Bcucluj FG 186932 1910 018
Bcucluj FG 186932 1910 018
Bcucluj FG 186932 1910 018
STUDII ŞI DOCUMENTE
CU PRIVIRE LA
STORIA ROMlNILOR
SCRISORÌ $1 A L T E A C T E
PRIVITOARE LA U N I R E A PRINCIPATELOR
TIPĂRITE ÎN AMINTIREA SEMI-CENTENARIULUÎ DIN 1909
DE
N. lORQfl
Profesor la U n i v e r s i t a t e a din B u c u r e ş t i
VOL. XVIII
BUCUREŞTI
Atelierele grafice SOCEC * Comp., Societate anonimă
1910
STDDIÎ SI DOCUMENTE
CU PRIVIRE LA
ISTORIA ROMÎNILOR
SCRISORI Şl A L T E A C T E
PRIVITOARE LA U N I R E A PRINCIPATELOR
TIPĂRITE ÎN AMINTIREA SEMI-CENTENARIULUI DIN 1909
DE
N. lORQfl
Profesor la U n i v e r s i t a t e a din B u c u r e ş t i
VOL. XVIII
BCU Cluj-Napoca
RBCFG201300245
BUCUREŞTI
Atelierele grafice SOCEC St Comp., Societate anonimă
I
274 88.— V o i . X V I I I
I.
1
Floarea Darurilor, II, p. 343.
2
Ibid.
4 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
1
IbicL, pp. 327-8. Cf. Steaua Dunării, pp. 155—6.
2
Sturdza, Acte şi documente, IV, p. 499.
3
Ibid.. p. 326.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 5
I.
Frate Vasile,
Mult şi din tot sufletul m'am bucurat de buna venire
a Romînuluî martir pentru Patrie. Decî îmi triimet şi eu
obolul mieù de recunoştinţă: harmasarul cel tigrat („Leo
pard" cu numele), triimet şi frîul, iar, de socoţî că mai
potrivit ar fi să se triimată cu alt soiù de frîu sau cu vre
un căpăstru frumos, apoi am încredinţat bani în mina lui
Costachi, cu carii să cumperi îndată, cum îî vrea şi găsi
de cuviinţă. Triimet şi o hîrtie cătră Filipescu: de o vei
găsi bună, dă ; iar, de nu, te împuternicez să compui alta
cu Ionescu pe hîrtia alăturată, ce am iscălit-o în alb. A m
orînduit pe Alecsa ca să-1 spele maî întăiu cu cîteva so-
poane, şi el să-şî puie cămaşa curată de fuior, chimirul
roşu şi căciula ţurcănească, mergînd ca să i-1 ducă cînd
şi cum îl vel porunci tu. Triimet hîrtia împărţelii şi hăr
ţile moşiei, ca să le vezi şi tu, etc.
1
Sturdza, l. c , p. 500.
2
Ibid., p. 839, no 691.
3
Ibid., p. 86.
1
Ibid., V, p p . 611, 721.
3 1
Ibid., V I , p p . 131-4.
u
Ibid., pp. 173-4, 179-80, 287, 302.
SCRISORI ŞI A L T E ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Amice, grija mea este că, fiindcă-î calul star chit (sic)
de trup, poate că nu-1 va păstra, ci-1 va vinde. Apoi, in
asemene cas, exprimă-î din partea mea că aş avea do
rinţă, din banii aceia să-şi cumpere o sabie sau o altă
armă de suvenir. îmî pare rău că nu-s ferice să fiu şi
eu la banchet, ca sâ-î port un toast de apă, fiindcă nu
beau vin. Căcî ca apa cea lină a fost liniştit cînd fără
nicî să scoată spada a biruit pe ceî ce o scosese şi gro
zav se î n n a r m a s e ; la care arme, păn' şi tunuri, Romînul
patriot se uita ca la nişte surcele.
Al tău acelaşi S. V.
Dacă vei pune scrisoarea cătră Filipescu în copertă,
apoi să-1 puî după rangul vechili. Scrie-mî şi cum îl
chiama.
24 Maiù 1856. Hilişăii.
II.
Vivat Unirea!
Amice,
Ion Docan şi M. Kogălniceanu s'au ales. Locuitorii sa
tului mieii şi pe aceî a' doftorului i-am adunat pe Piaţa
Unirii cu soţiile lor şi cu toţi copilaşii lor, pană şi aceî
din faşă, de unde au pornit cu cea mai mare pompă, cu
capetele goale, la biserică, în sunetele clopotelor şi în
clocoteala toacelor, întocmai ca în ziua învierii, strigînd :
Vivat Unirea, că a reînviat naţia romînă!, acompaniat
de trăsnetele puştilor şi a' carabinelor. în biserică, la în
ceputul rugăciunii ca şi la sfîrşit, s'a zis de cătră preot
cu faţa la popor cîte de trei ori sfìnta ectenie: „Şi pentru
Unirea tutulor Domnului să ne rugăm", şi la fiecare dată
preotul făcea semnul crucii asupra norodului, ţiind o cruce
în acea mînă, iar poporul zicea din toată inima: „Doamne
miruieşte", încît nu se maî auzia voacea cîntăreţilor. P e
urmă, iarăşi in răsunet de toac'-armo-clopote ieşind, au
venit pe Piaţa Unirii: aci s a u cetit înnaintea tutulor toate
oficialele publicaţii atingătoare de alegeri şi, după o con
vorbire asupra Unirii, la care s'au declarat cu toţii în
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 7
III.
Vivat Unirea.'
Amice !
De teamă ca nu cumva să fi uitat a-ţî scrie în răvaşul
ce ţi-am triimes în zilele trecute despre finala ţeremoniel
ce s'au făcut în sat la mine la alegerea locuitorilor, te
înştiinţez că... că... că...? Ce...? Oare ca ce... Iacă: au finit
cu hora Unirii şi Corăbiasca Dunării şi Mării Negre, într'o
clocoteală detunătoare de a r m e şi urări de Vivat Unirea!
