Caracterizarea procariotelor si eucariotelor in mod comparativ

PROCARIOTE:

- Peretele celular prezent, cu structura rigida, alcatuit din substante uzuale lipozaharide si
lipoproteine;
- Membrana celulara lipsita de plasticitate(are rol de bariera pt particulele macromoleculare);
- Citoplasma are aspect de gel, fara curenti citoplasmatici.;
- Nucleul nu are o forma caracteristica, nu are membrana nucleara;
- Materialul genetic este reprezentat de o molecula mica de ADN (nelegata cu histone);
- Fotosinteza si respiratia au loc la suprafata membranei celulare;
- Sexualitaea este rara.

EUCARIOTE:
- Peretele celular prezent sau absent (la animale); este alcatuit din chitina- la fungi sau celuloza
la algele verzi si plantele superioare;
- Memebrana celulara plastica, permite trecerea bidirectionala a unor particule mari ( endo si
exocitoza);
- Citoplasma , din starea de gel, trece in stare de solutie si invers; prezinta curenti
citoplasmatici;
- Nucleul este tipic, cu nucleol(i), membrana nucleara dubla si cu pori;
- Materialul genetic este reprezentat de numeroase molecule de ADN, complexate de histone;
- Fotosinteza si respiratia au loc la nivelul unor strcturi specializate (cloroplaste si mitocondrii);
- Sexualitatea este frecventa.

Regnurile lumii (caracterizare si enumerare)

Regnurile lumii vii sunt:
- Monera;
- Protista;
- Plantae;
- Fungi;
- Animalia.

REGNUL MONERA:

- Procariote unicelulare;
- Izolate sau coloniale;
- Nutritia este absorbativa;
- Metabolismul este fotosintetic sau chimiosintetic;
- Reproducerea se realizeaza prin diviziune asexuata, mai rar prin inmugurire, rar se intalnesc si
fenomene de sexualitate;
- Sunt imobile sau mobile, cu ajutorul unor flageli simpli;
- Include algele albastre verzi si bacteriile.

REGNUL PROTISTA:

- Eucariote unicelulare;
- Izolate sau coloniale;
 - Nutritia se realizeaza prin absorbtie, ingestie, fotosinteza sau combinatii ale acestora;
- Reproducerea este asexuata sau sexuata;
- Sunt imobile sau mobile, prin organite de miscare (flageli, cili sau pseudopode);
- Include protofitele si protozoarele.

REGNUL PLANTAE:

- Eucariote multicelulare
- Perete celular celulozic, frecente vacuole in citoplasma si pigmenti fotosintetici in plastide;
- Nutritia are loc consecutiv fotosintezei;
- Sunt imobile;
- Reproducerea este sexuata cu cicluri de generatii alternative, haploide si diploide;
- Include metafitele

REGNUL FUNGI:

- Eucariote multinucleare, cu nuclei dispersati intr-un sincitiu micelial, acoperiti de un perete

celular, adesea septat;
- Nu prezinta plastide si pigmenti fotosintetici;
- Nutritie de tip absorbativ;
- Imobile;
- Prezinta cicluri reproductive, incluzand procese sexuate si asexuate;
- Include ciupercile.

REGNUL ANIMALIA:

- Eucariote pluricelulare;
- Fara perete celular, fara plastide si fara pigmenti fotosintetici;
- Nutritia se realizeaza prin ingestie (rar absorbtie);digestie intr-o cavitate digestiva interna;
- Prezinta mobilitate datorita unor fibre contractile;
- Reproducerea este sexuata;
- Include metazoarele.

Enumerati principiile unitatii taxonomice utilizate in prezent: definitia speciei

Nomenclatura binomiala a fost introdusa de charles linee in 1758. In acest sistem, fiecare specie
prezinta un nume dublu, latin sau latinizat: primul termen denumeste genul si se scrie cu majuscula,
iar al doilea termen defineste specia.

Numele de gen corespunde unui grup de specii strans inrudite.

Numele de specie apartine unei singure specii dintr-un gen.

Regulile pentru denumirea stiintifica a animalelor stipulate in Nomenclatura codului Zoologic.

