srm neagr
conform STAS 7549

8.3 Execuia lucrarilor
In vederea realizarii consolidarii peretilor prin camasuire se vor executa ourmatoarele operatiuni in ordinea
mentionata mai jos
Decopertarea peretilor pe toata suprafata prin inlaturarea tencuielilor daca e cazul
Buciardarea fetelor decopertate pe o adincime de 2-3 mm pentru asigurarea aderentei intre tencuiala si zidarie (
daca e cazul ) Se curata rosturile dintre caramizi , pe adincimea de min 1 cm.
Pe tot conturul peretelui de zidarie ce urmeaza a se consolida ( adica pe toate elementele adiacente pereti,
placa pardoseala, placa planseu) pe o latime egala cu grosimea srtatului de camasuire , se executa o buciardare foarte
atenta , pentru a se realiza contactul nemijlocit si o aderenta buna intre peretele ce se camasuieste si elementele
existente de pe conturul acestuia.
Sufarea cu aer a suprafetei buceardate pentru inlaturarea prafului si a altor resturi de pe suprafata buciardata
Fixarea pe perete la fiecare trei ochiuri pe fiecare directie a plasei de armat , cu pastrarea a 0.5-cm intre perete
si plasa de armatura .Armarea se face conform Instructiunilor P56-86.
Inaintea inceperii tencuieli , fata peretelui se umezeste prin pulverizarea apei fara a realiza siroaie pe pereti.Se
lasa sa se zvinte apoi se executa stratul de mortar prin torcretare conform Instructiuni tehnice C130-78 . Mortarul
utilizat va fi mortar de ciment M100 T , aplicat in grosime medie de 3 cm
Peretii unei incaperi se vor tencuii intr-o singura etapa.

8.4 Controlul calitii execuiei lucrrilor
Conductorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice n timpul executiei: functionarea normal a aparatelor de
torcretare.
Verificarea calittii mortarelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport prin ciocnirea suprafetei.
Portiunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit, se vor ndeprta si repara prin retorcretare.

nainte de aplicarea torcretului trebuie s se verifice si s se consemneze n proces-verbal de lucrri ascunse:
- starea suprafetei suport n ceea ce priveste gradul de curtire, asperitatea suprafetei etc;
- starea plaselor de armtur si corespondenta cu proiectul de executie;
- corecta montare, fixare a plaselor;
Lucrrile de torcretare se execut de echipe specializate ai cror membri trebuie s respecte ndatoririle pe
care le au pentru a se putea atinge cerintele de calitate ale mortarelor si betoanelor aplicate

9. LUCRARI DE COMPLETARE SI CONSOLIDARE SARPANTEIDINLEMN
9.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta:
- STAS 856-71- Constructii din lemn.Prescriptii de proiectare
- STAS 857-83- Piese si elemente din lemn pentru constructii . Clasificare si conditii tehnice de calitate;
- STAS 4342-85 - Lemn rotund de foioase pentru constructii
- STAS 2111-90 - Cuie din sarma de otel;
- STAS 2389-77 Jgheaburi si burlane;
- STAS-2274-88 - Lucrari de tinichigerie .Conditii tehnice de calitate.
- C37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii

9.2.Generalitati:
Acest capitol se refera la lucrari de realizare a structurii de rezistenta la sarpante pentru acoperisuri din
material lemnos. Sarpantele din lemn se realizeaza de regula la constructii civile atat pentru obtinerea unui aspect
placut cat si pentru protectia constructiei impotriva intemperiilor.

9.3.Tehnologia de executie:
Sarpanta constitue suportul pe care se monteaza invelitoarea.Ea este alcatuita din lemn ecarisat de rasinoase
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

23
(pane , popi ,cosoroabe, contravantuiri , clesti si capriori.
Panele si popii se vor ancora in centurile din beton armat de la nivelul ultimului planseu.
Conditii de executie:
- asigurarea materialelor necesare , depozitarea in conditii optime ;
- asigurarea conditiilor pentru paza contra incendiilor;
- respectarea dimensiunilor de taiere pentru elementele cu dimensiuni fixe cuprinse in extrasul de
materiale , depozitarea acestora pe dimensiuni , marcarea distincta in vederea utilizarii componentelor in pozitiile
indicate in planurile de montaj sau subansamble;
- prelucrarea zonelor ce urmeaza a se imbina in conformitate cu detaliile aferente;
- asigurarea stabilitatii ansamblelor si subansamblelor in timpul montajului;
- realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente precum si a detaliilor cuprinse
in documentatii;
- ancorarea de structura de rezistenta a constructiei a elementelor din sarpanta , conform detaliilor
aferente;
- ignifugarea si antiseptizarea materialului lemnos utilizat.
Verificari efectuate:
- verificarea vizuala si prin masuratori a calitatii materialului lemnos utilizat pentru structura sarpantei ,
in sensul excluderii de elemnte defecte de calitate vizibile si abateri dimensionale nepermise;
- verificarea sectiunilor elementelor si calitatii imbinarilor , inclusiv a pieselor metalice utilizate la
imbinari sau rezemari;
- verificarea ancorarii sarpantei de structura de rezistenta a constructiei ;
- verificarea efectuarii operatiilor de ignifugare si antisaptizare pentru care unitatea prestatoare va
elibera un document de certificare a calitatii acesteia.
Receptia lucrarilor la sarpanta se va consemna intr-un Proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse.

9.4.Procedee de executie pentru ignifugarea lemnului:
Lucrarile de ignifugare se vor executa de personal pregatit in acest scop , cu respectarea stricta a
instructiunilor de lucru intocmite dupa specificatiile tehnice de utilizare a produselor ignifuge.
Materiale utilizate : vopsea ignifuga de interior pe baza de silicat de sodiu.
Conditii de pregatire si tehnologia de executie:
Inainte de aplicare , suprafata materialului ce urmeaza sa fie ignifugata trebuie sa fie curatata.Locurile de
imbinare si golurile existente in lemn in momentul ignifugarii se vor astupa cu chit ignifug preparat din produsele
respective prin amestecare cu huma sau creta pana la realizarea unei paste care sa poata fi astupata cu spaclu. Chitul
se prepara in cantitati reduse cat este necesar pentru lucrul imediat.Inainte de aplicare suprafetele ce urmeaza sa fie
ignifugate se vor uda .
Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de + 5 grade C.
Solutiile ignifuge se aplica in mai multe repreize cu intervale de uscare , concentratiile solutiilor putand fi
diferite , de regula crescand cu numarul straturilor aplicate.Produsele ignifuge se aplica prin pulberizare , iar aplicarea
lor se face numai dupa prelucrarea definitiva a elementelor de constructii , ne fiind admise ulterior nici un fel de
prelucrari care sa indeparteze stratul ignifug de la suprafata.
Masuri de protectia muncii:
La executarea lucrarilor de ignifugare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/1993.
La prepararea si aplicarea solutiilor ignifuge muncitorii vor purta imbracaminte de protectie adecvata .Dupa
terminarea lucrului muncitorii se vor spala pe maini cu apa calda . Legaturile furtunului cu compresorul vor fi bine
executate pentru a preveni eventualele accidente.
Receptia si controlul lucrarilor:
In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare si pentru verificarea mentinerii in timp a eficacitatii ignifugarii se
vor efectua incercari de laborator conform STAS-urilor 652-74 si 7245-81.

9.5.INVELITORI:
Invelitoarea utilizata este de tip tabla metalica tip lindab.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

24
Invelitoarea se va monta pe un rand de sipci , iar in zona streasinilor sipcile se vor monta peste astereala.
Astereala se va fixa pe capriori.
Pregatirea executiei:
- verificarea suportului invelitorii conform documentatiei tehnice( pante , planitate ,
rectiliniaritate;distanta intre axe distanta intre cosurile de fum si partile lemnoase);
- verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera
Dupa executarea invelitorii se vor verifica urmatoarele:
- concordanta lucrarilor executate cu prevederile proiectului ( felul invelitorii , pante , racordari ,
prinderi , dolii , coame , strapungeri);
- existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii ( sorturile , doliile , paziile ,
imbracamintea cosurilor , jgheaburi , burlane);
- asezarea randurilor ; paralelismul randurilor ; abaterea admisibila este de 1cm/m dar max 5 cm
pentru intreaga lungime a versantului;
- decalarea randurilor succesive de tigle ; prinderea de suport prin legarea cu sarma zincata : in camp
la fiecare al patrulea rand , iar la streasina si la margini la fiecare tigla;
fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
- executia corecta a doliilor din tabla zincata de 0,5mm si 40 cm lungime , cu falturi duble , cositorite;
- folosirea de tigle si coame intregi , fara sparturi , ciobituri si stirbituri mai mult de 2 cm din margine .

9.6.LUCRARI DE TINICHIGERIE:
Lucrarile de tinichigerie cuprind montarea jgheburilor , burlanelor , doliilor , gurilor de scurgere , glafurilor si
acoperitoarelor de rosturi.Toate aceste lucrari se fac cu scopul protectiei impotriva patrunderii apelor pluviale , a
colectarii si evacuarii acestora.
Se mentioneaza ca agrafele de prindere a jgheaburilor se fixeaza ingropat in astereala , burlanele se fixeaza
ferm de pereti prin bratari la cel mult 2 m si la cel putin 40mm de la fata zidului , iar glafurile si sorturile trebuie sa aiba
panta spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimar , bine fixate si sa aiba falturile cositorite.
Dupa executarea lucrarilor de tinichigerie se vor verifica , urmatoarele:
- panta jgheburilor si corecta lor pozitionare si fixare minim 0,5% si sa nu permita stagnarea locala a apei
turnate in jgheab pentru verificare;
- asezarea jgheaburilor sa fie cu minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
- imbinarea dintre jgheaburi si burlane;
- verticalitatea burlanelor abatere max. 0,5 cm/m si sub 5 cm pe toata inaltimea cladirii;
- prinderea si panta glafurilor si sorturilor.
Explotarea si intretinerea invelitorilor:
Asigurarea functionalitatii si durabilitatii invelitorii este foarte importanta pentru protejarea intregii constructii.
De aceea se impun in permanenta masuri de intretinere corespunzatoare si anume:
- curatarea si repararea jgheaburilor , burlanelor si doliilor;
- indepartarea depunerilor de praf industrial si repararea sarpantei;

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

25

CAP. III. ARHITECTURA

1. LUCRARI DE ZIDARIEI
- P104-94 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peeretilor si acoperisurilor din elemente
din beton celular autoclavizat;
- C17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala;
- P2-85 - Normativ privind alcatuirea , calculul si executarea structurilor din zidarie;
aferente.;
- C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton;
- STAS 10109-82 - Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor

Inainte de inceperea lucrarilor personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea particularitatilor
materialelor de constructii ( BCA, GVP ) , a sculelor si dispozitivelor de lucru , a materialelor auxiliare si a conditiilor
specifice lucrarilor respective.
Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie este necesar ca pe santier sa fie verificate prin sondaj calitatea
blocurilor de zidarie (B.C.A., GVP ) in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si capacitatea portanta in conformitate
cu stasurile de incercare.
La executarea zidariilor. se va tine seama de prevederile STAS-ului 10109-82- Lucrari de zidarie .Calculul si
alcatuirea elementelor.
Blocurile de zidarie . se vor depozita la sosirea pe santier in cadrul fiecarei travei in care materialul urmeaza a
fi pus in opera pe terenuri orizontale, in zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.
Zidaria se realizeaza cu mortar de ciment-var , marca M 50-Z. Inainte de intrebuintare pentru obtinerea unei
aderente cat mai bune intre blocuri si mortar , la punerea in opera a acestora se vor uda cu apa. Udarea se poate face
prin aruncarea apei cu galeata peste blocuri fie prin cufundarea si scoaterea imediata din apa.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand .Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu
pana la din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere conform Instructiunii tehnice indicativ
P104-83.
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure
posibilitatea realizarii teserii in trepte.
Rosturile dintre blocuri vor avea 10 mm grosime ele trebuind sa fie bine umplute cu mortar fara corpuri straine
care ar putea constitui puncte de sprijin in rost.
Zidaria exterioara se leaga de simburii din beton armat cu ajutorul unor mustati de 68 mm diametru , lasate
din simburi la cate 60 cm. pe inaltime sau prin ancorare cu ajutorul unei sine care se fixeaza in pozitie orizontala de
blocurile de zidarie din 60 in 60 cm.
Zidaria peretilor exteriori si interiori la partea superioara va fi prinsa intr-o centura din beton armat clasa C.12 /
15 In cazul cand nu se poate realiza teserea legatura se va realiza cu ajutorul unor elemente metalice.
La partea inferioara , peretii despartitori se vor executa pe un pat de mortar ,
Lucrarile de zidarie. se vor executa in perioada in care temperatura in urmatoarele 3-4 zile nu va scadea sub +
3
0
C.
Pentru asigurarea preciziei executiei se recomanda sa nu fie depasite urmatoarele abateri fata de
dimensiunile proiectului .
La dimensiunile zidariilor , cladirilor , incaperilor :
- la grosimea zidurilor . 8 mm;
- la goluri 20 mm
- la dimensiuni orizontale ale incaperilor 30 mm
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

26
- la dimensiunile intregi ale cladirii pe ambele directii 50 mm
- la dimensiunile verticale pentru diferite etaje 20mm
- la inaltimea de 2 nivele exec. cu blocuri mici 30 mm
La suprafetele si muchiile zid si stalpi
- la verticalit.supraf 5 mm / m
- abatere fata de orizontala a supraf .superioare 7 mm / m
- idem la toata lungimea zidariei 20 mm
La grosimea rosturilor
- la rost orizontal 5 mm
- la rost vertical 5 mm

1.3.Verificarea calitatii blocurilor:
Aprovizionarea se va face numai de la producatori care au produsul certificat sau au obtinut agrement tehnic.
Fiecare lot aprovizionat va fi insotit de certificat de calitate si certificat sau declaratie de conformitate In
cazul unor aprovizionari care prezinta dubii de calitate se vor efectua incercari de catre un laborator autorizat care va
emite buletine de incercari .
Verificarile in general se fac vizual si prin masuratori ( dimensiuni , marca , calitatea si clasa , sortimentul ,
diametrul).
La mortarul utilizat va fi verificata marca lui.
Pe parcursul executiei se fac urmatoarele verificari:
- calitatea materialelor puse in opera (starea suprafetelor ; blocurilor , consistenta mortarului , conditiile
de mediu);
- corespondenta lucrarilor cu proiectul tehnic ;
- verificarea calitatii executiei zidariei ( verificarea grosimii zidurilor; verificarea grosimii rosturilor
;verticale si orizontale;verificarea teserii corecte a zidariilor ; orizontalitate , verticalitate , planeitate ; lungimea si
inaltimea zidurilor .
Se va incheia Proces verbal de receptie intre constructor si reprezentantul investitorului.

2.MORTARE PENTRU ZIDARII SI TENCUIELI

- SR 388-95 - Ciment Portland;
- SR 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V.
- STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare;
- STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali;
- STAS 9201-78 - Var hidratat in pulbere pentru constructii;
- C17-82 - Mortare pentru zidarii si tencuieli;
- STAS 2634-80 - Metode de incercare pentru mortare.

2.2.Generalitati:
Cuprinde specificatiile tehnice pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidarie de B.C.A. si caramida
, tencuieli interioare si exterioare.

2.3.Materiale folosite:
Nisip de balastiera cu granulozitatea 0-1mm; 0-3mm; 0-7mm, si care va indeplini conditiile tehnice ale STAS-
ului 1667-76 ; ciment , var hidratat sau pasta , apa.
Aprovizionarea materialelor se va face numai daca acestea sunt insotite de certificate de conformitate , iar
inainte ca acestea sa fie utilizate se vor verifica prin incercari de laborator , in conformitate cu prevederile normelor
tehnice (NE-012/1999 si C17/82).
Depozitarea lor se va face pe sorturi / tipuri astfel incat sa se evite amestecarea lor sau impurificarea.
2.4.Prepararea mortarelor:
Se realizeaza mecanizat , asigurandu-se urmatoarele conditii: dozare gravimetrica a componentelor solide cu
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

27
tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate ; amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea
completa. Mortarele se vor prepara numai pe baza de retete eliberate de catre laboratoare autorizate.

2.5.Metode de verificare:
La mortare se determina urmatoarele caracteristici: consistenta , tendinta de segregare , greutatea specifica
aparenta , plasticitatea , adeziunea , rezistenta la compresiune.

2.6.Transportul mortarului :
Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg functie de gradul de mecanizare al santierului , de locul de
apmplasare a instalatiei de preparat mortar . Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse , curate si sa permita fara
eforturi golirea lor
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca
in max.10 ore pentru mortarele de var si in max.1 ora pentru mortarele de ciment sau durata se poate marii functie de
aditivul intarzietor de priza folosit pana la 16 ore.

3.TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE

- C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede;
- C16/84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros;
- C17/82 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.

3.2.Domeniu de aplicare: se refera la tencuieli driscuite si gleturi subtiri aplicate pe pereti si tavane , precum si la
tencuieli exterioare.

3.3.Prevederi pentru materiale:
Toate materialele si semifabricatelor care se folosesc la executarea tencuielilor se vor pune in opera numai
dupa ce conducatorul tehnic al santierului verifica corespondenta acestora cu prevederile si specificatiile din
standardele in vigoare.
Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc materialelor la livrare prin examinare vizuala si prin
incercari de laborator. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar prelevate vor fi comunicate imediat
de catre laborator , santierului .Daca rezultatul incercarilor este sub 75% din marca permisa se va anunta proiectantul
si investitorul pentru a se stabili daca tencuiala poate fi acceptata.

3.4.Prevederi pentru executarea tencuielilor:
Tencuielile interioareutilizate sunt obisnuite de 2 cm grosime fiind driscuite cu mortar de var-ciment
M 25-T pentru sprit si mortar de var ciment M 10-T pentru grund si stratul vizibil.
Tencuieli exterioare ` vor fi de tip structurat pe izolatie din polistiren
Pentru executarea unor tencuieli de calitate, suprafetele suport trebuie lasate un timp pentru a nu se produce
ulterior tasari, care ar putea provoca fisurarea sau coscovirea acestora.
Zidaria si suprafetele de beton trebuie sa fie uscate , pentru a nu influenta aderenta tencuielii. La inceperea
tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror exceptie ar putea provoca deteriorarea acestora .
Suprafetele de suport trebuie sa fie curate, fara urme de noroi sau pete de grasime. Ele trebuie sa fie rigide,
plane, uscate , rugoase. Abaterile mai mari decat cele admise se vor rctifica.
Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime admisibile .Stratul suport va fi foarte
bine pregatit , iar inainte de aplicarea spritului se vor adanci la min. 10 mm toate rosturile zidariei , se vor curata
suprafetele si se va uda cu apa , astfel incat mortarul de sprit sa nu-si piarda apa la aplicare Suprafetele de
beton vor fi pregatite in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara la turnare prin buciardare si udare cu apa. Este
strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fie verificata si receptionata si daca nu s-a incheiat procesul verbal de
lucrari ascunse pentru calitatea stratului suport pe care se aplica tencuiala.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

28
Trasarea suprafetelor: se realizeaza pentru a asigura verticalitatea , orizontalitatea si planeitatea suprafetelor
precum si o grosime cat mai redusa a tencuielilor.Trasarea se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor
repere din mortar .
Mortarul pentru plinte trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport ( se prepara cu consistenta de
11-13 cm. deci mai fluid); Spritul va avea 1-2 mm grosime si trebuie sa fie netezit.
Grundul la grosimea de 1-1,2 cm. va acoperii toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielilor
pe care se va aplica stratul vizibil. Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala. Consistenta
mortarului pentru grund va fi 9-11 cm la pereti si 7-8 cm. la tavane.
Aplicarea stratului vizibil va fi de 1 - 4 mm dupa cum urmeaza: tencuieli driscuite 2-4 mm; tencuieli sclivisite 1-
3 mm. Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip granulozitatea max.1 mm. Tinciul
se aplica numai dupa uscarea grundului , intai la tavane si apoi la pereti ( de sus in jos). Daca grundul este perfect
uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului.
Executarea fetei vazute :
- fata vazuta se aplica inainte ca grundul sa fie uscat in vederea obtinerii unei suprafete cu aspect
uniform;
- tinciul se niveleaza cu drisca manuala imediat , pentru a se obtine un strat cat mai subtire la tici , iar
pentru o buna driscuire se va stropi tot timpul cu apa cu bidineaua , in timpul netezirii.
- muchiile intinse si iesinde se executa cu dreptarul de colt.

3.5.Controlul executiei si verificarile efectuate:
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se vor efectua urmatoarele verificari:
- respectarea tehnologiei de executie;
- utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect;
- aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise;
- aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate , spalarii prin ploaie sau inghetarii;
Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicate si grosimile respective ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la
fiecare 200 mp.);
- aderenta la suport si intre straturi ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la fiecare 200 mp.);
- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata);
- dimensiunile , calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe;
Abaterile admisibile sunt cele prevazute de Normativul C56/85.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se face cate una la fiecare incapere si cel
putin una la fiecare 100 mp.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia de receptie , cercetand
suprafata tencuita care trebuie sa fie :
- uniforma sa nu prezinta crapaturi , portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu
tamplaria sau in spatele radiatoarelor , forma muchiilor ;
- planeitatea suprafetelor tencuite , verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor;
- grosimea stratului de tencuiala ;
- modul de solutionare a rapoartelor de neconformitate, daca este cazul.
Se intocmeste proces verbal de lucrari ascunse pe faze de lucrari.

4. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
4.1.Norme tehnice de referinta:
- C3/76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii;
4.2.Domeniu de aplicare: se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare si exterioare .

4.3.Prevederi generale:
Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de conditii din care mai
importante sunt:
- stabilitatea procesului tehnologic ;
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

29
- pregatirea suprafetei suport ;
- alegerea compozitiei si calitatea lor se face tinand seama de conditiile de exploatare;
- dotarea cu unelte , dispozitive si instalatii corespunzatoare , de buna calitate si bine intretinute in
functie de specificul compozitiei ce trebuie aplicata.
Zugravelile si vopsitoriile, fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia
procese-verbale de lucrari ascunse.
Certificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii
acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis a se incepe
executarea oricaror lucrari de zugraveli si vopsitorii inainte ca suportul sa fie verificat cu atentie de catre seful punctului
de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport.

Inainte de incepereea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitoari, stresini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca
deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,
console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire) Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa
verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate, care sa
confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora . Modul de pregatire depinde de
natura suprafetei suport , de felul ei si de materialele utilizate. Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii:
grunduirea chituirea , spacluirea si slefuirea.
Aplicarea zugravelii:
Zugravelile se vor aplica in doua trei straturi .Primul are rol de grund si creaza o suprafata uniforma ca
porozitate , putere de absorbtie si culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucrarilor
pregatitoare.Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celuilalt.
Lucrarile de vopsitorii se efectueaza la tamplarie de lemn si confectii metalice . Acestea vor sosi pe santier
gata grunduite , iar aplicarea vopselei se realizeaza dupa o pregatire prealabila a suprafetelor suport.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie prevazuta in
prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei, amestecurile indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in
ordinea si la intervale de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire), spalari prin ploaie sau
inghet.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare incapere si
cel putin una la fiecare 100 mp.
La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari dar cu o frecventa de minimum
1 / 5 din frecventa precedenta.

