EUROPA I ROMNIA ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZ I. SPAIUL EUROPEAN I SPAIUL ROMNESC 1.Spaiul european.

. Europa este situat n ntregime n emisfera Nordic fiind nconjurat din trei pri de ape n Vest, Sud i Nord; Este strns legat de Asia n est, formnd o mare mas continental respectiv Eurasia. Limitele Europei: - n Nord Oceanul Arctic. - n Vest - Oceanul Atlantic. - n Sud Marea Mediteran. - n Est M-ii Ural, fluviul Ural, Marea Caspic, M-ii Caucaz, Marea Neagr i Marea Egee cu zona de legtur dintre ele respectiv strmtoarea Bosfor, Marea Marmara i strmtoarea Dardanele. Punctele extreme: - n Nord Capul Nord: 710 latitudine Nordic. - n Sud Capul Marroqui: 360 latitudine Nordic. - n Vest Capul Roca 9034N longitudine Vestic. - n Est extremitatea Nord-Estic a M-ilor Ural(67 longitudine Estica). Distana ntre Nord i Sud 4000km, iar ntre Est i Vest - 5000km. Pentru spaiile insulare n Nord se ajunge la 81049N latitudine Nordic n Arhipeleagul Franz Joseph, iar n Sud la 34055N latitudine Nordic in insula Creta. n Vest 24032N longitudine Vestic n Islanda. Suprafa: Este penultimul continent al Terrei cu o suprafa de 10.170.000km2, reprezentnd 7% din uscatul acesteia. Din punct de vedere climatic se ncadreaz n cea mai mare parte in zona climei temperate, excepie fcnd partea Nordic ce aparine climatului rece. Continent bine populat ocupnd poziia a III-a pe glob i cu o densitate a populaiei superioar mediei mondiale.(circa 70 loc./km) rmurile i articulaiile trmurilor Peninsule: - Scandinavia cea mai ntins din Europa,Kola,Iutlanda, Iberic, Italic, Balcanic, Bretagne. Insule: Arhipeleagul Britanic, Islanda, Novaia Zemlia, Franz Joseph, Hebride, Azore, Madeira, Canare, Baleare, Sicilia, Sardinia, Creta, etc. Marile: ce nconjoar Europa La Oceanul Arctic si Atlantic se afl mrile: Barents, Alb, Norvegiei, Nordului i Baltic La Marea Mediteran: Liguric, Tirenian, Adriatic, Egee. Golfurile: Biscaya, Finic, Bristol, Botnic, Odessa, etc. Tipuri de rmuri: rmuri nalte: rmuri cu fiorduri tipice pentru Peninsula Scandinava; mai apar i n Islanda, Marea Britanie; rmuri cu riass n Nord-Vestul Franei; rm dalmatic: rmul Croaiei de la Marea Adriatic. rmuri joase: rmuri cu lagune i limane: rmul Marii Negre; 1

 rmuri cu delte: Delta Dunrii, Delta Volgi; rmuri cu estuare: Sena i Tamisa. 2.Spaiul romnesc. Romania se afla situata in partea sud-estica a Europei Centrale; situata la distante aproximativ egale, respectiv 2700km, de extremitatile Europei: in Nord Oceanul Arctic, in Vest Oceanul Atlantic, in Est muntii Ural; in sud , doar la 1000 km de Marea Mediterana. Are o suprafata de 238.391 Km ocupand pozitia a doisprezecea pe continent; Are o populatie de 21,7 milioane locuitori -locul 9 in Europa; Pe teritoriul Romaniei se intrepatrund doua limite fitogeografice:limita de est a padurilor de fag ,limita de vest a stepei i limita de nord a vitei-de-vie. Romania se aUa situata la intersecVa paralelei de 45 W laVtudine nordica cu meridianul de 25 Wlongitudine estica; este situata la jumatate distantei dintre Ecuator si Polul Nord ceea ce-i confera caracterul temperat al climei. Pe continentul european se invecineaza: - In N Ucraina(pe o mica portiune granita naturala Tisa). - In S Bulgaria (granita naturala este data de Dunare). - In V Ungaria si Serbia. - In E Republica Moldova (granita naturala data de Prut), Ucraina si Marea Neagra. Punctele extreme: - In Sud: Zimnicea. - In Nord: Horodistea. - In Vest: Beba Veche. - In Est: Sulina. Componente geografice ce definesc spatiul Romaniei: Romania tara dunareana deoarece 38% din lungimea Dunarii (1075 km), partea cea mai importanta ca debit si navigatie, inclusiv gurile de varsare , se afla pe teritoriul Romaniei. Romania tara carpatica 2/3 din catena Muntilor Carpati se afla pe teritoriul Romaniei. Romania tara pontica prin litoralul romanesc ce se desfasoara la Marea Neagra, pe o lungime de 244km. II. ELEMENTE FIZICO- GEOGRAFICE DEFINITORII 1.RELIEFUL MAJOR A. RELIFUL EUROPEI Trepte de relief: - Europa este continentul cu cea mai sczut altitudine medie, respectiv 340m. Relieful Europei se desfoar de la -28m n Cmpia Mrii Caspice pana la 4807m n Munii Alpi, vrful Mont Blanc si 5642m la grania cu Asia, munii Caucaz, Vrful Elbrus. - Repartiia formelor de relief: 85% cmpii si dealuri joase si doar 15% muni si dealuri nalte. - Uniti morfostructurale: platforma precambriana cel mai vechi nucleu european: Platforma Est EuropeanScutul Baltic. Uniti de orogen caledonian reprezentat de muni vechi, formai n paleozoic, respectiv Munii Scandinaviei, Munii Scoiei.

 Uniti de orogen Hercinice reprezentate prin muni formai in a doua parte a paleozoicului; n prezent apar sub forma unor masive joase: Masivul Central Francez, Munii Vosgi,Munii Pdurea Neagr, Masivul Harz, Masivul istos Renan, Munii Penini, Munii Rodopi, Munii Rila, Podiul Ardeni, Podiul Dobrogei de Nord, Munii Ural, Meseta Spaniol. Uniti de orogen alpine: cuprinde muni nalti, formai n timpul celei mai noi orogeneze, i cea mai de amploare, respectiv orogeneza alpin: Munii Alpi, Munii Carpai, Pirinei, Caucaz, Apenini, Balcani, Cordiliera Betic. Tot n aceast perioad activitate vulcanic intens ce a creat lanul munilor vulcanici din Vestul Orientalilor. n prezent, sunt vulcani activi n Italia i Islanda ( Vezuviu, Etna, Heckla). Tipuri de relief n Europa: Relief glaciar a rezultat datorit aciunii ghearilor montani i de calot. Relieful glaciar generat de ghearii de calot este prezent n Nordul continentului, respectiv Cmpia Nord European, partea Sud Estic a peninsulei Scandinavia, fiind reprezentat prin morene, depresiuni, lacuri glaciare. Releful glaciar generat de ghearii montani apare n munii a cror altitudine trece de 2000m fiind reprezentat prin circuri glaciare, vi glaciare, praguri, etc. Relief vulcanic prezent n Islanda si sudul Peninsulei Italice fiind reprezentat prin platouri vulcanice, conuri, cratere, etc. Relief carstic prezent in Pod. Karst (Slovenia), Munii Alpi, Munii Apuseni,etc.; reprezentat prin peteri, chei, doline, lapiezuri, avene, etc. Relief eolian cmpuri de dune n Sud Vestul Franei i Cmpia Mrii Caspice. Relief litoral: - Cu fiorduri n Peninsula Scandinavia - Cu riass n Nord Vestul Franei - Cu canale pe rmul croat al Mrii Adriatice - Cu delte - Delta Dunrii - Cu limane i lagune : litoralul Mrii Negre - Cu estuare: Sena Piemonturi cu interfluvii piemontane: n Nordul Munilor Pirinei. Glacisuri i sedimente n Europa Sudic. Uniti majore de relief: Uniti montane: Munii Alpi: - Formai n timpul orogenezei alpine; - Predomin rocile cristaline, iar in Est calcar; - Altitudini de peste 4000m, maxim 4807m n Vrful Mont Blanc; - Se desfoar pe direcia Vest-Est cu o lungime de 1200km; - Masivitate ridicat; - Relief glaciar; gheari actuali; - Relief carstic n Est. Munii Caucaz: - Aparin orogenezei alpine; - Alctuii din granit, roci vulcanice, calcar, conglomerate - Cea mai ridicat altitudine din Europa 5642m n Vrful Elbrus - Se desfoar pe direcia Vest-Est pe o lungime de 1100km;

- Relief glaciar i gheari actuali. Munii Pirinei: - S-au format n timpul orogenezei alpine; - Tipuri de roci: granit i n vest calcar; - AlVtudine maxim 3404m n Vrful Pic dNAneto; - La grania dintre Frana i Spania au o lungime de doar 400 Km; - Masivitate ridicat; - Relief glaciar cu gheari actuali. Munii Carpai: - Aparin orogenezei alpine; - Apar mai multe tipuri de roci: cristaline, vulcanice; - Altitudine maxima 2655m n Munii Tatra, Vrful GerlachovKa; - Grad de fragmentare mai ridicat dect Munii Alpi; - Lungime totala aproximativ 1500 km; - Relief glaciar fr gheari actuali; - Relief carstic, relief vulcanic. Munii Apenini: - Aparin orogenezei alpine; - AlVtudine maxima 2912m n Vrful Gran Sasso dNItalia; - Fragmentare ridicat; - Formeaz coloana vertebral a peninsulei Italice; - Relief vulcanic la Sud de Roma. Munii Balcani: - S-au format n timpul orogenezei alpine; - Mai multe tipuri de roci: isturi cristaline, calcare; - Altitudinea maxim 2376m n Vrful Botev, n Parcul Naional Central al Balcanilor; - Situai n Peninsula Balcanic, ca o extensie a Carpailor la Sud de Dunre; - Lungime 560 km; Munii Alpii Dinarici: - Aparin orogenezei alpine; - Tipuri de roci: dolomite, calcar, gresie i conglomerate; - Se desfoar pe direcia Nord Vest Sud Est; - Pe rmul Adriatic s-a format rmul dalmatin; - Altitudinea maxim: 2692m n Vrful Jezerski la grania dintre Muntenegru i ; Albania. - Lungime: 650 km; - Relief glaciar; - Relief carstic cu numeroase polii, peteri. Munii Pindului: - Aparin orogenezei alpine; - Roci cristaline, calcar; - Altitudinea maxim 2911 n legendarul Olimp; - Situai n Peninsula Balcanic; - Relief carstic bine dezvoltat; - Lungime de aproape 800 km. Munii Ural: - S-au format n timpul orogenezei hercinice; - Muni scunzi cu altitudini medii de 600m; altitudinea maxim este de 1895m n Vrful Norodnaia;

Cel mai lung lan muntos din Europa; formeaz limita natural dintre Europa si Asia desfurndu-se Nord Sud pe 2000km; - Relief glaciar in Nord; - Relief vulcanic i carstic. Munii Jura: - Formai n orogeneza hercinic; - Predomin calcarul; - Altitudinea maxim 1718m n Vrful Cret de la Neige; - Se desfoar pe direcia Sud Vest Nord Est pe o lungime de 600km (Germania, Elveia, Frana); - Relief carstic. Alpii Scandinaviei: - Muni vechi ce aparin orogenezei caledoniene; - isturi cristaline, granite; - altitudinea maxim 2469m n Vrful Galdhopiggen; - versani abrupi spre Oceanul Atlantic ce formeaz fiorduri; - relief glaciar cu gheari actuali; - se desfoar pe direcia Nord Est Sud Vest, pe 1700km Podiuri: Podiuri vechi, pe structuri caledonice: Podiul Norland, Smaland si Finlandei situate n Peninsula Scandinavia - cu altitudini reduse ce nu depesc 200m n Smoland si 400m n Podiul Finlandei . Podiuri si structuri hercinice: Masivul Central Francez: - Altitudine maxim: 1886m; - Relief vulcanic; - Relief carstic. Podiul Boemiei: - Altitudini reduse ce nu depsesc dect rar 300m; - Situat pe teritoriul Cehiei. Pe structuri noi: Podiul Getic: - Altitudini ntre 300 -700m; - Roci sedimentare; - Pe teritoriul Romniei ntre Subcarpaii Getici si Campia Romn. Cmpiile: Cmpii de acumulare fluvial: Cmpia Padului: - Situat n Nordul Italiei; - Aluvionat de rul cu acelai nume; - Altitudini medii 100 300m. Cmpia Panonic: - Situat pe cursul Dunrii Mijlociu; - Strbtut de Dunare si afluenii Tisa, Sava, Morava, etc. - Altitudini cuprinse ntre 150 300m Cmpia Romn: - Situat n Sudul Romniei, la Nord de Dunre;

Traversat de Jiu, Olt, Arge, Ialomia, etc. Altitudinea maxim de 300m in Cmpia Piteti; Apariia loessului ce a generat crovuri.

