SPECALTATEA: GENA S SNTATE PUBLICA

nozocomiale.
1. nfecia se definete prin ceea ce rezulta din:
a. ptrunderea agentului patogen in organismul gazda;
b. depunerea germenilor pe mini fara multiplicare;
c. multiplicarea agentului patogen in organismul gazda.
2. Replicarea este procesul de multiplicare a:
a. bacteriilor;
b. fungilor;
i c. virusurilor.
3. Agresiunea agentului patogen asupra macroorganismului este stvilit sau diminuata prin
p mecanisme de aprare:
S a. fagocitoza;
V1U- b. imunitate;
LS C. alergie.
4. Omul poate fi sursa exclusiva de germeni in cazul bolilor specifice omului:
a. febra tifoida;
b. dizenteria;
c. salmoneioze.
5. Epidemia este o forma de manifestare a procesului epidemic si se caracterizeaz prin:
a. imbolnaviri numeroase;
b. cuprinde majoritatea populaiei si extinderea pe teritorii mari;
c. desfurarea pe perioade de timp variabile.
6. Examenul clinic efectuat in cadrul triajului epidemiologie in colectiviti de copii se face prin
inspectarea:
a. tegumentelor;
b. faringelui;
c. unghiilor.
7. Stabilirea diagnosticului pozitiv in patologia infectioasa se bazeaz pe date:
a. epidemiologice;
b. clinice si paraclinice;
c. clinice si de laborator.
8. Recoltarea exudatului faringian se face prin tergerea cu tampoane sterile a exudatelor sau
zonelor cu secreie purulenta de pe:
a. amigdale;
b. peretele anterior al faringelui;
c. peretele posterior al faringelui.
9. Responsabilitile asistentului medical din secia de prevenire si control a infeciilor nozocomiale
sunt:
a. rspunde si participa la recoltarea corecta a probelor de laborator pentru controlul sterilitii;
b efectueaz ancheta epidemiologica in izbucniri epidemice si iniiaz programul masurilor de
control;
c. verifica prin inspecie respectarea metodelor si procedurilor de tinere sub control a infeciilor
10. Care sunt atribuiile asistentei-sefe in prevenirea si combaterea infeciilor nozocomiale?
a. controleaz respectarea masurilor de asepsie si antisepsie;
b. pregtete saloanele pentru dezinfectiile periodice;
c. controleaz operaiile de sterilizare efectuate in secie, modul de pstrare a tuturor materi
alelor sterile si utilizarea acestora in cadrul termenului de valabilitate.
11. Ca msura de prevenire si combatere a infeciilor nozocomiale este utilizarea echipamentului
de protecie, care este definit ca:
a. scut de protecie al lucratorului fata de sursa de infecie, utilizata in timpul activitilor care pre
supun risc de infecie;
b. bariera intre lucrator si sursa de infecie, utilizata in timpul activitilor care presupun risc de
infecie;
c. msura de protecie a pacientului in timpul diferilelor manopere.
12. Cel mai important mod de prevenire a contaminrii, a diseminrii agenilor microbieni este:
a. folosirea mnuilor de unica utilizare;
b. utilizarea unui echipament de protecie adecvat;
c. splarea minilor si a altor parti ale tegumentelor.
13. Care sunt metodele de prevenire a accidentelor cu obiecte ascuite in timpul manoperelor med
icale?
a. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
b. colectarea imediat dup utilizare in containere rezistente la intepare si taiere;
c. recapisonarea acelor din seringile de uz unic.
14. Direcia de Sntate Publica va anuna Ministerul Sanataiii- Direcia de MedlCifli Pr6V6flIfVa Ifl
ziua depistrii:
a. focarelor de meningita meningococica cu mai mult de 3 cazuri in colectiviti;
b. focarelor de infecie nozocomiala cu mai mult de 5 cazuri;
c. focarelor de trichineloza cu mai mult de 3 cazuri.
15. Direcia de Sntate Publica va anuna nstitutul de Sntate Publica teritorial in ziua depistrii:
a. cazurile sporadice suspecte sau confirmate de difterie, antrax, rabie, tetanos, etc.;
b. toxiinfectiile alimentare cu peste 5 cazuri;
c. focare de sifilis, gonoree. cu mai mult de 3 cazuri.
16. Medicii de familie, medicii specialiti din centrele de diagnostic si tratament, centre medicale,
ambulatorii de spital, laboratoare de stat/private, centre de transfuzii si hemodializa de stat sau pri
vate vor informa imediat de la depistare Direcia de Sntate Publica:
a. cazurile sporadice suspecte sau confirmate de rujeola, hepatita epidemica, scarlatina, etc;
b. epidemii hidrice;
c. intoxicaii accidentale cu pesticide.
17. Timpul de contact necesar al substanei chimice cu stratul tratat pentru distruerea tuturor
microorganismelor in cazul unei dezinfectii de nivel !nalt este de:
a. 30 minute;
b. cel puin 20 minute;
c. cteva ore.
i g i e n i s n t a t e p u " l i c t#$%#!C$&'#l!$$$$$$$$$$
8 6 6 4 t e s t e peni u e u u m n t i c o nc mi ut l
18. Substanele chimice care realizeaz sterilizarea chimica sunt:
a. Peroxidul de hidrogen stabilizat 6%;
b. Hipocloritul de sodiu 5,25;
c. Glutaldehida 2%.