4.5. Controlul executiei si verificari pe faze de lucrari
Prin examinarea vizuale se verifica urmatoarele:
- corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventuale dispozitii
ulterioae;
- aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, stropi, basici si cojiri,
fire de par, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.
- nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafete stropite, stropii terbuie sa fie uniform
repartizati.
Aderenta zugraveliilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O
zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.
Rectilinitatea liniaturii de separatie se controleaza vizual si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele
trebuie sa fie fara inadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.

4.6.Vopsitorii verificari pe faze:
Inaintea de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca vopsitoriile in ulei sau cele pe
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

30
baza de polimeri s-a format o pelicula rezistenta fapt ce se constata prin ciocanirea usoara a vopselii cu degetul in mai
multe puncte. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor , avandu-se in vedere urmatoarele :
- suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, lucios sau
mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la
perfectul curat , adica sa nu prezinte straturi stravezii , pete, desprinderi , cute, basici , scurgeri, lipsuri de bucati de
peliula , crapaturi, fisuri-care pot genera desprinderea straturilor-aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de
chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensule, sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare.
- la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemenea se va verifica si accesoriile metalice (
silduri drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.
- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite.
Inainte de vopsire, suprafetele de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatare, slefuire,
chituirea rosturilor, etc.Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele, etc. sunt vopsite in
culorile precise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensule, crapaturi sau alte defecte. Se va
reverifica inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatare de rugina, mortar etc. Verificarea
vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi.
La terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face receptia calitativa consemnandu-se in procesul verbal
de receptie, rezultatele verificarilor. Aceste lucrari pot fi receptionate si la terminarea lucrarilor a obiectivului de
investitii.

5. PARDOSELI
- STAS 3430 82 - Constructii civile, industriale, agrozootehnice.
- Pardoseli.
- Clasificare.
- STAS 45186 - Placi si plinte
- G.P. 03798 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea pardoselilor la
constructiile civile
- C35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor;
- C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.

5.2.Executia lucrarilor de pardoseli:
Pardoselile vor fi din gresie antiderapant, montat cu adeziv, la toate spaiile de circulaie exterioare .si
gresie ceramica la interior , grupuri sanitare.si bucatarie, parchet in camere , birouri si cabinete.
Pardoselile vor fi plane , orizontale fara denivelari cu exceptia celor care au prevazute in proiect pante pentru
scurgeri la sifoane.
Linia de fabricatie intre pardoseli diferite va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa
inchisa.
Pardoselile se vor executa dupa incheierea finisajelor sau montarea placilor din gipscarton la tavane intre
elementele structurale si montarea inchiderilor si a instalatiilor (conform cap.B. si verificari cuprinse in programele de
control pentru fiecare specialitate in parte).
Stratul de baza (planseu, respectiv pardoseli vechi) va fi pregatit prin curatire, spalre cu apa de eventuale
impuritati, parf sau resturi de tencuiala.
Diversele strapungeri prin planseu langa conducte, tuburi de protectie se vor astupa cu mortarde ciment.
Armaturile care ies eventual din planseul se verifica daca sunt izolate corespunzator.
Lucrarile de executie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea stricta a documentatiei tehnicoeconomice.
La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista
agremente tehnice, astfel incat sa se realizeze cerintele de calitate.
Orice modificare sa fie insusita de proiectant si acceptat de beneficiar.
Pardoselile se executa de personal specializat efectuanduse sub controlul calitatii pe faze de executie la
stratul suport, stratul de uzura.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

31
Fiecare pardoseala are in alcatuire : stratul suport ; imbracamintea ( strat de uzura).

5.2.1.Stratul suport
Stratul suport : se executa din mortar M 100-T El trebuie sa aiba suprafata plana si neteda , iar acolo unde
este cazul se vor executa pante.
Stratul suport , sapei de egalizare se executarea din mortar de ciment se va efectua cu urmatoarele mentiuni:
sapa de egalizare se realizeaza dintrun mortar de ciment clasa MT100, avnd consistenta de 5 cm
masurata pe conul de etalon
mortarul se prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare
mortarul se prepara cu nisip 07 mm
turnarea sapei se va face in sah, in panouri de de 2,02,5 mp, prevazanduse rosturi longitudinale si
transversale

5.2.2.Pardoseli RECI:
Pardoselile cu stratul de uzura din placi din gresie ceramica executata pe un strat suport rigid din beton sau
pe un planseu de beton armat peste care se toarna o sapa de egalizare din mortar de ciment M100T.montarea
placilor se realizeaza prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dupa tehnologia indicata de producator.
Montarea placilor din gresie ceramica pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor intre ansamblul de pardoseala stratul de uzura, mortarul
adeziv, cu restul structurii (planseu, conturul peretilor, stalpilot) se vor prevede rosturi elastice la cca 9 m
2
(3x3 m)
functie de modularea structurii.
Umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofuge (indicate de catre producatorul placilor) dupa 7 zile dupa
montarea placilor.
Pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 510 mm care se vor
umple cu chit elastic
Pardoselile se realizeaza in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice proprii producatorului . Lipirea
produsului se face cu adezivi indicati de catre producator care vor fi insotiti si de agremente tehnice.

5.2.3.Pardoseli calde:

In incaperile in care se executa pardoseli cu stratul de uzura din parchet multistrat se va asigura o temperatura
minima de 5
C si umiditatea relativa a aerului max. 65%.

Montarea parchetului prin lipire se face cu adeziv pe un start de sapa armata de 4 cm grosime executata din mortar
M100T.
Inainte de montare, suprafata suportului se va curata de praf
Stratul adezivului trebuie sa fie continuu, uniform in grosime de cel mult 1 mm.
La asezarea fiecarui rand se va verifica aliniarea fata de randul anterior gata montat.
Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 ore de la aplicare.
Dup curatirea pardoselii se vor monta pervazuri.
Se va respecta cu strictee indicaiile furnizorilor de parchet multistrat i a adezivului respectiv

5.3.Controlul executiei si verificari efectuate
Orice lucrare de pardoseala se va incepe numai dupa :
- receptia stratului suport , moment in care se va incheia Proces verbal de receptie a lucrarilor ce
devin ascunse;
- verificarea calitativa a materialelor care urmeaza a fi puse in opera ( certificate de calitate /
conformitate , agrmente tehnice);
- verificarea conditiilor de mediu.
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor verifica urmatoarele :
- aspectul si starea generala ;
- elemente geometrice ( grosime , planeitate , pante);
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

32
- fixarea imbracamintii pe stratul suport; rosturile ; racordarile cu alte elemente de constructii sau
instalatii ;
- corespondenta cu proiectul.
La terminarea lucrarilor de pardoseli se vor verifica si receptiona lucrarile intocmindu-se procese verbale de
receptie . Se va verifica deasemeni planitatea suprafetei , pantele catre sifoane de pardoselala , strapungerile pentru
conducte si cabluri electrice , scafe , plinte la pereti si stalpi.

6.PLACAJE VERTICALE INTERIOARE CU FAIANTA

6.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta :
- C6-86- Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta si placi ceramice smaltuite.
- SR ISO 233/2-96 - Placi de faianta ;
- STAS 545/1-85 - Ipsos pentru constructii;
- STAS 6476-61 - Pigmenti naturali.
6.2.Executia lucrarilor de placaje:
Placajele interioare din bai grupuri sanitare se executa din faianta glazuratA pe una din fete de culoare : alaba
, gri , albastra,smarald , etc . Cealalta fata va fi ampretata.
Conturul placilor vor fi in unghi drept cu exceptia placilor pentru pozarea la muchiile peretilorcare vor avea
contururile unei laturi rotungite.
Abateri admisibile la dimensiunile nominale:
- grosime medie 0,5 mm;
- lungimea medie a laturii 1,00 mm;
- curbarea maxima 0,5% din lungimea celei mai lungi laturi.
Lucrarile de placaje vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea suportului , executarea lucrarilor
destinate a le proteja si a celor care ar putea provoca deteriorarea lor.
La executarea placajelor de faianta , stratul suport trebuie sa fie sgiriat cu un pieptane metalic inainte de
intarirea mortarului pentru a furniza o buna aderenta . Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala .
Asezarea placilor de faianta se va face in randuri orizontale , incepand de la colt de la stanga la dreapta si de la plinta
sau scafa in sus. Placile de faianta vor fi pozate cu rost intr-un ciment de faianta preparat dupa instructiunile
furnizorului .
Rosturile dintre placi se vor curata de surplusul de material in acceasi zi , iar placajul se va sterge cu o carpa
umezita. Dupa 10 zile de la executarea placajului rosturile dintre placi se vor prelucra , se vor mata si umple cu o pasta
de ciment alb.

6.3.Materiale utilizate:
Placi din faianta SR ISO 233/2-96 . Placile nu pot fi introduse in lucrare decat insotite de certificate de calitate
.Transportul lor se va face paletizat , iar depozitarea se realizeaza astfel incat sa se evite degradarea lor. Nu se vor
amesteca placi livrate in loturi diferite.

6.4. Controlul executiei si verificari pe faze:
In timpul executarii lucrarilor de placaje se va verifica:
- respectarea tehnologiei de executie;
- corespondenta elementelor de placaj cu cele prevazute in proiect;
- utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect;
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice : grosime , planeitate , verticalitate.
- fixarea placajelor pe suport , aderenta;
- racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei.

6.5.Abaterile admise :
- denivelari la planeitate si verticalitate 2 mm
- devierea rosturilor 1mm la o placa
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

33
- rosturi neumplute nu se admit.
Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m si nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor.

7.MONTAJ TAMPLARIE
7.1.Reglementari tehnice :
- STAS 465-91 - Tamplarie din lemn;
- STAS 799-88 - Tamplarie din lemn;
- C199-79 - Instructiuni privind livrarea , depozitarea , transportul si montarea tamplariei de lemn.
- SR EN 12608 - aprobat de ASRO referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre

7.2.Executia lucrarilor:
Inainte de montarea tamplariei se va verifica urmatoarele:
- tamplaria gata confectionata la sosirea pe santier va fi verificata daca este insotita de certificat de
calitate , daca corespunde cu prevederile proiectului si cu standardul de produs si daca are accesoriile de prindere si
manevra.
- tamplaria va indeplini perfect functionalitatea pentru care a fost prevazuta in lucrare.
Feroneriile necesare la usi si ferestre vor fi de buna calitate , robust concepute si durabile in timp .
Inainte de montare se va verifica daca in urma depozitarii sau manipularii , tamplaria nu a fost deteriorata caz
in care ea va trebui sa fie reparata sau inlocuita.
Montarea tamplatiei se face de echipe cu muncitori calificati in domeniu.Se va verifica terminarea executiei
lucrarilor cu proces tehnologic umed.
Inainte de montaj se verifica dimensiunile golurilor , iar fixarea tocurilor de usi si ferstre se face cu ajutorul
firului cu plumb sau nivela cu bula de aer , se fixeaza pe ghermele cu ajutorul suruburilor.
La fixare se va evita deformarea elementelor la baterea cuielor in ghermele , pozitia ghermelelor va fi aparenta
sau mascata.

7.2.1.Montarea tamplariei nefinisata:din lemn
Tamplaria nefinisata se recomanda a fi chituita , slefuita si vopsita cu un strat de vopsea inainte de montare.
In rostul dintre toc si zidarie se va aplica un strat de etansare , iar tocul va fi protejat pe cant cu carton bitumat.
Ajustarea usilor si ferestrelor se va face ingrijit , pe toata lungimea falturilor se admite un joc de 1,5-2,0 mm.
Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se face numai daca lemnul are umiditate mai mica de 15%.