- Cmpii fluvio- glaciare Cmpia Nord European: - Puternic modelat de calota glaciar din cuaternar cu morene si sandre; - Spre Olanda se continu i la Marea Nordului (poldere); - Altitudinea maxima 300m; - Apariia loessului. Cmpii pe sctructuri vechi: Cmpia Est European: - Cea mai intins din Europa cu o suprafa de 4 milioane km2; - n cadrul ei apar coline si podiuri vechi: Podiul Central Rus, Podiul Valdai, Podiul Volgi, Colinele de Nord, Colinele Timanului (cele mai nalte 463m); - Are fundament precambian acoperit de depozite sedimentare. Cmpii fluvio- litorale: Cmpia Mrii Negre; Cmpia Precaspic. B.ROMANIA- TREPTE DE RELIEF Unitati de orogen: Carpatii, Subcarpatii, Podisul Mehedinti, Dealurile de Vest, Cmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Dobrogei de Nord. Unitati de platform: Podisul Moldovei, Campia Romana, Podisul Getic, Dobrogea de Sud. Principalele caracteristici ale reliefului: - Varietatea formelor si tipurilor de relief; - Proportionalitatea: 28% muntii, 30% campii si 42% dealuri si podisuri; - Concentricitate: coboara in trepte dinspre Carpati catre regiunile extracarpatice, avand in mijlocul lantului carpatic Depresiunea Colinara a transilvaniei. - Altitudinea medie: 420m ; maxim 2544m; Tipuri de relief: - relief vulcanic in vestul Carpatilor Orientali - relief glaciar in Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei - relief carstic in Apuseni,muntii Banatului, etc - relief dezvoltat pe conglomerate in Bucegi, Ciucas , etc - relief dezvoltat pe structuri cutate in Subcarpati,Muntii cu flis - relief piemontan in piemontul Getic - muntii bloc pe roci dure in Apuseni, Meridionali, Rodnei - campii - podisuri - Delta Dunarii - platforma Marii Negre Unitatile majore de relief: - Muntii Carpati;

Dealurile si podisurile: Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Mehedinti, Dealurile de Vest; Campii : Campia Romana, Campia de Vest si Delta Dunarii. Carpatii Romanesti

Se intind intre granita cu Ucraina si valea Somesului; S-au format, in cea mai mare parte, prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine, exceptie facand partea vestica a Carpatilor Orientali, formati prin vulcanism, unde prezinta cel mai lung lant de munti vulcanici. Mare varietate de roci: cristaline, vulcanice, sedimentare. Carpatii Romanesti formeaza un arc de cerc ingloband in mijloc Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Altitudinea maxima din Carpatii Romanesti este de 2544m in Muntii FagarasVarful Moldoveanu. Prezenta reliefului glaciar la peste 2000m. Reprezinta un castel de ape, majoritatea raurilor interioare ale Romaniei izvorand din Carpati. Favorabile asezarilor omenesti, acestea urcand pana la 1600m in Muntii Apuseni (asezari permanente) si mai sus pentru asezarile sezoniere. Numeroase resurse ale solului si subsolului: paduri,minereuri feroase si neferoase, carbuni, roci de constructii,etc. Se impart in trei ramuri: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali. Carpatii Orientali: - Se intind intre Granita cu Ucraina in Nord si Valea Prahovei ; - S-au format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism in vest; - Sunt foarte fragmentati de depresiuni, vai si trecatori; - Sunt cei mai impaduriti. Grupa Nordica: Limite: - in Nord: granita cu Ucraina; -In Sud: depresiunea Dornelor si depresiunea Campululg Moldovenesc; -In Est: Podisul Sucevei; -In Vest: Campia si Dealurile de Vest, Depresiunea Transilvaniei Litologie: mare diversitate a rocilor ce impune paralelismul culmilor: - in Vest: roci vulcanice - in Centru: sisturi cristaline - in Est: roci sedimentare Relieful: - S-a format prin incretirea scoartei si vulcanism in Vest; - Altitudinea maxima in Muntii Rodnei Varful Pietrosu 2303m; - Prezenta reliefului vulcanic in Vest; - Aparitia reliefului glaciar in Muntii Rodnei; - Culmile sunt orientate N-V/S-E fiind dispuse paralel; - Grad de fragmentare ridicat datorita extinderii depresiunilor: Maramures, Oas, Dornelor, Campulung si prin prezenta pasurilor, trecatorilor si a culoarelor de vale; Subdiviziuni: -in Vest munti vulcanici: Oas, Gutai,Tibles; -in Centru munti inalti: Maramures, Rodnei, Suhard, 7

Brgau; -in Est: Obcinele Bucovinei.

Pasuri si trecatori: Prislop cel mai inalt din Carpatii Orientali1416m, Tihuta 1208m, Mestecanis. Rauri: Viseu, Iza, Tisa, Somesul Mare, Bistrita, Moldova Lacuri: - glaciare:Lala, Ineu, Buhaescu -in ocne de sare: Ocna Sugatag, Costiui Grupa Centrala: Limite: - in Nord: Depresiunea Dornelor si Campulung; -In Sud: depresiunea Brasov si Valea Oituzului; -In Est: Subcarpatii Moldovei si Curburii; -In Vest: Depresiunea Transilvaniei Litologie: mare diversitate de roci: - in Vest: roci vulcanice - in Centru: sisturi cristaline - in Est: roci sedimentare Relieful: - S-a format, ca si Grupa Nordica, prin incretirea scoartei in cea mai mare parte, exceptie facand partea Vestica formata prin vulcanism; - Altitudinea maxima in Muntii Calimani Varful Pietrosu Calimani 2100m; - Prezenta reliefului vulcanic in Vest; - Relief carstic bine reprezentat in Muntii Hasmasu Mare; - Culmile sunt orientate N-V/S-E fiind dispuse paralel; - Grad de fragmentare ridicat; Subdiviziuni: - in Vest munti vulcanici: Calimani, Gurghiu, Harghita; - in Centru muntii: Bistritei, Hasmasu Mare, Ceahlau, Tarcau, Ciucului, Nemira, etc.; - in Est munti scunzi: Stanisoarei,Gosmanu, etc. ; in Sud: Muntii Persani, Baraolt, Bodoc ce patrund digitat in Depresiunea Brasov; - Giumalau si Rarau in nord. Depresiuni: Ciuc pe Olt, Gheorgheni pe Mures, Comanesti pe Trotus, etc. Pasuri si trecatori: Tihuta 1208m, Izvorul Muresului, Bicaz. Rauri: Mures, Olt,T rotus, Bistrita Lacuri: - de baraj natural: Lacul Rosu - vulcanic: Sfanta Ana - antropice: Izvorul Muntelui pe Bistrita. Grupa Sudica: Limite: - in Nord: Depresiunea Brasov si Valea Oituzului; -In Sud si Est: Subcarpatii Curburii; -In Vest: Valea Prahovei. Litologie: predomina roci sedimentare numite flis. Relieful: - S-a format in totalitate prin incretire; - Altitudinea maxima 1954m in Muntii Ciucas Varful Ciucas; - Relief carstic bine reprezentat: pestera de Gheata din Piatra Mare; - Grad de fragmentare ridicat; - Culmile au aspect curbat; Subdiviziuni: Muntii Vrancei, Muntii Buzau cu masivele Penteleu si Siriu, Muntii Ciucas, Muntii Baiului, Muntii Barsei cu masivele Postavaru si Piatra Mare. 9

Pasuri si trecatori: Predeal pe Valea Prahovei, Oituz pe Valea Oituzului si Tusnad pe Valea Oltului, etc. Rauri: Olt, Buzau, Prahova Lacuri: - antropice: Paltinu, Siriu, etc. Carpatii Meridionali: - Situati intre Valea Prahovei si Culoarul Timis Cerna; - s-au format in totalitate prin incretire; - Reprezinta ramura cea mai inalta a Carpatilor; - Alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline doar la extremitati aparand calcare si conglomerate; Suprafete de nivelare:Borascu 2000m, Rau Ses 1200 1600m, Gornovita 1000m Grupa Bucegi: Limite: - in Nord: Depresiunea Brasov ; -In Sud : Subcarpatii Curburii; -In Est: Valea Prahovei, - In Vest: Valea Dambovitei. Litologie: predomina sisturi cristaline, calcare si conglomerate. Relieful: - Altitudinea maxima 2505m in Muntii Bucegi Varful Omu; Relief glaciar in Complexul Malaesti din Muntii Bucegi; - Relief carstic dezvoltat pe seama calcarelor, reprezentat prin pesteri (Dambovicioarei, Ialomitei), chei (Tatarului, Ursilor ), lapiezuri, hornuri, etc.; - Relief pe conglomerate: Babele, Sfinxul in Bucegi; Subdiviziuni: Muntii Bucegi, Muntii Leaota, Muntii Piatra Craiului ,Culoarul RucarBran. Pasuri: Giuvala 1240m in Culoarul Rucar-Bran. Rauri: Ialomita, Prahova, Dambovita Lacuri: - antropice: Scropoasa pe Ialomita Grupa Fagaras: Limite: - in Nord: Depresiunea Fagaras ; -In Sud : Subcarpatii Getici; -In Est: Valea Dambovitei, - In Vest: Valea Oltului cu Depresiunea Lovistei. Litologie: predomina sisturile cristaline . Relieful: - In aceasta grupa intalnim cele mai mari altitudini din Romania respectiv Varful Moldoveanu (2544m) si Varful Negoiu (2536m) din Muntii Fagaras; - Relief glaciar reprezentat prin circuri, vai glaciare, lacuri glaciare (Balea, Capra, Podragea Mare). Subdiviziuni: -Muntii Fagaras desfasurare E-V; - Muntii Iezer 2462m; - in sud munti scunzi: Cozia, Ghitu, Fruntii. Pasuri si trecatori pe Valea Oltului: Turnu Rosu si Cozia Rauri: Arges,Dambovita, Olt Lacuri: - glaciare:Balea - antropice: Vidraru pe Arges Grupa Parang: 10

Limite: - In Est: Valea Oltului cu Depresiunea Lovistei; -In Vest : Valea Jiului cu Depresiunea Petrosani; - In Sud : Subcarpatii Getici;, - In Nord: Depresiunea Sibiu si culoarul Orastiei. Litologie: predomina sisturi cristaline. dar apare si calcarul in Nord-Vest si in Sud. Relieful: - Altitudinea maxima 2519m in Muntii Parang Varful Parangu Mare; - Relief glaciar reprezentat prin circuri, vai glaciare, lacuri, custuri ; - Relief carstic reprezentat prin pesteri (renumite sunt Muierii, Polovragi); - Altitudinile trec de 2000m in toti muntii din aceasta grupa. Subdiviziuni: - nucleul central in Sud-Vest reprezentat de Muntii Parang; - Muntii Sureanu in Nord-Vest; - Muntii Cndrel in Nord Est; - Muntii Lotrului in Est; - Muntii Cpnii in Sud. Pasuri si trecatori: - Cozia si Turnu Rosu pe Olt; Lainici pe Jiu. Rauri: Olt, Jiu, Strei, Lotru Lacuri: - glaciare: Glcescu - antropice: Vidra pe Lotru.

Grupa Retezat Godeanu: Limite: - In Est: Valea Jiului cu Depresiunea Petroani; -In Vest : Culoarul Tims - Cerna; - In Sud : Podisul Mehedinti si Subcarpatii Getici;, - In Nord: Culoarul Bistrei. Litologie: predomina sisturi cristaline si calcarul in Sud. Relieful: - Altitudinea maxima 2509m in Muntii Retezat Varful Peleaga; - Inscrie forma unui triunghi masiv ; - Detine recordul in numeroase aspecte: cele mai frecvente altitudini de peste 2000m, cel mai mare numar de lacuri glaciare (80), cea mai importanta masivitate, cel mai adanc lac glaciar Zanoaga, cel mai intins lac glaciar Bucura, etc.; - Relief glaciar bine dezvoltat; - Relief carstic in Sud: izbucuri, chei, doline, pesteri. Subdiviziuni: - in centru Retezat si Godeanu ; - Muntii Tarcu in Nord-Vest; - Muntii Cernei, Muntii Mehedinti, Muntii Valcan in Sud. Pasuri si trecatori: - Lainici pe Jiu; - Poarta Orientala pe Timis-Cerna; - Poarta de Fier Transilvana pe Bistra. Rauri: Jiu, Timis, Cerna, Strei, Bistra Lacuri: - glaciare: Bucura, Zanoaga - antropice: gura Apei pe Raul Mare Carpatii Occidentali: - Cuprinsi intre Valea Dunarii in Sud si Valea Somesului si a Barcaului in Nord; - Reprezinta cea mai scunda ramura a Carpatilor Romanesti; - Sunt alcatuiti dintr-un mozaic de roci: sedimentare, cristaline, magmatice ; 11

Sunt puternic fragmentati; Detin resurse minerale complexe.