19. Metodele folosite in dezinfectia cu aldehida tormica( atunci c)nd aceasta se impune strinent(
sunt:
a. prin tergere;
b. prin imersie;
c. prin pulverizare.
20. Durata unui ciclu complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald (pupinel, etuva) este:
a. 1 ora;
b. 4-5 ore;
c. 2 ore.
21. Dezinfectia chirurgicala a minilor se face:
a. dup splare se aplica substana antiseptica, timp de contact 2 minute;
b. dup splare se aplica substana antiseptica astfel incat la expirarea timpului de contact
minile sa fie uscate, timpul de contact 5-7 minute;
c. dup splare se aplica substana antiseptica astfel incat la expirarea timpului de contact
minile sa fie umede, timpul de contact 3-5 minute.
22. Care este cantitatea de soluie necesara dezinfectiei lenjeriei contaminate?
a. 5 soluie la 1 kg lenjerie;
b. 6 soluie la 1 kg lenjerie;
c. 4 soluie la 1 kg lenjerie.
23. Care este cantitatea de amoniac si timpul de expunere necesar pentru neutralizarea vaporilor
de aldehida formica folosita in dezinfectia incaperilor?
a. o cantitate egala cu cantitatea de aldehida formica utilizata si un timp de expunere de 2-4 ore;
b. o cantitate egala cu jumtate din cantitatea de aldehida formica utilizata si un timp de
expunere de 3 ore;
c. o cantitate egala cu dublul cantitii de aldehida formica utilizata si un timp de expunere de 5
ore.
24. Duratarnentinerii sterilitii materialelor ambalate in cutii metalice, cu condiia meninerii cutiilor
metalice inchise, este:
a. 12 ore;
b. 24 ore;
c. 2 ore.
25. Durata meninerii sterilitii materialelor ambalate in pungi sudate cu condiia meninerii integri
tii lor si a manipulrii acestora numai prin intermediul coului, este:
a. 24 ore;
b. 1 luna;
c. 2 luni.
26. Sterilizarea la sterilizatorul cu aer cald se face la:
a. 180 grade timp de 1 ora;
b. 180 grade timp de 30 minute;
c. 160 grade timp de 2 ore.
27. Dezinfectia igienica a minilor se face:
a. cu o cantitate de antiseptic recomandata de productor, timpul de contact 30 secunde-1 minut,
urmata de splare si uscare;
b. dup splare si uscare prealabila cu o cantitate de antiseptic recomandata de productor, timp
de contact 30 secunde -1 minut;
c. dup splare prealabila cu spun, cu o cantitate de antiseptic recomandata de productor,
timp de contact 30 secunde-1 minut.
28. Dezinfectia intr-un focar se face:
a. dup o riguroasa curenie;
b. inaintea instituirii masurilor de curenie;
c. o data cu curenia, daca sunt folosii detergeni ce conin substane antimicrobiene.
29. Care este durata, temperatura si presiunea unui Autoclav^tip .S.M.2 necesare pentru ster
ilizarea instrumentarului si materialului textil?
a. 30 minute la 125 grade Celsius si 1,2 bari/Kgf/cm ptrat;
b. 15 minute la 121 grade Celsius si 1,3 bari/Kgf/cm ptrat;
c. 30 minute la 134 grade Celsius si 2 bari/Kgf/cm ptrat.
30. Verificarea pupinelului in prezenta unui tehnician autorizat pentru evaluarea eficacitii ster
ilizrii se face:
a. o data pe luna;
b. la 6 luni;
t
c. o data pe an.
31. Care este intervalul minim inainte de administrarea unui alt vaccin injectabil dup orice admin
istrare de V.P.O.T.?
a. 4 sptmni;
b. 30 zile;
c. 2 luni.
32. n care produs imunobiologic este utilizat oul embrionat de gina:
a. vaccinul antirabic;
b. vaccinul antigripal;
c. vaccinul antiamaril.
33. Care sunt contraindicatiile aplicabile la toate vaccinurile?
a. antecedente de anafilaxie sau reacii anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor;
b. boli acute cu evoluie clinica moderata ori severa, cu sau fara febra;
c. graviditatea.
34. Cate doze de vaccin D.T.P. trebuie sa aib un copil de 3 ani?
a. 6 doze;
b. 4 doze;
c. 5 doze.
35. Calea de administrare a vaccinului antihepatita B este?
a. intramuscular;
b. intradermic;
c. subcutanat
36. Definiia vaccinului este:
a. o toxina bacteriana modificata care prin prelucrare a dgvgnit netoxica, dar a pstrat abilitatea
de a stimula formarea de anticorpi;
b. o suspensie de microorganisme vii sau inactive sau fraciuni de microorganisme, administrate
cu intenia de a induce imunitatea si de a preveni boala sau sechelele acesteia;
o o soluie sterila care conine anticorpi provenind din plasma umana.
37. Deseurile lichide si solide care conin sau sunt contaminate cu snge sau alte fluide biologice,
precum si materialele care conin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, parazii si/sau tox
inele microorganismelor sunt:
a. deeuri rezultate din activiti medicale;
b. deeuri periculoase;
c. deeuri infectioase.
38. Care dintre deseurile provenite din unitile sanitare se colecteaz in am"ala*e de culoare gal
bena cu pictograma "Pericol biologic"?
a. deseurile infectioase;
b. deseurile chimice si farmaceutice;
o deseurile taietoare/intepatoare.