în deseară a fost şi o briliantâ iluminaţie, ca simbol de
victoria luminii asupra întunereculuî. La Dorohoiu ase
mene au jucat Hora Unirii boierii împreună cu ţeraniî pe
mijlocul stradelor zile şi nopţi. Dea Domnul ca aceiaşi
egalitate să fie şi în Constituţie ca în d a n ţ !
Cînd eram la Iaşi, ţie ţi-a fost venit înştiinţare că pe
aice în lipsa mea umbla să-mi puie secfestru pentru 31
galbeni progon (sic) şi cheltuiala de revisor la comisia
cea de pe urmă, etc.
9 Septemvre 1857. S. V.
Rogu-te să scrii luì Nec. Ionescu că eu încă nu mi-am
priimit pandicla (sic), de şi am plătit tot ornicaruluî.
IV.
Vivat Unirea!
Amice,
Te felicitez din toată inima şi din tot sufletul de ran
gul de deputat al Unirii în care te-aù numit, şi care este
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 9
V.
Vivat Unirea!
Frate Vasilie,
Venit-am, început-am şi fini-voiu, numai pentru P a
tria Romînă, sprijinindu-mă şi de acum ca totdeauna pe
această sacră devisă:
Unirea, Moralul, Dreptate
Să aibă Romînul în fapte!
S. V. Monah.
10 SCRISORI Şl ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
VI.
Vioat Unirea!
Amice,
Adu-ţî aminte că, însuşi Ia timpurile cele maî deses-
perante, gratularea de „Vivat Unirea" din frontispiciul epis
tolelor noastre n'a lipsit niciodată şi care era pentru
noi un fel de „Hristos a înviat", pînă la atîta eram de pă
trunşi în inimile noastre de credinţă că va fi. Acum că-î
şi împlinită, consummatum est, dăm laude Proniei, în-
zeauîndu-ne cu tot curajul, păn' şi la abnegaţie, spre a
eî puternică şi veşnică apărare. Pentru stindardele cele
două mari tricolore şi cu care am maî serbat Unirea în
Capitala Ţinutului Dorohoiu încă la 1847, am lăsat cuvînt
fratelui tău, căruia îl triimet frăţeştile îmbrăţoşărî, am lă
sat, zic, la ţară şi nişte basmale foarte lungi de h a s à
albă, pe care cosîndu-le către pînza stindardelor, să se in
semneze următoarele versuri. P e unul:
Tar pe altul:
Viaţa, averea, onorul
Patriei prosternă Romînul.
Alexandra C. Sturdza.
A. Blrlad.
Domnul mieu, Bîrlad, 2 Iulie [ Î857.Î-
27-188.- Voi. X V I I I
18 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Ghiţă Ionesniil.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 21
B. Botoşanii.
1856, I u n i e 20 zile [1857].
Oraşul Botoşanii.
Domnule redactor a' „Stelei Dunării".
Steaua dumv. întocmai ca si un soare a împrăş
tiat razele sale spre luminare naţiei şi spre deştep
tare comunităţii Romînilor noştri, cari din adîncul inimii
doresc fericire patriei. Aceste raze pline de căldură şi de
patriotism au răzbătut în inimile fiecărui patriot şi lumi
nează astăzi opinia publică despre Unirea Principatelor
supt un domnitor străin. Maî multele articole scrise de
dumv. în „Stea", toate stoarse din bunele cugetări a'
societăţii patriotice şi prin care cu o îndestulătoare
libertate dovedit! fericirea ce poate aduce Unirea Princi
patelor au ajuns a fi cetite şi procetite în toate clasele
provinciale, încît ca pe propoveduitorul fericirii patriei
poporul vă binecuvintează şi, cu o vie încredere în sen
timentul patriotic ce păstraţi, nime se îndoieşte că prin
a' voastre îndeletniciri veţi fi în stare a răspinge şi a în-
năduşi rătăcitele şi ruginitele idei ce ar maî avea cura-
giul a se rosti în contra interesului comun, în contra
unul interes care asigurează fericirea noastră.
Acest interes al Unirii Principatelor deie Domnul ca
să fie sprijinit de înnaltele Puteri, după cum şi asigu
rează gazetele străine; deie Domnul ca prin străluciţii
delegaţi ce cu dorinţă se aşteaptă pentru organisarea Prin
cipatelor, să ne fericim numai a fi chemaţi cu opinia
noastră în caşul Unirii, şi atunce negreşit că Unirea
Principatelor va răsuna în glasul obştiei, Unirea Prin
cipatelor se va striga de la ţeranul plugar, şi din treaptă
şi treaptă glasul Unirii din toate inimile patriotice va
răsuna în toate unghiurile ţeriî. Atunce lesne se vor
ruşina mohorîtele şi antinaţionalele idei a' celor răî-cu-
getătorl în contra Unirii, şi numai atunce vom fi în stare
a însemna pe aceia ce astăzi într' ascuns lucrează pentru
interesul în parte, fără a se gîndi la acel comun.
Iertaţi-mă însă, domnule redactor, a critica după ideia
22 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
O declaraţie'pentru Unire.
1 1
„Steaua Dunării , No. 70 din an. III, p. 192.
2
După „Steaua Dunării", III, pp. 223-4.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 29
Cuvîntul D. D. Ralet.
înnainte de a se închide uşile mormîntuluî preste r ă m ă
şiţele tale, venim şi noî, aceî pe cari o strînsă legătură
ne-a aninat de tine în viaţă, aceî pe cari astăzi o durere
nevindecată ne pătrunde, venim să depunem o cunună
neveştezită pe piatra rece ce are să ne despartă de un
patriot fierbinte şi curagios, de un amic statornic, de un pă
rinte duios.
Dreptatea apără de moarte, zice Scriptura, şi tu nu
m o r i : tu treci la viaţa veşnică, unde te aşteaptă adevă
rata strălucire şi meritata răsplătire. Tu nu mori, căci
aducerea aminte a faptelor tale va fi purure vie în smu
rile noastre cele împlîntate în durere sinceră pentru de
şertul ce ni lasă a ta pierdere.
