Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB

FOLOSIREA LASERELOR IN PRELUCRARI MECANICE

Realizat de:Boiteanu Catalina Lascu Elena Popescu Andreea

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB

INTRODUCERE
Intr-o lucrare publicata in 1917 de Albert Einstein pe tema teoriei cuantice a radiatiei electromagnetice: "On the quantum theory of radiation". Laserul este un dispozitiv complex ce utilizeaza un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, si o cavitate optica rezonanta. Cuvntul LASER provine din limba engleza, el fiind ancronimul pentru "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation". Un laser este o sursa de lumina, dar total diferita fata de un bec normal. Nu ne-am putea imagina lumea de astazi fara lasere: folosite peste tot, de la CD playere la imprimante cu laser, fibre optice, comunicatii, taierea si sudura industriala, tratamente si operatii medicale, holografie, spectacole luminoase (lasershows), cercetare in mai multe domenii, masurare "fara atingere", chiar si armament. Cu toate ca LASER sugereaza faptul ca laserul este un "amplificator" (dispozitiv pentru marirea puterii unui semnal), majoritatea laserelor sunt de fapt niste oscilatoare (surse de lumina). Cu toate acestea, lasere in adevaratul sens al cuvntului exista. Puterea unui laser poate varia de la mai putin de un mW la milioane de W.

5.Tehnologie

Laserele de mare putere cu actiune continua sunt utilizate pentru taierea, sudarea si lipirea pieselor din diferite materiale [2, 3]. Temperatura inalta in fasciculul laser permite sudarea unor materiale, imposibila de realizat prin alte tehnologii (de exemplu, metal si ceramica). Monocromaticitatea inalta a radiatiei permite focalizarea razei luminoase intr-un punct de ordinul submicronilor (datorita lipsei dispersiei) si utilizarea ei la executarea microcircuitelor. La prelucrarea pieselor in vid sau in atmosfera de gaz inert fasciculul laser poate fi introdus in camera tehnologica printr-un geam transparent. Fasciculul laser este ideal de rectiliniu si poate servi ca o rigla foarte comoda pentru orientare. Laserul cu impulsuri este folosit in geodezie si constructia de case, pentru masurarea distantelor pe teren dupa timpul de parcurgere de catre impulsul de lumina a distantei dintre doua puncte.

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB

In anii '70 au fost lansate sistemele pentru tratamentele materialelor, deschizand astfel portile unei varietati mari de beneficii tehnologice pentru aplicatiile deja existente si,in acelasi timp punand bazele unor aplicatii noi. De atunci, tehnologia laser a trecut prin mai multe etape de imbunatatire. Cel mai mare grup de aplicatii laser este taierea metalelor, deoarece acestea pot fi taiate cu mare precizie, la viteze ridicate. Printre avantajele oferite de sudarea cu laser se numara cusatura de dimensiuni reduse si un numar mult mai mic de defecte de sudura, comparativ cu metodele traditionale. In aplicatiile industriale de procesare a materialelor se utilizeaza doua tipuri de laseri : laserii Nd:YAG si laserii cu CO2. Laserii Nd:YAG sunt laseri cu corp solid in care mediul acriv este o bara de ytriu aluminiu - dopat cu neodim (simbolul chimic Nd). Laserii cu CO2 sunt laseri cu gaze in care mediul activ este bioxidul de carbon. Laserii Nd:YAG ofera puteri de pana la 5 kW pentru sudare, marcare, perforare etc. Un beneficiu al laserilor Nd:YAG este posibilitatea transportului fascicolului laser prin fibre optice, care sunt manipulate cu un robot. Laserii cu CO2 ofera nivele de putere mult mai ridicate care ajung la 50 kW. Sistemele cu puteri de pana la 4 kW se utilizeaza frecvent pentru taierea laser folosind lentile de focalizare. Deoarece lentilele nu pot prelua puteri ale laserului mai ridicate, la taiere, sudare se utilizeaza oglinzi de focalizare racite cu apa. 5.1 Sudarea laser Sudarea cu laser este o metoda specifica de sudare care se realizeaza prin asamblarea nedemontabila a doua materiale, prin topirea marginilor, cu ajutorul energiei optice. Energia necesara topirii este obtinuta prin concentrarea cu ajutorul unor lentile optice a fascicolului laser la suprafata de separatie a celor doua materiale de sudat.Sudarea laser atat cu laseri CO2 cat si Nd:YAG creste in pondere in productia industriala. Laserele cu CO2 de putere ridicata (2 - 12 kW) sunt utilizati la sudarea sasielor de automobile, componentelor de transmisii, schimbatoarelor de caldura etc. De mai multi ani, laserii Nd:YAG de putere redusa (100 - 500 W) au fost utilizati la sudarea

