ANGORUL PECTORAL

Angorul pectoral este un sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică determinată
de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian. Se
caracterizează prin crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori înapoia
sternului, cu iradiere, în cazurile tipice în umărul stâng, braţul şi antebraţul stâng, până la
ultimele două degete. Criza dureroasă apare după efort, emoţii, mese copioase, durează 2-3
minute, până la maximum 10 minute şi dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerină
(în 2-3 minute).

Cauze determinante:
 Ateroscleroza coronariană, care duce la îngustarea importantă a lumenului
arterial.

 Cardiopatii valvulare (stenoza aortică), stenoza mitrală (mai rar în insuficienţa

aortică) şi în alte cardiopatii (cord pulmonar cronic cu hipertensiune arterială
etc.).

 Alte cauze:

 coronarita reumatismală, coronarita rickettsiană (la zootehnicieni, veterinari),

tromb- angeita obliterantă.

 în afară de cauzele determinante ale angorului pectoral există şi

cauze favorizante:
› diabetul zaharat,

› hipertensiunea arterială sistemică,

› tulburările de ritm,

› bolile aparatului digestiv (litiaza biliară, colecis- tele cronice, ulcerul gastric şi
duodenal, hernia diafragmatică),

› administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene),

› tabagismul.

1
 Mecanismul de producere al durerii din angorul pectoral este strâns legat de perturbările
care survin în muşchiul inimii în timpul ischemiei tranzitorii, adică a decalajului dintre
necesităţile de oxigen ale miocardului şi posibilităţile de aprovizionare ale acestuia cu
substanţe nutritive, inclusiv oxigen, de către fluxul sanguin coronarian.

 Debitul coronarian redus care determină starea de hipoxie, duce la rândul său la o
acumulare de produşi metabolici (acid lactic, piruvic etc.), fenomene ce pot fi la originea
durerii din miocardul ischemiat.

SIMPTOME(MANIFESTARI DE DEPENDENTA)

Durerea are următoarele caractere:

 Localizarea
› în 80-90% din cazuri este localizată retrostemal, de unde se răspândeşte către
regiunea precordială, cuprinzând difuz regiunea toracică anterioară;

› bolnavul indică sediul durerii toracice cu întreaga palmă sau cu ambele palme,
niciodată cu un singur deget

› Alteori bolnavul plasează pumnul strâns al mâinii drepte în plin stem (semnul
"pumnului strâns") De cele mai multe ori durerea dă senzaţia de constricţie sau
mai plastic este descrisă ca o "gheară" Alteori poate lua aspectul de arsură, de
presiune.

De reţinut: o durere foarte limitată în suprafaţa pe care bolnavul o poate indica cu vârful
unui deget, nu este, de cele mai multe ori, de origine coronariană, adică anginoasă.

altă caracteristică a durerii este:

 Iradierea
› Cel mai frecvent durerea iradiază în umărul stâng şi de-a lungul membrului
superior stâng pe marginea cubitală, până spre ultimele două degete. Aceasta
este iradiere tipică, dar se pot întâlni iradieri atipice: uneori durerea iradiază
numai până la umăr sau cot, alteori la baza gâtului, în maxilarul inferior, spre
umărul drept, regiunea inter- scapulară, hipocondrul drept.

2
  Durata este de 2-3 minute, mai rar până la 10- 15 minute; dincolo de
30 de minute trebuie suspectat un sindrom intermediar sau chiar infarct.

In majoritatea cazurilor criza dureroasă de angor pectoral se instalează concomitent cu:

› un efort fizic digestiv, emoţional etc.

› frigul este un factor precipitant al durerii mai ales iarna, când bolnavul iese din
cameră încălzită în atmosfera rece sau geroasă.

› Durerea încetează după repaus fizic. De aici descrierea clasică a atitudinii

"spectatori de vitrină" la anginoşii care vor să ascundă criza survenită pe stradă.

Proba terapeutică cu nitroglicerină este un test patognomonic. Dispariţia durerii la

nitroglicerină în 2-3 minute este un semn clinic major, constituind în acelaşi timp un test clinic
de diferenţiere faţă de infarct şi sindromul intermediar.

 Alte semne care însoţesc durerea: anxietate, senzaţia morţii iminente.

De reţinut în afara formei clasice de angor se descriu diverse forme ca:

 angina pectorală Prinzmetal (sau "spontană", "cu orar fix"), crize care apar la
ore aproximativ fixe. Durerea survine în repaus sau în timpul unei activităţi
obişnuite;
 angina pectorală instabilă (sindrom intermediar) se caracterizează prin
modificarea caracterelor atacurilor de angor în ceea ce priveşte frecvenţa,
intensitatea, ineficienţa terapeutică a nitroglicerinei (precedând cel puţin cu două
săptămâni instalarea unui infarct miocardic acut).

Atitudinea de urgenţă
 Repaus - oprirea imediată a efortului fizic. Dacă este la domiciliu: repaus la pat sau
fotoliu. înlăturarea stresului psihic.

 Nitroglicerină - tablete a 0,5 mg sublingual.