Dorinţa ta a fost binele; nu prin singure cuvinte ai
fost bun, ai fost generos, ai fost patriot, dar prin puter
nice exemple şi prin jertve neuitate. Junimea romînă ai
îmbrăţoşat-o cu căldură şi aî sprijinit-o purure în lucra
rea cea mare a progresului, fraţii nevoieşî i-aî ajutat pu
rure în taină, făr' a te făli de binele ce aî făcut; dar
suspinele şi lacrămile lor te petrec la lăcaşul din urmă,
ca vestitorii cei mai adevăraţi şi mai publici aî virtu
ţilor tale. Şi patria pentru care numai a bătut inima ta, pentru
care inima ta a fost tînără pană la momentul din u r m ă ,
pentru care aî despreţuit rangurile şi decoraţiile ca să
rămîî neatîrnat, plînge astăzi prin fiii săi pierderea unui
sprijin atît de scump, atît de rar în ţara noastră.
Scăparea unui popor, a zis înţeleptul Solomon, este în
mulţimea oamenilor drepţi, şi cel ce cîştigă iubirea oame
nilor este dreptul. De ce oare patria doreşte unanim să
fie mulţi ca tine? Prin ce mijloace oare aî cîştigat iubi
rea şi stima publică? Pentru că aî fost drept, pentru că
aî fost generos, pentru că aî petrecut o viaţă fără pată,
statornică în vroinţa binelui şi neobosită în a p ă r a r e a
drepturilor terii, pentru c'aî fost amicul poporului şi
îndurător.
Adevărat popular, uşa ta a fost deschisă fără osebire
30 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
DEPUTATUL ŞI ALEGATORUL
sau fericirea Terilor Romîne.
Scene
intr'un act şi u n tablou, c o m p u s ă de Gh. Nicolai!, represintată
pe s c e n a Teatrului Naţional din Bîrlad; 1858, D e c h e m v r i e 16.
Persoanele: Actoriî:
Deputatul D. I. V l ă d i c e s c u
Alegătorul Gh. N i c o l a u
Fericirea A n a Ivolschi.
Actul I-iu
Teatrul înfăţosază interiorul uneî lâcuinţî.
Scena l-iii.
Deputatul (singur şi foarte îngrijat). Iată, în sfirşit, a m
ajuns minutul dorit, timpul cel mai gingaş, în care fe
ricirea viitoare a terilor romîne atîrnă de la astă alegere,
care alegere trebuie să fie făcută cu cuget şi simţ ade
vărat romîn; căci numai atuncea ţara-şl are fericirea
T
pentru viitor asigurată (pausă). Fericirea! \ a î ! Căci sînt
mal trei secole şi j u m ă t a t e de cînd ţara n u m a i simte în
realitate cuvîntul acesta! . . .
Alegătorul (întră confus şi obosit). Te-am găsit, în
sfirşit ! Ce faci, frate ! Te-am auzit chiar acum vorbind
nişte lucruri care m'au spăimîntat de tot. . . Dar nu ştiu
ce să crez. . . Poate le-ai citit în vr'un jurnal, căci numai
acolo se fierb de-aceste acum, aşa-î?Zi c ă i aşa, te r o g . . .
32 SCRISORI Ş l ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
2 7 4 8 8 . - Voi. XVIII.
34 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Ce pe îngeri te-odihneştî,
Priimeşte jurămîntul
Ce Romîniî azî îl fac,
Li 'ntăreşte simţimîntul,
Să-1 aibă d e - a c u m în v e a c
Şi de-acum înnainte
Fă dreptatea să iubim,
Frăţia şi fericirea,
Alt nimic să nu dorim!
I
încă innainte de a fi ministrul luì Cuza-Vodă, V . Mălinescu
primeşte oferta lui Massaloup, inginer, şi a negustorului J o s e p h
Heben, din 12 MaiCi 1860, cu privire Ia o cale ferată.
Urmează proiectul lui Pacini, care, neprimind niclun răspuns
de la Guvern, se îndreaptă către Mălinescu astfel, prin o a treia
persoană:
II.
In alte hìrtii de familie am găsit procesul-verbal de constituire,
la 3 Februar 1862, a „unui Institut de Credit F o n d a r . . . , pe basa
liberei asociaţii a proprietarilor, supt autorisaţia Guvernului. Ins
titutul acesta va emite obligaţii ipotecare, care se vor negocia
cu valori publice şi care vor fi s u p u s e unul amortisment gradual
în proporţie cu capitalul, ce s e v a reconstitui p e fiecare an din
rentele anuale, plătite d e debitorii institululuî". Se a l e g e pentru
redactarea statutelor un comitet alcătuit din Ştefan Catargiu, pre-
sident, I. Bălăceanu şi G. M. Ghica.
I s c ă l e s c : „N. Mavrocordaţ, G. Balsch, Constantin Gr. Ghica,
Bibesco de Brancovan, Plagino, Ioan Aghe..., Gr. M. Stourdza, Ion
Ghica, C. Filipescu, Kogălniceanu, I. Kantakuzino, N. Bibesko, A.
G. Golesco, Gr. Filipescu, L. Catargiu, Emmanuel Lahovari, St. I).
Grecianu, Dimitrie Ghica, Gh. Costachi, I. E. Florescu, I. St. Sturza,
B. Belu, P. Mavrogeni, N. Lahovari, M. Jora, Ioan Germani, C. Gră-
dişteanu, I. C. Brătianu, Gr. Miculescu, G. B . . . . , I. Slătineanu,
I. Marghiloman, Maior G. Katargi, G h e o r g h e F. Lenş, Tache Gră-
dişteanu, N. Kretzulescu, C. N. Brăiloiu, Constandin Cantacozino,
N. C. Goran, V. Costescu, I. C. S m e u ( ? ) , G. Sion, Paulianu, I. Ce-'
zianu. Al. Moruz".