7.2.2.Montarea tamplariei finisate din lemn
Inainte de montarea tamplariei aceasta se protejeaza in formatul golului , se fixeaza cu suruburi , apoi rostul
dintre toc si zidarie se completeaza cu materiale izolante , dupa care se aplica sipcile de acoperire a rosturilor.
In vederea montarii ferestrele sau usile se vor pozitiona in gol si se vor consolida cu pene de lemn.Tocul se va
fixa cu suruburi in ghermele sau dibluri de lemn.Inainte de a se strange suruburile se va verifica verticalitatea si
orizontalitatea tamplariei.
Rosturile dintre toc si zidarie vor fi umplute cu chit plastic sau elastic si mascate cu baghete de lemn.

7.2.3.Tmplarie din PVC
Conform standardului SR EN 12608 aprobat de ASRO referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre
Romania se incadreaza in zona de climat sever S
In aceste conditii profilele din care se vor executa ferestrele si usile care inchid golurile exterioare ale
constructiilor vor fi numai din clasa A In cazul acestor profile grosimea minima a peretilor vizibili trebuie sa fie mai mare
de 2.8 mm in cazul profilelor albe , respective mai mari de 3.3 mm in cazul profilelor coextrudate., iar grosimea peretilor
interiori despartitori ai camerelor de aer trebuie minimum 1 mm pentru a evita aparitia problemelor de dilatare.
Este recomandabil ca producatorul de timplarie termoizolanta sa foloseasca profile marcate cu numele
producatorului si clasificarea zonei climatice ( M, S ) precum si clasificarea grosimii peretelui ( clasa A , B , C )
Profile PVC pentru usi si ferestre trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici
- Comportamentul la foc
- greu combustibile - conf. DIN 4102
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

34
- arde foarte prost , fiind adus in stare de ardere numai prin existenta unei flacatri exteriosare
care dupa inlaturare duce la autostingerea mat. PVC
- temperatura de aprindere 330
0
C 400
0
C
- degaja o cantitate mica de caldura , nu formeaza picaturi firbinti asigurind astfel o protectie a
persoanelor si imobilului.
- CO2 este neinsemnat , idem HCl
Tehnologia de montaj a timplariei din PVC va fi stabilita de furnizorul acesteia cu respectarea normelor si
standardelor referitoare la calitatea lucrarilor de montaj.

7.3. Controlul executiei si verificari pe parcursul executiei:
- calitatea pieselor care se pun in opera;
- coerspondenta dintre proiect , detalii de executie si tamplaria ce se pune in opera;
- asamblarea elementelor componente conform indicatiilor din proiect;
- existenta si calitatea accesoriilor de prindere , manevre , existenta pieselor auxiliare ( lacrimare ,
pazii de tabla ) la ferestre pentru indepartarea apelor de ploaie;
- se va verifica functionarea cu usurinta a cercevelelor , a foilor de usa , a accesorilor metalice
- fixarea in zidarie a tamplariei cu un numar sufucient de suruburi , executarea corecta a izolatiei de
etansare , racordarea corecta cu tencuielile;
- asezarea corecta a tocurilor pe aceiasi linie , fara deplasari si vibratii la inchidere si deschidere;
- completa montare a accesorilor metalice , functionarea lor si echiparea cu garnituri de etansare;

7.4Verificari in vederea receptiei:
- corespondenta cu proiectul , iar vizual se verifica aspectul si starea generala a suprafetei
- calitatea executiei si incadrarea in abaterile admisibile ;
- existenta si calitatea accesorilor metalice;
- abateri de la verticalitatea tocurilor : max 1mm/m
- buna incastrare a tocului ;
- planitatea foilor si cercevelelor : abatere max 1% din lungime;
- abatere max de 2 mm la luftul dintre foi si tocuri;
- deschiderea cu usurinta a cercevelelor cuplate.
Receptia se poate executa pe faze pentru fiecare tronson in parte.In acest caz se incheie proces verbal de
receptie pe faze de lucrari.
Daca receptia se efectueaza la terminarea lucrarilor pe obiect , se va face de catre comisia de receptie .

8.GEAMURI

-C47 / 86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse din
sticla;
-STAS-853-94 - Geamuri trase;
-STAS 2863/2- 80 - Piese presate din sticla.Forme si dimensiuni.
-STAS 2963/1- 89 - Piese presate din sticla.Conditii tehnice de calitate.

8.2.Tehnologia de montaj:
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj trebuie avute in vedere urmatoarele:
- existenta si continutul certificatelor de calitate ce insotesc materialele;
- dimensiunile si calitatea geamurilor , corespondenta lor cu cele prevazute in proiect;
Montarea geamurilor se face dupa executarea lucrarilor de tencuieli , inaintea lucrarilor de vopsitorii si
pardoseli.
Geamurile se vor monta cu chit pe tamplaria de lemn si cu benzi de cauciuc pe cea metalica.
La geamurile montate cu chit se aplica pe faltul tamplariei patul de chit care va fi bine nivelat , iar geamul taiat
la dimensiuni se va aseza pe patul de chit astfel incat sa se lipeasca bine de acesta si se fixeaza cu tinte batute in falt
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

35
la distanta de 20-30 cm una de alta.
Geamul se apasa usor cu mana , astfel ca dupa baterea tintelor sa nu joace, dupa care se intinde chitul de-a
lungul intregului contur , acoperind complet tintele , chitul se netezeste cu cutitul si se va vopsi odata cu tamplaria.

8.3.Controlul executiei si verificari
In timpul executiei lucrarilor se verifica:
- pentru geamurile montate cu chit obisnuit sau chit de miniu de plumb se va controla vizual daca
cordonul de chit nu prezinta crapaturi , discontinuitati sau grosimi variabile , daca nu sunt portiuni desprinse , daca nu
se vad capetele tintelor sau stifturilor , daca imbinarea baghetelor la colturi este bine executata si daca geamul a fost
montat corect;
- aderenta si etanseitatea cordonului de chit;
- se va verifica jocul dintre geam si falt care nu trebuie sa depaseasca 1-2mm;
- suprafata geamurilor montate va fi curata fara urme de chit , pete de grasime sau vopsea.
La terminarea lucrarilor de montare geamuri se va intocmi proces verbal de receptie calitativa pe faze de
lucrari .

9.SISTEMTERMOIZOLANT
Descrierea de mai jos stabileste principalele reguli privind modul de executare a sistemului temoizolant
tip,verificarile efectuate pentru urmarirea calitatii lucrarilor executate ssi responsabilitatile ce revin executantilor.
Procedura se refera la lucrarile de termoizolare a fatadelor executate cu sistemul temoizolant tip aplicat pe
suport mineral. (de ex: sistem termoizolant tip Baumit sau similar)

9.1.Standarde si reglementari tehnicede referinta:
- C104/1-94 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit -
agremente tehnice (Agrementului Tehnic M.L.P.A.T. nr. 002-03/185-1998)

9.2.Materiale:
Sistemul termoizolant tip se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat
termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica
pe toate suporturile minerale.
n componenta sistemului termoizolant tip intra urmatoarele produse:
- Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri,
avnd rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice, asigurndu-se astfel evitarea
infiltrarii apei n zona soclului

- Profilul de colt , fiind un profil din aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla, fiind utilizat la
armarea suplimentara a muchiilor(colturi si muchii ale golurilor si intrndurilor). asigura rectiliniaritatea muchiilor si
confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.
- Adezivul pentru spaclu mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa,
utilizat att la lipirea placilor termoizolante de fatada, ct si pentru spacluirea acestora. Produsul este realizat n
conformitate cu normele europene, asigurndu-se o aderenta att la suport ct si la placa termoizolanta de minim 100
KN / m2.
- PlAcile termoizolante pentru fatadA EPS-F, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de 15
18 kg/m3 si conductivitate termica = 0.040 W/mc. Placile au dimensiunea de
1000 x 500 mmx 100 mm, respectiv 1000 x 500 mmx 50 mm avnd o abatere dimensionala de 0,4 %. Placile
prezintA contractii reduse sub influenta factorilor climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (dupa taiere) o perioada de 3
luni pentru consumarea contractiilor. Placile sunt realizate n conformitate cu normele europene.
- Placile termoizolante pentru zona de soclu XPS, din polistiren extrudat rugos XPS, cu o
conductivitate termica: = 0.035 W/mc. Placile au dimensiunea de 600x1250x50 mm si sunt realizate n conformitate
cu normele europene.
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

36

- Diblurile de tip IDK-T, avnd rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor
termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul
tijei este de 8 mm, iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului n zid este de min. 45 mm,
adncimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare dect lungimea de ancorare).

- Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-
butadiena, avnd rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere >
1500 N/ 5 cm si alungirea aferenta < 35 0/00 ), plasa confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile
de ntindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.

- Grundul Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita ntre
finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.

- Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,52 mm) formeaza stratul final
(vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice.
Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la vaporii de apa, astfel nct nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii
sau stropire si previne formarea condensului. Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri,
zgriere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si nghet - dezghet. Produsul respecta prescriptiile
normelor europene. Descrierea materialelor, compozitia, caracteristicile fizice, modul de preparare si punere n opera,
precum si alte specificatii sunt prezentate si n fisele tehnice anexate prezentei proceduri.

9.3. Conditii de livrare , transport , manipulare depozitare :
-Profilul de soclu, profilul de colt: - profile de aluminiu livrate la bucata
-Adeziv pentru spaclu: - saci 25 kg, 1 palet = 48 saci
-Placi termoizolante: - pentru fatade - placi polistiren expandat EPS 50 x 100 cm-n grosime de 10 cm,
respectiv 5 cm; pentru soclu placi polistiren extrudat XPS 60 x 125 cm-n grosime de 5 cm
-Diblurile: - livrate la pachet 1 pachet = 100 bucati
-Plasa din fibra de sticla: - livrata n role de 50 mp, 1 palet = 30 role
-Grund Universal: - substanta lichida, gata preparata n galeti de 25 kg, 1 palet = 16 galeti
-Tencuiala structurata tip sau tencuiala decorativa minerala uscata (cu granulatie de 1,52 mm): - sub forma
de amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, n galeti de 30 kg; livrat la galeata de 25 kg, 1 palet = 16
galeti, consum de cca 2,8kg/mp sau sub forma de amestec uscat, de consistenta prafoasa, trebuie preparata, n saci
de 25 kg consum- cca. 3 kg/mp-aceasta tencuiala se poate prepara manual sau mecanic cu ajutorul unei betoniere
prin adaugarea treptata a compozitiei din sac n apa (si nu invers) pna la obtinerea unei compozitii pastoase cu
aspect cremos, foarte usor lucrabila
- amestecarea se face pana dispare orice aglomerare (cocoloase) de material uscat in pasta, dupa care este
gata de aplicare n orice tehnica de lucru;

9.4.Tehnologii de executie :
Pregatirea suportului
Caracteristici ale suprafetei suport: suprafata suport (zidaria de caramida, beton) trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii: uscata, lipsita de praf, sa prezinte capacitate portanta, aderenta (fara pete de decofrol, ulei,
vopsea, lacuri, etc.)
Abateri admisibile: suprafata suport (zidaria caramida, beton) trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii de
planeitate:
- plana (+ 5 mm/ m);
- denivelarile pna la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire);
- pentru neregularitati mai mari de 10 mm este necesara realizarea n prealabil a unei tencuieli
de uniformizare.