39. Care este durata depozitarii deeurilor periculoase in incinta unitii de unde provin+
a. maxim 72 ore;
b. maxim 48 ore;
o maxim 24 ore.
40. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaz in saci de polietilena :
a. negrii, cu inscripia "Deeuri nepericuloase";
b. galbeni;
o transpareni si incolori.
41. Responsabilitile asistentului medical, in domeniul gestionarii deeurilor rezultate din activitile
medicale, sunt:
a. aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b. planifica necesarul de materiale pentru sistemul de gestionare a deeurilor periculoase;
o aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitilor produse pe tipuri de
deeuri, in vederea completrii bazei de date naionale si a evidentei gestionarii deeurilor.
42. Calea de transmitere a streptococului beta-hemolitic, grup A, se face prin:
a. picaturi Flugge;
b. obiecte contaminate;
c. alimente contaminate.
43. La apariia unui caz de scarlatina se iau urmtoarele masuri:
a. izolarea si supravegherea contactilor timp de ,- zile.
b. recoltri de exudate faringiene;
o izolarea purttorilor pana la sterilizare.
44. Semnul Koplik este prezent in;
a. scarlatina;
b. rujeola;
o rubeola.
45. Ptrunderea virusului rujeolic in organismul uman se face prin:
a. tegumente;
b. mucoasa respiratorie superioara;
o mucoasa conjunctivala.
46. mportanta rubeolei este data de:
a. evoluia ei posibil severa;
b. efectul asupra sarcinii;
o complicaiile ce pot surveni.
47. Tuea convulsiva este o boala infectioasa acuta si contagioasa si este produsa de un:
a. virus:
b. bacii gramnegativ;
o bacii grampozitiv.
48. Cazurile severe de tuse convulsiva survin la;
a. baieti;
b. fete;
c. copilul mic.
49. Care sunt masurile luate intr-un focar de parotidila epidemica?
a. carantinarea contactilor;
b. supravegherea contactilor;
c. evitarea contacului gravidelor.
50. Virusul gripal tip A produce:
a. epidemii; rP
b. pandemii;
c. endernii.
51. Tratamentul gripei necomplicate se face cu:
a. polidin;
b. simptomatice;
c. vaccin.
52. n virozele respiratorii, aenii virali sunt eliminai prin:
a. secreii ale tractului respirator.
b. materii fecale;
c. transpiraie.
ftl^^^^H' i i e n /i s n t a t e p u " l i c
0012 leit3 p e n t r u 4 5 4 me n 6 i c o n c u r s u r i
i i e n /i s n t a t e p u " l i c % VU7 * -T^^^^^^^S^^H
B4e4 ti e peni u nimeni \ c o n c u r t u r l
53. Masurile luate intr-un focar de difterie in colectiviti de copii sunt:
a. izolarea bolnavilor si a suspecilor in spital;
b. supravegherea contactilor timp de 7 zile prin examene clinice si 3 controale bacteriologice;
c. internarea in spital a purttorilor.
54. Dispensarizarea fostului bolnav de difterie se face timp de 3 luni prin:
a. examene clinice, E.C.G.;
b. testarea Schick;
c. examen bacteriologic.
55. Schema de vaccinare antidifterica cu D.T.P. si D.T. consta in:
a. vaccinarea primara (3 inoculri cu DTP) urmata de 3 rapeluri (1 inoculare DTP si 2 inoculri
DT);
b. vaccinarea primara (3 inoculri cu DTP) urmata de 4 rapeluri (2 inoculri DTP si 2 inoculri
DT);
c. vaccinarea primara (2 inoculri cu DT) urmata de 4 rapeluri (4 inoculri DT).
56. Dup etiologie, meningita meningocogica este o:
a. meningita seroasa; - -
b. meningita purulenta;
c. meningita hemoragica.
57. n febra tifoida, izvorul de infecie ii constituie:
a. omul bolnav;
b. purttorii cronici;
c. animalele bolnave.
58. Purttorii excrea pacilul tific prin:
a. urina;
b. fecale;
c. secreii buco-faringiene.
59. ncidena si evoluia focarelor epidemice de febra tifoida este marcata de:
a. condiiile igienico-sanitare;
b. condiiile de trai deficitare;
c. imunitatea masei receptive.
60. Care sunt datele epidemiologice necesare in diagnosticarea toxiinfectiilor alimentare cu salmo-
nella?
a. alimentele consumate cu 2 pana la 24 ore inainte de debutul bolii;
b. starea clinica a celor care au consumat aceleai alimente;
c. numrul de scaune din ultimele 24 ore.
61. Dizenteria este o boala infectocontagioasa determinata de specii din genul:
a. shigella;
b. salmonella;
c. colibacili.
62. Profilaxia in dizenteria bacteriana se face prin:
a. supravegherea epidemiolgica activa a teritoriului;
i g i e n i s n t a t e p u b l i c
b. controlul periodic si la incadrare;
c. imunizare in masa.
63. Contactii cazurilor de dizenterie care lucreaz in sectoare alimentare si instalaii centrale de apa
stabilii prin ancheta epidemiologica vor fi:
a. supravegheai clinic pe o perioada de 7 zile si prin 3 examene coprobacteriologice efectuate
la interval de 2-3 zile;
b. mutai in alte sectoare timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav, vor fi reprimii dup 3
examene coprobacteriologice negative, efectuate la interval de 2-3 zile;
c. carantinati timp de 7 zile cu efectuarea de 3 examene coprobacteriologice la interval de 2-3
zile.