Alt proces-verbal aprobă statutele şi împuterniceşte comitetul e
c e r e Guvernului întărirea; se vor putea ipoteca şipărţî de moşie;
dobînda va ii 6% ; se poate cere, de la un sfert în sus de plată,
d e g r e v a r e a proporţională a moşiei. Cu acest prilej, maî iscălesc :
I. Docan, A. S. Petrescu, P. Rucăreanu.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 39
III.
Cunoscutul emigrat de ia 1848, Marin S e r g h i e s c u , „naţionalul",
pomenit in „Scrisorile din exil" ale lui Ion Ghica, scrie luì Măli-
nescu, pe v r e m e a cînd el însuşi a v e a de lucru cu Vlădica de
Buzău, Filofteiù, căzut în demenţă.
Frate Mălinesco,
Ieri plecă şi M. Sa V o d ă : nu-1 putuiu însoţi, căci tre
buie să mă întorc la Buzău, lîngă Episcopul, ca să-1 aduc
aici spre căutare. îndată ce am sosit, Vinerea trecută,
am fost la Măria Sa. Stînd mai multe oare, i-am dat hîrtia.
A cetit cu luare aminte, şi a r ă m a s foarte mulţămit. A
doua zi, Sîmbătă, prînzînd cu Bolintineanu la Măria Sa,
după masă a dat adresul Comisiei de 1-a cetit Bolintineanu
şi— după adres—hîrtiile dtale. A s e m e n e a Bolintineanu
a găsit propunerea-ţl foarte bună. Măria Sa te stimă prea
mult. A m primit prin Golescu scrisoarea, şi am văzut
ce-mi scrii. A m adus aminte Măriei Sale şi Fălcoianului :
din a Sa poruncă peste cîteva zile iea sfîrşit numirea
d-luî Maiorescu, căruia să-I arăţi complimentele mele.
PYate Mălinesco, trimete, te rog, alăturata dupe adres,
căci mîne ai posta rusească ce merge de-a dreptul la Iaşi.
Măria Sa s'a dus, prin Tîrgovişte, Cîmpulung, Piteşti,
peste Olt. în toate judeţele voia să-1 întovărăşesc, dar
este trebuinţa să mă duc la Buzău, atît pentru Episco
pul, cît şi pentru Dionisie \ pentru care am stăruit lîngă
Măria Sa de 1-a numit locotenent de Episcopie. Vezî că,
pe de o parte, am pierdut o ocasie ce a v e a m să vorbesc
mult cu Măria Sa, iar, pe de alta, fac un bine, ca să po
văţuiesc pe Dionisie cum trebuie să se poarte,—fiind mai
cu seamă numit fără voinţa Mitropolitului. M'a însărcinat
şi Măria Sa a-i zice multe din parte-i în privinţa pur
tării sale.
1
Romano, viitorul e p i s c o p de Buzău.
40 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
II.
Rămăşiţele corespondenţei lui Mălinescu cuprind un act de o
covîrşitoare însemnătate: d o v a d a legăturilor directe, şi trădătoare,
ale Mitropolitului Sofronie Miclescu, al Moldovei, cu G u v e r n u l
rusesc, printr'un cleric a n u m e trimes pentru aceasta la Petersburg.
în Istoria Bisericii am arătat ce a motivat oposiţia Mitropoli
tului faţă de politica bisericească, vădit încălcătoare, a G u v e r n u
lui domnesc, politică pe care o poate scusa numai totala neînţe
legere în această privinţă a patrioţilor din acea generaţie.
în Septembre 1859 Sofronie îşi înfăţişa plîngerile împotriva
amestecului Cîrmuiril în viaţa şi a v e r e a mănăstirilor. în zădar.
Sofronie găsi atunci drumul la Petersburg. Nădejdea ce i s e dădu
de acolo fu însă înşelătoare. îndată veni fulgerătoare cuvîntare a
Domnului, în Octombre 1860, suspendarea şi trimeterea la Slatina
a celui astfel mustrat în public. încă tot în Octombre 1860 Kogăl-
niceanu confiscă averile obştejitiilor, chinoviilor. Mitropolitul, p u s
supt cercetare, se s u p u s e violenţei, şi demisiona, — poate şi de
1
frica dovezilor ce ştia că fuseseră strìnse împotriva l u ì .
Pe dos:
Dă, te rog, aceasta în mîna fratelui Mălinescu şi ci-
teşte-i, de voieşti, şi epistola ce ţi-am trimes.
C. A. Rosetti.
III.
La 12 Maiu 1861, Mălinescu, membru al Comisiuniî Centrale din
Focşani, era numit Ministru de Culte al Ţeriî-Romăneştî, în Minis-
teriul luì Ştefan Golescu. A c e a s t ă numire s e explică prin legă
turile v e c h î şi strìnse ale luì cu Brătianu, Rosetti, G o l e s c u însuşi,
Adrian şi alţî fruntaşi aî tineretului muntean.
Numirea lui Mălinescu e salutată între alţii şi de însuşi Papiu
Ilarian.
Domnul mieu,
Mai alaltăieri am sosit de la Bucureşti. Nici cînd am
trecut la Bucureşti, nicî cînd m ' a m întors la Iaşi, nu
v'am găsit la Focşani. ìnnainte cu o zi de sosirea mea
la Focşani, dumneavoastră plecaseţi spre Capitala Ro
mâniei.
în săptămîna trecută sosind la Iaşi, cu bucurie afla-
răm cu toţii că sînteţî chemaţi la Guvern. Toată lumea
liberală de aici se bucură şi crede că numai prin acte
energice veţi scăpa situaţia. Primiţi, vă rog, şi felicitările
mele, ale amicului dumneavoastră. Binevoiţi a felicita
din parte-mi şi pe d. Golescu.