 Nitrit de amil: 2-5 picături pe batistă, de inhalat. Acţionează în aproximativ 10 secunde.

 Primul acces de angor pectoral major trebuie considerat ca o stare de preinfarct, iar
bolnavul trebuie internat de urgenţă.

 De asemenea, schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi în sensul că: survine mai
frecvent cu durată mai mare, cu răspuns terapeutic diminuat la administrarea

3
 nitroglicerinei, trebuie considerată stare de urgenţă care necesită internare (angor
instabil).

 în spital se vor elucida problemele de diagnostic diferenţial şi diagnosticul etiologic prin:

 E.C.G. - în angor pectoral traseul electrocardiografie nu este semnificativ (poate fi

normal).

 Alte examinări (transaminaze, glicemie, leucocite, V.S.H., radioscopie toracică etc.) pot
fi necesare pentru diagnosticul diferenţial cu infarctul miocardic, cu sindromul
intermediar etc. şi cu durerile toracice extracardiace sau necoronariene.

Tratamentul de durată
› Instituirea de măsuri igieno-dietetice
 regim dietetic (reducerea aportului caloric). Alimentaţia echilibrată cu evitarea
grăsimilor animale, reducerea cantităţii de hidrocarbonate, evitarea alimentelor
bogate în colesterol creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă, brânzeturi grase,
smântână, ciocolată), reducerea consumului de alcool, tutun, cafea,

 îndepărtarea stresului psihic, tensiunea psihică de orice gen (neliniştea, frica,

contrarietatea etc.) survenite în familie sau la locul de muncă trebuie evitate,

 instituirea antrenamentului fizic.

 Sub strictă supraveghere medicală se trece la practicarea unor sporturi uşoare.

› Medicaţia antianginoasă
 Nitriţii.

In funcţie de modul lor de acţiune se clasifică în:

 Nitriţi cu acţiune rapidă şi de scurtă durată:

 Nitroglicerină - tablete a 0,5 mg - sublingual,

 sol. alcoolică 1% 2-3 picături de asemenea sublingual,

 sub formă de spray - flacoane de 10 g se aplică pe limbă 1-2 doze.

De reţinut ! În criza anginoasă nitroglicerina este medicamentul de elecţie. Se administrează

sublingual, imediat la începutul crizei. Durerea dispare în 1-2 minute. Se poate folosi şi pentru
prevenirea crizei anginoase; înaintea unor suprasolicitări cum ar fi urcatul scărilor, mersul în
pantă, ieşirea din casă dimineaţa în timpul rece, efort fizic excesiv etc. Medicul instruieşte

4
bolnavul ca acesta să aibă în permanenţă la îndemână tablete de nitroglicerină. în cazul că
durerea nu a dispărut după prima tabletă, se administrează în continuare 1-4 tablete, câte o
tabletă la interval de 2-3 minute. Nu există pericol de supradozaj. Bolnavul nu trebuie să se
reţină de la medicament, posologia fiind liberă.

 Nitriti de amil - fiole conţinând 0,15 g. Se inhalează 2-5 picături.

Efectul este mai rapid (10-15 se-cunde), iar durata sa mai scurtă, 5- 10 minute.

 Nitriţi cu acţiune mai întârziată şi prelungită (retard).

 Izoket - care se administrează pe cale orală (nu sublingual): izoket retard -

tablete a 20 mg şi izoket retard forte, capsule a 40 mg.

 Isodril - capsule a 10 mg şi 20 mg.

 Pentalong - comprimate a 20 mg (se administrează două comprimate dimineaţa,

1-2 comprimate înainte de masa de prânz, un comprimat în jurul orei 16 şi 1-2
comprimate înainte de culcare).

 Nitroglicerină retard, administrată peroral (nu sublingual).

5
Plan de ingrijire a pacientului cu angina
pectorala(angor pectoral).

1.Nevoia de a evita pericolele

P:durere

E:alterarea functiei cardiace

S:durere retrosternala cu durata= X

O:calmarea durerii

P:anxietate

E:durere/lipsa informatiilor

S:neliniste,senzatie de moarte iminenta

O:

P:risc de complicatii

E:alterarea functiei cardiace

S:I.M.A

O:

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

P:regim alimentar impus

E:

S:

O:

6
3.Nevoia de a invata

P:deficit de cunostinte

E:lipsa informatiilor

S:necesitatea de a fi instruit despre regimul igieno-dietetic

O:

Interventii cu rol propriu

 Pacientul sa:

 Recunoasca si sa controleze factorii de risc(stres,effort fizic,etc.)

 Cunoasca caracteristicile durerii anginoase(mai ales timpul si faptul ca

cedeaza la repaus si nitriti)

 Cunoasca importanta nitroglicerinei in calmarea durerii si sa o poarte

asupra lui

 Cunoasca dieta(evita constipatia)

 Doarma suficient

Interventii cu rol delegat

 La indicatia medicului

 se administreaza:

 Coronarodelatatoare-nitroglicerina;

 Anxiolitice;

 Pregatirea pacientului pentru diverse explorari.