Impune ca unei specii sa-i fie atribuit un singur nume stiintific si reciproca: doua specii nu pot aea
acelasi nume.

In clasificarea actuala a animalelor exista 7 unitati taxonomice cu aloare si semnificatie diferita,

dispuse intr-o anumita ierarhie:
 - Regn
- Phylum (increngatura)
- Clasa
- Ordin
- Familie
- Gen
- Specie

Sistematica nu este o stiinta statica, ea evoluand in functie de descoperirile efectuate.

Numarul de specii de animale, plante si microorganisme descrise, continua sa creasca, astfel incat
impune din timp revizuirea categoriilor taxonomice de catre specialisti.

Def.: specia este singura categorie definita in termeni precisi: o populatie sau grupe de populatii
naturale care se pot incrusia intre ele si sunt izolate reproductive de alte populatii asemanatoare.

Toti indivizii speciei sunt derivati dintr-un stramos comun , se pot reproduce intre ei si dau nastere la
urmasi asemanatori parintilor.

Organizarea si morfologia protozoarelor

Morfologie: protozoarele sunt organisme unicelulare eucariote, cu nucleu si protoplasma, continand

organite si incluziuni citoplasmatice.

Un protozoar este reprezentat de o celula, alcatuita dintr-o membrana subtire, citoplasma, unul sau
mai multi nuclei, si componente plasmatice si paraplasmatice. Membrana celulara este formata din
cateva straturi de macromolecule superficiale, orientate perpendiculara pe suprafata celulei. La unele
ciliate, membrana poate fi groasa si rigida, sau la unele protozoare parazite este incretita. La unele
protozoare celula prezinta si o alta membrana, un veritabil schelet extern, formand un invelis chitinos,
calcaros, silicos sau gelatinos , care incojoara si protejeaza celula. Citoplasma este hialina dispusa la
periferie si endoplasma granulara si dispusa central. Este inconjurata de o membrana foarte subtire,
plasmalema, captusita la interior de alte straturi membranale, ansamblul constituind o pelicula,
uneori dublata de microtubuli subpeliculari. Microtubulii au rol in locomotie si la formarea
exoscheletului. In citoplasma se gasesc organite celulare si incluziuni.

Organitle pot fi membranare:

- mitocondrii(rol in producerea energiei);

- Ap. Golgi (cu rol in stocarea, repartizarea si transformarea substantelor)
- Reticul endoplasmtic (functioneaza ca citoschelet si asigura sinteza si circulatia intracelulara)
- Ribozomi (bogati in ARN cu rol in sinteza proteinelor)
- Centrozomul (rol in diviziunea celulara in mitoza)
- Vacuole pulsatile (rol excretor si osmoregulator)
- Corpi bazali (kinetosom, blefaroplasti anexati la un organit locomotor)

Fibranare:

- Cili
- Flageli
- Pseudopode
Incluziunile:

- vacuole digestive- pt digestie

- vacuole paraplasmatice- pt subst de rezerva sau produsi de reactie

Nucleu:

- tip eucariot
- unic sau multiplu
- sferic sau eliptic
- membrana nucleara cu pori
- citoplasma nucleara
- filamente de cromatina

la interior:

- endozom sau cariozom (ARN), fie unul sau mai multi nucleoli adevarati care dispar in timpul
mitozei.

La ciliate exista 2 nuclei: - un macronucleu poliploid cu rol trofic si un micronucleu cu rol in mitoza.

Biologie:

- protectia protozoarelor e asigurata de ectoplasma care are rol citoschelet

Nutritia se realizeaza in 3 moduri:

- prin transport activ

- prin fagocitoza
- prin pinocitoza

Nutritia la protozoare poate fi:

- autotrofa
- heterotrofa
- fagotrofa
- osmotrofa
- mixotrofa

Respiratia se realizeaza pe toata suprafata celulei prin intermediul vacuolei contractile.

Locomotia este realizata prin organite locomotorii:

- pseudopode
- flageli
- cili
- membrana ondulanta

Reproducerea sexuata se realizeaza prin gametogonie si conjugare.