L u m e a de aici aşteaptă cu curiositate cum o veţi duce
cu o Adunare atît de determinată în contra dumneavoa
stră, cu o majoritate de adversari atît de implacabili. Dar
încă şi maî curioasă este de a vedea ce veţi face în ca
şul cînd o aţi proroga sau disolvi? Dintre toate, ameste
cul diplomaţiei străine în hotărîrea căuşelor terii, pană şi
a celor interne, umple de griji inimile patrioţilor. Căci,
întru adevăr, trebuie să ne gîndim serios unde ar putea
să iasă ţara cu acest amestec fără de încetare şi fără de
margini!...
Acum îmi ieau voie de a vă vorbi si despre mine. Eu,
precum poate ştiţi, sînt împămîntenit după toate formele.
4A SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Acest pas l-am făcut ca, întru cît puterile m'ar ierta, să
pot fi şi eu maî de folos patriei mele. în posiţia în care
]
mă aflu ca j u r i s c o n s u l t , şi cu oamenii de la putere de
aici, cu carii a m de a face, eù sînt condamnat la o ne-
lucrare, la o inerţie care mă stìnge. în săptămînile tre
cute am fost la Bucureşti, a n u m e cu scop de a mă aşeza
acolo, neputîndu-mî aduce aminte că B. Catargiu are să
ajungă la Guvern. însă, după ce văzuiu pe reacţionari la
cîrmă, m ' a m grăbit a mă întoarce la Iaşi, şi fără de nicî-
o ispravă. Acum sinteţi dumneavoastră la Guvern. Iată
ce aş dori, dacă se p o a t e : sau la Consiliul de Stat (se
înţelege la timpul său), sau la Curtea de Casaţie, sau, cu
deosebire şi in toată intîrnplarea, la Facultatea de legi
din Bucureşti, la care sînt posturi de profesor vacante.
Despre aceasta din urmă v ă rog să vă informaţi de la
d. Laurian, fiindcă ştie mai de aproape cugetul mieù.
Iată chipurile în care aş putea să scap de inerţia de
aici, şi aş putea fi de folos. Dacă credeţi şi dumneavoa
stră, veţi fi bun a lucra întru aceasta.
Frăţească sărutare dumneavoastră şi dluî Golescu.
Iaşi, 16 Maiu 1861. Al vostru amic
A. Papiu.
IV.
Se pare că, îndată după numirea luì Mălinescu, se isca un foc
la Bucureşti şi că lumea din acest oraş dădu v i n a pe ofiţerii
moldoveni. Probabil că arsese v r e - o clădire bisericească, d e v r e m e
ce ministrul de Culte făcu raport Domnului, care era atunci în
Moldova. Cuza-Vodă-î răspunde prin aceasta caracteristică d e p e ş ă :
IV.
Primul-ministru a! Moldovei după Kogălniceanu, A n a s t a s e Panu,
se plìnge, la 17 Iunie 1861, de atacurile ce-I a d u c e prin Romtnul
un prieten, C. A. Rosetti, care în manifestarea sa politică radicală
nu ţinea seamă de n i d o prietenie:
26/6 1861.
D. Ştefan Golescu, Preşedintele Consiliului Miniştrilor.
Bucureşti.
V ' a m întrebat cum stă chestia acolo a moşiilor m ă n ă s
tirilor închinate. Sînt date in arendă? Cu ce forme ? Ce
condiţie? P e ce termin? La noi contractele aii expirat an.
Li s'au dat nouă condiţii, pe care ei refusîndu-le, s'au
prelungit contractele pe un an încă. Anul a expirat. Că
lugării nu primesc condiţiile acelea ce şi an au reiusat ; ei
ar voi mai bine să dea o sumă de bani, poate şi 30.000
46 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
1
Ct. Xenopol, Caza-Vodă, I, pp. 195—6.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 47
1
Xenopol, Caza-Vodă, II, p. 289 şi urm.
2
Barbu Catargiu.
;
Din Focşani.
48 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
1
Gheorghe.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 49
1
Xenopol, Cuza-Vodă, I, p. 196.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 5|
Domnilor,
Sînt abia patruzeci şi maî bine de ani de cînd o mînă
binevoitoare, aruncînd un grăunte fecund într'un pămîht
bun, a produs secerişul mănos de care ne putem bucura
astăzi. Din douăzeci de învăţăcei aî veneticului de atunci,
astăzi nemuritorul Lazăr, putem număra 58.000 junî şi
j u n e Rorriîne, cari învaţă a ceti şi a scrie limba străbu
nilor noştri, şi o mare parte din ei cultivă artele şi ştiin
ţele. Ce progres ! Sînt puţine popoare care, cu mai multe
mijloace, cu mai multă perseverinţă, şi maî ales cu ma\
multă stabilitate in călăuzirea lor, să se fi putut bucura
de o asemenea propăşire.
Care poate fi causa că, cu toate greutăţile întîmpinate,
cu toate necurmatele prefaceri, putem încă să constatăm
un progres înseninător, noi cari sîntem de mai multe
sute de leghe departe de acele vetre focoase ale civilisa-
ţieî Occidentului, de unde se râspîndeşte lumina asupra
celeilalte părţi a globului? De unde vine că noî, Romîniî,
vecini cu bătrîna Sciţie, am făcut un progres mal răpede
nu numai decît popoarele ce ne înconjoară, dar chiar şi
decît aceî cari aveau, zicînd aşa, numai să întindă mina
spre a culege fructele civilisaţieî? Cum se face că în alte
părţî Guvernele cu mare anevoinţâ pot introduce şcoli
şi lă noi sătenii înşişi, din toate părţile, cer a li se în
fiinţa ?
Domnilor, la aceste întrebări este un cuvînt. Poporul
romîn, iertaţi-mi expresia, nu este o pădure vergură, el e
un parc, care odinioară a fost cultivat şi apoi s'a pără-
genit. Cum se descopăr căi romane şi monumente an
tice pe pămîntul Daciei, de asemenea se află căile civili
saţieî în limba şi datinile poporului romîn. Cu puţină
osteneală, grădinarul inteligent poate transforma pădu
rea aparentă într'o frumoasă grădină.