Grupa Banat: Limite: - In Est: Culoarul Tims - Cerna; -In Vest : Campia si Dealurile de Vest; - In Sud : Dunarea; Litologie: mare varietate petrografica, un adevarat mozaic: roci cristaline si vulcanice strabatute de interziuni granitice. Relieful: - Altitudinea maxima 1446m in Muntii Semenic Varful Semenic; - Relief carstic dezvoltat mai ales in Muntii Aninei: chei, daline, laptizuri remarcand Cheile Nerei, pestera Comarnic; - Grad de fragmentare ridicat; - In Sud Defileul Dunarii (134 km). Subdiviziuni: - Muntii Semenic ocupa partea centrala; - in Sud: Muntii Almajului despartiti de Semenic prin Depresiunea Bozovici ; - in Vest : Muntii Locvei, Muntii Aninei si Dognecea. Pasuri si trecatori: Poarta Orientala pe Timis Cerna. Rauri: Timis, Cerna, Dunare, Nera, Caras Lacuri: - antropice: Portile de Fier pe Dunare. Muntii Poiana Rusca: Limite: intre Valea Muresului si Culoarul Bistrei . Litologie: in cea mai mare parte sunt formati din isturi cristaline, la care se adaug suprafee reduse de calcare si roci vulcanice. Relieful: - Masivi, cu aspect de cupola ; - Altitudinea maxima de 1374m in Varful Padesu; - Importante zacaminte de fier; Rauri: Bistra, Bega Lacuri: - antropice: Teliuc pe Cerna Muntii Apuseni: Limite: - In Nord: Valea Somesului si Barcaului; -In Sud: Valea Muresului; - In Est : Depresiunea Transilvaniei; - In Vest: Dealurile si Campia de Vest. Litologie: mozaic petrografic cu o mare varietate de roci: cristaline, calcare, vulcanice, sedimentare. Relieful: - Altitudinea maxima, cea mai ridicata din Carpatii Occidentali, 1849m in Muntii Bihor, Varful Bihor; - Marea dezvoltare a reliefului carstic, renumite fiind Pestera Scarisoara, Pestera Vantului, platoul Cetatile Ponorului; - In sud apar urme de vulcanism; - Grad ridicat de fragmentare; - Coloanele de bazalt de la Detunata. Subdiviziuni: culmile sunt dispuse radiar avand in centru Muntii Bihor

12

- spre Nord avem Muntii Vladeasa si Muntele Mare; - spre Est Muntii Gilau; - spre Sud Muntii Metaliferi (cu alternanta clailor de tip vulcanic si piramide calcaroase); - in Vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand, Codru Mare, Padurea Craiului, Plopis, Meses; - Depresiuni: Vad Barad, Gurahont, Zlatna, Huedin. Pasuri : Ciucea, Valisoara. Rauri: Somesul Mic,Crisuri, Aris, Ampoi, Mures Lacuri: - antropice: Fantanele si tarnita pe Somes - carstice: Varasoaia Depresiunea colinara a Transilvaniei: Limite: - cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic limitata de cele trei ramuri ale Carpatilor respectiv Orientali In Est, Meridionali in Sud si Occidentali in Vest; in Nord-Vest este limitata de jugul intracarpatic. Litologie: se remarca prezenta rocilor sedimentare: argile, marne, nisipuri, pietrisuri, etc. Relieful: - La sfarsitul mezozoicului in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta la 4500 m ; ulterior a fost sedimentata indelung, astfel ca, in pragul cuaternarului devine uscat. - Unitate deluroasa cu altitudini de 800-1000m in Est si sub 500m in depresiunile marginale din Sud si est; - In partea centrala apar boltiri ale scoartei terestre numite domuri, din care se extrage gaz metan; - Pe laturile estice, vestice si sudice apar cute diapire ce aduc la suprafata samburi de sare; - Relief structural cu cueste; - Numeroase iazuri in centru. Subdiviziuni: - Podisul Transilvaniei situat in interiorul depresiunii fiind format din: - Podisul Somesean in Nord-Vest - Campia Transilvaniei in centru, tre Mures si Somes - Podisul Tarnavelor in Sud. - Depresiuni si dealuri: Subcarpatii Transilvaniei situati la contactul cu Carpatii Orientali; se aseamana subcarpatilor deoarece sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, avand altitudini asemanatoare respectiv 1000m. Depresiuni marginale: In Sud: Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu; In Vest: Culoarul Alba-Iulia-Turda, Depresiunea Iara, etc. Rauri: Somes, Mures, Olt, etc. Lacuri: - antropice: Geaca in masive de sare, Ocna Mures, Ocna Sibiu, etc. Subcarpatii Reprezinta o fasie exterioara arcului carpatic, o unitate de tranzitie intre regiunile carpatice si regiunile extracarpatice; Relieful subcarpatic apare ca o asociere de culmi deluroase si depresiuni dispuse in siruri continue, paralele;

13

S-au format prin incretirea scoartei terestre ca si muntii; Au altitudini de aproximativ 1000m; Sunt formati din roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri. Subcarpatii Moldovei: Limite: - In Nord: Valea Moldovei; -In Sud: Trotusului; - In Vest : Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;, - In Est: Culoarul Siretului. Relieful: - Prezinta cea mai simpla structura fiind formati dintr-un singur sir de depresiuni si un sir de dealuri: depresiunea Neamt-strajuita de Culmea Plesu 911m; depresiunea Cracau-Bistrita inchisa de Dealurile Corni; depresiunea Tazlau-Casin- inchisa de Culmea Pietricica Rauri: Moldova, Trotus, Bistrita. Lacuri: - antropice: Belci pe Tazlau Subcarpatii Curburii: Limite: intre trotus si Bistrita. Spre interior Carpatii Curburii si grupa Bucegi, iar spre exterior Campia Romana. Relieful: - Cea mai complexa grupa a Subcarpatilor fiind formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri; Deprsiunile din vecinatatea muntilor se numesc submontane, iar cele de la periferie intracolinare. Complexitatea sectorului creste prin patrunderea pintenilor montani dinspre Muntii Vrancei si Muntii Buzaului; - Remarcam prezenta vulcanilor noroiosi din depresiunea Paclele-Policiori, si focurile vii din localitatea Andreiasu ; - Altitudinea maxima este de 996 in Magura Odobestilor; - Zona afectata de alunecari de teren si cutremure. Subdiviziuni: - Depresiuni submontane: Soveja, Vrancea, Neculele, Lopatari, etc. - Un sir de dealuri interne: Rachitas, Raiut, Bisoca, Blidisel, Salcia, etc. - Depresiuni intracolinare: Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori, etc. - Un sir de dealuri externe: Magura Odobesti, Deleanu, Istrita, Bucovel. Rauri: Dambovita, Trotus, Prahova, Buzau. Lacuri: - in masive de sare: Slanic Subcarpatii Getici: Limite: - Situati intre Valea Dambovitei si Valea Motrului; -In Nord sunt limitati de Carpatii Meridionali; - In Sud de Podisul Getic. Relieful: - Reprezinta sectorul cel mai inalt, cu altitudinea maxima de 1218m in dealul Chicioara; - Sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri. Subdiviziuni: - Depresiuni Submontane: Campulung, Horezu, Polovragi Novaci, Tismana, etc. - Dealuri interne: Chicioara, Matau, Dealurile Gorjului; - Depresiuni Intracolinare: Targu-Jiu-Campu Mare; 14

- Dealuri externe: Dealul Bran (333m), Dealul Negru. Rauri: Dambovita, Arges, Olt, Jiu, Motru. Lacuri: - masive de sare: Ocnele Mari Podisul Getic: Limite: - Nord: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti; -In Sud: Campia Romana; - In Est: Valea Dambovitei; - In Vest: Valea Dunarii. Litologie: roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri. Relieful: - S-a format prin acumulare de sedimente; - Se apleaca lin dinspre Nord spre Sud; altitudinile in Nord depasesc 500m, iar in Sud 300m; - Relieful este format din vai largi si terase, interfluvii cu versanti afectati de alunecari de teren. Subdiviziuni: - Platforma Strehaiei la Vest de Jiu; - Platforma Jiului intre Motru si Gilort; - Platforma Oltetului intre Gilort si Olt; - Platforma Cotmeana intre Olt si Arges; - Platforma Argesului intre Arges si Argesel; - Platforma Candesti intre Dambovita si Argesel. Rauri: Olt, Jiu, Arges . Lacuri: - antropice: pe Olt, Arges Podisul Mehedinti: Limite: - in Est: Motru; -In Vest: Dunarea; - In Nord: Muntii Mehedinti; - In Sud: Podisul Getic. Litologie: sisturi cristaline si calcare. Relieful: - Cea mai mica, ca suprafata, unitate de podis din Romania; - Este o unitate aparte deoarece pe de o parte se aseamana cu muntii, prin modul de formare si rocile din care este alcatuit, iar pe de alta parte se aseamana cu dealurile, prin altitudinel nici 500-600m; - Apar forme ale reliefului carstic: laplezuri, izbucuri, doline, pesteri, etc. Rauri: Topolnita, Motru. Lacuri: - carstice: Ponoare Podisul Moldovei: Limite: - in Est: granita cu Republica Moldova respectiv Valea Prutului; -In Vest: Grupa Nordica a Carpatulor orientali si Subcarpatii Moldovei; - In Nord: Granita cu Ucraina; - In Sud: Campia Romana. Litologie: roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri. Relieful: - S-a format pe un fundament felurit: in jumatatea nordica pe fosta platforma rusa, iar in Sud pe o zona de scufundare;

15

Este cel mai intins podis din Romania; Format din interfluvii netede cu altitudini de 300-500m, mai ridicate la contactul cu Carpatii Orientali; altitudinea maxima este de 688m in Dealul Ciungi din podisul Sucevei; - Frecvente alunecari de teren in zona Iasilor; - Relief structural cu cueste. Subdiviziuni: - Podisul Sucevei situat in Nord-Vest este cea mai inalta subdiviziune; - Campia Moldovei (Jijiei) in Nord-Est cu altitudini reduse(altitudinea maxima ajungand la 265m) ; - Podisul Barladului cu altitudinea maxima de 562m; situat intre Prut si Culoarul Siretului; Rauri: Siret, Prut, Suceava, moldova, Jijia, etc.. Lacuri: - antropice: iazul Dragsani, Stanca-Costesti pe Prut, Podisul Dobrogei: Limite: - in Vest si Nord: Dunarea; - In Est: Marea Neagra; - In Sud: granita cu Bulgaria. Litologie: in Nord apar roci duresisturi verzi in Podisul Casimcei, granit, calacar. In sudo cuvertura de loess asternuta pe un fundament de calcare si gresii. Relieful: - Singura unitate extracarpatica cu cele mai vechi structuri la zi; - Podisul Casimcei apartine orogenezei caledoniene, iar Muntii Macinului orogenezei hercinice;restul podisului s-a format prin sedimentare. Subdiviziuni: I.Masivul Dobrogei de Nord: are altitudinea cea mai ridicata din Podisul Dobrogei respectiv 467m in Muntii Dobrogei . 1. Muntii Macinului prezinta relief carstic in Casimcea si relief dezvoltat pe sisturi verzi in rest. 2. Dealurile Tulcei: intre delta si Razim. 3. Podisul Babadag: cu altitudinea maxima de 400m . 4. Podisul Casimcea : cu cele mai vechi roci la suprafata respectiv sisturi verzi. II. Podisul Dobrogei de Sud: - Este usor ondulat cu platouri intinse la 50-200m altitudine; - Prezinta un strat gros de loess; - In Sud-Est prezinta relief carstic cu coline, pesteri. In cadrul Podisului Dobrogei de Sud se disting: Podisul Medgidiei, Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei; - In Nord este prezent Canalul Dunare-Marea Neagra, de-a lungul vaii Carasu. Rauri: Dunarea, raurile ce se varsa direct in Marea Neagra (Telita, Taita, Casimcea). Lacuri: - limanuri fluviative: Oltine - limanuri maritime: Babadag - lagune: Razim Dealurile de Vest: Limite: - intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest; -In Nord: Somes; - In Sud: Dunarea. Litologie: roci sedimentare recente: nisipuri, pietrisuri; din loc in loc apar maguri de roci dure, cristaline si vulcanice.

16

Relieful: - S-a format prin acumulare de sedimente; - Au altitudini reduse ce depasesc rar 300m; - Reprezinta o fasie discontinua intrerupta pe alocuri de patrunderile campiei pana spre munti; - Raurile au creau vai largi cu terase. Subdiviziuni: - Dealurile Silvaniei: cele mai ianlte si mai extinse; - Dealurile Crisene: apar izolat ca trepte inguste la marginea muntilor. Sunt formate din: Dealurile Ghepis, Codrului, Oradea; - Dealurile Banatului: Dealurile Lipovei, Buziasului, Tirolului si Oravitei. Rauri: Somes, Crisuri, Mures, Timis Campia de Vest: Limite: - in est: Dealurile de Vest; -In Vest: granita cu Ungaria si Serbia; - In Nord: raul Tur; - In Sud: zona deluroasa din fata Muntilor Locvei. Litologie: predomina roci sedimentarecu aparitia loessului si a nisipului. Relieful: - S-a format prin acumulare de sedimente; - Este o fasie ingusta de 20-60m, cu o inclinare foarte slaba motiv pentru care apele raurilor au cursuri sovaielnice (fapt pentru care au fost indiguite); - Se prezinta ca o campie neteda, cu apa freatica foarte aproape de suprafata in zona Somesului, Crisurilor, Timisului; - Apar dune de nisip in Campia Careiului; patrund sub forma de golfuri pana la marginea Carpatilor Occidentali Subdiviziuni: - relieful prezinta doua trepte - Campii inalte ce trec de 100m altitudine: Campia Carei (140m), Campia Aradului, Campia Vingai (cea mai inalta 140m), Campia Gataiei, Campia Lugojului; - Campii joase (80-90m): Campia Somesului, Crisurilor, Timisului. Rauri: Somes,Crisuri, Mures, Timis. Lacuri: - antropice: Cefa Campia Romana: Limite: - in vest, sud si est: Dunarea; - In Nord:Podisul Getic, Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei. Litologie: nisipuri si pietrisuri acoperite de o cuvertura groasa de leoss. Relieful: - S-a format prin acumulare de sedimente; - Are un relief plat, tabular, cu vai lungi si interfluvii numite campuri; - Altitudinea maxima 300m in zona Pitestilor; - Se inclina de la Nord catre Sud dupa cum curg raurile dar si de la Vest catre Est dupa cum s-au retras apele lacului Getic; - Aparitia crovurilor, ca forme depresionare de tasare in loess; - Aparitia dunelor de nisip ce paraziteaza interfluviile si terasele vailor din campia Olteniei, sau Versantii Ialomitei, Calmatuiului; - Sunt prezente limanurile fluviale (Snagov) si alcuri cu apa sarata (Lacul Sarat);

17

Ca principale trasaturi se deosebesc zone de campie mai ianlta, piemontana ce ajung la 300m si campii joase, de subsidenta. Subdiviziuni: - Campia Olteniei: tabulara, situata la Vest de Olt, formata din terasele Dunarii si Jiului; dune de nisip fixate prin plantatii de salcami; - Campia dintre Olt si Arges: cu aspect de camp inalt (150-300m); fiind formata din Campia Pitesti, Campia Burnazului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Boiarului. - Campia estica dintre Arges si Prut formata din: - campii inalte: Targoviste, Ploiesti, Ramnic; - campii joase: Titu Gherghita, Siretului Inferior, Buzaului; - campia tabulara a Vlasiei; - campia Baraganului. Rauri: Jiu, Olt, Arges, Dunare,Ialomita, Siret, etc. Lacuri: - limanuri fluviative: Snagov, Caldarusani etc -lacuri in crovuri: Lacul Sarat -antropice: lacurile din apropierea capitalei. Delta Dunarii Limite: este cuprinsa intre cele trei brate ale Dunarii; - in Nord: granita cu Ucraina; - in Sud: Dealurile Tulcei. Relieful: - Cea mai joasa si noua regiune din Romania; are o suprafata de 4340km(impreuna cu Razim); - S-a format prin colmatarea unui vechi golf al Marii Negre; - Cea mai mare parte o detin suprafetele de apa. Bratele Deltei Dunarii: - Bratul Chilia cel ami lung(in Nord) transportand cea mai mare cantitate de apa; - Bratul Sulina (in centru) canalizat si navigabil pentru navele maritime; - Bratul Sf.Gheorghe(in Sud)prezinta cel mai mare coeficient de sinuozitate. Relieful pozitiv constituie 13% din suprafata deltei fiind format din grinduri: - Grinduri continentale: Chilia - Grinduri fluviale - Grinduri fluvio-maritime: Letea cu altitudinea de 12m, Caraorman, Saraturile, etc. climat de campie cu temperaturi peste 11 WC si precipitatii sub 400 mm/an. Influente de ariditate si pontice: - plante cu frunze plutitoare - pe grinduri: plopi albi, stejari pedunculati ; pelicani, lebada, cormorani, vidra, nurca, etc. Rauri: Bratele Dunarii. Lacuri: Rosu, Pui, Fortuna, etc.