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

37
Conditii de ncepere a lucrarilor
Verificari nainte de nceperea executiei: nainte de punerea n opera a sistemului de finisaj -
exterior tip se vor ncheia urmatoarele lucrari:
- nvelitori, terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale;
- montarea tocurilor tmplariilor, solbancurilor si ferestrelor;
- montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;
- protejarea tmplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea;
- asigurarea mpotriva soarelui si ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea
superioara a schelei.

Executarea propriu-zisa a lucrarilor
A. Lipirea placilor termoizolante
Pentru lipire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel).

Mod de preparare: se toarna continutul sacului (n stare pulverulenta) n apa curata (10 l apa/sac) si se amesteca cu
mixerul pna la obtinerea unei paste omogene; se lasa pasta n repaus 5 minute pentru maturare, dupa care se mai
amesteca lent nca minim 2 minute. Prepararea se poate realiza si n betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a
timpilor de malaxare si maturare.

Punere n opera: se monteaza profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplica adezivul pentru
spaclu pe marginea placilor si n minimum 3 puncte interioare. Primul rnd de placi se reazema pe profilul de soclu.
Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana. n rosturile si spatiile libere dintre placi nu se
va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu forma punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si
buiandrugi se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor
ndeparta (taia) dupa min. 24 de ore de la lipire. Placile se aseaza cu rosturile tesute (nu n prelungire), teserea fiind
obligatorie si la colturile cladirii.

B. Dibluirea
Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, placile termoizolante se dibluiesc, utiliznd dibluri din
material plastic de tip IDK-T (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga
min. 2 dibluri pe placa dispuse n interiorul unei fsii cu latime de max. 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa
patrunda n zidarie min. 45 mm, iar n beton 35 mm. Talerele diblurilor trebuiesc ngropate pna la fata exterioara a
placilor de polistiren. Adnciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore
nainte de spacluirea placilor termoizolante.

C. Spacluirea si armarea
Pentru spacluire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel), iar pentru armare plasa din fibra de
sticla.
Dupa min. 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren, n min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor se
face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala. Se asigura astfel o planeizare suplimentara a suprafetei
obtinute n urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamni nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui
din nou slefuite si sterse de praf. Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune n
masa de spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla n fsii verticale, netezind cu latura neteda a spaclului ntreaga
suprafata. Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2 mm. Fsiile de plasa se suprapun lateral si
longitudinal pe min. 10 cm. La colturile ferestrelor, sau n alte zone unde pot aparea tensiuni induse de eventuale fisuri
dezvoltate n zidarie, se
recomanda aplicarea suplimentara, nainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu adeziv
pentru spaclu. Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul
grosimii stratului de adeziv. La muchiile fatadei se recomanda aplicarea de profile din aluminiu cu plasa din fibra de
sticla integrata. Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 7 zile naintea aplicarii finisajului.
Dupa ntarire, masa de spaclu poate fi slefuita, avnd nsa grija sa nu se deterioreze plasa din fibra de sticla.

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

38
D. Aplicarea finisajului
-Grundul Universal
Este folosit ca amorsa att pentru tencuiala structurata tip ct si pentru tencuiala mozaic.

Mod de preparare: se aplica ca atare, dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pna la omogenizare
(min. 4 minute)

Punere n opera: peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau bidineaua, pe toata suprafata ce
urmeaza a se finisa; dupa grundare suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma.

Timpul de uscare: min. 24 de ore

-Tencuiala structurata tip
Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pna la omogenizare
(min. 5 minute).

Punere n opera: tencuiala se ntinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apasare energica ntr-un strat de cca 2-3
mm. Dupa aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o drisca din material plastic.
Pentru evitarea aparitiei nazilor n cmpul finisat se recomanda aplicarea continua pe fsii orizontale, n scara, de sus
n jos. Primul cmp de finisaj se va executa numai sub supravegherea instructorului de la firma furnizoare si de
preferinta, pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa. Echipele de lucru vor fi neaparat instruite n ceea ce priveste
exigentele de aplicare a materialului.

Timp de uscare: ntarirea tencuielii structurate tip are loc la aproximativ 24 ore de la punerea n opera,
interval n care se vor evita atingerea, zgrierea si umezirea suprafetei.

9.5 EXECUTAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS
-sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub + 5o C, pe suport nghetat sau, n caz de pericol de nghet;
-se va evita punerea n opera a stratelor finale de finisaj atunci cnd temperaturile depasesc 30o C si sub
actiunea directa a razelor solare sau a ploii.

9.6. ABATERI DIMENSIONALE
- Abateri dimensionale placi termoizolante: la dimensiunea de 1000 x 500 mm avnd o abatere dimensionala
de 0,4 %.
- Abateri admisibile: suprafata suport (zidaria de BCA, beton, tencuiala) trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii de planeitate:
plana (+ 5 mm / m);
denivelarile pna la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire).

9.7 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Verificarea calitatii lucrarilor se face att la terminarea unei etape ct si la receptia lucrarilor prin urmatoarele
verificari:
-verificarea suportului
-verificari pe faze de lucrari
-verificari la receptia preliminara

Documente si nregistrari
A) procese-verbale de instruire
B) procese-verbale de asistenta tehnica
C) procese-verbale de receptie calitativa (tipizat)
D) certificate de calitate a materialelor (Produsele firmelor vor fi nsotite de certificate de calitate la fiecare
transa de livrare, puse la dispozitia constructorului de firma furnizoare)
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

39
Cnd datele din proiect si prescriptiile tehnice nu au fost respectate, total sau partial, investitorul (dirigintele de
santier) va decide refacerea sistemului de termoizolare n conformitate cu proiectul si caietul de sarcini.

9.8 GARANII
Durabilitatea sistemului tip de izolare termica a fatadelor este de 25 de ani n conditiile aplicarii n integralitate
si punere n opera n conformitate cu prescriptiile cuprinse n prezentul capitol a caietului de sarcini.

10. CONFECTII METALICE
- STAS 438-1 / 89 - Otel beton laminat la cald;
- STAS 12796-90 - Protectia anticoroziva .Pregatirea suprafetelor pieselor din otel pentru vopsire;
- STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole.Constructii din otel.Conditii tehnice de
calitate.
- STS 7941-80 -Tevi dreptunghiulare.
- C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate pentru otel in constructii civile ,
industriale si agricole.
- C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.

10.2.Tehnologia de executie si montaj:
Constructorul va prezenta monstre pentru confectiile metalice , cuprinzand materialele , sistemele de
asamblare , protejare anticoroziva , iar dupa aprobarea obtinuta de la proiectant se vor lansa comenzi pentru executia
si livrarea confectiilor metalice.
Materiale folosite: otel moale , profile laminate , tabla din otel , accesorii ( suruburi , piulite , saibe , dibluri ,
etc).
Lista confectiilor metalice : balustrada metalica , montanti balustrade gratare metalice , usite vizitare ,

10.2.1.Operatiuni pregatitoare:
- asigurarea materialelor cu caracteristicile fizico-mecanice prevazute de documentatia tehnica;
- respectarea dimensiunilor de taiere pentru fiecare componenta ;
- marcarea distinca a componentelor in vederea utilizarii acestora numai in pozitia indicata in planul de
ansamblu sau de montaj;
- prelucrarea zonelor ce urmeaza a se imbina ( curatare , indreptare , sanfrenare,etc) in conformitate
cu detaliile de imbinare aferente si cu tipul de imbinare;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a constructiilor metalice , functie de elementele de fixare
existente pentru pozitionarea acestora , in conformitate cu detaliile de executie.

10.2.2.Montajul :
- manipularea , transportarea si montarea ansamblelor in conditii care sa excluda deformarea
acestora;
- fixarea prin aftuirea in cateva puncte de sudura ( cand fixarea se face prin sudura) si asigurarea
stabilitatii ansamblelor sau subansablelor in timpul montarii;
- realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente ( prin sudura sau buloane)
precum si a detaliilor cuprinse in documentatie;
- pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii straturilor anticorozive;
- aplicarea protectiei anticorozive ;
- curatarea suprafetelor , repararea stratului de grund si aplicarea lucrarilor de vopsitorii in trei straturi
cu vopsea de ulei.

10.3.Controlul executiei si verificari necesare:
- verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si
ansamblelor /subansamblelor cu prevederile proiectului;
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

40
- verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu normele tehnice , in cazul in
care exista dubii;
- masurarea dimensiunilor geometrice si urmarirea utilizarii tuturor componentelor prevazute de
documentatia tehnica;
- verificarea realizarii de buna calitate a lucrarilor de montare , a calitatii fixarii pe stratul suport,
precum si pozitionarea corecta a elementelor din metal;
- receptia lucrarilor care devin ascunse ( cordoane de sudura , prelucrarea marginilor , executarea
diferitelor straturi ale protectiei anticorozive , imbinarea prin suruburi ) si consemnarea rezultatelor in procese verbale
de receptie;
- verificari prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor si a strangerii suruburilor , realizarea chituirii ,
grunduirii si vopsirea imbinarilor;
- existenta fisei tehnologice de montaj;
- verificarea certificatului de atestare pentru sudori.
La terminarea lucrarilor de montaj se vor efectua si urmatoarele verificari:
- terminarea integrala a lucrarilor de montare ;
- verificarea dimensionala si calitativa bucata cu bucata , a imbinarilor si celorlalte lucrari de montare a
elementelor metalice ;
- modul de solutionare a rapoartelor de neconformitate ( daca a fost cazul );
- incadrarea abaterilor existente in cele admise si prevazute de STAS 767/0-88.
Se va intocmi Proces verbal de receptie calitativa in care vor fi consemnate toate verificarile efectuate si
rezultatele obtinute .

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

41
CAP.IV CONDITII DE CALITATE ASUPRA UNOR MATERIALELOR PUSE IN OPERA

Date generale
Prezentul capitol din Caietul de sarcini are la baza caracteristicile constructive si de materiale preconizate a fi
utilizate in realizarea obiectivului de investitii.
Se vor avea in vedere datele prevazute in standardele de materilae, precum i caracteristicile construciei din
poziiile de detaliu tinindu-se cont de cerinele eseniale conform HG nr. 796/2005 (-rezisten mecanic i stabilitate a
materialelor si produselor privind sigurana n exploatare; -securitate la incendii; -igien, sntate i mediu nconjurtor;
-protecie mpotriva zgomotului; -economie de energie i izolare termic.) de cerinele funcionale (arhitectur, de
exploatare, durabilitate)precum si de cerinele privind punerea n oper a acestora .
Condiiile tehnice prevzute sunt stabilite la nivel minim acceptat i pot fi ndeplinite cu costuri minime.
Condiiile impuse sunt cele prevzute n standardele armonizate dupa standardele europene, respectiv SREN
14351-1/2006:+A1:2010
Echivalenta altor sisteme cu sistemul indicat se va dovedi in baza certificatelor de atestare, a desenelor de
detaliu si, in cazurile in care aceasta se impune, se vor prezenta mostre.
Precizarile facute in continuare nu impun un anume sistem, obligativitatea constind in respectarea conditiilor
tehnice, arhitecturale si de functionare.

Producatorii acestor materiale si echipamente vor respecta urmatoarele cerintele de performanta :
- Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tmplariei conform ISO 9001 : 2008
(existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si
coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel nct performantel e stabilite de producatorul de sistem sau/si
de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta)
- Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de
producere/montaj tmplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sist emului de management al
sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va
lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel nct riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime)
La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor
de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE., iar la
terminarea lucrarilor se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate
a materialelor puse n opera si atestatele de producator sau montator
Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de
planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa
verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tmplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vntului, curentilor de aer sau
traficului auto.