Dar, poporul romîn a fost odinioară civilisat, el nu
are nevoie de un timp aşa de îndelungat ca să producă
fructe bune, cum ar avea un popor noti, căruia pentru
întîiaşî dată i s'ar înfige altoiul civilisaţieî. Pentru a se
54 SCRISORI ŞI ALTE ACTE , PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
' P p . 184—6.
a
C h . Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, p. 232 (Uricariul,
XIII, p. 319). — Răp. V. A. Urechiă a tipărit într'o broşură actele
relative.
56 SCRISORÎ ŞI ALTE AOTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Frate Mălinescule,
Amicul dtale
Chr. Teli.
Telegramă.
Presentata la Bucureşti, în 19/2, 1866.
Jassy. Mr. Bas. Malinesco.
J e suis heureux de vous apprendre que la Chambre,
sur l'invitation du Pouvoir Exécutif, vous a vote deux
mille piastres par mois, reversibles à votre dame et à vos
enfants.
Mes compliments affectueux.
Prince Cousa.
Dintr'o corespondenţă privată: scrisori ale consulului
rus Giers şi ale mai multor boieri.
I.
II,
1
Nous sommes avec le Haut Commissaire depuis quel-
ques jours à Jassy. Voici les changements que nous
avons cru devoir opérer au Conseil Administratif : la V e s -
tiarie est confiée ă Theodoritza Balsch, Coco [Stourdza]
devient Postelnick, Mavroyény passe au Culte, Etienne
Katargy au Département de la Justice, et le Ministere des
2
T r a v a u x Publics a cesse d'exister.
N. Giers.
1
Ture.
2
Creat d e Grigore Ghica.
3
Grecii.
SCRISORI Şl ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 63
III.
IV.
V.
Bucarest, le 31 juillet 1859.
Le dernier courrier m'a apporté, cher . . . , à la fois
vos deux lettres du 21 juin et du 18 juillet; aussi, mal-
gré la proximité de la distance qui nous séparé, notre
correspondance est soumise à des difficultés et des irré-
gularités dunt on ne pourrait se faire une idée dans des
p a y s civilisés.
Mais, bien que surannées, vos nouvelles ont procure
toujours du plaisir, et j ' e s p è r e que vous continuerez à
m'écrire de temps en temps.
J'aurais peut-ètre partagé votre manière de voir à
274 88 5
66 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Giers.
VI.
Bucarest, c e s a m e d i , 26 mai.
Ayant trouvé le projet de loi rurale, dont j ' a i eu l'hon-
neur de vous parler dernièrement, tel que j e l'avais
préparé pour le présenter à la Commission Centrale, je
prens la liberté de vous le transmettre ci-joint. La pré-
sentation n'a pas eu lieu en 1859, pour des raisons qu'il
est inutile de raconter ici, et l'année suivante un nou-
veau comité, dont j ' a i fait encore partie, s'est arrèté au
projet qui est aujourd'hui en discussion à la Chambre.
J e vous prie seulement de ne pas faire aucun usage
pour le moment de mon projet. A onze heures j ' a u r a i
l'honneur de passer chez vous et nous en parlerons.
En attendant, je vous prie de vouloir bien agrécr
l'assurance de ma haute considération.
Arsaki.
1
Costin Catargiu.
2
Sturza?
72 SCKISORi SI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
A. S.
23 avril 1860.
27488 6
82 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
1
Nunuţă Roznovanu.
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 85
13 avril.
Georges.
86 SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Domnule,
Sigur de simpatiile pe care le-aţî arătat pentru Danu-
bienî, îndrăznesc să m ă îndrept către d-voastră în folosul
lor, ca un Engles care am visitat această ţară, am cîştigat
interes pentru dînsa şi am făgăduit multor prieteni de
acolo să fac ce aş putea pentru dînşil, maî ales în lipsa
silită a tuturor Romînilor, chemaţi acasă acum pentru
alegeri.
După ce a făgăduit să consulte pe Danubieni în ce
priveşte dorinţele lor, şi după ce li-a dat speranţă că ho-
tărîrea finală a Angliei va fi în concordanţă cu ele, Guver
nul engles, fără să aştepte resultatul cercetării, a venit
la hotărîrea de a se uni cu Austria şi cu Turcia pentru
a răspinge cererile Principatelor de a fi unite şi pentru
a le păstra ca şi p a n ă acuma în supunere către Domni
osebiţi.
De şi motivul de căpetenie şi cel adevărat pentru
această hotărîre stă în dorinţa ce s'a simţit la Constanti-
nopol de a se răzima pe Austria şi de ă împăca Turcia,
raţiunea ce se dă este că Unirea Principatelor ar duce
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 91
Bonnes nouvelles!
D-luî C. Hurmuzachi.
6 Octombre [1865].
Ghergheli către Şt. Draganovicî. „La Bucureşti răvo-
luţie: s'au bătut norodul cu militarii în uliţă, şi aù căzut
şi dintr'o parte şi din alta: nu se ştie cîţî: unii zic că aù
fost şi al doile răsculare, — se zice că şi la Craiova ; s'aù
arestat persoane însemnate la 150; parte din arestaţi îi
înseamnă depeşile cătră prefecturi. în scurt, nu-î bine."
SCRISORI ŞI ALTE ACTE PRIVITOARE LA UNIREA PRINCIPATELOR 97
27fc*. V o i . X V I I I . 7
1
TABLA NUMELOR
B.
Bacalbaşa, 25. B i n e s c u (D.), 7.
Bacău, 96. Bîrlad, 17.
Balaban (Gh. M., Comis), 27. Bojinca (Damaschin, ministru de
Bălăceanu (I.), 38. justiţie), 81.
B ă l c e s c u (N.), 55. Bolintineanu (1).), 39, 46.
Balş (G.), 38. Bordelais (concesionar de bancă).
Balş (Lupu), 14. 38.
Balş (P.), 70. Botoşanr, 21, 96.