18

2.CLIMA A. CLIMA EUROPEI Factorii genetici - Poziia pe glob: Europa este cuprins ntre 36 si 710 latitudine Nordic, aparinnd n cea mai mare parte zonei de clim temperata; doar 6% din suprafaa sa , situat dincolo de Cercul Polar de Nord, aparine zonei de clim rece. - Radiaia solar: scade de la Sud ctre Nord. - Circulaia general a atmosferei la latitudini medii. - Influena curentului cald al Atlanticului de Nord n Nord-Vestul continentului. - larga deschidere spre Oceanul Atlantic. - Influena centrilor barici: Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Islandei, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic. Elementele climatice: Temperatura medie anual: -scade de la Sud ctre Nord, de la 200C n Sud ajunge la temperaturi negative n Nord (40C); -temperatura medie anual scade odat cu creterea altitudinii astfel c pe munii nali temperaturile medii au valori negative; -temperatura medie a lunii iulie scade la Sud (25 - 26 0C la Marea Mediteran) pn la 100C n Nord la Oceanul Arctic. -temperatura medie a lunii ianuarie scade de la Sud (5 100C) ctre Nord (-150C), dar i de la Vest ctre Est. Precipitaiile: -scad de la Vest la Est, de la 1000mm/an la sub 500mm/an. -precipitaiile cresc odat cu creterea nlimii astfel c n munii Alpi i Caucaz pot ajunge la 4000mm/an. Vnturile: - vnturile de Vest; - crivul n Est; - vnturi de tip polar; - austrul -component mediteranean n sudul Europei; - bora coboar dinspre Alpii Dinarici ctre Marea Adriatic; - mistralul n Frana. Regionarea climatic: Elementele climatice de baz duc la stabilirea unor tipuri climatice: Climat subpolar la Nord de Cercul Polar.: - Temperaturi sczute aproape tot anul medii 0 20C: 6 luni temperaturile medii sunt negative in luna ianuarie ajungnd la -150C; verile sunt scurte i rcoroase temperaturile medii ajungnd la 10 150C; - Precipitaii reduse: 500-800mm/an mai ales sub form de ninsoare; - Se manifest vnturile polare Climat temperat oceanic: - Specific ntregului trm atlantic al Europei i unor zone din apropierea litoralului Vest European; - Este generat de aciunea vnturilor de Vest, Curentului Golfului - Temperaturile medii anuale variz ntre 8 120C; - Temperaturile medii ale lunii ianuarie variaz ntre 1 50C n Nord i 100C n Sud; - Temperaturile medii ale lunii iulie 15 - 200C;

19

- Precipitaii bogate de peste 1000mm/an; - Apare frecvent ceaa. Climat temperat continetal: - specific estului Europei; - Temperaturile medii anuale variaz intre 2 -30C n Nord i 110C spre Sud; cu ct naintm spre Asia cu att amplitudinile termice sunt mai ridicate i precipitatiile mai sczute; astfel temperatura medie a lunii ianuarie este de -14 -150C n Nord si 00C n Sud; luna iulie 15200C; - Precipitaii mai ridicate spre Nord i Vest: peste 500mm/an i mai sczute spre Sud 300500mm/an; - Circulaia maselor de aer Nordice si Est- continentale; - Apariia crivului. Climat de tranziie: - Specific Europei Centrale din Estul Franei pn n Romnia; - Temperaturi negative iarna, iar vara 15 180C; - Precipitaiile scad de la Vest (800mm/an) ctre Est (500mm/an). Climat mediteranean (subtropical): - ntlnit n peninsulele sudice de la Marea Mediteran; - temperaturile medii anuale 14-180C. iernile sunt blnde i ploioase cu temperaturi de 8100C, iar verile sunt clduroase (temperaturi medii 250C); - precipitatii: 600-900mm/an dominante n octombrie i aprilie; - vnturi: mistralul, bora, sirocco (venit din Nordul Africii). Climat montan: - specific lanurilor muntoase; - duce la o etajare pe vertical a elementelor climatice: temperaturile scad o dat cu creterea altitudinilor, iar precipitaiile cresc pn la 1500mm/an. B. CLIMA ROMANIEI Factorii genetici ai climei: Pozitia pe glob: Romania se afla situata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (traversata de paralela de 45 W latitudine Nordica) ceea ce determina caracterul temperat al climei; Pozitia pe continent: in partea central sudica(pe meridianul de 25longitudine eatica), ceea ce determina caracterul continental al climei; Diferenta de latitudine dintre sudul si nordul tarii.; Marea Neagra; Relieful; Circulatia maselor de aer. Principalele elemente climatice: Temperatura aerului: - Temperatura medie anuala scade cu aproximaVv 6 WC odata cu cresterea altitudinii; - Temperatura medie anuala scade de la Sud catre Nord cu aproximaVv 2 WC; - Temperatura minima absoluta a fost de -38 WC laBod, judetul Brasov la 25.01.1945; - Temperatura maxima absoluta a fost de 44,5 WC la Ion Sion, judetul Braila in data de 10.08.1951 Pe unitati de relief: -temperaturile cele mai ridicate, de peste 11 WC seinregistreaza in Lunca Dunarii, sudul Dobrogei si delta Dunarii;

20

-temperaturi cuprinse intre 10 si 11WC in zonele decampie la care se adauga Dealurile de Vest; -temperaturi cuprinse intre 8 - 10WC in Podisul Getic(partea sudica), Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Moldovei-Campia Jjiei si Podisul Barladului),zonele mai joase ale Subcarpatilor. -temperaturi intre 6-8 WC in Subcarpati si PodisulSucevei; -temperaturi intre 0-6 WC in zona montana; -temperaturi mai mici de 0 WC la peste 2000m altitudine.(indeosebi in Carpatii Meridionali) Precipitatiile: - Precipitatiile medii anulale 640 mm/an; - Cantitatea de precipitatii creste odata cu cresterea altitudinii; - Cantitatea de precipitatii scade de la vest catre est. - Precipitatiile medii anuale pe unitati de relief: - Cele mai mici cantitati de precipitatii (sub 400mm/an) se inregistreaza in Lunca Dunarii, sudul Dobrogei si Delta Dunarii; - Precipitatii medii anuale cuprinse intre 400-500 mm/an in Campia Romana si Campia Moldovei; - Precipitatii intre 500-700mm/an in Podisul Getic, Campia de Vest, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Sucevei, Dealurile de Vest; - Precipitatii intre 700-800mm/an in dealurile inalte - Precipitatii cuprinse intre 800-1200mm/an in zona montana; - Precipitatii peste 1200 mm/an la peste 2000m altitudine. Vanturile: - Vanturile de Vest; - Crivatul in estul tarii ce produce iarna viscol si geruri; - Austrul - in sud-vest, secetos si cald vara, umed si cald iarna; - Foehn in Depresiunea Fagaras, Culoarul Alba-Iulia-Turda, Subcarpatii Curburii etc; - Brizele marine la 5-10km de tarm. Influente climatice: - Influente oceanice: in vestul tarii; aduc precipitatii bogate; - Influente submediteraneene: in sud-vestul tarii cu veri calde si uscate si ierni blande si ploioase; - Influente de tranzitie: fac trecerea intre influentele oceanice si cele continentale; - Influente de ariditate: in estul tarii cu veri secetoase si ierni geroase; - Influente scandinavo-baltice: in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Podisul Sucevei cu temperaturi scazute; - Influente pontice: pe litoral cu amplitudini termice mai mici.

21

3.HIDROGRAFIA A. HIDROGRAFIA EUROPEI a.Aspecte generale. b.Dunrea i Marea Neagr. a.Aspecte generale: Europa dispune de importante i variate resurse de ap. 1.Rurile si fluviile: - Cea mai mare parte a fluviilor i rurilor europene se alimenteaz din precipitaii, topirea zpezilor, ape subterane. - Dup regimul de scurgere: O Ruri cu regim complex care n timpul anului are debite oscilante ce scad sau cresc de mai multe ori, specific fluviilor lungi ce strbat mai multe tipuri de clim i mai multe uniti de relief. Exp.: Rin, Dunre, Rhon. O Ruri cu regim simplu: cu o singur crestere i scdere ntr-un an. Exp.: Sena, Tanisa. Tipuri de scurgere: Nordic cu debite mici iarna i mari vara. Exp.: Peciora, Duina de Nord; Vestic cu debite bogate tot timpul anului, mai mari iarna. Specific fluviilor ce se vars n Oceanul Atlantic; Estic cu debite sczute iarna i vara i ridicate primvara. Specific fluviilor ce se vars n Marea Caspic. Exp.: Volga, Ural. Central cu debite mici toamna i iarna i debite mari primvara. Specific fluvii ce se vars n Marea Neagr i Marea Baltic. Exp.: Vistula, Elba. Sudic : cu debite mari iarna i primvara i debite mici vara. Specific fluviilor ce se vars n Marea mediteran. Exp.: Tibru. Clasificarea fluviilor europene dup lungime: Volga Dunre Ural Nipru Don Peciora Nistru Rin Clasificarea fluviilor europene dupa debit: Volga Dunre Peciora Rin Nipru Vistula Don. 2.Lacurile: Ocup 2% din suprafaa europei. Sunt numeroase dar n general mici ca suprafa. Dup modul n care s-a format cuveta lacustr exist mai multe tipuri de lacuri: Lacuri glaciare:

22

n regiunile acoperite de calota glaciar: Ladoga, Osega, Vatern, lacuri Mazuriene, lacurile din finlanda. - n zonele montane: lacurile Leman, Boden, Como, Garda, Maggore, Zurich, Blea, Bucura, etc. Lacuri tectonice: Balaton, Marea Caspuc, Prespa (n Pen.Balcanic); Lacuri vulcanice: formate n craterele vulcanilor stini: Nemi n Masivul Central Francez, Sf.Ana, etc.; Lacuri de baraj natural: lacul Rou; Lagune i limane: la Marea Neagr, Marea Baltic, Marea Nordului; Lacuri de baraj artificial: hidroenergetice: Porile de Fier pe Dunre, Rbinsk pe Volga, etc.; Clasificarea lacurilor dupa ntindere: Marea Caspic 371.000 km2; Ladoga 17.700 km2 Vanern 5.585 km2 Vatern 1.912 km2 Saimaa 1.800 km2 b. Dunrea i Marea Neagr. Dunrea: - Izvorte din Munii Pdurea Neagr din Germania prin dou praie: Brege i Brigach, vrsndu-se n Mrea Neagr printr-o important delta. - Strbate 10 ri europene i 4 capitale. - Al doilea fluviu european ca lungime (2.860 km) i ca debit. - Al doilea ca trafic de mrfuri dup Rin. - Regim de scurgere complex cu debite mari la sfritul primverii i mici toamna i iarna. - Apele mari se produc primvara ca urmare a topirii zpezilor i ploilor abundente, pe cursul superior i mijlociu n lunile martie i aprilie, iar pe cursul inferior n mai. - Creterea debitului are loc de la izvoare spre vrsare: 1470m3/s la Passan, 1920 m3/s la Viena, 5300 m3/s la intrarea n Romnia i 6470 m3/s la vrsare. Cursul Dunrii: - Cursul superior de la izvoare pn la Viena, avnd caracterele unui ru Alpin cu vitez mare de curgere. Aflueni: Iller, Inn, Isar. - Cursul mijlociu Viena-Bazia: Dunrea devine un fluviu lene de cmpie. Aflueni: Tisa, Drava, Sava, Morava. - Cursul inferior Bazias Sulina cuprinde patru sectoare: 1.Sectorul Bazias portile de Fier: numit si Defileul Dunarii; in trecut cu mari dificultati de navigatie; in prezent cursul Dunarii a fost regularizat prin constructia barajului Portile de Fier. 2.Sectorul Portile de Fier-Calarasi-Lunca Dunarii: in acest sector Dunarea are o lunca extinsa; 3.Sectorul Calarasi-Braila-Baltile Dunarii: Dunarea se desparte de doua ori in cate doua brate formand Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei; 4.Sectorul Braila-Marea Neagra Duanrea Maritima: permite navigatia navelor maritime. Marea Neagr: - Rest din fosta mare Sarmatic. - Mare de tip continental. Comunic cu Marea Mediteraneean prin intermediul strmtoriilor Bosfor si Dardanele. - Originalitatea Marii Negre consta in prezenta a doua straturi de apa:

23

Stratul de suprafata cu salinitate mica (18%), oxigenat, prezentand vietuitoare. Stratul de adancime cu salinitate mare (22%), cu hidrogen sulfurat si fara vietuitoare. Lipsesc curentii verticali dar apar curentii de compensatie. B. HIDROGRAFIE ROMANIA Raurile interioare: in functie de raul colector si directia de curgere se impart in cinci

grupe: - Grupa de Vest: are ca rau colector Tisa si cuprinde urmatoarele rauri: Iza Vise u Somes format prin unirea Somesului Mare din Muntii Rodnei cu Somesul Mic din Apuseni; Crisurile: Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb; Mures: cu izvorul in Muntii Hasmasu Mare; primeste numerosi afluenti din toate ramurile Carpatilor: Tarnavele din Orientali, Aries si Ampoi din Apuseni, Strei si Sebes din Meridionali - Grupa de Sud-Vest: Bega Timis Caras Nera Cerna. - Grupa de Sud: are ca rau colector Dunarea si cuprinde urmatoarele rauri: Jiu: format prin unirea Jiului de Vest din retezat-Godeanu cu Jiul de Est din Parang; afluenti importanti: Gilort, Motru, Amaradia; Olt: izvoraste din Muntii Hasmasu Mare. Afluenti: Raul Negru, Cibin, Lotru, Topolog, Oltet; Vedea cu afluentul sau Teleorman; Ialomita: izvoraste din Bucegi avand ca afluent principal Prahova. - Grupa de est: Siret: izvoraste din Carpatii Padurosi de pe teritoriul Ucrainei. Are urmatorii afluenti: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Buzau- pe dreapta si Barlad pe stanga. Prut: izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina. Grupa raurilor dobrogene: c uprinde rauri scurte ce seaca uneori vara, ce se varsa direct in Marea Neagra. Telita, Taita, Slava, Casimcea. Lacurile. Clasificarea lacurilor dupa origine si dupa asezare: Lacuri din zona montana: - Lacuri glaciare: in Muntii Rodnei si Carpatii Meridionari: Lala, Ineu, Balea, Bucura (cel mai intins lac glaciar), Zanoaga (cel mai adanc), Capra, etc. - Lacuri vulcanice: Lacul Sfanta Ana din craterul Ciomater. - Lacuri de baraj natural: Lacul Rosu. - Lacuri in masive de sare: Costiui si Ocna Sugatag din Grupa Nordica. - Lacuri in masive calacaroase: Lacul Varasoaia din Muntii Apuseni. - Lacuri antropice: Lacul Vidra pe Lotru, Lacul Izvorul Muntelui pe Bistrita si Vidraru pe Arges. Lacuri din zona de deal si podis: - Lacuri in masive de sare: in Depresiunea Colinara a Transilvaniei si Subcarpati: Ocnele Mari, Slanic Prahova, Ocna Sibiu. - Lacuri in Podisul Moldovei si Depresiunea Transilvaniei. - Lacuri hidroenergetice pe Olt, Arges, Bistrita 24

Lacuri din campie: - Limane fluviale: Snagov, Caldarusani,etc. - Lacuri de crov (sarate): Amara, Lacul Sarat. - Balti: Bistret, Suhaia,etc. - Lacuri de agrement in apropierea Bucurestiului: Herestrau, Tei, Floreasca,etc. - Lacuri hidroenergetice pe Olt , Arges,etc. Lacuri din Lunca si Delta Dunarii si pe litoral: - Limane fluviale: Rosu, Puiu, Bogdaproste - in Delta si Bugeac, Oltina in Lunca Dunarii. - Limane maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia. - Lagune: Razim, Siutghiol, Zmeica, Sinoe. 4.INVELIUL BIOPEDOGEOGRAFIC A. EUROPA Zona de tundr: - Ocup extremitile Nordice ale Europei (Islanda, Nordul Scandinaviei i a Cmpiei Europei de Est); - Muchi, licheni, arbuti pitici spre Sud; - Faun: vulpe polar, ren, foc, bou moscat, mors, etc.; - Soluri: slab evoluate de tundr. Zona de taiga (pduri de conifere): - Formaiune compact n nordul continentului ntre pen scandinavia i Munii Ural; - Molid, pin, zad, brad; - Fauna: rs, cerb, urs, hermelina, etc.; - Soluri: din clasa spodosolurilor respectiv podzool si brune alpine acide. Zona pdurilor de foiose: - Rspndite n climatul temperat continental i cel oceanic; - Fag, stejar, tei, frasin, arar, etc.; - Faun: cprioar, lup, vulpe, mistre, jder; - Soluri: din clasa cambisolurilor i argilunisolurilor: brune, brune acide de pdure, argiloiluviale. Zona stepei i silvostepei: - Specific estului i sud-estului Europei (Cmpia Europei de Est, Cmpia Panonic, Cmpia Romn, etc.); - Ierburi mrunte: xerofile, graminee, colilie, plcuri de pduri de stejar, frasin, carpen, etc.; - Faun: roztoare, psri; - Soluri: fertile din clasa molisolurilor (cernoziomuri). Zona mediteranean: - n sudul Europei; - Stejar verde, stejar de plut, tufiuri de maquis i garriga, tamillares, frigana; - Fauna: scorpion, broasc estoas, vipera cu corn; - Soluri: terra sosa, rocate, etc.. Zona semideertic: - n nordul Marii Caspice. Zona munilor nali: n care vegetaia, fauna i solurile sunt etajate pe vertical.

25

B. ROMANIA ZONELE BIOPEDOCLIMATICE DIN ROMANIA

5.RESURSE NATURALE A. EUROPA Europa dispune de o mare diversitate de resurse ns n cantiti variabile. Resursele scoarei terestre: Resurse energetice: - Crbuni superiori n bazinul Donbass (Ucraina) cel mai mare din Europa, bazinul Ruhr (Germania), bazinul Silenzia Superioar (Polonia), bazinul Peciora (Rusia), bazinul Yorkshine (Anglia), etc.: - Petrol i gaze naturale Marea Nordului (Norvegia, Marea Britanie, Olanda, etc.), Marea Caspic i regiunea Volga Ural; - Uraniu Masivul Central Francez, Rusia, Cehia Minereuri de fier Rusia zcmintele de la Kursk Belgrad (cel mai mare din lume) i din Munii Ural, Ucraina (Krivoi Rog i Kerci), Suedia (Laponia), Frana, Germania. Minereuri neferoase: Europa dispune de o mare varietate de resurse neferoase ns la puine are rezerve semnificative: - n trile Nordice, Rusia, Polonia: plumb (o treime din mondial), zinc, cupru. - n Frana, Italia, Grecia: bauxit. Metale pretioase: Rusia, Germania, Suedia. Sare gem: Rusia, Ucraina, Germania, Polonia, Olanda. Sulf: Polonia, Italia, etc. 26

Potasiu : Germania, Rusia. Roci de costrucii: gam variat; marmur: Italia (Carrara), Grecia, Spania, Portugalia, etc.; granit: Spania, Italia, Marea Britanie. Resurse de sol: se remarca terenurile fertile i punile. Terenurile arabile dein 34% din fondul funciar. Pdurile:31% din totalul Europei cu un procent mai ridicat n rile nordice precum Finlanda. Resursele hidroenergetice: Europa concentreaz o cincime din totalul mondial. Potenialul hidroenergetic este mai ridicat n Rusia, tarile Scandinave i rile Carpatice. B. ROMANIA 1.Resurse subsol Principalele resurse energetice: Carbunii: - Superiori: huila, antracit - Inferiori: lignit, carbune brun. Huila: cel mai mare bazin huilifer il reprezinta Depresiunea Petrosani. O zona mai mica de extractie in Muntii Banatului. Antracitul: in Romania nu se mai extrage decat din localitatea Schela (judetul Gorj). Lignit (cele mai mari cantitati): - Bazinul Motru-Rovinari (cel mai mare din tara); - Subcarpatii Curburii; - Campia de Vest; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali,etc. Carbune brun: bazinul Comanesti. Petrol: Podisul si Subcarpatii Getici, Campia Romana, Campia si Dealurile de Vest, Paltforma Continentala a Marii Negre, Subcarpatii Curburii si moldovei, etc. Gaze naturale: - Gaz de sonda: in aceleasi zone cu petrolul - Gaz metan: in Depresiunea Colinara a Transilvaniei la Nord si Sud de Mures. Fierul se gaseste in Romania in cantitati reduse. Cea mai importanta zona de extractie o reprezinta Muntii Poiana Rusca. Cea mai mare parte a fierului necesar in siderurgie este importat. Manganul apare in apropiere de Vatra Dornei la Iacobeni si Sura Dornei. Minereuri complexe: se extrag din Muntii Apuseni si Muntii Gutai. Cuprul din Muntii Banat, plumb din Muntii Poiana Rusca. Principalul centru de prelucrare: Baia Mare; Bauxita se extrage din Muntii Padurea Craiului (Muntii Apuseni); se prelucreaza mai intai in alumina in apropiere de Oradea, apoi in aluminiu la Slatina. Un combinat de obtinere a aluminei se gaseste si la Tulcea (materie prima din import); Minereurile auro-argintifere sunt exploatate din Muntii Apuseni si Muntii Gutai si sunt prelucrate la Baia Mare. Sarea se extrage in Romania din Subcarpati si depresiunea Colinara a Transilvaniei. Roci de constructii: Granit: Dobrogea Bazalt: Apuseni, Carpatii Orientali Marmura: Muntii poiana Rusca Calcare: Muntii Apuseni, Carpatii Orientali Nisipuri cuartoase: Podisul Moldovei Nisip, pietris, argila, gresii: peste tot in tara. 27

III.ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA POPULAIA I CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE Europa - n prezent populaia Europei este de aproximativ 700 milioane locuitori, ceea ce reprezint 12% din populaia Terrei; - densitatea medie a populaiei este de 71 loc/kmp, ns cu diferene mari de la o regiune la alta: Monaco este statul cu cea mai mare valoare a densitii de pe Glob ( 16119 loc/kmp), iar n Islanda este cea mai mic densitate din Europa ( 2,7 loc/kmp); - Dinamica populaiei este determinat de doi factori: - sporul natural, negativ n majoritatea statelor, cu excepia Turciei, Albaniei, Irlandei, Republica Moldova s.a - bilanul migratoriu, de asemenea negativ n majoritatea rilor cu excepia celor din Europa Vestic; - din punct de vedere etnolingvistic n Europa se disting: 1. familia indo-european reprezentat de populaia romanic ( italieni, romni, francezi, spanioli s.a.), germanic (germani, austrieci, norvegieni s.a.), slav (rui, bulgari, polonezi, ucrainieni, croai s.a.) i celtic (irlandezi, scoieni s.a.) 2. familia euroasiatic ce cuprinde grupa finic ( finlandezi, estonieni), ugric (unguri, secui) i altaic ( ttari, gguzi); - sub aspect confesional majoritatea populaiei europene este cretin, principalul cult fiind catolicismul ( n Europa de vest i Central), protestantismul i ortodoxismul. Romnia - n prezent Romnia are o populaie de aproximativ 21,6 milioane de locuitori; tendina dinamicii numrului de locuitori este negativ datorit sporului natural i bilanului migratoriu negativ; - densitatea medie este de 90 loc/kmp, cu valori variabile de la o regiune la alta; cele mai mari valori ale densiti le ntlnim n regiunile joase, n regiunile nalte trind doar 5 % din numrul total al locuitorilor; - mobilitatea teritorial este determinat de exodul rural-urban i migraia populaiei spre Europa Vestic i Sudic; - populaia Romniei este compus majoritar din romni (89,5%), ceea ce-i confer statutul de stat unitar; - minoritile sunt reprezentate de maghiari (6,6%- majoritari n Covasna i Harghita), rromi(2,5%), germani (0,3%); - Din punct de vedere cofesional majoritatea romnilor sunt cretin-ortodoci (86,8%) la care se adaug alte culte: romano-catolici, greco-catolici, penticostali etc. SISTEMUL DE ORAE AL EUROPEI - cuprinde totalitatea oraelor europene definite prin localizare n spaiu i timp; - Europa este cel mai urbanizat continent cu excepia Australiei; - prime orae au aprut n urm cu cca 4 milenii ( Cnossos, I. Creta). Dup vechime oraele Europei se pot grupa stfel: - orae antice: - orae greceti ( Tomis, Atena) - orae romane ( Roma, Paris, Londra); - orae medievale , de regul dezvoltate n jurul unor ceti: Madrid, Praga, Moscova, Kiev; - orae moderne, la apariia crora a stat revoluia industrial i dezvoltarea comerului: Manchester, Odessa, Rotterdam etc. ; 28

- orae contemporane - oraele aprute dup al Doilea Rzboi Mondial, mai ales n rile comuniste: Victoria (Romnia), Novo Lipek (Rusia). PARIS - capitala Franei; - este situat n Bazinul Parisului, pe rul Sena; - a aprut n perioada antic; - 9,8 milioane de locuitori; - unul dintre marile centre economice i financiar-bancare mondiale; - are o industrie diversificat: autoturisme, avioane, parfumuri, cosmetice; - este cel mai important nod de transport al Franei: pornesc 11 magistrale feroviare, 25 magistrale rutiere, mari aeroporturi( Charles de Gaulle, Orly); - important centru cultural i turistic al lumii: Universitatea Sorbona, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru, Domul invalizilor etc. LONDRA - capitala Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord; - este situat n Bazinul Londrei, pe fluviul Tamisa; - a aprut n perioada antic; - 7,6 miliane de locuitori; - este un mare centru comercial, financiar-bancar i industrial( nave naritime, avioane, microprocesoare, produse de lux); - se remarc i funcia de transport: aeroportul Heathrow, cu cel mai mare trafic din Europa, Eurotunelul, cel mai vechi i lung metrou din lume; - centru cultural artistic i turistic: Turnul Londrei, Big Ben, British Musseum, Catedrala Westminster etc. MOSCOVA - capitala Federaiei Ruse; - este situat n Cmpia Europei de Est, pe rul Moscova; - a aprut n perioada medieval; - 10,6 milioane de locuitori cel mai mare ora european; - este unul din cele mai mari centre economice ale lumii; - unul dintre marile noduri de comunicaie la nivel mondial: transport feroviar ( aici ncepe cea mai lung magistral feroviar din lume Transsiberianul), transport aerian ( 4 aeroporturi) , fluvial ( 3 porturi fluviale), rutier, subteran. - important centru cultural-artistic i turistic: Galeriile Tretiakov, Biblioteca Rus de Stat, complexul Kremlin, Baloi Teatr. ROMA - capitala Italiei; - situat n Peninsula Italic, pe rul Tibru; - aezare antic, capital a Imperiului Roman; - 2,7 milioane de locuitori - important centru : - industrial: textil, metalurgic, alimentar etc. - cultural artistic; - universitar ( Universitatea La Sapienza); - turistic: Colosseum, Columna lui Traian, arcurile de triumf etc.