64. Sursa de infecie in hepatita virala A este reprezentata de om prin:
a. bolnavi cu forme clinice manifeste;
b. purttori cronici;
c. persoane cu infecii asimptornatice.
65. Factorii favorizanti in infeciile cu virusul hepatitic A sunt:
a. condiiile de igiena deficitare;
b. factorii naturali care favorizeaz sezonalitatea;
c. contact interuman crescut.
66. Diagnosticul in hepatita virala A se bazeaz pe date de laborator prin:
a. determinarea titrului de transaminaze;
b. decelarea in fecale a antigenelor specifice sau a particulelor virale;
c. punerea in evidenta a antigenelor virale.
67. Poliomielita este o infecie produsa de enterovirusuri care se pot transmite de la omul infectat
pe cale:
a. fecal-orala;
b. aerogena;
c. prin intepaturi de insecte.
68. Transmiterea bacilului carbunos se realizeaz prin:
a. contact cu persoane care lucreaz in sectorul zootehnic;
b. contact cu animale bolnave;
c. consum de alimente care nu au fost supuse unei prelucrri termice corespunztoare.
69. Masurile luate intr-un focar de tetanos sunt:
a. izolarea de urgenta a bolnavului si suspecilor;
b. vaccinarea antitetanica a contactilor;
c. aplicarea imediata a masurilor de dezinfectie in focar.
70. nocularea vaccinului antirabic se face:
a. subcutanat;
b. intradermic;
c. intramuscular.
i g i e n i s n t a t e p u b l i c lillBP&B8P9ltfi
0 062 ie t le p 4ritru e : i me n a fi c o n c u r s u r i
71. Rezervorul natural de leptospire este reprezentat de roztoarele sl"atice care elimina
germenele prin :
a. tecale;
b. urina:
c. saliva;
72. Leptospiroza se transmite prin:
a. leziuni ale pielii si mucoaselor;
b. mucaturi;
c. piele sau mucoase intacte.
73. Masurile care vizeaz factorii epidemiologici principali in combaterea infeciilor intraspitalicesti
sunt:
a. controlul bolnavilor, al vizitatorilor si al personalului medico-sanitar;
b. dezinfenctia curenta si terminala, sterilizarea instrumentarului medical, controlul circuitelor;
c. reducerea duratei de spitalizare.
74. Administrarea vaccinului antidizenteric se ;ace pe cale:
a. intramuscuiara;
b. orala;
c. subcutanata.
75.Administrarea vaccinului B.C.G. se face:
a. la 0-7 zile de la natere;
b. pana la vrsta de 2 luni;
c. pana la vrsta de 10 luni.
76. Care este tipul de vaccin utilizat in Romnia pentru vaccinarea antiru*eolica+
a. virus inactivat;
b. virus viu atenuat;
c. antigen viral inactivat.
77. Care sunt contraindicatiile in administrarea de vaccin ru*eolic+
a. graviditate;
b. tuberculoza,"
c. reacii anafilaclice dup ingestia de ou.
78. n ce consta examenul medical periodic ai personalului sanitar superior si mediu din unitile
TBC?
a. teste pentru depistarea AgHBS, anticorpilor anii HCV si a infeciei cu HV;
b. examen pulmonar RPA - anual;
c. examen clinic general - semestrial.
79Difteria este o boala infectioasa acuta transmisi"ila( determinata de Cor<ne"acterium c&phteri#
ae. Perioada de incubaie este de:
a. 2-6 zile;
b. 2-8 zile;
c. 4-9 zile.
80.Printre bolile helmintice determinate de cestode se numra:
a. teniaza;
b. paragonimiaza;
c. echinococoza.
81. Ornitoza, o zoonoza cu rspndire universala( la om poate fi !nt)lnit:
a. in microlocare;
b. sub forma de cazuri sporadice;
c. sub forma endemica.
82. Din grupul aminopenicilinelor fac parte:
a. mecilinam;
b. amoxicilina;
c. piperacilina.
83 Dup administrarea prelunita a anti"ioticelor( prin supradozare sau acumulare( apar efecte to:#
ice:
a. hepatotoxice;
b. nefrotoxice;
c. de hematopoeza.
84.Provocarea de pertubari ale embrionului si ftului, in urma anti"ioticoterapiei aplicate in cursul
sarcinii, impune evitarea urmtoarelor substane:
a. nitrofuranii;
b. anlituberculoase;
c. vitamine.
85. Efectele alergice pot sa apar dup orice antibiotic si chimioterapie= >u depind de doza, ca
efecte toxice, si sunt favorizate de factorii predispozanli, ca:
a. teren alergic;
b. mediul de viata, habitat;
c. vrsta, contacte anterioare.
86. Gndacii roii de buctrie se numesc:
a. Blatta orientalis;
b. Blatella germanica;
c. Blatta americana.
87. Printre dezinfectantii chimici se numra:
a. carbamatii;
b. permanganatul de potasiu;
c. derivaii fenolului;
88. Meningitele se clasifica in:
a. meningite cu enterobacterii;
b. meningite cu LCR clar;
c. meningite purulente.
i i e n /i s n t a t e p u " l i c ,(
V
'"'^^^^^^P|??"^^
0&64 toile ?3nt # 7
89.Antifungicele au aciune fungistatica, excepional fungicida. Se aplica in tratamentul micozelor locale
sau sistemice:
a. la locul de contact;
b. local;
c. general.