Balş (T.), 62, 68, 71, 87 (91), 89 Brăiloiu (C. N.), 38.
(93). Brătianu (I. C ) , 7, 10, 38.
Basarabia (alegerile din), 76. Brîncoveanu (Bibescu), 38.
Belgrad, 96. Bucureşti, 96.
B e l u (B.), 38. B u l w e r (lord), 79.
B i b e s c u (N.), 38, 48. Buzău (Filoteiu, episcop de), 39.
Bibescu-Vodă, 88. (partisaniî luì), V. şi Romano (Dionisie).
72 (92), 95.
c.
Canini (Marc' Antonio), 54. Cantemir (D., Clucer), 4.
Cantacuzino (familia din Mol Capsa (Iordachi, A g ă ) , 27.
dova), 60. Cara (locotenent), 27.
Cantacuzino (Constantin), 38. Cărpinenî (loc de carantină), 42.
Cantacuzino (I.), 38. Catargiu (Barbu), 44, 47-50.
Cantacuzino (Mihail, Spătar), 14. Catargiu (Costin. separatist), 71.
1
De d. Mihail Lăzărescu.
100 TABLA NUMELOR
D.
Dabii'a, 42. D r a g a n o v i c î (Şt.), 96.
Davîla (dr.), 85. ; D r a g u t i n s c h i ( p r i n c i p e s ă ) , 77.
D o b r o g e a , 77. Duca (Inni, m a i o r ) , 27.
Docan (1.), 6, 38. D u h a m e l (consul), 88 (93).
Docan (N.), 80. Dulccştî, 96.
Dolgoruchi ( p r i n c i p e s a ) , 77. D u n ă r e a (act a s u p r a ) , 76.
Dorohoiù, 7, 10.
E.
^ E d i n b u r g h K e v i e w " , 86 (91). E s p i n a s s e ( g e n e r a l ) , 77.
E m a n u i l (Alexi), 14 E v r e i , 14, 25, 75, 97.
E p u r e a n u (Manolachi C o s t a c h i )
75, 82.
F.
F ă l c o i a n u , 39. F l o r e s c u (E. I.), 38.
F a n a r i o ţ i , 88 (92). F l o r e s c u ( g e n e r a l u l ) , 58.
Filimon ( r o m a n c i e r u l ) , 55. F o c ş a n i , 80, 96.
F i l i p e s c u ( r e v o l u ţ i o n a r din Mol Folteştî (moşia), 14.
d o v a ) , '55. F o t e ( I a n c u . Postelnic), 27.
F i l i p e s c u ( c ă p i t a n u l ) , 4. F r a n ţ a , 85, 83 (92), 89 (94), 90
F i l i p e s c u (('.), 38. (94).
F i l i p e s c u (Gr.), 38.
G.
Galaţi, 24-5, 77-8. i G h i c a (Ion), 38.
G a r i b a l d i , 54, 56. G h i c a (N.), 95.
G a r r i d o ( r e v o l u ţ i o n a r spaniol) G h i c a ( T e o d o r ) , 82.
51 G h i c a ( V a s i l e ) , 71.
. G a z e t a d e M o l d a v i a " , 19. G h i c a ( V o r n i c u l ) , 27.
G h e r g h e l (Costachi), 96. G i e r s (consul r u s ) , 60 şi u r m .
G e r m a n i (loan), 33. G o l e s c u ( . . . ) . 39.
G h i c a ( A l e x a n d r u - V o d ă l , 87 (91) Golescu (A. G.), 38.
G h i c a ( C ) , 47. G o l e s c u (N.), 10.
G h i c a (C. G r . ) , 38. G o l e s c u ( p r e f e c t de laşî), 48, 84.
G h i c a (Dimitrie), 38, 48 Golescu (Ştefan, p r i m - m i n i s t r u ) ,
G h i c a (G. M.), 38. 43, 45. '
G h i c a ( G r i g o r e - V o d ă ) , 17. G o r a n (N. C.j, 38.
TABLA NUMELOR 101
H.
Heben (losif, negustor), 37. H u r m u z a k i ( C ) , 70, 82, 95—6.
Herescul (V., Clucer), 27. H u r m u z a k i ( D o x a c h i ) , 95.
Hilişău, 5.
I.
Iaşi, 22-3, 80, 83-4, 89 (93). (Cur Ionescu ( I o r g u ) , 42.
tea A r s ă din), 14. Ismail, 24.
Ierapoleos(Marchian, egumen de Istrati (N.), 19, 71.
Coşula), 4. Ivolschi ( A n a , a c t r i ţ ă ) , 31.
Ionescu ( G h i ţ ă ) , 20. I o n e s c u (N.),
3, 8, 11, 81.
J o r a (M.), 38.
K.
L.
L a h o v a r i ( E m a n o i l ) , 38. Lenş ( G h . F.), 38.
L a h o v a r i (N.), 38. L e u c h l e . b e r g ( p r i n ţ u l de), 79,
L ă ţ e s c u , 14. L o c o t e n e n t a p r i n c i a r ă din 1806,
L a u r i a n ( A u g u s t ) , 44. 84-5.
L a z ă r (Gh.), 53. L o c u r i l e Sfinte, 41.
L e d e r e (ofiţer), 77.
M.
Mac-Mahon ( m a r e ş a l ) , 77. M a v r o g h e n i (P.), 38, 62.
M a g h e r u (Gh.), 57. Miclescu ( D u m i t r a c h i ) , 27.
M a h m u d (Sultan), 15. Miclescu (Sofronie, Alitropolit),
M a i o r e s c u (loan), 39. 40, 84-5.
M a l a x a s (Postelnicul), 25. M i c u l e s c u (Gr.), 38.
Mălinescu (V., m i n i s t r u ) , 37, 39, Mihaî V i t e a z u l , 32.
43-4, 46-8, 50-2, 59, 86 şi u r m . Milano, 77.