29

BUCURETI - capitala Romniei; - este situat n S rii, n cmpia Vlsiei, pe Dmbovia i Colentina; - este un ora medieval, menionat pentru prima data n 1459; - puternic centru industrial i cel mai mare nod de comunicaie al rii: din Bucureti pornesc 9 magistrale feroviare, 9 rutiere, are 2 aeroporturi, metrou (74 Km); - centru cultural-tiinific; - centru turistic: muzee (Muzeul Satului, Antipa), biserici i mnstiri ( Antim, Darvari, Domnia Blaa), Complexul Curtea Veche etc. ACTIVITI ECONOMICE Caracteristici generale - n Europa sunt prezente toate activitile economice de pe Glob, ns n crearea PIBului predomin servicii, urmate de industrie i agricultur; - materiile prime sunt variate, ns resursele sunt semnificative doar n cteva rii. A.Agricultura Europei - pe ansamblu, agricultura Europei are caracter intensiv; - creterea animalelor i cultura plantelor au ponderi aproximativ egale; Cultura plantelor - avnd un fond funciar important, pe continentul nostru se cultiv : cereale: - secar locul I pe Glob; - gru 1/3 din producia mondial; - orz, ovz i porumb, - plante industriale: - sfecl de zahr: Rusia, Polonia, Frana, Germania; - floarea-soarelui: Rusia, Ucraina, Frana, Romnia; - cartofi: cca. din producia mondial: Rusia, Ucraina, Polonia, Belarus, Olanda; - fructe:- msline locul I n lume (rile mediteraneene); - struguri: Italia, Spania, Frana, Portugalia, Romnia; - prune: Serbia, Romnia, Germania; - pere: Italia, Germania. Creterea animalelor predomin creterea intensiv n complexe agrozootehnice specializate; efectivele nu sunt mari la nivel mondial, ns caliattea este superioar; cel mai mare numr de animale l au Rusia, Frana, Germania, Polonia, Regatul Unit, Spania; la nivel mondial mondial, Europa se nscrie cu producii mari de lapte produse lactate (unt, brnzeturi), realiznd jumtate din producia mondial; principalele productoare: Frana, Germania, Olanda, Italia etc.

B.Agricultura Romniei - Romnia dispune de un fond funciar bun la nivel european i mondial, cu o pondere ridicat a terenurilor arabile, dar i pduri, puni i fnee; - relieful, condiiile climatice i solurile sunt favorabile att culturii plantelor ct i creterii animalelor. Cultura plantelor - principalele plante cultivate sunt:

30

- cereale: - gru n regiunile joase din Cmpia Romn, Dobrogea, Cmpia Moldovei; - porumb: Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Podiul Getic, Dobrogei, Moldovei, Depresiunea Colinar a Transilvaniei; - orz, ovz, secar; - plante industriale: - floarea-soarelui locul III n Europa; - sfecl de zahr; - cartofi: n depresiunile intramontane, Podiul Sucevei, Culoarul Siretului; - vi de vie: - n Subcarpaii de Curbur: podgoriile Panciu, Odobeti, Dealu Mare, Valea Clugreasc; - Podiul Moldovei: Cotnari Hui, Iai; - Podiul Dobrogei: Murfatlar, Ostrov, Niculiel; - Podiul Transilvaniei: Jidvei, Trnave, Alba Iulia; - Podiul Getic: Drgani, Strehaia; - Cmpia Romn: Dbuleni, Calafat, Sadova; - Cmpia i Dealurile de Vest: Valea lui mihai, Scuieni; - pomi fructiferi: cu ponderi mari prunul i mrul, n Subcarpai, Depresiunea Colinar a Transilvaniei, Banat; Creterea animalelor - cu o baz furajer reprezentat de puni, fnee i plante furajere, n Romnia se cresc: - bovine: n regiunile montane, colinare i de podi; - ovine: n regiunile joase (Dobrogea, estul cmpiei Romne) i n zonele montane de tradiie. - porcine: cu mari efective n Banat, estul cmpiei Romne, Transilvania; - psri: n cresctorii situate n apropierea marilor orae. Industria Europei Europa este leagnul revoluiei industriale i unul dintre cele mai industrializate continente; Industria extractiv este semnificativ ntr-un numr redus de ri din Europa de Est: Rusia, Ucraina, Polonia; Industria energiei electrice utilizeaz surse variate: combustibili fosili (petrol, gaze, crbuni), fora apelor curgtoare, energie solar, eolian, fora mareelor, uraniu. n structura produciei de energie a continentului predomin termoenergia, dominant n rii precum Rusia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Ucraina. Hidroenergia are o pondere nsemnat n rile cu relief predominant muntos i n rile scandinave: Norvegia (99,9%), Suedia ( 50%), Elveia (70%), Austria (60%). Atomoenergia este dominant n Frana i Lituania (ambele cu procente de 78-80%), Belgia, Suedia s.a. Industria prelucrtoare este extrem de diversificat, remarcndu-se urmtoarele ramuri: - siderurgia (oel, font) i metalurgia neferoas( aluminiu, cupru, zinc): Rusia, Germania, Frana, Polonia; - industria constructoare de maini: autoturisme (Germania, Frana i Spania care ocup locurile 2-3, i, respectiv 6 pe Glob), aeronautic (Frana, Marea Britanie, Rusia), echipamente i utilaje industriale, - industria uoar i alimentar este bine dezvoltat i diversificat. Se remarc la producia de bere (Germania loc. 3 pe Glob, Marea Britanie, Olanda, Belgia), vinuri (Frana, Italia, Spania);

31

industria de exploatare i prelucrarea lemnului: Germania, Frana, Italia, Marea Britanie.

Industria Romniei Romnia dispune de resurse minerale variate, majoritatea ns n rezerve reduse; principalele ramuri ale industriei romneti sunt: - Siderurgia - folosete ca materia prim fierul, huila cocsificabil, mangan. Fierul se gsete n Romnia in cantiti reduse. Cea mai important zon de extracie o reprezint Munii Poiana Rusc. Cea mai mare parte a fierului necesar n siderurgie este importat. Manganul apare n apropiere de Vatra Dornei la Iacobeni i ura Dornei; Combinate siderurgice: - Galai: cel mai mare combinat siderurgic din Romania folosete materie prima din import fiind avantajat de poziia sa (port pe Dunarea maritim) - ntreprinderi specializate: Trgovite, Iai, Buzu, Roman, Cmpia Turzii. - Metalurgia neferoas folosete ca materie prim minereurile neferoase: - minereuri complexe: se extrag din Munii Apuseni i Munii Guti; - cuprul din Muntii Banat, plumb din Munii Poiana Rusc. Principalul centru de prelucrare: Baia Mare; - bauxita se extrage din Munii Pdurea Craiului (Munii Apuseni); se prelucreaz mai nti n alumin n apropiere de Oradea, apoi n aluminiu la Slatina. Un combinat de obinere a aluminei se gasete i la Tulcea (materie prima din import); - minereurile auro-argintifere sunt exploatate din Munii Apuseni i Munii Guti i sunt prelucrate la Baia Mare. - Industria energiei electrice: Termocentralele: Turceni, Rogojelu, Brila, Craiova, Mintia-Deva, Bucureti, LeduIernut, etc. Hidrocentrale: Porile de Fier I i II pe Dunre, Stejaru pe Bistria, Lutru-Ciunget pe Lotru, Stnca-Costeti pe Prut, Vidraru pe Arge. Cele mai numeroase hidrocentrale se afla pe Olt, Arge si Bistria. Atomocentrala: Cernavoda. - Industria constructoare de maini produce: utilaj minier: Trgu Jiu, Petroani, Baia Mare; utilaj petrolier: Ploieti; maini unelte: Bucureti, Arad, Craiova, etc.; rulmeni: Braov, Alexandria, Brlad; elecronice i electrocaznice: Gieti (frigidere), Timioara, Bucureti, etc.; tractoare i maini agricole: Craiova, Braov, Miercurea Ciuc, Bucureti, etc.; autoturisme: Piteti, Craiova; locomotive: Craiova, Bucureti; vagoane: Arad; nave: Constana, Galai; avioane: Bucureti, Craiova, Braov. - Industria chimica: folosete o gam variat de materii prime: hidrocarburi, lemn, sare, potasiu, pirite, etc. O Industria produselor clorosodice folosete ca materie prim sarea. Sarea se extrage n Romnia din Subcarpai i Depresiunea Colinar a Transilvaniei. Industria produselor clorosodice produce sod, sod caustic,: Craiova, Giurgiu, Ocna Mure.

32

Acid sulfuric: Baia Mare, Copa Mic O ngraminte chimice: Turnu Mgurele, Craiova, Trgu Mure O Petrochimia produce cauciuc sintetic, materiale plastice, fire i fibre sintetice. Mari combinate se afla la Midia Nvodari, Brazi, Piteti. O Medicamente: Iai, Bucureti, Timioara. O Celuloz i hrtie folosete ca materie prima lemnul, paiele si stuful: Piatra Neam, Buteni, Constana, Clrai, Drobeta Turnu Severin. - Industria lemnului este strns legat de zonele mpdurite. Cele mai numeroase centre se gsesc n zonele montane (mai ales n Carpaii Orientali ce reprezint cea mai mpdurit ramura a Carpatilor). O Industria cherestelei mai ales n Carpaii Orientali. O P.A.L si P.F.L. O Industria mobilei: n apropierea marilor orae. O Alte produse din lemn: instrumente muzicale la Reghin, chibrituri la Brila, Gherla, Bucureti. - Industria materialelor de constucii. O Materii prime: O granit: Dobrogea; O bazalt: Apuseni, Carpaii Orientali; O marmura: Muntii Poiana Rusca; O calcare: Munii Apuseni, Carpaii Orientali; O nisipuri cuaroase: Podiul Moldovei O nisip, pietris, argil, gresii: peste tot n ar. O Industria liantilor produce ciment si var: Cmpulung Moldovenesc, Bicaz, Medgidia, Comarnic, etc. O Industria ceramicii: igl: Jimbolia; ceramica fin: Curtea de Arge. O Industria sticlei: Bucureti, Media, Cmpia Turzii, etc. TURISMUL N EUROPA Europa este leagnul turismului mondial i totodat continentul care atrage cel mai mare numr de vizitatori; cele mai mari venituri din turism le ncaseaz Frana, Spania i Italia. Principalele tipuri de turism practicate n Europa sunt: turism balneo-maritim practicat pe litoralul Mrii Mediterane unde se afl staiuni renumite la nivel mondial:Palma de Mallorca, Nisa, Marbella, Antalya; litoralul Mrii Negre: Ialta (Ucraina), Varna (Bulgaria), Mamaia (Romnia); litoralul Oceanului Atlantic: San Sebastian (Spania), Estoril (Portugalia); litoralul Mrii Nordului, Mrii Baltice s.a. turism montan i de sporturi de iarn: n Mulii Alpi ( Chamonix-Frana, Innsbruk-Austria, Davos-Elveia,), Munii Carpai ( Tatranska Polianka Slovacia, Poiana Braov Romnia); turism cultural-istoric: ceti, palate, biserici, muzee, castele etc.

