Autism Prezentare
Autism Prezentare
Autism Prezentare
NDRUMTORI: MEDIC POPA OANA AS. COBZARU IRINA ABSOLVENT: GNU ANDREEA
SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos: recepioneaz, transmite i integreaz informaiile din mediul extern i intern, pe baza crora elaboreaz rspunsuri adecvate, motorii i secretorii. Prin funcia reflex care st la baza activitii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitii funcionale a organismului i a echilibrului dinamic dintre organism i mediul nconjurtor. Sistemul nervos unitar ca structur i funcie,este submprit n: Sistemul nervos al vieii de relaie (somatic) care asigur echilibrul organismului cu condiiile variabile ale mediului. Sistemul nervos al vieii vegetative care regleaz permanent activitatea organelor interne.
AUTISM DEFINIIE
Autismul este o tulburare neurologica grava, care survine in primii trei ani de viata, se manifesta prin izolare si retragere sociala si limiteaza in mod considerabil comunicarea si relationarea. Copiii cu autism nu pot intelege sentimentele celorlalti, motiv din care au dificultati in a se exprima, fie prin cuvinte, fie prin gesturi sau expresii faciale. Aceast entitate a fost descris de Kanne n 1943.
AUTISM CLINIC
Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu. In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist: - nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni - nu spune cuvinte simple pana la 16 luni - nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 luni, cu exceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane (ecolalie) - orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta.
AUTISM SIMPTOMATOLOGIE S-au identificat principalele trsturi folosite pentru stabilirea diagnosticului:
- debut n primii 2 ani de via dup o dezvoltare normal - singurtatea autist reprezint incapacitatea de a stabili relaii emoionale calde cu ali oameni, Nu rspunde prin zmbet sau gnguritcomportamentului afectuos al prinilor, nu le place s fie luai n brae. Nu e nici o diferen n comporatamentul lor fa de oameni i fa de obiecte nensufleite. Un semn caracteristic este evitarea priviriii, lipsa contactului ochi n ochi. - tulburri de vorbire i limbaj. Limbajul se poate dezvolta trziu sau poate s nu apar niciodat. Lipsa limbajului este manifestarea unui defect cognitiv sever, ce afecteaz n egal msur i comunicarea non-verbal. Copii autiti nu iau parte la jocuri ale primului an de via, iar mai trziu nu folosesc jucriile n mod adecvet. Au imaginaie redus. ntrebuineaz greit pronumele i repet fr sens unele cuvinte pronunate de alii (ecolalie) - dorina obsesiv de uniformitate se refer la comportamentul stereotip ca si la evidenta suferin ce apare atunci cnd ceva se schimb n mediul nconjurtor. Prefer aceeai mncare, poart aceleai lucruri, se apuc mereu de aceleai jocuri. - comportamentul bizar i mecanismele sunt.: unii copii autiti au comportri moorii ciudate ca nvrtitul continuu, rsucirea repetat a degetelor, scuturatul minilor, legnatul. - alte trsturi: hiperactivi i distrai, pot dormi prost, pot avea anurezis i encoprezis, convulsii, unii copiii au aptitudini nermale n pofida scderii altor funcii intelectuale.
Profesionistii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare pentru a putea determina tipul specific de intarziere in dezvoltare la copilul respectiv. Acestea cuprind: -istoricul medical. In timpul efectuarii interviului despre istoricul medical, psihiatrul pune intrebari generale in legatura cu dezvoltarea copilului, ca de exemplu, daca ea sau el arata cu degetul parintilor diferite obiecte. - ghiduri de diagnostic pentru autism. Aceste ghiduri contin criteriile principale de evaluare a autismului si au fost stabilite de specialisti. Ele sunt concepute pentru copii cu varsta de 3 ani sau mai mult. - alte chestionare despre comportament. Teste suplimentare de diagnostic se pot aplica la copiii mai mici de 3 ani. - observatiile clinice. Psihiatrul poate dori sa observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii diferite. Parintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la copilul lor in acele circumstante. - teste de evaluare a dezvoltarii si a inteligentei - se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua decizii - evaluare somatica - examene de laborator. Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate fi vorba de o cauza fizica care ar putea da aceste simptome.