Protozoarele prezinta si forme de rezistenta care le asigura diseminarea si le protejeaza fata de
uscaciune. Ele au 2 forme de rezistenta:

- chisturi (protozoarul produce o membrana groasa care il protejeaza in totalitate)

- spori (se formeaza in interiorul protozoarului, pot insoti o multiplicare asexuata)

Enuntati principalele subincrengaturi ale protozoarului

Protozoarele sunt sistematizate in 5 subincrengaturi:

1. subincrengatura: Sarcomastigophora: protozoare cu flageli si/sau pseudopode.

2. Subincrengatura: Apicomplexa: protozoare parazite in celule sau diverse organe, atat la
nevertebrate cat si la vertebrate, structura corpului este simplificata, neavand organite de
miscare, nutria se realizeaza prin absorbtie.
3. Subincrengatura: Myxozoa: grup restrans de protozoare cu spori pluricelulari, de dimensiuni
variate, cu 2 capsule polare si sporoplasma, sunt parazite la ertebrate cu sange rece (pesti,
reptile, batracieni)
4. Subincrengatura Microspora: protozoare de talie mica unicelulare, caracterizate prin
producerea de spori unicelulari, ce contin sporoplasma, uni- sau binucleata, un sac polar, un
filament tubular si o vacuola posterioara. Sunt paraziti intracelulari la artropode, dar si la
pesti.
5. Subincrengatura: Ciliata: protozoarele cu structura cea mai complexa si divers specializata, cu
dimensiuni variabile si cili vibratili care se misca ritmic, coordonat, ciliatele prezinta o cuticula
intrerupta in dreptul citostomului, care este situat in fndul unuui peristom; citostomul este
inconjurat adesea de o frana adorala cu dispozitie helicoidala; au 2 nuclei: un micronucleu
(mic, dens, diploid,, cu rol in reproducere) si un macronucleu(columinos, granulos, poliploid,
responsabil de viata vegetativa). Majoritatea traiesc libere in natura in general in ape dulci, iar
unele traiesc in simbioza prestomacelor rumegatoarelor sau in intestinul gros la ecvine.
Cateva specii sunt parazite.

Caracterizarea generala a metazoarelor

Metazoarele sunt animale cu corpul format din numeroase celule grupate in tesuturi si sisteme.

Metazoarele sunt organisme pluricelulare, mobile, heterotrofe, care se dezvolta in embrioni. Prezinta
o diversitate enorma, cuprinzand peste 40 de filumuri. In ciuda acestei diversitati si complexitati,
metazoarele prezinta modele structurale si functionale asemanatoare, toate avand aceleasi probleme
pentru a-si asigura existenta: procurarea hranei si a oxigenului, mentinerea balantei hidrice in corp,
indepartarea deseurilor de metabolism si perpetuarea speciei.

Corpul metazoarelor este format din 3 categori de elemente structurale diferite;

- Celulele corpului: diferetiale in tesuturi si organe specializate pentru functii specifice;

- Substanta intercelulara: materialul ce leaga celulele intre ele, asigura stabilitate mecanica,
protectie, depozitare de substante de rezera si schimburi de substanta; este resposabil de
soliditatea tesuturilor si constituie un suport pt celule.

Exista 2 tipuri:
 - Material intercelular structurat ( contine: colagen si formeaza partea majora a fibrelor ce intra
in constitutia pielii, cartilajelor, oaselor, tendoanelor; si elastina ce da elasticitatea organelor);
material intercelular amorf (format din lanturi lungi polimerice de mucopolizaharide).
- Lichidele corpului reprezentate de: * lichide din cavitatea generala si hemolimfa, la
vertebrate; si sangele, lichidele intercelulare si limfa la vertebrate.

Sporngieri: organizare, biologie, importanta in natura

Unii spongieri au structura radiara, dar multi au forme din 2 foite:

- dermica (octoderm);
- gastrica (endoderm), separate de mezoglee gelatinoasa.

