I.

Biologie animala

Curs 1

Notiuni introductive Universul cunoscut este constituit din materie; pe planeta noastra facandu-se distinctie intre materia vie si nevie. Principalele deosebiri dintre aceste materii: a) compozitia chimica in materia vie, elementele constitutive de baza, aceleasi cu cele din material nevie !, ", #, $) sunt in proportii bine definite si impreuna cu alte elemente determinamolecule organice comle%e cu greutati moleculare mari. &ceasta dispunere determina nivelurile de organizare caracteristice lumii vii. b) forma si marime materia vie prezinta o forma diferita si marimi caracteristice; materia nevie variaza atat ca forma, cat si ca marime. c) metabolismul totaliatea proceselor ce includ sc'imburi de materie si energie a tuturor organismeleor cu mediul incon(urator. d) Cresterea la materia vie se realizeaza prin adaos din interiorul corpului, iar la obiecte prin aditie de material la e%terior. e) Reactii si relatii fata de/si cu mediul inconjurator f) Reproducerea caracteristica numai lumii vii, aceasta fiind capabila de autoreproducere. )umea vie include: - nivele de integrare ce cuprind ierar'ia de sisteme, incluzand si materie nevie - nivele de organizare reprezentate numai prin sisteme biologice, fiind astfel definite * nivele de organizare: individual, populatiei sau speciei, biocenozei, biosferei. $ivelul individual reprezinta nivelul de baza de organizare a materiei vii de la organismele subcelulare virusurile), pana la organismele cele mai comple%e cu o multitudine de forme sub care se prezinta indivizii din lumea vie. &ceasta multitudine a impus de altfel si gruparea lor pentru a fi mai usor recunoscute si studiate. +in cele mai vec'i timpuri s-a acceptat e%istenta a doua mari grupe de organisme regnuri): plante si animale. +iferentierea dintre cele doua regnuri se face dupa anumite trasaturi: , forma si structura: forma este invariabila la animale si mai variabila la plante; cresterea la animale are loc prin sc'imbarea proportiilor, in timp ce la plante are loc la e%tremitati; mediul intern contine preponderant ioni de $a la animale, care la plante sunt to%ici.

, metabolismul: animalele utilizeaza ca 'rana substante organice comple%e sunt 'eterotrofe), folosesc #- pentru respiratie, produsii finali fiind !#-, "-#, compusi de $-; plantele utilizeaza "-# . !#-. substante organice pentru fotosinteza sunt autotrofe), eliminand ca produsi de metabolism compusi organici si #-. , miscarea : caracteristica animalelor; animalele reactioneaza rapid la actiunea stimulilor din mediu, avand sistem nervos dezvoltat; plantele nu reactioneaza, sau reactioneaza lent doar la anumiti stimuli. /otusi pe baza acestor trasaturi e%ista vietuitoare greu de incadrat in unul din cele regnuri: 0%: - organisme unicelulare cu membrana celulara subtire, autotrofe, considerate initial animale. - fungi micetii), organisme 'eterotrofe fara miscare considerate plante - bacteriile, incadrate initial ca plante, apoi ca animale. +ezvoltarea cunostintelor de biologie celulara si genetica a facut posibila propunerea altor sisteme de clasificare; astfel a fost stabilita e%istenta a doua tipuri fundamentale structurale de celule, toate organismele apartinand unuia sau altuia dintre aceste doua tipuri: procariote si eucariote.

Procariote , Peretele celular structura rigida, alcatuit din lipopoliza'aride si lipoproteine , membrana celulara este lipsita de plasticitate , citoplasma are stare de gel, fara curenti intracitoplasmatici , nucleul fara forma caracteristica si fara memebrana , materialul genetic reprezentat de o singura molecula de &+$ comple%at cu "istone , fotosinteza si respiratia au loc la suprafata membranei celulare , sexualitatea este rara

0ucariote -poate fi prezent sau absent la ma(oritatea, fiind alcatuit din c'itina la fungi sau celuloza la plante - este plastica, permitand trecerea bidirectionala a unor molecule mari exocitoza sau endocitoza) - trece din starea de gel in stare de solutie si invers, prezinta curenti intracitoplasmatici - este tipic, cu memebrana nucleara dubla, cu pori si cu material genetic - reprezentat de numeroase molecule de &+$ comple%at cu "istone, organizat in cromozomi nr. constant pentru fiecare specie) - au loc la nivelul unor structuri specializate cloroplaste, mitocondrii) - este frecventa

