Socul Cardiogen

Socul cardiogen
Definitie: Socul cardiogen este o conditie medicala in care inima nu mai poate pompa brusc sange pentru a indeplini nevoile organismului. Cel mai frecvent socul cardiogen este determinat de un infarct miocardic masiv. Socul cardiogen este rar, dar este deseori fatal daca nu este tratat de urgenta. Daca este tratat imediat, aproximativ jumatate dintre pacientii cu soc cardiogen supravietuiesc. Simptomele socului cardiogen includ: - frecventa respiratorie crescuta; - dispnee severa; - tahicardie (puls rapid); - confuzie; - pierderea cunostintei; - puls slab; - transpiratii; - piele palida; - maini si picioare reci; - urinare mai putin frecventa sau absenta urinarii; Simptomele infarctului miocardic Intrucat socul cardiogen apare cel mai frecvent la pacientii care sufera un infarct miocardic masiv, este important sa fie cunoscute semnele si simptomele infarctului miocardic. Acestea sunt: - senzatie de durere sub forma de presiune, plinatate sau strangere in mijlocul toracelui care dureaza mai mult de cateva minute; - durerea se extinde dincolo de torace sau umar, brat, spate, chiar pana la dinti si mandibula; - episoade recurente de durere toracica; - durere prelungita in abdomenul superior; - dispnee; - transpiratie; - pierderea cunostintei; - greturi si varsaturi. Daca pacientul solicita consult medical de urgenta cand prezinta aceste simptome, poate scadea riscul de a dezvolta soc cardiogen.
Cauze Socul cardiogen apare atunci cand inima nu mai poate pompa suficient sange pentru a mentine functionarea optima aorganismului. Cel mai frecvent, socul cardiogen apare cand pompa principala a inimii, ventriculul stang, este lezat datorita lipsei de oxigen determinata de un infarct miocardic. Infarctul miocardic apare cand una sau mai multe artere coronare devin blocate. In timp, o artera coronara poate deveni ingustata datorita nivelului crescut de colesterol.
Aceste acumulari de colesterol in mod obisnuit numite placi de aterom in arterele din tot corpul poarta numele de ateroscleroza. In timpul infarctului, una dintre aceste placi se poate rupe si un cheag de sange se formeaza la locul rupturii. Daca cheagul este destul de mare, poate bloca fluxul sanguin prin artera. Fara sange bogat in oxigen care sa circule prin inima si in restul organismului, muschiul cardiac poate slabi si progresa spre soc cardiogen. Rareori, socul cardiogen apare si atunci cand ventriculul drept este lezat. Ventriculul drept trimite sange spre plamani pentru a primi oxigen inainte ca acesta sa fie pompat in restul corpului. Leziunile ventriculului drept determina ca sangele sa nu poata fi pompat eficient spre plamani, astfel ca organismul nu obtine suficient oxigen. Desi infarctul miocardic este cea mai frecventa cauza, socul cardiogen poate apare datorita altor conditii, cum ar fi miocardita(inflamatia inimii) sau infectiile valvelor cardiace (endocardita). Alte cauze includ supradozele de medicamente saudroguri sau intoxicatia cu substante care afecteaza abilitatea inimii de a pompa. Tratamentul socului cardiogen se concentreaza pe repararea leziunilor muschiului cardiac si a altor organe determinate de lipsa de oxigen. Interventia de urgenta Sustinerea vitala de urgenta este un tratament necesar pentru majoritatea pacientilor cu soc cardiogen. In timpul sustinerii vitale de urgenta, pacientului i se administraza oxigen pentru a minimaliza leziunile muschilor. Daca este necesar, pacientul va fi conectat la un ventilator. De asemenea, va primi medicatie si lichide intravenos. Medicatie Medicatia pentru tratarea socului cardiogen ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin la nivelul inimii si a creste abilitatea inimii de a pompa sange. - Aspirina. Pacientului i se poate administra aspirina de catre personalul medical de urgenta imediat cand pacientul ajunge la camera de garda. Aspirina reduce coagularea sangelui si ajuta la trecerea sangelui prin vasele ingustate. Se recomanda ca pacientul sa ia singur o aspirina in asteptarea ajutorului de urgenta doar daca medicul i-a spus acestuia sa faca acest lucru in eventualitatea aparitiei unui infarct miocardic. - Trombolitice. Aceste medicamente, pot ajuta la dizolvarea cheagului de sange care blocheaza fluxul de sange prin inima. Cu cat mai devreme pacientul primeste un agent trombolitic dupa infarct, cu atat cresc sansele de supravietuire si micsoreaza leziunile inimii. Cel mai probabil pacientul va primi trombolitice doar daca, cateterizarea cardiaca de urgenta nu este disponibila. - Superaspirine. Medicii de la camera de garda pot administra pacientului alte medicamente care sunt intr-un fel similare cu aspirina, pentru a preveni formarea unor noi cheaguri de sange. Aceste medicamente sunt clopidogrel si alte medicamente numite blocanti ai receptorilor glicoproteinelor plachetare IIb/IIIa. - Alte medicamente pentru subtierea sangelui. Posibil pacientului i se vor administra si alte medicamente, cum ar fiheparina, pentru a face sangele mai putin vascos si cu risc mai mic de a forma cheaguri periculoase. Heparina se administraza intravenos sau prin injectie subcutanata si este de obicei folosita in timpul primelor zile dupa infarctul miocardic. - Agenti inotropici. Acestea sunt reprezentate de dopamina si epinefrina, in incercarea de a amelioara si sustine functionarea inimii pana cand alte tratamente vor incepe sa actioneze.

Socul Cardiogen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Socul Cardiogen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Socul Cardiogen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Socul cardiogen

S-ar putea să vă placă și