Este perforat de numeroase canale care asigura o relativa permeabilitate intre cavitatea centrala si
mediul extern. Prezinta un schelet internreprezentat de spiculi calcarosi sau silicosi. Dpdv structural,
se descriu 3 tipuri fundamentale de organizare:

- tipul ascon (cel mai simplu, cu perete subtire si strabatut de pori inhalanti)
- tipul sycon (peretele corpului e mai gros si strabatut de diverticule ciliate si canale inhalante)
- tipul leucon ( peretele e farte gros strabatut de canale inhalante si exhalante)

biologie:

- Hranire (microfaga, capturarea hranei realizandu-se prin filtrarea apei); respiratia (are loc
prin simpla difuzie intre fiecare celula si apa)
- Excretia si osmoreglarea (produsul de excretie este amoniacul, iese din corp odata cu apa)
- Reproducerea (asexuata prin inmugurire si sexuata 9sunt hermafroditi, dar nu exista
autofecundatie, elementele mascule dezvoltandu-se inaintea celor femele).
- Importanta: constituie adevarate filtre ale marilor, rol ecologic important; unele specii traiesc
in simbioza, in corpul lor traind unele crustacee, viermi sau moluste; unele sunt folosite in
economia umana pentru lacuire, slefuire, lustruire.

Triploblastice acelomate; caracterizare generala a increngaturii

Plathelminthes si sistematica (enumerarea claselor, cu definirea caracteristicilor):

Increngatura Plathelminthes reprezinta primul grup din punct de vedere sistematic, dintre
metazoarele incluse in diviziunea Triploblastica, subdiviziunea Acelomata, ramura Protostomieni.

Caractere generale: sunt primele animale la care apare simetria bilaterala ca simetrie primara atat la
larve cat si la adulti.

Plathelmintii au corpul turtit dorso-ventral, moale, vermiform, forma de frunza. Apare simetria
bilaterala, se diferentiaza capatul anterior de cel posterior precum si o fata ventrala si una dorsala. La
extremitatea anterioara: organe de simt, organe de fixare.

Tegumentul: o teaca muculo-cutanata cu epiteliu ciliat la formele libere sau cuticula cu spini.

Musculatura: 2 straturi:: externe-circulare si interne-longitudinal.

Cavitatea corpului: plina cu tesut conjunctiv (parenchim) in ochiurile caruia se gaseste hemolimfa.
 Sistemul nervos: 2 ganglioni cerebroizi,3 perechi de cordoane neroase longitudinale legate prin
comisuri si un inel periesofagian.

Organe de simt: slab dezvoltate la formele parazite, celule tactile chemoreceptori.

La formele libere-ochi simpli, organe chemo-olfactive, perisori tactili si statocisti.

Aparat digestiv: pentru prima data in seria animala, incomplet, avand un singur orificiu buco-anal,
ramurile numite ceccumuri intestinale lipsesc la cestode.

Nu au aparat circulator si respirator ( ea fiind cutanata aeroba la formele libere si anaeroba la formele
parazite).

Aparatul excretor pentru prima data de tip protonefridii: un sistem de canale si canalicule avand
libera celula vibratila.

Aparatul reproducator: foarte dezvoltat si bine reprezentat mai ales la formele parazite alcatuit din
gonade si gonoducte.

Cicluri biologice: complexe xista stadii larvare, schimb de gazde, schimb de generatii, fenomene de
neotenie, fenomene de poliembrionale. La speciile libere exista si inmultire asexuata.

Sistematica:

Clasa turbellaria:

1. Caract. Generala: Include plateminti liberi, avand cili pe tot corpul, au dimensiuni mici, corp
foliaceu, deplasare prin vartejuri, apar pt prima data ganglionii cerebroizi. Turbelariile sunt
animalele carnivore ce se hranesc cu animale mici sau cu materie organica in descompunere.
2. Digestia: extracelulara si intracelulara caracter de inferioritate.
3. Reproducere: asexuata: prin sciziparitate legata de capacitatea de regenerare fiecare parte
regenerand partea lipsa.
4. La turbelarii, apar pentru prima data ganglionii cerebroizi legati printr-o comisura nervoasa
de la care pornesc cordoane longitudinale.
5. Organele de simt prin fosete olfactive, ochi simpli, statochisti, celule sezitive.
6. Importanta: libere: marine, bentonice, eurihaline, euriterme, pelagice, specii de apa dulce,
tereste sau unele traiesc sub zapada sau paduri tropicale.