Pe baza acestor trasaturi, lumea vie este impartita astazi in 1 mari regnuri:

2. M N!R" cuprinde procariote unicelulare izolate sau coloniale nutritia este absorbtiva metabolismul este fotosintetic sau c'imiosintetic sunt imobile sau mobile cu a(utorul unor flageli) cuprinde algele albastre#verzi si bacteriile

-. PR $%&$" grupeaza eucariote unicelulare izolate sau coloniale nutritia are loc prin absorbtie, ingestie, fotosinteza sau combinatii reproducerea atat se%uata, cat si ase%uata sunt imobile sau mobile cu a(utorul unor organite de miscare: cili, flageli, pseudopode). include protofite si protozoare

3. P'"N$"! grupeaza eucariote multicelulare cu perete celular celulozic cu frecvente vacuole in citoplasma si pigmenti fotosintetici in plastide nutritia se realizeaza prin fotosinteza sunt imobile reproducerea este se%uata, cu cicluri de generatii alternative 'aploide si diploide) include metafite

*. ()N*% grupeaza eucariote multicelulare cu nucleii dispersati intr-un sincetiu micelial acoperit de un perete celular adesea septet nu prezinta plastide si nici pigmenti fotosintetici nutritia este absorbtiva sunt imobile prezinta cicluri reproductive cu faze se%uate si ase%uate

1. "N%M"'%" - grupeaza eucariote pluricelulare fara perete celular, fara plastide si fara pigmenti fotosintetici - nutritia se realizeaza prin ingestie, rar absorbtie, digestia avand loc intr-o cavitate digestiva interna - mobilitatea se datoreaza unor fibre contractile

reproducerea este se%uata include metazoare

Clasificarea animalelor
, e%ista 2,1 milioane de specii. $omenclatura utilizeaza in prezent o metoda introdusa de !arolus )innaeus, metoda ce se regaseste in 45istema naturae6-2718. !onform acestei metode fiecare specie are nume dublu denumire binominala), latin sau lainizat, primul termen definind genul se scrie cu ma(uscule), iar al doilea defineste specia 0%.: "omo sapiens). 9egulile denumirii stiintifice animalelor se regasesc in !ode of :oological $omenclature. Un nume stiintific este acordat unei singure specii. In clasificarea actuala se folosesc 7 unitati ta%onomice cu valoare si semnificatie diferite: 2) regnul; -) increngatura; 3)clasa; *) ordin; 1) familie; ;) gen; 7) specie. <ai sunt acceptate si categorii intermediare notate cu prefi%ul 4supra6 sau 4sub6 supraclasa sau subordin) care permit aprecierea mai e%acta a diferitelor grade de inrudire intre grupe. +intre aceste categorii, specia este singura diferita in termini precisi. &pecia defineste o populatie sau un grup de populatii care se pot incrucisa intre ele si sunt izolate reproductiv de alte populatii asemanatoare. /oti indivizii unei specii sunt derivati dintr-un stramos comun, se pot reproduce intre ei si dau nastere la urmasi asemanatori parintilor.

