[SCRISOAREA LUI COCRISEL] [inainte de 1 noiembrie 1600] Nordul Transilvaniei Cocrisel, cazut prizonier in timpul luptelor lui Mihai

Viteazul cu ungurii, scrie, din inchisoare, parintilor sai, din Moldova, rugin-du-i sa-1 elibereze.Scrisoarea, al carei original chirilic se pastreaza in ArhiveleStatului Cluj-Napoca a fost descoperita de Nicolae Iorga in Arhi-vele Bistritei i publicata de acesta in alfabet latin, pentru primaoara, in 1899, in corpusul de care am mai pomenit; dupa aceastadata este inclusa in diferite colectii de documente, antologii, istoriiliter are, studii etc. fie in transliteratie, fie in transcriere Interpretative. Localizarea textului a fost posibila dupa continutul documentu-lui; acelasi continut coroborat cu datele istoriei a facilitatlui Iorga stabilirea aproximativa a timpului cind a fost conceputmesajul (v. Iorga, DB, II, p. VIII, Doc. Hurm. XII, p. 10741075).Scriu 1 inchinaciune si molta sanatate parinteloi miu Spiridonsi maiciei meale Costandeei, si dup-acea va dau stire ca simtu viupina acmu, niu-s perit ce amu scapat de la Belgrad 2 cind au batut Mihai u Voda 3 razboiu 4 co ungorie 5 . Deci m-au prinsu neste sasi;deci a vrut sa ma taie; eu m-arau rugatu si am spus ca simt fc-ior Mogildei 6 , deci niu m-au perdut. De aci eu amo tri[mi]s cartela Andriias 7 din Bistri^a, el au 8 trimis la sasi de m-au cersii 9 . Eiau cersiut 300 taleri, iar Andriias m-au scos dereptu 100 taI[eriS sim-au adus la Bistri^a. Eu amu spus ca ma prinsu Mihaiu Voda laHotin 10 si m-au dus in Tara Iungureasca. Deci ma rog domilor vostre ca lui Domnedzau den ceriu sa nevoiti sa ma scoateti Ifngavoi in t^ra crestina [si sa] nevoiti sa da^i stire parinteliu m[iu] Mo-gildei 11 vornicoloi, ca eu dzacu in timni{a de ma mani[n]ca liutul sipafdujchie. Si eu amu spos catra Adriias ca simtu nepot de frate si fecioru de soflet giorat in beseareca 12 . Deci iara ma rog domilorvostre sa no ma zabavi^ aice, ce sa ma scote^i; macar niumai d-aspresi 13 co trupol inca sa ies in tara, ca iu mor de dorol vostru. Siimbatrinesc si am facot o barba pina in briu 14 . Si afle aiasta scri-soare a mea sanatos pre domeavostra, ot gospodl 13 , amin, Iscal 15. | Feciorul vostru Cocrisel 17 si simtu numai c-o ca[mesa|. La parintile miu, la Spiridon. Arh. St, Gl.-N. Arhiva granicereasca din- Nasaud, nr. 11. Explicatii despre scrisoare:

E vorba de o scrisoare familiala, se deosebeste ca stil decele pe care le-am prezentat pina aici (cu continut politic, conspi-rativ sau juridic). Chiar daca, in mare, Cocrisel respecta canoaneleasa-zisului gen epistolar, el nu se sfieste sa-si dea in vileag, intr-o exprimare mult apropiata de limba vorbita, necazurile carora le-acazut victima. Frazele scurte, relatind succesiv evenimentele princare a trecut, precum si efortul sau permanent de-a supravietui(naratie), devin ceva mai ample spre sfirsitul ravasului cind implorasa fie salvat (dispozttia). Pentru ca nu cumva obiectul scrisorii"5a fie insuficient de convingator, noi argumente sint puse sa pro-voace compasiune: niumai d-as presi co trupol" . . . iu mor de dorol vostru** . . . imbatrinesc" . . . am facot o barba pina in briu**;datele privind epuizarea fizica, starea morala, infatisarea se insi-ruiesc intr-o gradatie tensionala, sacadat, ca spuse cu sufletul lagura, culminind cu disperatul memento" atasat dupa clauzele fi-nale i semnele de validare ale scrisorii: si simtu numai c-o ca-[mesa]." Expres-le a unei sincere sensibilitati scrisoarea lui Cocrisel afost apropiata, prin naivitatea exprimarii de unele produc^i alelui Francois Villon" (Rosetti, Citeva precizdri asupra literaturii ro-mdne, Bucuresti, 1972, p. 11.) Alti cercetatori ii gasesc similitudini in paginiie lui Colin Muset, poet si muzician din sec. XIII, sau in ex-presia celebrului truver francez Rutebeuf .In ciuda aspectului grafic, mai putin ingrijit, dezvaluind poategradul de cultura al semnatarului sau scribului (dupa unii cerce-tatori scrisoarea ar fi fost dictata de Cocrisel unui diac sas), a unorfonetisme arhaice sau regionale (dzac, giorat, catra etc.), sau a unorconstructs gramaticale care ne amintesc de o serie de elementecomune multor texte vechi (v. si notele 5, 6, 8, 9) trebuie sa recu-noastem ca structura sintactica si morfologica generala a textului,lexicul, franchetea exprimarii ni-1 aprople de limba vorbita in zilele noastre. 1 De remarcat ca aici slavona e parasita aproape in intregime; 2 Bel-grad, nurnele orasului Alba Iulia in limba slava; 3 Mihai Voda Viteazul,domn al T^rii Romanesti (1593 1601), al Transilvaniei (15991600) si al Mol-dovei (1600); 4 este vorba de lupta de la MirSslSu, 18 sept. 1600; 3 pi. in ie ca si mai jos: paduchie; 6 constructfa atributului substantival in datxv, spe- cif ica limbii vechilor texte, precum $i forma in -ei a gen.-dat. la n. pr.nl. terminate in -a; 7 Andriias, demnitar al Bistritei (1600); de remarcat aici compl. indirect construit cu prep, la; 8 la pf. c. al verbelor, pers. 3 pi. a aux. este generalizata si la pers. 3 sg.; vezi si: el ..... m-au cer?it . . . m-au scos . . . m-au adus; 9 a cere in limba veche la pf . s. si part.: cersii, cersui, respectiv cersit, cersut. Cu timpul aceasta forma s-a desprins din conjugarea verbului a cere si ' a dat nastere .verbului o cersi cu sensul special de a cere de pomana"; formatiunea mai noua incepe sa fie atestata abia spre sflrsitul veacului al XVII-lea; 10 Hotin,

cetate pe Nistru, in nordul Basara- biei; Mihai Viteazul era aici in mai iunie 1600; n vomicul Mogildea era vornic de gloata si in aceasta calitate II intilnim linga Nestor Ureche, tatal cronicarului Gr. Ureche, la sfirsitul sec. XVII; 12 fecioru de soflet giorat in besearecd fiu adoptat, sub juramint, in biserica; 13 presi = ? a supotta; u hiperbola este menita sa sugereze o indelunga detentie a prizonierului si starea de mizerie in care se afla; daca ar fi sa socotim, in confruntare de date, timpul de cind Cocrisel era in temnita (dupa 18 sept, si inainte de 1 noiembr. 1600) barba nu-i ajungea pina la briu; imaginea e frecventa insa in basmele noastre; 15 16 ot gospodi; iscal (si.) = de la Domnul; am iscalit; 17 Cocrisel, diminutiv al nurnelui Cocri;