Cerinte , Specificatii tehnice, Criterii pentru asigurarea de ctre productori i montatori a
cerinelor de performan privind unele materialele

1 USI FERESTRE DIN PVC , ALUMINIU , LEMN
1.1Specificatii tehnice pentru execuia i montajul tmplriei termoizolante de exterior
a) Se vor respect datele de mai jos conform tabloului de timplarie
- materialul utilizat: PVC , aluminiu la usile de la intrare lemn normal la usile de interior
- forma, dimensiunile de gabarit ale tamplariei si vederea (din interior sau exterior)
- poziionarea montanilor i a prourilor
- poziionarea ochiurilor mobile, tipul acestora i sensul de deschidere (spre exterior sau spre interior)
- numrul de buci din fiecare poziie
- suprafaa pe bucat i suprafaa total
- amplasarea (pe faade i/sau n planuri pe fiecare nivel al construciei, pe axe)
- culoarea tmplriei albla interior , mahon la exterior )
- tipul geamului termoizolant (float clar, joas emisivitate,.)
- glafului exterior /interior din , pvc,
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

42
b) Seciunea de poziionarea a ferestrelor n raport cu suprafaa exterioar a zidului i dimensiunii glafului
exterior necesar drenrii apei n exteriorul zidului conform tabloului de timplarie

c) Toleranele la dimensiunile i poziia golului care trebuie asigurate de constructorul cldirii trebuie s fie mai
mici de 15 mm fa de dimensiunile nominale.
Abaterile de la verticalitate i orizontalitate trebuie s se ncadreze n abaterea dimensional admis.

d) Toleranele de poziionare a tmplriei n construcie:
- verticalitate (n planul tmplriei i perpendicular pe aceasta) 2mm/m
- orizontalitate: 2 mm pentru limi de pn la 1,5 m , 3 mm pentru limi mai mari de 1,5 mm
- axa tmplriei fa de axa trasat: 5 mm.

1.2.Criterii de performan a tmplriei termoizolante

Nr.
crt.
Cerin
Clasa de
performan,
valori prag sau
condiii
Precizri
1
Securitate la incendiu
Profile din aluminiu

Profile din PVC

clasa CO
incombustibile
clasa C - dificil
inflamabile
- Pentru geam, clasa de rezisten se consider A.
Pentru situaii speciale se vor stabili euroclase conform EN
13501
i EN 1634.
2 Etanarea la ap
clasa 4A conform
EN 12208
- Clasele sub 4A sunt mai puin performante.
Clasele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx =
presiunea maxim mai mare dect 600 Pa la care fereastra
este impermeabil) este mai performant dect clasa 9.
3
Comportarea la
ncrcare la vnt
-ui i ferestre
-ncrcarea
elementelor de prindere
amplasate la o distan
de max. 0,8m ntre ele

Clasa B2 (SREN
12210 i SREN
12424)
min. 100 N fr
cedare
- Litera se refer la clasa tehnic privind deformaia (cea mai
performanta este A).
Cifrele se refer la clasa tehnic de rezisten (1 este cea mai
putin performanta).
In cazul zonelor expuse la vant este necesara stabilirea
claselor de catre proiectant
4 Rezistena la oc
conform tablou
tmplrie
- Se refer la rezistena geamului.
Se l va avea n vedere riscurile de spargere i accidentare.
Se consider risc de accidentare prin cdere prin geam atunci
cnd marginea inferioar a geamului este sub 1 m nlime.
De asemenea, uile dac sunt prevzute cu geam, acesta
trebuie s fie geam de siguran sau s fie securizat pe
ambele foi ale geamului termoizolant.
5
Capacitatea de
rezisten a
dispozitivelor de
siguran
meninere 60
secunde cu o for
de 350 N n poziia
cea mai
defavorabil
- Se refer la dispozitivele care trebuie s aib capacitile de
a menine partea mobil ntr-o anumit poziie. Se aplic, de
regul, la ferestre cu balamale pe orizontal i mecanisme cu
dubl deschidere.
6
Indice de izolare la
zgomot
Min. 25 dB
- Izolarea fonic este valoarea declarat de productorul de
sistem in conformitatea SR EN 1279-5.
Pentru o izolare fonic mai bun, productorul poate prevedea
ca pachetul de geamuri ale geamului izolator s fie realizat cu
dimensiuni diferite sau cu geamuri speciale conform
specificaiilor tehnice ale productorilor de geamuri.
7 Permeabilitate la aer Clasa B2 conform - Clasele tehnice pentru permeabilite se regsesc n
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

43
SREN 12207 agrementele tehnice ale productorului de sisteme sau ale
productorului de tmplrie. Clasa cea mai puin performant
este 1, clasa cea mai performant este 4.
8
Coeficientul de
transfer termic (U)
-tmplrie n ansamblu
maxim1,3
W/mKo
pentru cladiri
rezidentiale
conform C-
107:2010
- Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu
metodele prevzute n SREN ISO 10077 1 i 2, iar
producatorul confirma valoarea acestui coeficient prin
declaratia de conformitate.
- valorile mai mici reprezinta performante mai bune
9
Factorul de transmitere
energie solar
conform tipului de
geam stabilit de
proiectant
- Coeficienii se refer la geamul utilizat.
Acesta este important dac se dorete o protecia solar
pentru ferestrele expuse la sud. De regul, cei doi factori sunt
dependeni. Cu ct factorul de transmitere a energiei solare
scade, va scdea i factorul de transmisie luminoas. Dac se
dorete alt tip de sticl dect cea clar, se vor consulta
recomandrile i coeficienii dai de productorii de sticl
(geamuri).
10
Factorul de transmisie
luminoas
conform tipului de
geam stabilit de
proiectant
- Coeficienii se refer la geamul utilizat.
Acesta este important dac se dorete o protecia solar
pentru ferestrele expuse la sud. De regul, cei doi factori sunt
dependeni. Cu ct factorul de transmitere a energiei solare
scade, va scdea i factorul de transmisie luminoas. Dac se
dorete alt tip de sticl dect cea clar, se vor consulta
recomandrile i coeficienii dai de productorii de sticl
(geamuri).
11
Rezistena la
deschidere/ nchidere
repetat
-ferestre (SREN
12400)
-ui (SREN 12400)

10.000 cicluri
100. 000 cicluri
- Numrul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie.
Valorile propuse asigur, de regul, o garanie a funcionrii
pentru cel puin 2 ani n condiii de utilizare normal.

1.3.Criterii pentru asigurarea de ctre productori i montatori a cerinelor de performan a tamplriei
termoizolante

Nr.
crt.
Cerin Limite minime Precizri
1
Marcaj CE
aplicat de productorul de
tmplrie conform standardelor
europene armonizate de
referin
Se va prezenta o copie a
documentelor necesare
aplicrii marcajului CE
De la 1.02.2010 este obligatorie aplicarea marcajului CE
conf. prevederilor standardului european armonizat de
referinta SREN 14351-1:2006 + A1:2010
2
Certificarea sistemului de
management al calitii
pentru producerea tmplriei
conform ISO 9001
Se va preciza numrul
certificatului valabil Se va
prezenta copie
- Existena Cerificatului pentru sistemul de management al calitii
asigur autoritatea contractant c firma conduce i coordoneaz
corespunztor procesul de producie, astfel nct produsele executate
isi mentin performanele stabilite de productorul de sistem si sunt
constant realizate la parametrii declarai de firma ofertant

3
Certificare sistem de
management al sntii i
securitii ocupaionale pentru
activitatea de producere/montaj
tmplrie conform OHSAS
18001/ 1999
Se va preciza numrul
certificatului valabil Se
va prezenta copie
- Existena Certificatului sistemului de management al sntii i
securitii operaionale conform OHSAS 18001- 1999 asigur
autoritatea contractant c firma ofertant va lua toate msurile
stabilite pentru sistem astfel nct riscurile de producere a accidentelor
pe antier s fie minime.
4 Dotarea cu mijloace de - Se va prezenta lista dotrilor necesare executrii tmplriei
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

44
producie pentru executarea
corespunztoare a tmplriei
Atestat profesional de
productor de tmplrie din
aluminiu, PVC acordat de
PPTT sau PGFF
ofertate. Nivelul minim stabilit n tabel asigur o producie de
cca. 20 de uniti de ferestre-schimb.
- Condiiile de acordare a Atestatului Profesional de ctre PPTT
sau PGFF sunt mai exigente dect limitele stabilite.
5
Dotarea cu mijloace de
producie pentru executarea
corespunztoare a geamului
termoizolant sau: Atestat
profesional de productor de
geam termoizolant emis de
PPTT sau PGFF

- Cerinele sunt necesare numai dac productorul de tmplrie este i
productorul geamului termoizolant. Dac productorul de tmplrie
cumpr geamul termoizolant de la o firm specializat, aceasta
trebuie s emit Declaratia de conformitate, care s consemneze c a
fost respectat standardul SREN 1279-5 si produsul are marcaj CE
aplicat conform prevederilor acestui standard.
6 Calificarea personalului
Prezenterea certificatelor
de calificare, sau a
contractului de calificare
Pentru producatorii de tamplarie termoizolanta personalul trebuie sa fie
calificat conform COR in meseria confectioner tamplarie de aluminiu
si mase plastice cod 7134.09 ( cod NC Nomenclatorul Calificarilor
7134.23 )
7
Garantia acordata de
producator
Minim 2 ani

1.4Precizari finale
Caracteristicile tehnice i de calitate ale ferestrelor trebuie s se nscrie n limitele impuse de standardele
romneti: STAS 8282-80: Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Fereste metalice. Condiii tehnice
generale i de calitate. i de Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
Accesoriile normale (mnere, cremoane, foarfeci) vor fi cele originale ale productorului de tmplrie);
Vor fi prezentate mostre realizate pe antier: panouri caracteristice de ui i vitrin, echipate complet cu geam
i feronerie
Elementele de tmplrie din PVCse livreaz n containere pentru transportul tmplriei din P.V.C., care
asigur meninerea calitii n timpul transportului i manipulrii.
Ferestrele i uile din PVC se depoziteaz n dispozitivele n care au fost transportate, pe ct posibil n
ncperi nchise, ferite de radiaiile solare i intemperii.
La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de cldur, a cror temperatur depete
60
o
C
Tmplria se livreaz cu toate accesoriile necesare (mnere, cremoane, foarfeci, etc.);
Execuia se va face conform proiectului i detaliilor furnizorului de sistem, n concordan cu prescripiile
caietului de sarcini, innd cont de normativele specifice acestei categorii de lucrri i de prescripiile tehnice n
vigoare.
Montajul se va face numai de ctre firme specializate agregate de furnizorul i executantul sistemului
(furniturii).
Furnizorul va ntocmi programul de asigurare a calitii furniturii pentru tmplrie
Montajul se va face numai de ctre firme specializate agreate de furnizorul i executantul sistemului (furniturii).
In lista de cantitati este inclusa si desfacerea tamplariei existente din lemn, fara recuperarea materialului,
transportul acesteia in curtea Colegiului, la dispozitia beneficiarului pentru a putea fi transportata la locul de depozitare
stabilit.
Punerea n oper se face conform detaliilor din proiect i a prescripiilor tehnice a ale producatorului i tinnd
cont de normele tehnice specifice n vigoare.
La terminarea lucrrilor ferestrele i uile se cur Ia interior i Ia exterior cu agentul de curire indicat de
firma producatoare, in funcie de tipul finisajului.
Se interzice folosirea substanlor abrazive de curire. Dupa curire, ferestrele i uile se spala temeinic cu
ap.
Pe lng standarde de referin generale specificate n, vor fi respectate urmtoarele standarde :
Prescripiile tehnice de baz dup care se execut lucrrile de tmplrie sunt cele prevzute n Normativul C 199
79 (B.C. 1/80).
- Soluiile constructive, alctuirea i calitatea tmplriei va fi conform standardelor:
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

45
- STAS 9322 73 Tmplria pentru construcii civile i industriale. Temonologie.
- STAS 4670-85 Coordonarea modular pentru construcii. Goluri pentru uile i ferestrele cldirilor de locuit i
social-culturale. Dimensiuni.
- STAS 1637-73 Ui i ferestre. Denumirea convenional a feelor uilor i ferestrelor, a sensului de rotaie pentru
nchiderea lor i notarea lor simbolic.
- C 47-1979 Folosirea i montarea geamurilor n construcii;
- STAS 8282-80: Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Fereste metalice. Condiii tehnice generale i de
calitate.
- Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
- Norme tehnice privind proiectarea i executarea adposturilor de protecie civil n cadrul construciilor noi nr.
177/1999.