M ă l i n e s c u (ofiţer, fratele p r e c e Milicescu ( m a i o r ) , 27.
d e n t u l u i ) , 57. Mincio (fortăreaţa d e la), 77.
Mălinî, 11. Moldova (oastea ei), 79.
M ă r ă c i n e (T., B a n ) , 27. Moruzi (AL), 38.
M a r g h i l o m a n (I.), 38. Moruzi (Constantin), 84.
M a s s a l o u p ( i n g i n e r ) , 37. M u h l i s - P a ş a . V. S t u r z a ( G r i g o r e
!
M a v r c c o r d a t (N .), 38. M.).
M a v r o d i n (M., s a m e ş ) , 7.
102 TABLA. NUMELOR
N.
O.
Omer-Paşa, 25. Ozenow (diplomat rus), 66.
P.
Pacini (bancher), 37. Plagino, 38, 48, 64, 68.
Pagoni (C.), 27. Plitos (interpusul luì Minai
Paisie (stareţul de la Neamţ), 41. Sturdza), 14.
Pangrati (Ion, Stolnic), 27. Ploieşti (armata concentrată la)
Pangrati (Lupu, Comis), 27. 79.
Panteli (Gh., Comis), 27. Polonia, 90 (94).
Panu (Anastase, prim-ministru). Potoska (principesa), 77.
10, 45-7. P r e v e l e g h i (N.), 15.
Păpâuţî (arhimandritul de), 14. Principatele (răspingerea cereri
Papiu Ilarian, 43-4. lor lor), 23, 89 (93), 90 (94)
Paris (Congresul de In), 12, 17. (unite, ar duce la un R e g a t
(Convenţia de la), 78-9. independent), 86 (90).
Paulian, 38. Prusia, 78.
Petrescu (A. S ) , 38. Puterile (europene), 78, 83, 88
P e t r e s c u (Petru), 25. (92). 89 (93-4).
P l a c e (consulul frances din Iaşi),
94.
R.
Răducanu-Roset ( C ) , 76. Romano (Dionisie, e p i s c o p de
Ralet (D.), 28 şi urm., 95. Buzău), 39.
Rattazzi (ministru italian), 57. „Romînul" (ziar), 40.
R e g u l a m e n t u l Organic, 26. Rosetti (C. A.), 10, 43. 45, 55.
Rodocalechi (Ion, Sluger), 27. Rosetti (D., consilier la Casa
Romalo (Gr.), 95. ţie), 58.
Roman (Meletie, e p i s c o p de, a- Roset (Ienachi), 27.
poî Mitropolit), 15. Rosetti (L. C , A g ă ) , 27.
Roman (Nectarie Hermeziu, epis Roznovanu (N., pretendent),84-5.
c o p de), 14-5. Rucăreanu (P.), 38.
Roman (Veniamin Roset, e p i s c o p Rukman (consul rus). 88 (98).
de). V. Roset ( V e n i a m i n ) . Rusia, 86 (91), 88 (92), 89 (93).
„România", 20, 82.
s.
Samaca (I., Comis), 27. Şerban ( P a r a s c h i v , A g ă ) , 27.
Scheletti, 70 S e r g h i e s c u (Marin), 39.
Scriban (Neofit), 28. Sibiiu, 95-6.
Secul (mănăstire), 41. Silion (afacerea), 72.
Şendrea (Ghenadie, arhiereu), 4. Sinadon (Chesarie, episcop),
TABLA NUMELOR 103
T.
Talleyrand (baronul de), 94. Tobias (Tertulian), 27.
Teli (Cristian, ministru), 58. Tomagichi (agentul lui Mihaî-
Teofan (ieromonahul, agent în Vodă Sturdza), 14.
Rusia al Mitropolitului Sofro Turcia, 18, 23, 79, 86 (90-1), 88
nie Miclescu), 42. (92).
Thouvenel (diplomat frances),
94.
Tîrgu-Ocneî, 96.
z.
Zaharia (preot unionist), 27.
C U P R I N S U L
Pa.
I. S c r i s o r i l e c ă l u g ă r u l u i V î r n a v c ă t r e V. M ă l i n e s c u :
II. Un m m o r i u î m p o t r i v a luì k ' i h a î - V o d ă S t u r d z a
III. Seri. ori din Ţ i n u t u r i 1 •
IV. O d e c l a r a ţ i e p e n t r u U n i r e •'
V. C u v i n t d e înmormîntare p e n t r u u n f r u n t a ş unionist . .
VI. „ D e p u t a t u l şi A l e g ă t o r u l " ( p i e s ă )
V I I . C o r e s p o n d e n ţ a lui Mălinescu ca m i n i s t r a
Dintr'o c o r e s p o n d e n ţ ă p r i v a t ă : s c r i s o r i ale c o n s u l u l u i r u s G i e r s
şi ale m a l m u l t o r b o i e r i
A. S c r i s o r i ale c o n s u l u l u i şi c o m i s a r u l u i r u s d e G i e r s .
B. O s c r i s o a r e a C a i m a c a m u l u i Moldovei T o d e r i ţ ă Bal:;, . .
C. O s c r i s o a r e a lui A r s a c h i , fost m i n i s t r u al Iul V o d ă Ştirbei,
m e m b r u în c o m i s i u n e a de la F o c ş a n i
:
D. S c r i s o r i ale lui A l e x a n d r u S iS
E. O s c r i s o a r e d e s p r e r ă s c o a l a din laşi (i86t>) :
F. Un m e m o r i u r o m â n e s c c ă t r e un om d e Stat e n g l e s , d e V.
M ă l i n e s c u (?)
G. T e l e g r a m a f r a n c e s ă p e n l r u a n u l a r e a a l e g e r i l o r din 1857 ' '
H. O poesie politică uitată a lui A l e c s a n d r i
I. T r e i s c r i s o r i din v r e m e a lui C u z a - V o d ă
I;
O. î n d a t o r i r e d e d e p u t a t la Hi vanul ad hoc din M o l d o v a . .
Tabla Numelor