90. Nitrofurnationa este un chimioterapie:
a. urinar;
b. pulmonar;
c. renal.
91. n raport cu condiiile in care se aplica, dezinfectia poate fi;
a. profilactica;
b. in focar;
c. terminala.
92. Depistarea purttorilor de bacili difterici se realizeaz prin controlul bacteriologic al:
a. sputei;
b. exudatului nazal;
c. exudatului faringian.
93. Un bun dezinfectant trebuie sa posede urmtoarele caliti:
a. sa aib capacitate bactericida mare;
b. sa fie neutralizant de substane organice;
c. sa se poat combina cu trihalometanii.
94. Sterilizarea in etuve se realizeaz la temperatura de:
a. 180 C, timp de 1 ora de la atingerea acestei temperaturi;
b. 160 C, timp de 2 ore;
c. 175 C, timp de 1 1/2 ore.
95. Substanele insecticide utilizate in scopul distrugerii vectorilor, dup calea de ptrundere in
organismul artropodelor, pot fi clasificate in :
a. insecticide de ingestie;
b. insecticide de contact;
c. insecticide oragano-clorurate.
96.Esteri ai acidului carbamic utilizai ca insecticide de soc, care produc intoxicaii reversibile, sunt:
a. carbamatii;
b. compuii organoclorurati;
c. compuii organofosforici.
97. Momelile toxice trebuie sa fie preparate din alimentele preferate de roztoarele din biotopul respectiv.
n mod curent se utilizeaz:
a. slnina;
b. zahr;
c. boabe de gru.
98. Vaccinurile preparate din toxine microbiene, detoxificate prin formol si cldura, a cror putere
antigenica este pstrata, constituie:
a. alfatoxinele;
b. vaccinurile corpusculare;
c. anatoxinele.
99. Vaccinul rujeolos utilizat in prezent in tara noastr este un :
a. vaccin viu;
b. vaccin supraatenuat;
c. vaccin subatenuat.
100.Vaccinarea antirujeolica este contraindicata in urmtoarele cazuri:
a. convalesceni de boli transmisibile;
b. alergii respiratorii;
c. afeciuni maligne.
101. Primul loc in imunizrile active artificale ale copilului ii ocupa:
a. vaccinul DT;
b. vaccinul DTP;
c. vaccinul antirujeolic.
102. Vaccinarea antitetanica profilactica la noi in tara este:
a. la cerere;
b. obligatorie;
c. neobligatorie.
103. Serurile imune provin:
a. din anatoxine;
b. din serul sangvin al omului;
c. din serul sangvin al animalelor.
104. Recoltarea sputei se face punnd bolnavul sa tueasc si sa expectoreze sputa propriu-zisa
(nu saliva din gura), care provine din:
a. bronhii;
b. bronhiole;
c. plmni.
105. Masurile care se instituie dup o calamitate naturala au in vedere doua mari categorii de
masuri:
a. medicale;
b. sociale;
c. sanitare.
106. Printre bolile febrile mai puin obinuite se numra:
a. leishmanioza viscerala;
b. febrele hemoragice virale;
c. malaria.
i i e n / i # s n t a t e p u " l i c i i e n /i s n t a t e p u " l i c rt %@7$$$$$$$$$BfA#22B$
107. Erupia si poliartrita epidemica virala transmisa prin tantari poarta numele de:
a. febra Ross River;
b. febra papataci;
c. febra de Colorado.
108. Laptele proaspt muls are proprietatea de a impiedica inmultirea microoranismelor a*unse in
el. Aceasta proprietate dureaz:
a. 3-6 ore, meninut la temperaturi peste 20 de gradg;
b. 12-24 ore, meninut la temperaturi sub 10-12 grade;
c. 24-48 de ore, meninut la temperaturi sub 10 grade.
109. Scopul prelucrrii termice prin pasteurizare este :
a. de a reduce formele vegetative ale germenilor patogeni existeni in lapte.
b. de prelungire timpului de meninere a laptelui in stare proaspta;
c. de a distruge numrul de microorganisme saprofite.
110. Care sunt factorii de care depinde eficacitatea pasteurizarii?
a. gradul de incarcare microbiana a laptelui crud;
b. temperatura la care se face pasteurizarea;
c. starea de curenie a recipientelor in care este ambalat laptele dup pasteurizare=
111. Care microorganisme, prin dezvoltare, produc alterarea produselor lactate?
a. microorganisme cu activitate predominant proteica;
b. microorganisme de fermentaie lactica;
c. microorganisme care provoac fermentaia butirica.
112. Care microorganisme patogene, transmise prin lapte, provin at)t de la om cat si de la animale+
a. salmonella,
b. shigella;
c. stafilococi coagulazo - pozitivi.
113. Epuizarea glucidelor musculare la animalele o"osite si !nfometate inainte de sacrificare influ-
eneaz:
a. dezvoltarea microorganismelor;
b. calitatea crnii;
c. durata de conservare.
114. Refacerea rezervorului de glicogen inainte de sacrificare se face printr# un repaus de:
a. cel puin 8 ore;
b. cel puin 24 ore;
c. cel puin 12 ore.
115. Care este carnea care se altereaz mai repede?
a. carnea de pasare;
b. carnea de peste;
c. camea mamiferelor.