Clasa trematoda:

1. Caract. Generala: cuprinde plathelminti cu corpul nesegmentat, specii exclusiv parazite.

2. Tub digestiv cu orificiu buco-anal, cecumuri cu 1-2 ramuri. De regula prezinta 2 ventuze:
anterioara si ventrala.
3. Reproducere: forma complexa, schimb de gaze: definitiv si intermediar.
4. Trecerea prin diferite stadii larvare: ou miracidium, sporocist, redie, cercar, metacercar.
5. Importanta: majoritatea parazite: 2 grupe majore: monogenee (ectoparazite mai ales la pesti
ciclu dezvoltat simplu) si dispnee (majoritatea endoparazite, 2-3 gazde, alternanta de
generatii)

Clasa cestoda:
 1. Plathelminti cu corpul plat si segmentat, aspect de panglica si dimensiuni de la cativa mm la
12-15 m.
2. Corpul: 1 scolex (regiune anterioara, organe pentru fixare), gat (zona proligera), strobila
( alcatuita din proglote).
3. Nu prezinta tub digestiv si nici gura.
4. Hranirea se realizeaza prin absorbtie activa sau pasiva
5. Reproducerea: are loc cu trecerea prin forme larvare: chistice si achistice.
6. Contaminarea gazdelor: prin consumul direct al gazdelor intermediare sau a organelor
parazitate.
7. Importanta forme parazite: 2 categorii mari de boli: cestodoze imaginale ( prouse de formele
adulte) si metacestodozele (produse de formele larare).

Celenteratele: caractere generale, morfologie externa si interna, sistematica.

Caractere generale: corpul e format din 2 straturi, ectoderm si endoderm intre care se gaseste
mezogleea , prezinta orificiu buco-anal; sunt animale exclusive acvatice, in general marine,
majoritatea fixate.

Reproducerea: asexuata prin inmugurire si sexuata (sunt in general hermafrodite)

Sistematica: cuprinde 2 increngaturi:

1. Increngatura Cnidaria (celenterate prevazute cu cnidoblaste) cuprinde 3 clase: cls. Hydrozoa-

hidrele; cls. Scyphozoa- meduzele; Cls. Anthozoa- coralii)
2. Increngatura Acnidaria cu Cls. Ctenophora-celenterate mari.

Triploblastice pseudocelomate: increngatura Nemathelminthes, caract. Gen si sistematica.

Increngatura Nemathelminthes incadreaza metazoare triploblastice, cu simetrie bilaterala, cu

mezenchim redus ce formeaza o cavitate viscerala a corpului, fara pereti proprii, denumita schizocel
sau pseudocel.

Ectodermul este o masa sincitiala si secreta o cuticula prevazuta cu spini, pori sau placi.

Dimensiunile corpului sunt variate de la cativa mm pana la cativa m.

Tubul digestiv prezinta 2 orificii (bucal si anal) si este prezent intestinal posterior de origine
ectodermica (apare pentru prima data in seria animala).

Aparatul respirator si circulator lipsesc, respirator si circulator lipsesc, respiratia fiind cutanata.

Nemathelmintii paraziti au o viata aproape anaeroba.

Aparatul excretor este de tip protonefridian. Sexele sunt separate, fiind prezent un dimorphism sexual
evident (fem > masc).