TURISMUL N ROMNIA Potenial turistic natural: - zona montan cu numeroase peteri, chei, defilee; - Marea Neagra;

33

- Delta Dunarii; - Vulcanii Noroioi i Focurile Vii etc. Potenial antropic: - mnastirile din nordul Moldovei: Putna, Suceava, Sucevia, etc.; - castele: Pele, Bran etc.; - staiuni montane i de litoral: Poiana Braov, Mamaia, etc.; - muzee; - case memoriale; - obiective etnografice si folclorice. Tipurile de turism practicate n Romnia sunt: - balneomaritim: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun etc.; - balneoclimateric: Bile Felix, Bile tunad, Bile Herculane etc.; - montan i de sporturi de iarn: Poina Braov, Sinaia, Semenic, Pltini etc. SISTEME DE TRANSPORT N EUROPA Europa dispune de cel mai diversificat, dens i complementar sistem de transport din lume. Transporturile feroviare: - acest tip de transporturi a luat natere pe continentul nostru la nceputul secolului al XIX-lea; - reeua de ci ferate din Europa este cea mai dens i electrificat de pe Glob (cca jumtate); - se remarc reeaua de ci ferate pe care circul trenurile de mare vitez (TGV), mai ales n Frana, ce pot atinge viteze de de peste 500 km/h. Transporturile rutiere - s-au dezvoltat n ultimele decenii datorit modernizrii i extinderii reelei de autostrzi, mai ales n Europa de Vest: Germania i Spania ( 12000 km fiecare), Frana ( peste 10000km), Italia, Marea Britanie; - n Norvegia se afl cel mai lung tunel rutier de pe Glob (24509m). Transporturile maritime - sunt favorizate de rmurile dantelate, cu numeroase golfuri i estuare; - cea mai intens activitate portuar se desfoar n bazinul Oceanului Atlantic i Mrii Mediterane, mai ales dup inaugurarea Canalului Suez (1869); - marile porturi sunt: Rotterdam ( locul I pe Glob), Hamburg, Londra, Le Havre, Barcelona, Marsilia, Constana. Transporturile fluviale - se desfoar pe marile artere fluviale: Rhin, Dunre, Volga, Sena, Tamisa, Rhon; - Rusia are cea mai mare reea navigabil de pe Glob; - Porturi: Duisburg ( locul I n lume), Basel, Sakt Petersburg, Samara, Galai s.a. Transporturile aeriene - ocup locul II pe Glob dup America de Nord, att la numr de pasageri, ct i la t/km; - cea mai mare frecven a transporturilor aeriene se ntlnete n Europa Vestic i Central; - marile aeroporturi sunt: Heatrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Frankfurt am Main (Germania), Leonardo da Vinci (Roma), Seremetievo ( Moscova);

34

SISTEME DE TRANSPORT N ROMNIA Transporturile rutiere: - Reeaua de osele are o lungime de 73.000 km - n Romnia exist dou autostrzi: A1 Bucureti-Piteti i A2 Bucureti Constana (n construcie). - Drumuri europene: O E60 : vine de la Hamburg-Bor-Oradea-Cluj Napoca Braov-Bucureti Constana Vama Veche; O E70 : vine din Serbia Moravia-Timioara-Craiova Piteti Bucureti Giurgiu; O E85 : Siret Suceava Bucureti Giurgiu. Transporturile feroviare: - n Romnia exist noua magistrale feroviare ce pornesc din Bucureti ctre oraele mari, aflate n apropierea graniei. - Bucureti Timioara: punct de grani Jimbolia i Moravia; - Bucureti Arad: punct de grani Curtici; - Bucureti Oradea: punct de grani Episcopia Bihorului; - Bucureti Satu Mare; - Bucureti Suceava: punct de grani Vicani; - Bucureti Iai: punct de grani Ungheni; - Bucureti Galai; - Bucureti Constana: punct de grani Mangalia; - Bucureti Giurgiu; Transporturi pe apa: - transporturi fluviale pe Dunare; importante porturi la Galai, Brila; - transporturi maritime pe Marea Neagr; cel mai mare port: Constana. Transporturi aeriene: n Romania exist 17 aeroporturi - Cele mai mari aeroporturi deservesc Bucuretiul: Henri Coand Otopeni i Aurel Vlaicu Bneasa; - alte aeroporturi mari: Constana, Craiova, Timioara, Cluj-Napoca, etc. IV.STUDIU DE CAZ MUNII CARPAI - fac parte din sistemul alpino-carpato-himalayan, nlai i cutai n orogeneza alpin; n perioda neogen s-au produs puternice erupii vulcanice , care au dus la formarea celui mai lung lan vulcanic din Europa, situat n Romnia: M. Oa, Guti, ible, Climani, Gurghiu, Harghita; - lanul carpatic se desfoar pe cca 1300 km, ntre Bazinul Vienei care i desparte de Munii Alpi i Valea Timokului, din Serbia, care-i separ de Munii Balcani. - se desfoar pe teritoriul a 6 state: Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Romania i Serbia; - sunt alctuii dintr-o mare varietate de roci: metamorfice, sedimentare( calcare, conglomerate, gresii) i vulcanice ( bazalt, andezit, granit); - n Carpai exist o diversitate de forme de relief impuse de o ndelungat evoluie:

35

platforme de eroziune rezultate n urma aciunii agenilor externi i a ridicrilor succesive, pe vertical; - relief glaciar cuaternar modelat de gheari: circuri, vi glaciare, creste, lacuri glaciare n M Tatra, Rodnei i C. Meridionali; - relief carstic: peteri, chei ( Petera Urilor, Vntului, Muierii, Cheile Nerei, Bicazului); - relif vulcanic: platouri vulcanice, cratere, conuri n C. Orientali; - relief dezvoltat pe conglomerate: sfixul, babele (n M Bucegi), tigile( M Ciuca); - din punct de vedere fizico-geografic, Carpaii pot fi mprii n trei grupe: - Carpaii Nord-Vestici- se desfoar de la Depresiunea Bratislavei pn la Valea Biala din S-V Poloniei. n acest grup se afl Munii Tatra , cel mai nalt masiv cristalin carpatic (Vf. Gerlachovska, 2655m) i un relief glaciar bine dezvoltat.Divizuiuni: Tatra Joas, Munii Metaliferi, Carpaii Mici; - Carpaii Centrali situai ntre Valea Biala i Culoarul Rica-Svica. Este o zon montan mai cobort, cu altitudini ce rar depesc 700-800m, caracteristice fiind culmile paralele, fragmentate de vi puin adncite. - Diviziuni: M. Matra, Carpaii Pduroi (n Ucraina- 2061m, vf. Hovrla) - Carpaii Sud-Estici Se desfoar ntre culoarul Rika-Svica i Valea Timokului. Pe teritoriul Romniei se mpart n: C Orientali, C Meridionali, C. Occidentali. C. Orientali- - sunt cuprini ntre grania de nord cu Ucraina i Valea Prahovei. - sunt caracterizai de paralelismul culmilor muntoase pe direcia NV-SE; - alt max Vf Pietrosu 2303, Munii Rodnei; C. Meridionali sunt cuprini ntre V. Prahovei i Culoarul Timi-Cerna-Bistra - este cel mai nal i masiv sector carpatic romnesc; - alctuii predominant din roci cristaline; - se individualizeaz 4 grupe: Bucegi ( ntre Prahova i Dmbovia), Fgra ( ntre Dmbovia i Olt), Parng ( ntre Olt i Jiu), Retezat( ntre Jiu i Culoarul Timi-CernaBistra); - C. Occidentali sunt cuprini ntre Defileul Dunrii i Valea Someului; - au altitudini reduse (alt max 1849m, M. Bihor); - sunt puternic fragmentai; - prezint un relif carstic complex; - au fost mprii n trei grupe: M. Banatului, M. Poiana Rusc, M. Apuseni - dezvoltarea pe vertical a Carpailor a determinat etajarea elementelor biopedoclimatice. Sub raport climatic temperaturile medii anuale scad de la 7-8 grade la poalele munilor la -4 grade pe culmile Munilor Tatra, iar precipitaiile cresc de la 700-800 mm pe an la poale pn la 1400mm pe an n zona nalt. Acest etajare climatic a impus i o etajare a vegetaiei i a solurilor. Astfel n zonele joase sunt ntlnite pduri de stejar i fag cu argiluvisoluri i cambisoluri, n zonele mai nalte pduri de conifere cu spodosoluri, iar la peste 1800m sunt ntlnite asociaii vegetale alpine i subalpine. V. RILE VECINE ROMNIEI UCRAINA Localizare: n Europa de Est, avnd ieire la Marea Neagr i Marea Azov. Relieful: - podiuri: - Podiul Podolic n partea central -vestic cu altitudine de 350-450m; - Podiul Doneului (400m); - cmpii: - Cmpia Niprului situat pe un fundament continental vechi, cu altitudini reduse (100-150 m), modelat de calota glaciar pleistocen;

36

- Cmpia Mrii Negre, situat n sudul rii; - muni: - Carpaii Pduroi ( cu muntele Hovrla 2061 m); - Munii Iaila n Peninsula Crimeea. Clima - temperat continental, cu temperaturi medii anuale ce cresc de la 7 grade n nord, la 13 grade n sud; - n Peninsula Crimeea clima este subtropical. Ruri - Nipru ( rul naional al Ucrainei); - Nistru, Tisa, Prutul, Siretul ce izvorsc din Carpaii Pduroi; - Done. Vegetaia - step i silvostep n est; - pduri de foioase i conifere n vest. Populaia - aproximativ 46 milioane de locuitori; - spor natural negativ. Orae - Kiev capitala (2 mil locuitori); - Harkov ( 1 mil locuitori); - Odessa ( principalul port); Resurse de subsol: - crbuni locul 3 n Europa exploatai n principal din Bazinul Donbas i Bazinul Niprului; - minereuri de fier locul II pe continent; - mangan; - titan locul II n lume; - sulf, grafit; Industrie - industria energiei electrice ( mai ales n centrale nucleare); - industrie siderurgic locul 6 n lume; - industria constructoare de maini: autovehicule, tractoare, avioane, locomotive, nave); - industria chimic i petrochimic. Agricultura - cereale locul IV n Europa; - floarea-soarelui locul II pe Glob; - cartofi; - este unul din principalii cresctori de porcine i bovine. Transporturile - rutiere cea mai lung reea de autostrzi din Europa de Est; - fluviale; - feroviare jumtate din reea electrificat; - maritime.

37

REPUBLICA MOLDOVA Localizare n Europa de Est, fr ieire direct la mare. Relieful - unitile de relief sunt vechi, cu fundament precambrian, ce fac parte din Platforma Est-European; - predomin dealurile joase i cmpiile; - uniti de relief: Podiul Moldovei de Nord, Podiul Moldovei Centrale, Cmpia Moldovei de Sud i Cmpia Nistrului Inferior; - la suprafa sunt sedimente acoperite de un strat gros de loess. Clima - temperat continental, cu precipitaii medii de 400-500 mm/an, ierni geroase i veri aride. Ruri: Prut, Nistru. Vegetaia - step i silvostep; - pduri de foioase. Orae - Chiinu capitala; - Tiraspol, Tighina, Bli. Economia -are caracter agrar; - este ara cu cel mai mic PIB/loc din Europa; - se cultiv cereale, vi de vie, pomi fructiferi, plante tehnice; - predomin industria alimentar i uoar; - se remarc la producia de vinuri, fructe i tutun. BULGARIA Localizare: n Peninsula Balcanic, cu ieire la Marea Neagr. Relieful - este predominant nalt; - muni: Munii Stara Planina (Balcani), Munii Rila-Rodopi (2915 m- cea mai mare altitudine din ar), Munii Pirin. - Cmpia nalt a Dunrii situat ntre Munii Balcani i Dunre; - Cmpia Traciei Superioare, drenat de fluviul Maria. Clima - temperat continental n nord; - mediteranean n sud. Ruri - Dunrea; - Maria. Vegetaia - step i silvostep n nord; - pduri de migdali, castani n sud. Orae - Sofia capitala (1,4 mil locuitori); - Varna, Burgas, Ruse. Economie - este de tranziie spre economia de pia;

38

resursele sunt variate dar n cantiti modeste (lignit, minereuri neferoase); ramuri industriale: industria alimentar, industria siderurgic, industria electronic; se cultiv; cereale (porumb, gru), tutun (locul II pe Glob la producia pe cap de locuitor), floarea-soarelui, via-de-vie, trandafiri Locul I n lume la producia de ulei de trandafir);

SERBIA Localizare: n Peninsula Balcanic, fr ieire la mare. Relieful - este variat. - n nord: Cmpia Voivodinei (diviziune a Cmpiei Panonice), traversat de Dunre; - n centru: Cmpia Moravei; - n est: Munii Serbiei; - n S i SV : Alpii Dinarici (2522m). Clima - temperat continental; - Alpii Dinarici constitue o barier orografic n calea maselor de aer maritim. Ruri - Dunrea cu aflueni si Tisa, Timi, Sava, Moravia, Timok. Vegetaia - pduri de foioase n sud; - step i silvostep n nord. Orae - Belgrad capitala; - Novi Sad, Nis, Subotica Economia - resurse variate: crbuni inferioari, cupru, magneziu; - ramuri industriale: siderurgie, industria constructoare de maini, chimic; - se cultiv: cereale, pomi fructiferi (loc I n lume la producia de prune); - vi-de-vie. UNGARIA Localizare: n Europa Central. Relieful - este predominant jos, n cea mai mare parte de cmpie; - Cmpia Panonic format din Kiss Alfold n nord-vest i Alfold n centru i est, strbtut de Dunre i Tisa; - munii ocup suprafee reduse i au nlimi mici: Munii Matra (1014 m), Bukk, Bakony i Mecsek. Clima este temperat continental de tranziie ntre cea continental i cea oceanic. Ape - Dunrea; - Tisa cu afluenii si Mure, Cri i Some; - Drava, n sud; - Lacul Balaton, legat de Dunre prin canalul Sio. Vegetaia - step i silvostep (denumit pust), - Pduri de foioase n muni. Orae: Budapesta ( 2,1 mil loc), Debrecen, , Pecs, Szeged.

39

Economie - bazat pe servicii (2/3 din structura PIB-ului); - resurse naturale: gaze naturale, bauxit, minereuri neferoase; - industria este diversificat: constructoare de maini, alimentar i uoar; - se cultiv: cereale ( gru i porumb pe jumtate din suprafaa rii), plante tehnice (floarea-soarelui), vi-de-vie, legume, pomi fructiferi; - turismul este dezvoltat. ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA VI.FORMAREA UNIUNII EUROPENE I EVOLUIA INTEGRRII EUROPENE UE reprezint o asociere voluntar a statelor europene, n domeniul politic i economic, pentru a asigura meninerea pcii n Europa i a favoriza progresul economic i social. UE s-a format pe parcursul a trei etape: - Prima etap nfiinarea n 1951 a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO), ce reunea 6 ri: Belgia, Frana, Olanda, Luxemburg, Italia, Germania. Iniiatorii acestei organizaii au fost Robert Shuman (ministru de externe al Franei) i Jean Monnet ( industria i om politic); - A doua etap nfiinarea Comunitii Economice Europene (CEE) prin semnarea Tratatelor de la Roma din 1957. Principalul obiectiv era crearea unei piee comune; - A treia etap transformarea CEE n Uniunea European (UE), prin semnarea Tratatului de la Maastricht n 1992, intrat n vigoare pe 1 ianuarie 1993. Obiectivele UE erau: crearea unei uniuni vamale; adoptarea mai multor politici comune: agricol, comercial, de transporturi s.a.; crearea unei Pie Unice; libera circulaie a bunurilor, a forei de munc, a serviciilor i a capitalului; crearea unei uniuni economice i monetare; Valurile de aderare au fost: - 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; - 1981: Grecia; - 1986: Spania i Portugalia; - 1994: Austria, Finlanda, Suedia, - 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria; - 2007: Bulgaria, Romnia. Simbolurile Uniunii Europene sunt: - drapelul:12 stele aurii (numr invariabil, simbol al perfeciunii) pe fond albastru, - imnul: Oda bucuriei, peima parte din preludiul Simfoniei a IX-a compus de Beethoven; - moneda: euro, lansat pe 1 ianuarie 1999, introdus n circulaie pe 1 ianuarie 2002; - 9 mai: ziua Europei Declaraia lui Robert Shuman din 1950.