AUTISM PARACLINIC
Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe trsturile clinice i pe testele de evaluare comportamental. Diagnostic diferenial: -psihoza copilriei ce apare dup vrsta de 30 de luni - psihopatia autist (sindromul Asperger) este o tulburare schizoid a copilriei caracterizat prein anomalii ale comportamentului social -surditate exclus prin teste acustice - tulburarea de dezvoltate a limbajului difer de autism prin existena unei bune comunicri non-verbale i prin rspunsuri uzuale normale n raport cu ceilali. - handicapul mintal . copilul prezint o ntrziere intelectual gen, el rspunpe celorlalte persoane ntr-un mod adecvat.
AUTISM - DIAGNOSTIC
AUTISM - TRATAMENT
Tratamentul cuprinde trei aspecte - controlarea comportamentului anormal - aranjamente pentru serviciile sociale i educaionale -ajutorul familiei Antrenamentul si managementul comportamentului foloseste intarirea pozitiva, autoajutorarea si antrenamentul abilitatilor sociale, avand ca obiectiv imbunatatirea comportamentului si a comunicarii. In prezent exista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi: - Analiza Aplicata a Comportamentului (ABA - Applied Behavioral Analysis) - Tratamentul si Educarea Copiilor cu Autism si alte Tulburari de Comunicare Asemanatoare (TEACCH - Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children) - si integrarea senzoriala Terapii specializate care cuprind: - logopedie - terapie ocupationala - fiziokinetoterapie
AUTISM - PROFILAXIE
Pana in prezent, expertii nu au gasit inca nici o metoda de a preveni autismul. Au persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism si vaccinurile facute in timpul copilariei. Totusi, numeroasele studii efectuate nu au reusit sa demonstreze clar ca ar exista o legatura intre autism si vaccinul anti rubeola, oreion si rujeola (pojar). Daca se evita imunizarea copiilor, acestia si altii din comunitatea in care ei traiesc vor fi supusi riscului de a face boli severe, care pot duce la afectiuni serioase si chiar la deces.
PREZENTARE CAZ CLINIC Pacientul A.M. n vrst de 6 ani cu domiciliu n Moineti, jud. Bacu este
internat n secia Pediatrie, Psihiatrie a Spitalului Judeean de Urgen Bacu cu diagnostic de autism. Simptome: contact vizual prost (ocolete privirea), limbaj slab dezvoltat (spunea trei cuvinte la nceputul terapiei), motricitate att grosiera ct i fin foarte redus, control sfincterian inexistent, dezinteres pentru comunicarea cu ceilali, lipsa empatiei, nvrtirea stereotip a roilor de la mainue, nu tia cum s se joace, dupa ce i-a mbuntit limbajul a aprut echolalia imediat i ntrziat, dificulti mari n canalizarea ateniei i pstrarea acesteia, privirea cu colul ochilor a obiectelor, interesul exagerat pentru prile mici i mai puin ale obiectelor, are momente n care se adncete ntro stare de absen specific din care este scos cu greu, slab capacitate imitativ, nu punea ntrebri i nu se angaja ntr-un joc reciproc. La nceputul terapiei nu prezenta control sfincterian, purtnd n permanen scutece, chiar i n timpul somnului i mesei satisfcndu-i necesitile fiziologice, fr nici o reinere. n momentul n care trebuia s-i fie schimbat scutecul protesta. n timp, s-a obinuit s fac i chiar s cear olia. Prezint tulburri de somn noaptea, n momentul n care nu doarme pe timpul zilei. Aparent, una dintre frustrrile cele mai mari ale mamei era atunci cnd A.M. se trezea plngnd i nu tia s spun de ce i nici nu nelegea explicaiile mamei sale.