SISTEMATICA:

1. Cls. ROTATORIA: nematelminti microscopici, cu un aparat ciliar rotator si picior bifid, posterior.
Corpul e alungit, format din 3 regiuni ( cap, trunchi, picior) acoperit de o carapace cuticulara
nesegmentata. Sunt specii dulcicole.
2. Clasa GASTROTRICHA: cuprinde un numar mic de specii, animale microscopice, au fata
ventrala turtita, solzoasa, prevazuta cu cili. Sunt animale dulcicole, si se intalnesc abundent in
lacuri, balti si nisipul ud.
3. Clasa KINORHYNCHA: NEMATELMINTI DE TALIE MICA , ACOPERITI DE O CUTICULA BINE
DEZVOLTATA, FARA CILI, IMPARTITA TRANSVERSAL IN 13 INELE. SUNT SPECII MARINE.
4. Clasa Nematophora: nemathelminti cu corp lung, subtire, filiform, cilindric. Sunt specii
acvatice.
5. Clasa Nematoda: cele mai multe specii au corp cilindric, filiform, ascutit la ambele capete, de
dimensiuni variate. Sexele sunt separate cu un pronuntat dimorphism sexual. Sunt specii
marine, dulcicole si terestre (parazite).
6. Clasa Acantochephala: helminti cu corp cilindric si o trompa cefalica retractila, prevazuta cu
carlige. Sunt specii parazite.

Helminti eucelomati caracterizare increngatura Helmida (morfologie, biologie) si sistematica

a) Morfologie exterioara: corpul alcatuit din 3 regiuni: regiunea cefalica anterioara, regiunea
trunchiului (corpul), regiunea arcala.
b) Morfologie interioara si biologie: tegumentul format dintr-un epiteliu unistratificat, bogat in
celule senzoriale si glandulare; celomul: plin de lichid, rol de schelet hydrostatic; sistem
nervos ganglionar scalariform ventral; organe de simt reprezintat de celule tactile/senzoriale
si terminatii nervoase libere situate pe antene sau tentacule; aparat digestiv complet, cu 2
orificii; aparat circulator, apare pt prima data, are un sistem inchis de vase; respiratia prin
branhii tegumentare; excretia real prin metanefridii; reproducerea sexuata, fiind
hermafrodite.
c) Sistematica:
1. Cls. Polychaeta: cea mai primitiva si mai mare clasa de anelide; specii majoritar marine,
bentonice sau pelagice; corpul e bine diferentiat; organele de simt specializate; specii
rapitoare, aand mandibule chitinoase; sexe separate, fecundatie externa.
2. Cls. Oligochaeta: majoritatea speciilor sunt terestre, multe de apa dulce, mai rar marine;
organisme hermaphrodite.
3. Cls. Hirudinea: prezinta 2 entuze: una anterioara (bucala) si una posterioara; corp
parenchimatos, musculatura foarte puternica si bogata; multe lipitori sunt carniore, unele
parazite temporar; reproducerea: numai pe cale sexuata.

Increngatura mollusca: caracterizare morfo-biologica si sistematica

a) Organe ext si int; corpul e nesegmentat, prezinta 3 regiuni distincte; capul anterior (poarta
gura si organele senzoriale), piciorul (e o masa musculara ventrala pentu locomotie), masa
viscerala situata dorsal. Cochilia este o formatiune dura, calcaroasa ce prezinta 3 straturi:
strat extern, mijlociu si intern. Celomul e redus si restrans in jurul inimii si a organelor
genitale; organele de simt reprezentat de celule tactile, ochi; sistem nervos de tip ganglionar.
Aparatul digestiv e complet dezvoltat, tub digesti compartimentat: gura, faringe, esofag,
stomac, intestin, anus. Respiratia poate fi bronhiala sau pulmonara; aparat circulator e
deschis, alcatuit din inma si vase sanguine, inima apare pentru prima data. Aparat excretor
format din metanefridii. Aparat reproducator, sexe separate, putine sunt hermaphrodite,
prezinta gonade pereche.
 b) Sistematica:
1. Subincrengatura Amphineura: Cls. Polyplacophora; Cls. Monoplacophora; Cls. Aplacophora
2. Subincrengatura Conchifera: Cls. Gastreopoda; Cls. Scaphopoda; Cls. Lamellibranchiata; Cls.
Cephalopoda.