Curs +

Regnul Protista; Increngatura Protozoa

Caractere generale Protozoarele protos-primul; zoos-animal) sunt primele organisme 4animale6 microscopice unicelulare, eucariote, cu unul sau mai multi nuclei, solitare sau coloniale, 'eterotrofe, neavand clorofila, numarul lor a(ungand pana la apro% 31 de mii de specii. +imensiunile sunt variabile, in medie 2=--= microni, dar pot e%ista si specii cu dimensiuni mai mici e%: $heileria parva cu ---,1 microni) sau mai mari e%: "moeba proteus cu 1== microni sau &tentor pol,morphus cu 2===-3=== microni). !aracteristic protozoarelor este faptul ca celula reprezinta individul si realizeaza toate functiile, avand organite speciale proprii. rganizarea !elula protozoar este alcatuita din membrana, citoplasma si nucleu. Membrana este alcatuita din cateva straturi de macromolecule perpendiculare pe suprafata celulei. )a unele specii e%ista o alta membrana ce formeaza un veritabil sc'elet e%tern constituind un invelis c'itinos, calcaros, silicios sau gelatinos care incon(oara celula si o prote(eaza. Citoplasma este transparentacu consistenta fluida sau gelatinoasa este diferentiata intr-o ectoplasma la periferie si o endoplasma centrala. !itoplasma contine grasimi, 'idrati de !, albumine. Organitele celulare sunt membranare si fibrilare. #rganitele membranare: mitocondriile centrul respiratiei), &paratul >olgi rol in stocarea, repartizarea si transformarea ma(oritatii substantelor), reticulul endoplasmatic rol de citosc'elet, asigura sinteza si circulatia intracelulara, la suprafata lor putand e%ista ribozomi cu rol in sinte%za proteica), centrozomul rol in sinteza), vacuole pulsatile, vacuole digestive, vacuole paraplasmatice contin substante de rezerva sau produsi de e%cretie). #rganitele fibrilare: reprezentate de cili, flageli si structuri asociate lor c'inetosomi, blefaroplasti). Nucleul, unic sau multiplu, sferic sau elliptic, prezinta membrane dubla, carioplasma, filamente de cromatina din care se vor forma in timpul diviziunii cromozomii si unul sau doi nucleoni. (unctiile protozoarelor , protectia este asigurata de ectoplasma care are si rol de citosc'elet , nutritia este realizata de endoplasma in mod diferit: a) nutritia autotrofa este intalnita la unele flagelate libere care au clorofila in plastide b) nutritia 'eterotrofa fagotrofa are loc prin inglobarea prin fagocitoza a 'ranei cu a(utorul unor organite specifice: pseudopode, flageli, cili sau

a unei 4guri6-citostom. &cest mod de 'ranire se intalneste la rizopode si ciliate. c) nutritia 'eterotrofa osmotrofa in care 'rana este absorbita prin osmoza traversarea membranei de catre particulele alimentare). &cest tip de 'ranire se intalneste la protozoare parazite flagelate si sporozoare) d) nutritia mi%otrofa se caracterizeaza printr-un tip de 'ranire mi%ta: la lumina autotrof, la intuneric 'eterotrof !uglena verde). , respiratia se realizeaza pe toata suprafata celulei si prin intermediul vacuolei contractile , e%cretia are loc prin simpla traversare a membranei sau cu a(utorul vacuolelor contractile, acestea avand si rol osmoreglator. , locomotia se realizeaza prin organite locomotorii: pseudopode ?e%pansiuni citoplasmatice cu forma lobata @la amibeA sau reticulate @la foraminifereAB, flageli filamente lungi, mobile) si cili filamente scurte, mobile, distribuite pe toata suprafata celulei). , reproducerea poate fi numai se%uata prin diviziune binara la flagelate si sarcodine); reproducere se%uata si ase%uata: faze ase%uate @sc'izogoniesc'izozoizi merozoizi) in interiorul unui sc'izonA; faze ase%uate @gametogoniegameti masculiniCfeminini. Inc'istarea este proprietatea protozoarelor ca in conditii nefavorabile sa se des'idrateze, sa-si micsoreze volumul cu reducerea organitelor specializate, reducerea la minim a metabolismului si secretarea unui invelis e%tern rezistent, putin permeabil care asigura supravietuirea celulei. !'istul este capabil sa revina la forma vegetativa e%c'ista) atunci cand conditiile devin favorabile. !cologia protozoarelor 9olul ecologic al protozoarelor in biosferaeste foarte important, ele ocupand un loc essential in numeroase lanturi trofice. Intre protozoare si diferite alte organisme se stabilesc relatii de simbioza, comensalism, parasitism, pradatorism. *rupe ecologice de protozoare I. Dorme libere - sunt cele mai numeroase @ma(oritatea sunt marine radiolari, foraminifere, dinoflagelate); e%ista si unele de apa dulce 'eliozoare, amibe, euglena, ciliate); unele sunt autotrofe euglena); altele 'eterotrofe se 'ranesc cu alge); altele pradatoare se 'ranesc cu protozoare sau larve de metazoare)A. I. Dorme simbiotice sunt forme comensale @in tubul digestive la diferite specii e%: Kilomastixgallinarum, Balantidium coli- in intestinal gros la om, sobolan, porc)A. II. Dorme detritivore descompunatoare)- sunt forme care descompun materia organica prin procese de mineralizare. E. Dorme parazite sunt forme care produc parazitoze grave clasa 5porozoa- Apicomplexa)