116. Camea si preparatele cu carne constituie un mediu de inmultire pentru salmonelle= 1le sunt
distruse prin:
a. congelare;
b. refrigerare;
c. tratarea la temperaturi de 75- 80 grade.
117 Care dintre urmtoarele alimente, prin inerare( pot produce botulismul?
a. carnaii proaspei;
b. pastrama;
c. conserva de carne.
,,0 Germeni, condiionat patogeni, cauzatori de to:iinfectii alimentare sunt:
a. escherichia coli;
b. salmonella;
c stafilococi enterotoxici;
,,C= Profilaxia trichinelozei se face prin:
a. examen trichinoscopic obligatoriu la toate animalele sacrificate pentru consum;
b. deratizare si mpiedicarea accesului roztoarelor la produsele din carne,
c. carnea rezultata din sacrificri necontrolate va fi refrigerata si apoi introdusa in circuitul ali
mentelor.
120. Oule se pstreaz bine daca sunt:
a. proaspete si neembrionate;
b. splate;
c inute la temperaturi cuprinse intre -1 si 5 grade Celsius.
121. n unitile de alimentaie colectiva nu este interzisa a se folosi:
a. oule de curca;
b. oule de rata;
c. oule de gina.
122. Pasrile sunt frecvent purttoare de :
a. shigella;
b. salmonella;
c. stafilococi coagulazo - pozitivi.
123. Chistul hidactic este produs prin consumarea leumelor si fructelor contaminate din de*ectele
animalelor infectate cu oua embrionate de : . .
a. Taenia echinoccus;
b. Askris lumbricoides;
c. Enterobius vernicularis.
124. Profilaxia imbolnavirilor microbiene, virotice si parazitare transmise prin leume si fructe se
realizeaz prin:
a. impiedicarea rspndirii pe sol si in apa a dejectelor.
b. folosirea apei curgtoare pentru irigare;
c. splarea atenta a legumelor si fructelor inainte de consum sau tratarea termica a acestora=
125. Rolul cel mai important in alterarea legumelor si a fructelor ii au:
a. microorganismele patogene;
b. mucegaiurile;
c. drojdiile.
i g i e n i s n t a t e p u " l i c
126. Alterarea seminelor cerealiere duce la modificri de:
a. culoare;
b. miros;
c. consistenta.
127. Pinea preparata din finurile obinute din cereale alterate este:
a. turtit;
b. neagra;
c. cu gust acru si amar.
128. Paraziii animali care ataca cerealele si leguminoasele uscate :
a. sunt patogeni pentru om;
b. modifica nefavorabil aspectul produselor;
c. grbesc alterarea.
129. Alterarea ciocolatei se face prin:
a. mucegaire;
b. rancezire;
c. fermentare.
130. Prevenirea alterrii grsimilor se realizeaz prin:
a. pstrarea la temperaturi sczute;
b. pstrarea la adpost de lumina directa solara;
c. pstrarea grsimilor pentru refolosire.
131. ndeprtarea zerului din unt se face:
a. pentru a nu modifica coninutul de grsime;
b. pentru a no constitui un mediu prielnic dezvoltrii microorganismelor;
c. pentru a nu modifica gustul.
132. "Boala filanta" a pinii se produce:
a. daca temperatura aluatului in timpul coacerii nu depete 100 grade Celsius;
b. daca este pstrata la cald;
c. daca faina este alterata.
133. Riscurile de imbolnavire prin consum de cereale si leguminoase uscate exista deoarece:
a. constituie medii prielnice pentru multiplicarea sau supravieuirea microorganismelor patogene;
b. constituie medii prielnice pentru multiplicarea sau supravieuirea paraziilor;
c. constituie suport pentru transmiterea indirecta.
134. Principalul proces biochimic care se produce in timpul dospirii pinii este:
a. fermentaia lactica a glucidelor;
b. fermentaia alcoolica a glucidelor;
c. procese enzimatice glicolitice.
135. Pentru a prelungi durata de pstrare cruda a fructelor si legumelor, acestea se aleg si se
aseaza :
a. in incaperi rcoroase;
b. in straturi subiri;
c. in incaperi cu umiditate sczuta.
136. Masurile luate pentru evitarea intoxicaiilor acute sau cronice, precum si impregnarea organ
ismului cu substane pesticide folosite in legumicultura, viticultura si pomicultura sunt:
a. avertizarea populaiei cnd se fac astfel de tratri;
b. intre ultima tratare si recoltare sa existe interval suficient de mare pentru ca prin factorii natu
rali sa se produc degradarea sau indepartarea reziduurilor;
c. splarea cu grija .
137. n ce stare este distribuita carnea la unitile consumatoare+
a. dup ce s-a zvantat la suprafaa;
b. congelata;
c. refrigerata.
*
138. Eliminarea sngelui din esuturi, dup sacrificare, se face pentru ca:
a. prezenta acestuia schimba culoarea crnii;
b. prezenta acestuia schimba gustul crnii;
c. favorizeaz dezvoltarea microorganismelor.
139. Sacrificarea animalelor trebuie fcuta cu multa grija deoarece se poate produce contaminarea
masiva a crnii prin:
a. jupuire;
b. tranare;
c. eviscerare.
140. Depozitarea temporara a deeurilor alimentare se face:
a. in containere deschise;
b. in containere inchise ermetic;
c. in containere meninute in stare buna de funcionare si sa permit cu uurina igienizarea si
dezinfecta.