2 GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE DINPVC ,
Principalele caracteristici: ( cerinte minime )
Usor de montat
Invelisul de PVC sa nu contine formaldehid
Caracteristici sanitare - aldehida formica admis 0,01 mg/m
3

- fenol admis 0.01 mg/m
3

- benzol admis 0.08 mg/m
3

Sa fie realizate din material nedaunatoare omului sau mediului
Sa aiba Rezistenta sporita la vapori si umiditate
Stabilitate ridicata la radiatile UV
Durata de viata pana la 35 de ani
Rezistent la foc
Rrezistent la zgarieturi
Usor de curatat, doar cu o carpa umeda, fara materiale abrazive

3 SISTEMTERMOIZOLANT
3.1Date generale
Procedura se refera la lucrarile de termoizolare a fatadelor executate cu sistemul temoizolant tip aplicat pe
suport mineral de tip Baumit
Sistemul termoizolant tip se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat
termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic.
n componenta sistemului termoizolant tip intra urmatoarele produse:
- Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri,
avnd rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice, asigurndu-se
astfel evitarea infiltrarii apei n zona soclului
- Profilul de colt , fiind un profil din aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla, fiind utilizat la
armarea suplimentara a muchiilor(colturi si muchii ale golurilor si intrndurilor). asigura rectiliniaritatea
muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.
- Adezivul pentru spaclu mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa,
utilizat att la lipirea placilor termoizolante de fatada, ct si pentru spacluirea acestora.
- Placile termoizolante pentru fatada, si pentru zona de soclu din polistiren expandat ignifugat,
- Diblurile de tip IDK-T, avnd rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor
termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor
termice. Diametrul tijei este de 8 mm, iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a
diblului n zid este de min. 45 mm, adncimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca.
10 mm mai mare dect lungimea de ancorare).

- Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-
butadiena, avnd rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati, plasa
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

46
confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de ntindere rezultate din sarcinile
termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.

- Grundul Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita ntre
finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia
eflorescentelor.

- Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,52 mm) formeaza stratul final
(vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de
rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la vaporii de apa, astfel nct nu se
pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea condensului. Are proprietati
fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgriere, variatii de umiditate, agenti
corozivi, raze ultraviolete si nghet - dezghet. Produsul respecta prescriptiile normelor europene.
Descrierea materialelor, compozitia, caracteristicile fizice, modul de preparare si punere n opera,
precum si alte specificatii sunt prezentate si n fisele tehnice anexate prezentei proceduri.

3.2Caracteristici tehnice ale materialelor
3.2.1 Polistiren expandat
Caracteristici
Standard de
referinta
UM
Prevederi din standard
[ Conditii minime acceptate }
Lungimea SR EN 822 mm L1
Latimea SR EN 822 mm W1
Grosimea SR EN 823 mm T1
Perpenducalitatea SR EN 824 mm / m S1
Planeitatea SR EN 825 mm P4
Conductivitatea termica SR EN 12667 W / mK 0.04
Rezistenta la comjpresiune 10 SR EN 826 kPa CS(10) 70
Rezistenta la incovoiere SR EN 12089; 1999 kPa BS 115
Rezistenta tractiune SR EN 1607+AC; 1999 kPa TR 100
Stabilitate dimensionala SR EN 1604+AC; 1998 % DS (70,90 )1
Fluajul din compresiune SR EN 1606+AC; 1999 % CC(1/0,3 / 10 ) 70
Permeabilitatea la vaporii de apa SR EN 12086 MU
Clasa de reactie la foc
Inflamibilitate
Clasa de combustibilitate
SR EN 13501-1;2007

B-s1,d0
E
Deformari in conditii specifice de compresiune si temperatura
SR EN 1605+AC;
1998
%
DLT(1)
Absortia de apa de lunga durata prin imersie SR EN 12087 % WL(T) 5
Durata de viata in situ - ani min 25

3.2.3 Plasa din fibra de sticla

Caracteristici
Standard de
referinta
UM
[ Conditii minime acceptate }
Dimensiunea ochiului de plasa PP Q S05 cm < 5
Numar fire pe 10 cm urzeala tesatura DIN EN 53853 nr. 20-50
Geutatea specifica DIN EN 12127 g / mp > 150
Extensibilitatea la starea initiala EN ISO 13934.1 % > 1750
Extensibilitatea la uzura EN ISO 13934.1 % > 40%
3.2.4 Grundul Universal

Caracteristici Conditii minime acceptate
Aspect produs Pasta viscoasa omogena
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

47
pH 8,5- 9,5
Viscozitatea Brookfield ( 20
0
C ) 4,1 4,4
Aspect pelicula Mat , texturat
Timp uscare la 20
0
C si 65% umiditate 120ore

3.2.4 Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,52 mm)

Performantele principale ale produsului:Lista caracteristicilor

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM
Aderenta la suport la eforturi normale detractiune 0.71 N/mm
Aderenta la suport la eforturi normale detractiune dupa cicluri de
imbatranire acceleratala exterior
1.45 N/mm
Conductivitatea termica 0.7 W/mK
Imperbeabilitatea la apa -pe probe martor/ -dupa cicluri de imbatranire
accelerata
7.35 g/dm
Permeabilitate la vapori ( coeficient derezistenta la difuzia vaporilor ) 3,9 G/m
2
h
Clasa de combustibilitate C4 (E)

3.3. Conditii de livrare , transport , manipulare depozitare :
-Profilul de soclu, profilul de colt: - profile de aluminiu livrate la bucata
-Adeziv pentru spaclu: - saci 25 kg, 1 palet = 48 saci
-Placi termoizolante: - pentru fatade - placi polistiren expandat EPS 50 x 100 cm-n grosime de 10 cm,
respectiv 5 cm; pentru soclu placi polistiren extrudat XPS 60 x 125 cm-n grosime de 5 cm
-Diblurile: - livrate la pachet 1 pachet = 100 bucati
-Plasa din fibra de sticla: - livrata n role de 50 mp, 1 palet = 30 role
-Grund Universal: - substanta lichida, gata preparata n galeti de 25 kg, 1 palet = 16 galeti
-Tencuiala structurata tip sau tencuiala decorativa minerala uscata (cu granulatie de 1,52 mm): - sub forma
de amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, n galeti de 30 kg; livrat la galeata de 25 kg, 1 palet = 16
galeti, consum de cca 2,8kg/mp sau sub forma de amestec uscat, de consistenta prafoasa, trebuie preparata, n saci
de 25 kg consum- cca. 3 kg/mp-aceasta tencuiala se poate prepara manual sau mecanic cu ajutorul unei betoniere
prin adaugarea treptata a compozitiei din sac n apa (si nu invers) pna la obtinerea unei compozitii pastoase cu
aspect cremos, foarte usor lucrabila
- amestecarea se face pana dispare orice aglomerare (cocoloase) de material uscat in pasta, dupa care este
gata de aplicare n orice tehnica de lucru;

4 PARDOSELI
4.1Date generale
Pardoselile vor fi din gresie antiderapant, montat cu adeziv, la toate spaiile de circulaie exterioare .si
gresie ceramica la interior , grupuri sanitare.si bucatarie, parchet in camere , birouri si cabinete.
Pentru pardoselile cu stratul de uzura din parchet multistrat se va asigura la montaj o temperatura minima de
5

C si umiditatea relativa a aerului max. 65%.
Stratul de baza (planseu, respectiv pardoseli vechi) va fi pregatit prin curatire, spalre cu apa de eventuale
impuritati, parf sau resturi de tencuiala.
Diversele strapungeri prin planseu langa conducte, tuburi de protectie se vor astupa cu mortarde ciment.
Armaturile care ies eventual din planseul se verifica daca sunt izolate corespunzator.
Pardoselile se executa de personal specializat efectuanduse sub controlul calitatii pe faze de executie la
stratul suport, stratul de uzura.
Fiecare pardoseala are in alcatuire : stratul suport ; imbracamintea ( strat de uzura).
4.2Caracteristici tehnice ale materialelor
4.2.1Pardoseli reci

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

48
Caracteristici
Standard de
referinta
UM
[ Conditii minime
acceptate }
Reactie la foc Clasa A1 ( FL )
Absortia de apa , E ,
SR EN 14411;2007
SF 04 ;2012
[ % } 3 < E s 6
Forta de rupere
S > 7,5
S < 7,5
[ N ]

> 1000
< 600
Rezistenta la incovoiere N/mm
2
min 22
Durabilitatea 1

4.2.2Pardoseli calde
4.2.2.1- parchet laminat

Caracteristici
Standard de
referinta
UM
Prevederi din
standard
[ Conditii minime acceptate}
Comportare la foc EN 13501-1 Cfl-s1
Rezisten la alunecare EN 13893 DS
Rezisten la transmitere termic EN 12667 (m2K) / W 0,15
Formaldehid EN 717-1 E1
Pentaclorfenol si substane organice
volatile (VOC) (ppm)
conform schemei
Comitetului de Evaluare
Sanitar a Materialelor de
Constructii (AgBB)
mg/kg < 0,1
Comportament electrostatic, Up EN1815 kV 2
Rzistenta la ampretare kV < 0,01
Proprietati antistatice kV < 2
Densitatea in dilatare % 18
Diferente de inaltime intre elemente (placi) lungime/latime
mm,
medie 0,1 mm,
valoare unitara 0,15 mm
acceptabil

4.2.2.2- folie sub parchet
Se va caracteriza prin :
- mare elasticitate , permeabilitate scazuta la lichide , conductivitate termica ridicata, precum si proprietati
fonoadsorbante, rezistenta in timp, imputrescibil si insensibil la actiunea insectelor si rozatoarelor.
- produs ecologic ,
- nuva contine substante toxice organismului si va prezenta emisii radioactive,
- reciclabila in proportie de 100% .
, - protectie termica si fonica, ca strat intermediar de umplutura ,
- nu poate fi supus la incarcari statice

Caracteristici
Grosime
(mm)
Densitate
(kg/m
3
)
Latime rola (m)
Lungime rola
(m) minim maxim
2 18,3 1000 2000 150
Toleranta 10% 10% -10% / +20% 2%

. Caracteristici tehnice generale
Nr.crt Caracteristica U / M Valoare
Metoda de
verificare
1 Aspect atributiva Folie continua, uniforma, fara incluziuni Vizual
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

49
2 Miros atributiva Inodor Organoleptic
3 Culoare atributiva
a) neutrala
b) colorata conf. paleta culori
Vizual
4 Dimensiuni mm Conformcomenzii STP.1.
5 Densitate Kg/m
3
Comformcomenzii
SR EN ISO
845 :1999
6
Domeniul temperaturilor de
utilizare
C - 40 80
7
Clasa de combustie
- produs ignifugat
- produs neignifugat

C2 (2mm)
C4

SR EN 13501-
1+A1:2010
Ord min
269/2008 Anexa
tab 8 P118-99

Caracteristici tehnice specifice
Nr.crt Caracteristica U / M
Grosime
(mm)
Valoare Metoda de verificare
1 Alungire la rupere longitudinala %
4 68
SR EN ISO 1798 : 2008
5 66
2 Alungire la rupere transversala %
4 134
SR EN ISO 1798 : 2008
5 124
3
Permeabilitate la vapori de apa
(Pv)
mg/10 cm
3