Clasificarea protozoarelor !lasificarea se face pe baza organitelor de miscare si caracteristicilor ciclului biologic, distingandu-se astfel 1 subincrengaturi: I. 5ubincrengatura &"RC M"&$%* P- R" cuprinde protozoare cu flageli siCsau pseudopode. 2. !lasa Mastigophora flagelata)- protozoare cuCsau mai multi flageli , grp. P'itomastigop'orea, flagelate verzi cu 2--, rar * flageli contin clorofile si numeroase tipuri de %antofile in cloroplaste), sunt autotrofe, ma(oritatea acvatice e%: !uglena spp., Chlamidomonas spp., Noctiluca spp.). , grp. :oomastigop'orea, protozoare cu - sau mai multi flageli, uneori pseudopode, lipsite de pigmenti, 'eterotrofe, unele sunt libere coanoflagelate-au guleras) si multe parazite @$r,panosoma- cu numeroase specii parazite in sange pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere) sau la nivelul aparatului genitalA. ?e%: $. gambiense produce boala somnului la om; $. e/uiperdum produce durina, boala venerica la cabaline; 'eishmania afecteaza ficatul, splina, pilelea; $richomonas localizare la nivelul aparatului genital; $. genitalis bovis; *iardia intestinalisB. -. !lasa Sarcodina (Rhizopoda) protozoare cu pseudopode filiforme, lobate sau ramificate; se reproduc ase%uat la foraminifere). , grp. &mibe "moeba proteus si !ntamoeba h,stolitica, traiesc in ape dulci, forme comensale parazite, determinand dezenteria amibiana. , grp. /estacee protozoare cu corpul acoperit de un tesut pseudoc'itinos, uneori mineralizat si prezinta numeroase orificii e%: "rcella). , grp. Doraminifere protozoare ce au corpul acoperit cu un tesut c'itinos sau membranos, adesea din !a!#3 e%: *lobigerina). II. 5ubincrengatura "C$%N P 0" cuprinde protozoare prevazute cu pseudopode foarte fine, dispuse radiar, iesind dintr-un tesut central. , grp. 9adiolari protozoare care prezinta spiculi siliciosi si o capsula centrala c'itinoasa e%: &pherozoum). , grp. "eliozoare protozoare care prezinta un sc'elet silicios, pseudopode fine radiare, dar nu au capsula centrala e%: "ctinospherinum- in ape dulci). III. 5ubincrengatura "P%C MP'!1" 2&porozoa) cuprinde protozoare e%clusive parazite in celule, tesuturi sau organe la nevertebrate sau vertebrate; au structura mult simplificata fara organite de miscare, ciclul biologic comple% cu stadii ase%uate si se%uate. Prezinta un stadium nou- sporul. , grp.>regarine- parazite la nevertebrate in intestin sau cavitate generala e%: *regarina blattarium parazit la gandacul de bucatarie) , grp. !occidii- parazite in diverse celule si organe la vertebrate e%: !imeria; $oxoplasma)

, grp. "emosporidii- protozoare parazite intracellular, cu - gazde, faza ase%uata a ciclului realizandu-se in 'ematiile vertebrelor, iar cea se%uata in corpul unor artropode 'ematofage e%: Plasmodium falciparum- produce malaria; 3abesia) IE. 5ubincreng. CN%0 &P R%0%" cuprinde protozoare cu spori pluricelulari doar in faza sporogonica, in faza vegetativa fiind unicelulari. , grp. <i%osporidii protozoare cu spori care au doua capsule polare si sporoplasma; parazite la pesti, batracieni, reptile e%: Mixobolus cerebralis 4capiala6 salmonidelor). , grp. <icrosporidii protozoare ce prezinta o capsula si un flagel e%: Nosema apis- albina; Nosema bomb,cis- fluturele de matase). E. 5ubincrengatura C%'%"$" cuprinde protozoare cu cea mai comple%a structura, dimensiuni variate, aran(amentul diferit in functie de specie, - nuclei, un macronucleu cu rol metabolic si un micronucleu cu rol genetic; reproducerea poate fi ase%uata diviziune transversala) sau se%uata con(ugare): prezinta c'isturi ca forma de rezistenta. !iliatele sunt specii libere, traiesc in ape dulci, marine salmastre sau specii terestre, multe parazite. , ord. "olotric'a- ciliate cu cili relativ egali e%: parameciul). , ord. "eterotric'a- ciliate cu cili inegali e%: 3alantidium coli).