141. Spatiile pentru colectarea si depozitarea temporara a deeurilor alimentare trebuie sa fie
proiectate si administrate astfel:
a. sa poat fi meninute curate;
b. sa fie amplasate la o distanta de 10 m de spatiile alimentare;
c. sa fie protejate impotriva contaminrii echipamentelor si a spatiilor alimentare.
142. Recipientele sau containerele din vehicule, care au fost utilizate pentru transportul unor ali
mente diferite, trebuie sa fie riguros igienizate: .,:*!.-u-."'u
a. periodic;
b. la sfritul fiecrei zile;
c. intre doua transporturi.
143. Recipientele din vehicule si/sau containerele utilizate la transportul alimentelor trebuie sa fie
dotate, dup caz cu:
a. instalaii necesare meninerii acestora la temperaturile recomandate si inscrise pe eticheta sau
documentul de insotire;
b. sa fie marcate vizibil si lizibil in limba romana sau in una sau mai multe limbi comunitare pen
tru a se arata ca sunt utilizate pentru transportul frigorific;
c. sa fie dotate cu sistem de monitorizare a temperaturii.
i i e n /i s n t a t e p u " l i c
144. Ptrunderea vehiculelor cu traciune animala, in zona de comercializare a pasrilor si ani
malelor vii din pieele agroalimenlare, este permisa cu condiia sa li se asigure o zona imperme-
abilizata, cu posibiliti de splare, la o distanta de:
a. cel puin 10 m de locuine sau alte locuri de vnzare;
b. cel puin 50 m de locuine sau de alte locuri de vnzare;
c. cel puin 20 m de locuine sau de alte locuri de vnzare.
145. Zonele prevzute pentru comercializarea animalelor si a pasrilor vii din pieele agroalimenta-
re trebuie sa fie amenajate si dotate astfel:
a. sa fie asigurata o sursa de apa rece;
b. sa fie marcate corespunztor;
c. sa existe pubele pentru colectarea deeurilor si a dejeciilor.
146. Comercializarea legumelor si a fructelor in vrac, in pieele agroalimenlare, trebuie sa se fac
in :
a. lzi,
b. saci;
c. navete.
147. Comercializarea laptelui si a produselor lactate din pieele agroalimentare trebuie sa fie fcu
ta in locuri special amenajate :
a. cu mese acoperite cu materiale impermeabile;
b. prevzute cu vitrine frigorifice;
c. cu mese acoperite cu material uor lavabil.
148. Productorii care comercializeaz lapte si derivate de lapte in pieele agroalimentare trebuie
sa aib:
a. dovada efecturii controlului sanitar-veterinar;
b. carnetul de productor;
c. carnetul de sntate intocmit in conformitate cu reglementrile Ministerului Sntii.
149. Locul de comercializare a petelui proaspt din pieele agroalimentare trebuie sa indeplineas-
ca urmtoarele:
a. sa aib amenajat un spaiu separat cu paviment din material impermeabil si uor lavabil, pre
vzut cu sifon de pardoseala;
b. sa asigure pstrarea petelui in dulapuri frigorifice, acoperit cu bucati de gheata;
c. sa fie asigurat echipamentul de protecie pentru vnztori.
150. Locul de comercializare a crnii crude si a produselor de mcelrie din pieele agroalimenta
re trebuie sa indeplineasca urmtoarele condiii:
a. sa aib racord la apa rece si calda curenta;
b. sa aib pereii impermeabilizati pana la inaltime de 1,60 m.;
c. sa aib dotare cu butuci pentru tranare, splai si dezinfectai dup incetarea activitii.
151. Administraia pieelor trebuie sa asigure:
a. funcionarea in bune condiii a instalaiilor de apa curenta si canalizare;
b. ndeprtarea deeurilor solide din zona pieei, cel puin o data la 48 ore;
c. combaterea si distrugerea insectelor si a roztoarelor.
^g^SSMSSSSS^. i g i e n i s n t a t e p u b l i c '
152. Mesele de prezentare si de comercializare ale produselor alimentare amplasate in exteriorul
cldirilor trebuie :
a. sa fie fabricate din beton scrivisit, mozaic;
b. sa fie fabricate din materiale care permit igienizarea corecta;
c. sa aib acoperiul care sa nu depeasc marginile meselor.
153. Chiocurile si rulotele de desfacere ale alimentelor din pieele agroalimentare trebuie sa fie
dotate cu:
a. chiuvete si sifoane de scurgere;
b. dulapuri sau vestiare pentru imbracamintea de protecie si pentru cea individuala;
c. dulapuri pentru materialele necesare ntreinerii cureniei.
154. Pieele agroalimentare din localitile care dispun de relele publice de apa si canalizare tre
buie sa fie prevzute cu :
a. chiocuri, barci sau pavilioane compartimentate;
b. bazine compartimentate pentru splarea legumelor si a fructelor;
c. grtare sau suprafee din lemn cu o inaltime de 5 - 10 cm de la sol, pentru depozitarea ali
mentelor.
155. Administraia pieelor agroalimentare trebuie sa asigure prin angajaii ei:
a. intretinerea cureniei;
b. evacuarea recipientelor cu deeuri, pe msura umplerii lor;
c. depozitarea recipientelor cu deeuri, in spatiile de colectare a gunoaielor pierii.
156. Apa nepotabila, dirijata prin sisteme separate, uor identificabile, si prin care sa evite ptrun
derea in circuitul de apa potabila, poate fi utilizata pentru:
a. producerea aburului;
b. refrigerare; ,
c. transformarea in gheata.