40

VII.CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE, ECONOMICE I POLITICE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENE - se suprapune Europei de Vest i Centrale; - deine jumtate din ntinderea continentului (45%) i peste 2/3 din populaia acestuia (69%); - relieful este variat cuprinznd toate formele de relief: muni ( Alpi 4807m, alt maxim, Carpai, Balcani, Pirinei etc.), podiuri ( Bavariei, Boemiei, Masivul Central Francez), cmpii (Panonic, Germano-Polon, Padului, Andaluziei), delte (a Dunrii, a Rhonului); - clima este temperat moderat cu puternice influene oceanice i mediteraneene; - reeaua hidrografic bogat: Rhin, Dunre, Rhin, Rhon, Tamisa, Sena, Pad; - este singura grupare de state care-i propune s aib i un rol politic nu numai economic; - realizez 32% din PIB-ul mondial, depind SUA; - include 5 dintre cele mai dezvoltate state ale lumii: Germania, Frana, Marea Britanie, Italia i Spania; - n realizarea PIB-ului predomin serviciile; - deine 1/3 din exporturile mondiale; - se remarc pe plan mondial la: aeronautic (AIRBUS), autovehicule (Germania, Frana, Spania), industrie uoar ( nclminte, cosmetice, parfumuri), alimentar (vinuri, ciocolat, bere, produse lactate); - agricultura este performant, UE deinnd primele locuri la msline, vi-devie, citrice, secar, floarea-soarelui etc.; - transporturile sunt moderne i diversificate: feroviare, aeriene, maritime, fluviale, rutiere, speciale. VIII. STATELE UNIUNII EUROPENE GERMANIA Localizare: n Europa Central, avnd o larg ieire la Marea Nordului i la Marea Baltic. Relieful: - este dispus n trei trepte, altitudinile crescnd de la nord la sud astfel: - n nord se afl Cmpia Germaniei de Nord, cmpie fluvio-glaciar, joas, cu altitudini sub 200 m; - n centru se afl masive hercinice, sub aspect de podiuri datorit ndelungatei eroziuni: Masivul istos Renan, Munii Hartz, Munii Pdurea Neagr s.a.; - n sud se afl Alpii Bavariei, cu altitudinea maxim din ar 2963 m n Vf. Zugspitze, la poalele crora se afl Podiul Bavariei. Clima: - de tranziie ntre climatul oceanic i cel continental; - n sud climat alpin. Ruri: - Rhin, Elba i Weser ce se vars n Marea Nordului; - Dunrea ce se vars n Marea Neagr; - Oder ce se vars n Marea Baltic. Vegetaia: pduri de foioase, pduri de conifere i puni. Populaia: - este a doua ar ca numr de locuitori din Europa i prima din Uniunea European (82,5 milioane de locuitori); 41

- aproximativ 90% din populaie triete n mediul urban. Orae: - Berlin capitala (4 milioane de locuitori); - Hamburg, Munchen, Frankfurt am Main, Dortmund s.a. Economia este ara cu cea mai puternic economie european i pe locul II n lume; este supranumit locomotiva economiei mondiale; structura PIB-ului este dominat de servicii (70%); resurse de subsol: crbuni, petrol i gaze (Marea Nordului), sare, sruri potasice, minereuri de fier (n Munii Hartz); - industria este foarte performant i diversificat: industria constructoare de maini (locul II n lume la autovehicule), industrie chimic i petrochimic, insustrie siderurgic, metalurgie neferoas, industrie alimentar i uoar; - agricultura este una dintre cele mai performante de pe Glob; - se cultiv: cartofi, cereale, sfecl de zahr, plante furajere; - se cresc: porcine (locul I n Europa), bovine; Transporturi: - sistemul de transport este puternic dezvoltat, divirsificat i modernizat; - are cea mai lung reea feroviar din Europa, jumtate fiind electrificat, - are cea mai lung reea de autostrzi; - cel mai mare port fluvial din lume: Duisburg pe Rhin; - mari aeroporturi (Frankfurt am Main cel mai mare); FRANA Localizare - n Europa de Vest, fiind cea mai mare ar din UE ca suprafa; - are o larg ieire la Oceanul Atlantic. Marea Mediteran i Marea Mnecii. Relieful - este predominant jos, de podiuri i cmpii n partea nordic i central: Bazinul Parizian, Bazinul Aquitaniei, Masivul Central Francez (1886 m), Podiul Ardeni i Podiul Lorenei; - treapta montan, situat n S-E i S-V include Munii Alpi (4807 m Vf. Mont Blanc), Munii Jura, Munii Vosgi i Munii Pirinei; Clima - temperat oceanic n regiunea atlantic litoral; - mediteranean n sud; - climat montan n Alpi. Ruri - Rhin ce se vars n Marea Nordului, cu afluentul su Meuse; - Rhon ce se vars n Marea Mediteran; - Loara ce se vars n Oceanul Atlantic; - Sena ce se vars n Marea Mnecii. Vegetaia - pduri de foioase i conifere n regiunile mai nalte; - vegetaie mediteranean, numit maquis n sud. Populaia: 60,8 milioana, puternic urbanizat (peste 75%) Orae - Paris capitala (9,8 mil. loc.); - Marsilia, Toulouse, Nisa, Strasbourg, etc. Economia 42 -

este una din marile puteri mondiale; serviciile contribuie cu peste 70% n crearea PIB-ului; resurse de subsol: minereuri de fier, uraniu, bauxit;

43

industria se remarc la producia de avioane (Toulouse, Bordeaux), autoturisme, nave maritime (Le Havre, Marsilia), produse chimice i petrochimice, produse alimentare; - agricultura este dezvoltat i performant; - se cultiv cereale, floarea-soarelui, vi de vie (este cel mai mare exportator mondial de vinuri); - se cresc bovine, porcine i ovine; Transporturile - se remarc la reeua de TGV-uri care este cea mai mare de pe Glob; - dispune de o nsemnat reea de autostrzi; - principalele porturi maritime sunt Le Havre i Marsilia; Turismul - Frana este una din cele mai vizitate ri i cu cele mai mari venituri din turism; REGATUL UNIT Localizare: n Europa de Vest, fiind cel mai mare stat insular din Europa. Relieful - este predominant jos, munii fiind vechi, puternic erodai (1343 m, Vf. Ben Nevis, Munii Grampiani altitudinea maxim); - datorit prezenei ghearilor n timpul ultimei glaciaiuni, ntregul relief a suferit o medelare glaciar, - principalele uniti de relief sunt: Cmpia Angliei de Sud (Cmpia Londrei), Munii Penini, orientai N-S, cu aspest de podi n centru, Munii Caledonieini i Grampiani n nord. Clima - temperat oceanic, cu ierni blnde i veri moderate; - precipitaiile medii anuale 2000m/an. Ruri - reea hidrografic bogat; - rurile au debite bogate, dar, sunt scurte; - Tamisa i Severn. Vegetaia - pduri de foioase; - puni ce ocup jumtate din suprafaa rii. Populaia - numeroas cca 60 milioane de locuitori; - densitatea populaiei este ridicat; - peste 90% din populaiei triete n mediul urban. Orae - Londra capitala (7,4 mil. loc) - Birmingham, Manchester, Liverpool, Leeds, Glasgow, etc. Economie - din structura PIB-ului este creat de servicii; - resurse de subsol: crbuni, petrol, gaze naturale, sruri de potasiu; - industria este foarte puternic: constructoare de maini ( nave maritime, avioane, autoturisme, echipamente industriale), chimic i petrochimic, siderurgic, textil; - agricultura este intensiv, puternic mecanizat; - este primul cresctor european de ovine, Transporturil e

44

prima cale ferat din lume a fost construit n Marea Britanie ntre oraele Manchester i Liverpool; aeroportul Heatrow din Londra este cel mai mare din Europa, reea rutier i fluvial important.

ITALIA Localizare: n Europa Sudic, ocupnd Peninsula Italic, mai multe insule i o parte continental. Relieful - este predominant muntos, datorit prezentei a dou prezenei a dou lanuri muntoase: - Munii Apenini ce formeaz structura principal a Peninsulei Italice, cu altitudinea maxim de 2914 m n partea central (Munii Abruzzi); - Munii Alpi situai n nord, se mpart n trei grupe: Alpii Occidentali (4807 m pe grania cu Frana), Alpii Centrali i Alpii Orientali; - munii vulcanici sunt o caracteristic a reliefului Italiei: Vezuviu i Etna (n Sicilia); - Cmpia Padului situat ntre Munii Alpi i Apenini, strbtut de Pad. Clima - mediteranean n partea peninsular i insular; - temperat continental n nord. Apele - Fluviul Pad ce se vars n Marea Adriatic printr-o delt; - Tibru ce strbate Roma. - lacuri glaciare: Como, Garda, Maggiore; - lacuri vulcanice: Bolsena, Trasimeno. Vegetaia - mediteranean n cea mai mare parte; - pduri de foioase i conifere n zonele nalte. Populaia - cca 58 milioane locuitori; - densitate mare a populaiei (190 loc/kmp). Orae - Roma capitala; - Milano, Torino, Napoli, Palermo, Genova s.a. Economia - s-a dezvoltat n ultimele decenii; - predomin serviciile n structura PIB-ului (70%); - ramuri industriale predominante: industria constructoare de maini, chimic i petrochimic, industrie uoar i alimentar; - agricultura are un randament ridicat; - se cultiv: msline, vi de vie (locul I la producia de struguri n lume), citrice (locul II mondial la lmi), mere, pere, orez etc.; - turismul este foarte dezvoltat, fiind vizitat de cc 40 milioane de turiti anual (locul III n lume). SPANIA Localizare: ocup cea mai mare parte din Peninsula Iberic. Relieful - este predominant nalt, cu o altitudine medie de 660 m;

45

Clima - temperat oceanic n N-V; - mediteranean n S i E; - temperat continental n centru; Ruri - Ebru, Guadalquivir, Tejo i Duero. Vegetaia - mediteranean de tip gariga i maquis; - pduri n zonele montane. Populaia - 44 milioane de locuitori; - densitate 78loc/kmp. Orae - Madrid capitala, - Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza,etc. Economie - predomin serviciile; - ramuri industriale importante: alimentar (ulei de msline loc I n lume, vinuri loc IV n lume, zahr), uoar, siderurgie, construcii de maini; - agricultura se bazeaz n mare parte pe irigaii; - se cultiv: cereale, citrice, vi de vie, mslini, orez etc, - din punct de vedere turistic Spania este una din rile cu cea mai nalt vocaie turistic. GRECIA Localizare: n Europa de Sud, n Peninsula Balcanic. Relieful - predomin masivele muntoase, - principalul lan muntos l reprezint Munii Pindului, care traverseaz partea central a Greciei; - altitudinea maxim se afl n Muntele Olimp 2917 m, dezvoltat pe isturi cristaline; - cmpiile litorale au ntinderi reduse; Clima - mediteranean, cu veri toride i ierni blnde; Ruri - Struma, Axios. Vegetaia - tipic mediteranean: maquis i pin mediteranean. Populaia - 10 milioane locuitori. Orae - Atena capitala (3 milioane loc.) - Salonic, Piure, Patras. Economia

este alctuit din podiuri numite mesetas, nconjurate de lanuri muntoase: Munii Pirinei, Cordiliera Betic cu altitudinea maxim din ar (3468 m n Vf. Mulhacen), Munii Cantabrici n nord. n S-V se afl Cmpia Andaluziei, drenat de rul Guadalquivir.

46

se caracterizeaz n continuare prin ramurile tradiionale: comerul i navigaia ( deine cea mai mare flot din Europa); resurse de subsol: bauxit (pe baza crora produce o cantitate important de aluminiu), marmur; n domeniul agricol se impun culturile de vi de vie, mslini, citrice i tutun;

AUSTRIA Localizare: n Europa Central. Relieful - este predominant muntos; - Alpii Austrieci au relief glaciar, cu altitudini de aproape 4000 m; - Cmpia Vienei este situat n est i este strbtut de Dunre. Clima - de tranziie, cu ierni reci i lungi i veri rcoroase; - precipitaiile medii anuale depesc 2000 mm/an n zonele montane. Ruri - reeaua hidrografic este bogat, colectat de Dunre; - principalii aflueni sunt: Innul i Ennsul; - lacuri glaciare: Constana. Vegetaia - pduri pe 2/5 din suprafaa rii; - puni pe suprafee nsemnate. Populaia - aproximativ 8 milioane de locuitori. Orae - Viena capitala; - Graz, Salzburg, Innsbruk, Linz. Economie - resurse de subsol: sare, magneziu, minereuri de fier, crbuni, grafit, cupru; - ramuri industriale: siderurgia, metalurgia neferoas, construcii de maini; - agricultura este specializat n creterea animalelor: bovine i porcine; - se cultiv: cereale, cartofi i plante furajere; - principalele atracii turistice sunt staiunile montane din Alpi i oraul Viena.

47