24 h
3 3,37
SR EN ISO 8994-1 :
11994
5 5,05
4 Absorbtia vaporilor de apa (Av) %
3 0,018
SR EN ISO 8994-1 :
11994
5 0,022
5 Conductivitate termica (
0
) W/mK

- 0,04 0,05 STAS 5912-89
6 Elasticitate de recul %
2 41.7
SR EN ISO 8307
3 41.4
4 37.4
5 36,7
7
Deformaria remanenta la
compresiune
%
2 41,7
SR EN ISO 1856
3 41,4
4 37,4
5 36,7
8 Deformarea termica liniara % - 1,5 (8 ore la 70C)
SR EN 1604 +AC: 1998
/AI:2007
9 Stabilitatea la cald C -
La 91C fara modificari
semnificative
SR EN 1604 +AC: 1998
/AI:2007
La 100C cu modificari
de dimensiune
semnificative si pierderi
in greutate de min. 0,4%

Ambalare, etichetare, depozitare, manipulare, transport
Folia se livreza sub forma de rulouri ambalate in saci de polietilena ;
Fiecare rola se marcheaza cu date de identificare functie de cerintele clientului ( firma, cod produs / reper
produs, dimensiuni, data fabricatiei, nr.lot, etc).
Depozitarea se face pe europaleti, in depozite curate, uscate, aerisite, protejate de lumina directa a soarelui, la
cel putin 3m de orice sursa de caldura directa.
Manipularea se face cu precautii pentru a nu deteriora ambalajul, integritatea calitativa si cantitativa a
produsului si datele de identificare/produs;
Transportul se face in mijloace de transport curate, acoperite, pentru a proteja produsul de praf sau intemperii.

Termen de valabilitate
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

50
Termenul de valabilitate este de 24 luni de la data livrarii, daca clientul/utilizatorul respecta integral regulile de
manipulare, depozitare si transport, pentru a pastra integritatea calitativa si cantitativa a produsului din momentul
livrarii.

5 CARACTERISTICI TEHNICE PENTRU ALTE MATERIALE
5.1Mortar de zidarie M50

Rezistenta la compresiune Clasa M 5
Aderenta la suport > 0,15 N / mm
2

Permeabilitatea la vaporii de apa NPD
Coeficientul de absortie de apa prin capilaritate NPD

5.2Chit pentru rosturi

Rezistenta la rupere prin
incovoiere
compresiune
> 2,5
> 15
N / mm
2

Absortia de apa
Dupa 3 min
Dupa 240 min
s 2
s 5
g
Clasa de reactie la foc A
Clasa de combustibilitate C

5.3Adeziv pentru placi ceramice ( Gresie )

Rezistenta la rupere prin
incovoiere
compresiune
> 2,5
> 15
N / mm
2

Absortia de apa
Dupa 3 min
Dupa 240 min
s 2
s 5
g
Clasa de reactie la foc A
Clasa de combustibilitate C

5.3Ciment

Timp initial de priza > 60 min
Stabilitate ( expansiune ) s 10 min
Rezistenta la compresiune > 10 Mpa
Rezistenta la compresiune standard > 42.5- s 62.5 Mpa
Continut de sulfati s 3.5 Mpa
Continut de cloruri s 0.10 %
Caldura de hidratare s 270 j / g

5.4Mortar de tencuiala , gleturi
Reactia la foc Clasa A1
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

51
Conductivitatea termica 0,42 W / m K
Rezistenta la compresiune 4,39 N /mm
2

Aderenta la substat de caramida 0,18 N /mm
2

Absortia de apa prin capilare W0 0,98 Kg / m
2
/min

5.5Vopsele pentru zugraveli interioare
Generalitati
- vopsele pe baza de dispersie acrilo-stirenica , rezizstenta la spalare
- culoare conform caietului de sarcini
- siguranta in exploatare cu buna putere de acoperire
- posibilitati de utilizare pentru toate suprafetele de baza minerale
Caracteristici tehnice
Aspect lichid , viscos , omogen
Densitate max 1,61 g /cm
3

Continut de substanta nevolatila max 63 %
pH 8,7 9,7
Viscozitate Brookfield 3,8- 4,1
Temp. min a mediului
pentru aplicare 5
0
C

5.6Tencuieli decorative structurate pentru finisaje exterioare
Generalitati
- tencuiala decorativa, dura cu aspect mat, structurat ce se utilizeaza pentru finisaje interioare si exterioare ;
- pe baza de rasina sintetica in dispersie apoasa si agregate minerale cu dimensiunea 1,2 1,8 mm ;
- aspect masa pastoasa, omogena;
- sa se poata colora prin nuantare computerizata pe masini de colorat
- sa se poata aplica pe orice suprafata de baza minerala precum: tencuieli uzuale de var-ciment, ciment-var,
gleturi de ipsos, beton, placi de gips carton si pe vopsitorii vechi rezistente la frecare si uzura.
- aderenta deosebita la suport, buna putere de acoperire, timp bun de uscare ;
- pelicula permeabila la vapori de apa si impermeabila la apa ; rezistenta la zgiriere, socuri mecanice, solutii
alcaline, variatii de temperatura, intemperii si la gaze industriale.

Aspect produs: pasta viscoasa, omogena
pH 8.5 9.5
Vascozitate Brookfield
(20C rotor 16, vit. 1 - 5) max. 5000
Aspect pelicula texturat

5.7Vopsea email pentru lemn

Generalitati
- vopsea lucioasa avind la baza rasina alchidica, pigmenti, solventi organici, sicativi, aditivi cu posibilitati de
utilizare pentru acoperirea si protejarea suprafetelor din metal, lemn, zidarie neutra atit pentru acoperirea suprafetelor
noi, dar si pentru reacoperirea suprafetelor deja vopsite.
- buna putere de acoperire, aderenta si duritate buna, rezistenta buna la solicitari mecanice si factori climatici;
cu miros redus si usor de intretinut
- diferite tonuri de culoare conform indicatiilor tehnice
Aspect produs: vascos, omogen
Densitate, g/cm
3
0.98 1.23 ( 0,02, in functie de tipul de culoare)
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

52
Continut de substanta nevolatila,% 54- 69 ( 2, in functie de tipul de culoare)
Vascozitate ca timp de scurgere
(cupa DIN 4mm, 20
0
C) 190 - 260

5.8 Impregnant pentru lemn
Generalitati
Impregnant pentru protectia lemnului si a produselor lemnoase impotriva: focului, a insectelor lemnului, a
ciupercilor si a mucegaiului , pentru aplicatii interioare
Posibilitati de utilizare
- Protectia placilor fibro-lemnoase, a cartonului asfaltat, a placajului si a lemnului pentru constructii
- Protectia grinzilor si a lambriurilor din lemn
- Protectia elementelor de pardoseli, a tavanelor si a peretilor desprtitori din lemn sau plci
Protectie impotriva focului, precum si impotriva ciupercilor , mucegaiului, si a insectelor duntoare lemnului

Compozittie: compusi ai borului, fosfai, sulfai, izotiazolon.
Culoare: transparent, rosu sau verde
Miros: miros slab, neiritant, care sa dispare dup impregnare
PH (20C): 5,4 (pentru solutie 20%).
Solubilitate in ap pan la 30%
Ptrundere in lemn: 2 mm (umiditatea lemnului -12%) / 4 mm (umiditatea lemnului - 28%)
Coroziunea otelului: medie
Eficienta protectiei i
mpotriva insectelor
duntoare lemnului,
mortalitatea larvelor: 100%
Clasa de rezistent micotic: A1, A2, B1
Eficienta protectiei la foc: in conformitate cu PN-B-02874:1996/Az z 1999
Clasificarea combustibilittii: penru lemn de pin 28 mm intirzierea arderii

J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

53

CAP.IV. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI

1.NORME TEHNICE DE REFERINTA

- P130-97 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

2.PREVEDERI GENERALE:
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de existenta a constructiei ,
incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din observare
si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune
cu mediul ambiant si tehnologic.
Scopul urmaririi in timp a constructiilor este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor
pentru o exploatare normala , evaluarea conditiilor pentru prevenirea unor accidente sau evolutia unor degradari .
Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii
prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta , stabilitate si durabilitate ale constructiilor cat si celelalte
cerinte esentiale.
Raspunderea pentru efectuarea urmaririi curente a constructiei revine proprietarului /administratorului , care va
efectua aceasta activitate printr-o persoana denumita Responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiilor
care va avea responsabilitatile prevazute de prevederile normativului P130-97 Normativ privind urmarirea in timp a
constructiilor.

3.LISTA FENOMENELOR CARE TREBUIE AVUTE IN VEDERE IN CURSUL URMARIRII CURENTE:

3.1.Se va urmari dupa caz:
-schimbari in pozitia obiectelor de constructie prin deplasari vizibile ( orizontale , verticale , inclinari) sau prin
efecte secundare vizibile ( desprinderea trotuarelor , scarilor , ghenelor sau a altor elemente de soclu sau corpul cladirii
si aparitia de rosturi , crapaturi , smulgeri);
-schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile verticale sau orizontale si
prin rotiri sau efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor , aparitia unor defecte la imbinari , fisurarea
sudurilor , etc.
-schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii , izolatiilor sau sub
aspectul estetic manifestate prin umezirea suprafetelor , infiltratii de apa , aparitia condensului , mucegaiului , etc.
-defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructii , infundarea scurgerilor (
burlane , jgheaburi , drenuri , canale ) ;
-defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de constructiei ; fisuri si
crapaturi ; coroziunea elementelor metalice si a armaturilor , defecte manifestate prin aparitia de pete , fisuri , exfolieri,
eroziuni , etc.

3.2.In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da o atentie deosebita :
-oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie din jurul obiectelor de constructie ( existenta pantelor pe
J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382

CAIET DE SARCINI

54
exterior pe cel putin 10 metri , etanseitatea rostului trotuar-cladire , scurgerea apelor spre canalizarea exterioara,
integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide, etc);
-elementelor de constructii supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu natural;
-modificari in actiunea factorilor naturali care pot afecta constructia.

3.3.Responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a constructiilor are urmatoarele obligatii:
-cunoaste in detaliu instructiunile si reglementarile tehnice in vigoare privind comportarea in exploatare a
constructiilor;
-cunoaste in detaliu cartea tehnica a constructiei , intocmeste , pastreaza si completeaza la zi Jurnalul
evenimentelor;
-controleaza la intervale prevazute si imediat dupa orice eveniment deosebit ( cutremur , inundatie , ploaie
torentiala , cadere masiva de zapada , alunecari de teren , explozii , incendii ,etc.) starea tehnica a constructiei , in
scopul punerii in evidenta a acelor elemente de constructii care prin starea de degradare sau prin conditiile de
exploatare reprezinta un pericol pentru siguranta si stabilitatea constructiei;
-solicita efectuarea de expertize tehnice in cazul constatarii unor degradari majore care neeliminata poate
conduce la afectarea rezistentei si stabilitatii constructiei;
-intocmeste rapoarte privind urmarirea curenta a constructiei si le trimite spre analiza si avizate Inspectoratului
de stat in constructii.
Proprietarii au obligatia de a lua masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiilor (
exploatare rationala , intretinere si reparatii la timp ) si de a prevenii producerea unor eventuale accidente in baza
datelor furnizate de urmarirea curenta.

SC PROIECT 90 SRL
ING. Moisil Emanuil

Caiet de Sarcini Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Constructii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bistria , Cart. Unirea Nr.

303 A, Jud Bistria Nsud

C si umiditatea relativa a aerului max. 65%.

S-ar putea să vă placă și