Clasa Gasteropoda si Lamellibranchiata: morfologie, importanta si biologie

Clasa Gasteropoda:

Morfologie si biologie: corpul e asimetric, protejat de o cochilie nedivizata, uneori redusa sau
absenta; cochilia( tip dextru si tip senestru) este conica, alcatuita din tub spiralat, spire, apex,
apertura, peristom. Capul bine dezoltat, prezinta gura si organe de simt. Piciorul este dezvoltat,
musculos, cu aspect de talpa, pentru deplasare prin tarare sau inot. Tegumentul este bogat in glande
tegumentare; sistemul nervos e alcatuit din ganglioni cerebroizi; aparatul digestiv e alcatuit din gura,
faringe, esofag, stomac, si hepatopancreas (cu celule calcaroase si digestive); respiratia este branhiala
si tegumentare; aparatul circulator format din inima si vase de sange; excretia se face prin 2 nefridii;
reproducerea sexuata, au sexe separate sau sunt hermaphrodite.

Importanta: sunt erbivore sau pradatoare (consuma alte moluste sau nevertebrate), unele sunt
parazite. Constituie hrana pentru multe vertebrate, inclusiv pentru om. Unele sunt gazde
intermediare pt trematode parazoite la animale.

Clasa Lamellibranchiata:

Morfologie si biologie: cochilia impartita in 3 straturi: periostrocum, ostrocum, impostrocum. Capul e

regresat pana la disparitie. Mantaua captuseste interiorul valvelor si e formata din 2 lobi. Piciorul este
foarte dezoltat la bivalve. Tegumentul e alcatuit dintr-un epiteliu ciliat. Sistemul nervos este bilateral-
simetric alcatuit din 3 perechi de ganglioni: cerebroizi, viscerali si pediosi. Aparatul digestiv e
simplificat, lipseste radula, faringele, mandibula si glandele salivare. Respiratia e branhiala. Aparatul
circulator format din inima cu un ventricul si 2 auricule. Excretia e realizata de 2 organe simetrice.
Reproducerea e sexuata, fecundarea are loc in apa.

Importanta: sunt considerate adevarate filtre ale apelor; constituie hrana pentru pesti, pasari si unele
mamifere. Bivalvele sunt exploatate pentru obtinerea sidefului si a perlelor naturale, si ajuta si
formarea unor roci biogene acaustobiolite.

Increngatura Arthropoda: morfologie, biologie, importanta

Morfologie: unitati ale corpului: cap, torace, abdomen, adesea cefalotorace, postabdomen;
exoschelet incrustat cu saruri minerale; chitina impiedica cresterea artropodelor, aceasta fiind
realizata prin naparlire; cuticula are rol de schelet extern, servind la protectia corpului; scheletul
extern e alcatuit sintr-o placa dorsala, o placa ventrala, 2 pleurite; musculatura: muschii
individualizati, striati, inserati pe fata interna a exoscheletului; sistemul nervos de tip ganglionar;
organe de simt: bine dezvoltate receptori vizuali, tactili, gustativv, olfactivi, pentru echilibru; aparat
digesti de tip complet, tub digestiv ale din 3 segmente: stomodeum (intestin anterior), anteron
(intestin mediu), si proctodeum (intestin posterior), prezintaglande salivare si hepatopancreasul;
aparatul respirator: lipseste la cele de talie mica, exista 3 tipuri de structuri: branhii, trahei, plamani,
trahei dilatate; aparat circulator, inima unicamerala prevazuta cu ostiole; aparat excretor de 2 tipuri,
alcatuita din nefridii modificate si tuburi Malpighi; aparat reproducator:sexe separate, exceptie
ciripedele, care sunt hermafrodite, la unele specii prezinta dimorfism sexual.

Importanta: verigi in numeroase lanturi si retele trofice: GI pt unele specii parazite; transmit sau
produc boli grae la plante si animale; unele participa la formarea de sedimente; unele constituie sursa
de hrana pentru om.