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB componentelor de mici dimensiuni, cum sunt instrumentele medicale sau componentele electronice. Laserii Nd:YAG de putere ridicata sunt livrati frecvent cu sisteme cu fibra optica si roboti. Beneficiile sudarii cu laser in comparatie cu metodele traditionale de sudare sunt rapiditatea, calitatea ridicata si numarul mai mic de defecte cauzate de deformare. Cu ajutorul sudarii cu laser, este posibila combinarea produselor din bobine intr-un numar variat de produse din tabla chiar si cu tipuri de otel cu inalta rezistenta. Permite imbinarea diferitelor clase de otel si grosimi ale materialelor O noua libertate in domeniul proiectarii produselor: utilizarea de materiale mai groase si mai rezistente acolo unde este cazul.Procesul de sudare cu laser Ruukki asigura taierea produselor cu lungimi de pna la 18 m si grosimi de 4-6 mm. Sudarea cu laser poate fi urmata de un tratament termic de detensionare datorat actiunii unui alt fascicul laser, la care energia luminoasa este dispersata pe toata suprafata cordonului de sudura obtinut in urma trecerii fascicolului de sudare.Astfel prin actiune succesiva se va obtine o imbinare cu caracteristici mecanice superioare metodei clasice de sudare. Zona influentata termic (ZIT) la sudarea cu laser este foarte mica, datorita concentrarii energiei luminoase pe o suprafata punctiforma, mult mai mica in comparatie cu cea obtinuta in urma operatiei de sudare prin metode clasice. Avantaje: 1.Rezistenta ridicata la oboseala; 2.Cordonul de sudura omogen; 3.Zona influentata termic redusa; 4.Nu este necesara o camera de vid, ca la sudarea cu fascicul de electroni; 5.Sudurile pot fi de dimensiuni foarte mici; 6.Nu exista un contact mecanic cu materialul de prelucrat Dezavantaje: 1.limitarea grosimii pieselor de sudat; 2.dependenta puterii necesare de starea suprafetei materialelor de sudat; 3.costul ridicat al instalatiilor; 4.durabilitate relativ scazuta.

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB 5.2.Taierea si gaurirea cu laser profilelor In afara de taierea si gaurirea tevilor,tehnologia laserului permite si prelucrarea unei game largi de tipo dimensiuni a profilelor:U,I,H,T,L. Europrifilele:HEA,HEM,HEB,IPE,INP,UNP,UPE,UPN, obtinand semifabricate complexe. Prelucrarile posibile cu acest procedeu sunt:inscriptionari,decuparea oricarei forme geometrice ceea ce permite realizarea incastrarii elementelor,tesirea si multe altele.Dimensiuni prelucrabile:sectiuni maxime:400x180mm;lungime maxima:14000 mm;grosime maxima:18mm. Avantaje: 1.Posibilitatea de taiere a unei varietati largi de materiale metalice si nemetalice 2.Posibilitatea de tiere piese tridimensionale 3.Energie introdusa redusa, n consecinta ZIT redus 4.Rost de taiere ingust ; 5.Absenaa contactului scula - piesa 6.Calitate foarte buna a suprafetei taiate, fara oxizi, particule straine, stropi, fisuri etc. 7.Proces silentios si rapid Dezavantaje: 1.Calitate redusa la grosimi mari 2.Grosimi de material taiate, reduse comparativ cu alte procedee 3.Proces scump 4. Echipament costisitor 5. Investitia initiala necesita un studiu economic riguros pentru verificarea valabilitatii investitiei

Reducerea limitarii in faza de proiectare. Utilizarea tehnologiei taierii cu laser a profilelor, ca o varianta alternativa a tablelor taiate ,indoite si ulterior asamblate permite obtinerea unor subansamble de complexitate si precizie ridicata cu lungime de 14 metri. Prin eliminarea acestor faze intermediare si chiar a unor elemente component devine mult mai usoara si faza de proiectare.Cu sistemele noastre CAD/Cam putem folosi file-urile tridimensionale:IGS,STP,XT,SAT si cele bidimensionale DXF si Dwg date de catre clienti.

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB 5.3. Decupare Laser Decuparea cu ajutorul laserului este, probabil, cea mai precisa metoda de decupare. Se pot decupa forme foarte complexe, iar cu o grosime a razei laser de numai 0,03 mm se pot reproduce detalii fine, fara risipa de material. In timpul procesului de decupare, materialul decupat nu este atins de nici o parte fizica a utilajului (cu exceptia mesei pe care este asezat), astfel se pot prelucra materiale mai sensibile. In urma decuparii cu laser materialul nu mai are nevoie de prelucrari mecanice ulterioare. La materiale acrylice, muchiile raman perfect lustruite. Cu exceptia materialelor foarte dure (metale, piatra, sticla), se poate decupa aproape orice material: plexiglas, materiale plastice (in special acrilice), piele sau inlocuitori, hartie si carton, placaj si lemn, material textile, etc. Toate pana la o grosime de 10 mm.