Clasa Arachnida: sistematica si caracterizare

Cuprinde 3 ordine:

1. Ord. Scorpiones (scorpioni): corp format din 3 segmente (prosoma, mezosoma, metasoma);
abdomen segmentat, 2 regiuni preabdomen si postabdomen; aparatul digestiv adaptat la
sugerea prazii si nu la inghitirea de bucati mari, animale vivipare ; raspanditi in zone tropicale,
galerii, pesteri.
2. Ord. Araneae (paiajeni): corp alcatuit din cefalotorace si abdomen (nesegmentat), digestie
extrabucala, realizata de saliva deversata in prada, animale ovipare, cu gonade perechi;
raspandite in toate zonele, in mediu terestru, putine sunt adaptate la mediul acvatic.
3. Ord. Acarina (arachnida): 4 perechi de picioare, pe tegument are peri simpli , tactili si
chemoreceptori, tub digestiv alcatuit din gura, faringe, esofag, intestin mediu sau stomac,
anus si glande salivare; aparatul excretor de 3 tipuri posibile: gl. Coxale, tuburi excretoare,
proctoderm; aparat genital cu sexe separate cu dimorphism sexual; organe de simt: peri
senzoriali, ochi.

Clasa Crustacea: sistematica si scurta prezentare

2 grupe: Entomostracee si Malacostracee

Entomostracee: crustacee inferioare, de talie mica, cu torace si abdomen individualizat

1. Subclasa Chephalocarida: crustacee marine

2. Subclasa Branchiopoda: Crustacee acvatice
3. Subclasa Ostracode: Crustacee Acvatice
4. Subclasa Copepoda: crustacee cu dimensiuni mici
5. Subclasa Cirripedia: Crustacee marine, sedentare
6. Subclasa Brachiata: entomostracee adaptate la viata ectoparazita temporara pe diferite
animale acvatice

Malacostracee

- Crustacee superioare, adesea de talie mare, cu cefalotorace si abdomen bine individualizate,

corp format din nr, fix de segmente cefalice, 8 toracice si 6 abdominale
1. Ordinul Isopoda: crustacee marine, dulcicole si exceptional terestre, libere sau parazite
2. Ord. Amphipoda: corp comprimat lateral
3. Ord. Decapoda: crustacee la care chitina e puternic incrustata cu calcar

Clasa insecta: scurta caracterizare si exemple de insecte heterometabole

Caractere generale: artopode hexapode; corp format din 3 parti ( cap, torace, abdomen); o pereche
de antene (organe senzoriale), piese bucale, compuse dintr-o pereche de mandibule si una de maxile;
respiratie traheana;

Ex: Libelulla depresa, Calopteryx virgo

Clasa insecta: scurta caracterizare si exemple de insecte holometabole

Caractere generale: artropode hexapode, corp format din 3 parti, o pereche de antene, piese bucale
compuse dintr-o pereche de mandibule si una de maxile, respiratie traheana;

Ex: Formica rufa, Apis Mellifera, vespa vulgaris, Lasius niger.

Supraincrengatura Chordata: caractere generale ( morfo-biologice) si sistematica (enumerare numai

a increngaturii si caracteristicile lor)

a) Caractere generale: schelet intern apare pentru prima data in seria animala; aparat digesti:
stomacul; partea cea mai dilatata a tubului digestiv. La partea anterioara a intestinului se
deschid glandele anexe: ficatul si pancreasul; aparatul respirator la cele inferioare: branhiile,
la superioare: pulmonii; aparatul excretor:de tip nefridian; aparatul reproducator: sexuat si
asexuat;
b) Sistematica:
1. Increngatura urochordata: cordate primitive, exclusiv marine, solitare sau coloniale,
sedentare sau pelagice; corp de forma cilindrica alungita sau scurta; hermafrodite cu
fecundatie incrucisata, ovipare;
2. Increngatura Cephalocordata: cordate relativ mici; corp pisciform, fara cap individualizat;
inima lipseste, functia ei fiin inlocuita prin contractia unor vase; sexe separate, 26 de perechi
de gonade;
3. Increngatura Vertebrata: simetrie bilaterala; schelet cartilaginos sau osos, alcatuit din coloana
vertebrala, craniu si oasele memebrelor, corp diferentiat in 3 regiuni: cap, trunchi, membre;
schelet extern (cu rol de protectie); intern (cu rol desustinere si protectie); scheletul
axial:alcatuit din craniu, notocord, coloana vertebrala, coaste si stern, schelet apendicular
format din scheletul centurilor si scheletul distal.