5.4. Marcarea si gravarea cu fascicol laser sunt larg raspandite de ex. pentru marcarea datei expirarii, codului de bare si descrierii produselor. Cu un laser se pot induce modificari specifice ale suprafetei sau a unei portiuni a piesei ca topirea, sublimarea sau oxidarea.

5.5.Perforarea cu fascicol laser permite realizarea unor orificii in orice material din domenii ca aeronautica, tehnica spatiala sau productia de turbine. Se foloseste un laser de calitate bine focalizat, pentru eliminarea strat cu strat a materialului la fiecare puls al laserului pana la formarea unui orificiu precis. De aceea se folosesc laseri in impulsuri, deoarece acestia ofera puteri ridicate pentru fiecare impuls.

5.6.Tratarea suprafetelor cu fascicolul laser grupeaza mai multe aplicatii cum sunt calirea superficiala, topirea, emailarea, alierea, acoperirea. Tratarea suprafetelor folosind fascicolul laser ofera unele avantaje speciale fata de procedele alternative cum sunt efectul minim asupra piesei, delimitarea precisa a zonei influentate, rata mica a defectelor, aderenta ridicata a stratului, simplificarea controlului procesului.

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB

5.7.Prelucarea laser:

1.Debitare: Procesul prin care laserul taie dupa conturul desenului piesa dorita. Materiale prelucrabile: plexiglas, mous, kappa, lemn de balsa, placaj, hartie, mucava, carton-duplex, triplex, ondulat, hartie, Mdf, Pfl, furnir.Nu se pot prelucra urmatoarele materiale: sticla, metal, neferoase, marmura, granit, piatra simpla, textolit.

2.Gravura de linie: Procesul prin care laserul taie superficial (zgarie) materialul. Aceasta gravura poate sa varieze intre 0,01 mm si 2 mm adancime, in functie de material.Se pot prelucra toate materialele existente. Metalele si neferoasele trebuie sa fie acoperite cu un alt strat, care se indeparteaza prin gravura.

3.Gravura de Suprafata:

Procesul prin care suprafata materialului este sapata, in interiorul unui contur determinat. Aceasta gravura poate sa varieze intre 0,01 mm si 3 mm adancime, in functie de material.Materiale prelucrabile: plexiglas, mous, kappa, lemn de balsa, placaj, hartie, mucava, carton-duplex, triplex, ondulat, hartie, Mdf, Pfl, furnir, sticla, metale, neferoase, marmura, granit, piatra simpla, textolit.Metalele si neferoasele trebuie sa fie acoperite cu un alt strat, care se indeparteaza prin gravura

Utilizarile laserului Laserii de diferite tipuri si-au gasit aplicabilitate in domenii foarte variate,de la parcurile de distractii la armament.Deoarece laserii produc fascicule de lumina de mare energie,cu lungimi de unda specifice si

Universitatea PolitehnicaBucuresti,I.M.S.T.

Grupa 612 CB care nu devin divergente atat de repede ca razele naturale de lumina, ei pot fi utilizati pentru a transfera energia intr-un anumit punct, precis determinat.Principalele domenii ale ingineriei in care se aplica laserul sunt: -holografia si interferometria holografica; -comunicatiile optice; -calculatorul si optica integrata; -producerea si diagnosticarea plasmei; -separarea izotopilor; -realizarea standardelor de timp si lungime; -telemetria si masurarea de viteze; -alinieri si controlul masinilor unelte; -masurari de profile si nivele; -controlul automat al masinilor; -Incalzirea materialelor fara schimbare de faza; -topirea si sudarea metalelor; -vaporizarea si depunerea de straturi subtiri; -fotografia ultrarapida; -fabricarea si testarea componentelor electronice;

Bibliografie: 1. Dehelean Dorin. Sudarea prin topire. Sudura, ISBN 973-98049-1-8, Timisoara, 1997 2. Dodun Oana. Tehnologii neconventionale. TehnicaInfo, ISBN 9975-63-046-4, Chisinau, 2001. 3. Banasik M. and Dworak J. Achievements in industrial laser welding and cutting. BI. IS. GL., 1999, Vol. 43. 4. Fatikow S., Rembold U. Tehnologia microsistemelor si microrobotica. Bucuresti.