157. Echipamentul de protecie sanitara a alimentelor trebuie sa indeplineasca urmtoarele condi
ii:
a. sa acopere imbracamintea si parul capului;
b. sa fie impermeabil;
c. sa fie confecionat din material alb sau de culoare deschisa.
158. Sala de mese a unitilor de alimentaie publica si colectiva va avea un loc la masa de:
a. minim 2,2 mp ;
b. minim 1,2 mp;
c. minim 1,5 mp.
159. n unitile de alimentaie publica cu un singur spaiu de producie - buctrie in care se real
izeaz prepararea, fierberea si coacerea alimentelor, se vor amenaja spatii separate pentru:
a. curarea produselor agroalimentare;
b. splarea veselei;
c. pstrarea veselei curate pentru masa, separat de vesela de buctrie.
160. Nu este necesar grup sanitar separat pentru consumatori si salariai in unitile de alimentaie
publica (patiserie, baruri de zi) daca are pana la:
a. 5 angajai;
i g i e n i s n t a t e p u b l i c a | "%,t"ij.^^^^^^^^^S^^B^y
0S64 ts - pe n t r u oiffltn! f c o n e u s u
b. 3 angajai;
c. 4 angajai.
161. Spaiul pentru prepararea crnii crude (tranare, tocare, etc.) din unitile de alimentaie pub
lica si colectiva va fi dotat cu:
a. butuc;
b. bazine racordate la reeaua de apa calda, rece si canalizare;
c. spatii frigorifice.
162. n unitile de alimentaie publica si colectiva, preparatele culinare finite vor fi pstrate( pana
la servirea lor de ctre consumator, la o temperatura de:
o
a. maxim 80 C (mncruri calde), maxim 5 C (preparate reci);
b. maxim 60C (mncruri calde), maxim 10 C (preparate reci);
c. minim 60 C (mncruri calde, maxim 8 C (preparate reci).
163. Pstrarea probelor de alimente se face timp de:
a. 24 ore;
b. 48 ore;
c. 36 ore.
164. Nu este permisa pstrarea in contact cu gheata a urmtoarelor alimente:
a. carnea;
b. pestele;
c. fructele si legumele.
165. Care este suprafaa minima pentru amena*area unui raion de p)ine+
a. 5 mp;
b.lOmp;
c. 15 mp.
166. Desfacerea oualor se face la temperatura
a. ma!im 1" #rade $;
b. maxim 14 grade C;
c. maxim 10 grade C.
167. Care sunt unitile care trebuie situate la o distanta de cel puin ,-- m fata de punctele fi:e de
desfacere stradala (chiocuri, tonete)?
a. wc-uri publice;
b. abatoare;
c. fabrici de prelucrare a pieilor crude.
168. Condiiile de desfacere a produselor de patiserie, de panificaie, in vitrine mobile sunt:
a. sa funcioneze in vecintatea unitii alimentare de la care se aprovizioneaz la maxim 50 m
b. sa fie ambalate conform cerinelor sanitare pentru a asigura protecia mpotriva prafului si a
mutelor;
c. sa fie aprovizionate cu preparate proaspete pentru o durata de cel mult 4 ore=
169. Buturile imbuteliate se pot raci prin scufundare in apa cu gheata numai daca:
a. stau vertical, chiar daca sunt inchise ermetic;
b. stau nclinate sau vertical, daca sunt inchise ermetic;
c. gatul sticlei depete nivelul apei cu cel puin 10 cm.
170. n scopul prevenirii bolilor prin nerespectarea normelor de igiena, in unitile care produc(
prepara, transporta si desfac alimente, inspectorii sanitari vor efectua teste de salubritate:
a. prin sondaj;
b. la cererea unitii;
c. periodic.
171. Controlul medical periodic, pentru persoanele care lucreaz in sectorul alimentar, va consta in:
a. triaj epidemiologie - zilnic;
b. examen clinic general, examen pulmonar R.P.A., examen parazitoloic - anual;
c. examen coprobacteriologic - anual (semestrul ).
172. Examenul medical, la angajarea in sectorul alimentar, consta in:
a. conform datelor din dosarul medical;
b. examen coproparazitologic si coprobacteriologic;
c. examenul tegumentelor.
173. Beta-ionona cu o catena laterala se gsete numai in alimente de origine animala( oranismul
le poate forma din caroteni, vitamina A se prezint sub 2 forme:
a. retinol si dehidroretinol;
b. vitamina A1 si vitamina A2;
c. retinol si axeroftol.
174. Retinolul se gsete numai in alimente de oriine:
a. vegetala;
b. organica;
c. animala.
175. nsuficienta vitaminei D la aduli poate produce:
a. osteomalacie;
b. osteoporoza;
c. rahitism.
176. Cantiti mari de vitamina D naturala se gsesc in:
a. ficatul unor peti;
b. glbenu de ou si margarina vitaminizata;
c. frica, smntn.
177. Vitamina E, pe langa denumirea de "vitamina antisterilitatiiA( mai poarta si denumirea de:
a. vitamina antidistrofica;
b. fitochinona;
c. vitamina hepatoprotectoare.
178. Carena de vitamina K se poate realiza pe mai multe cai:
a. cale di#esti%a;
b. aport alimentar redus;
c. diminuarea florei microbiene intestinale.
179. Aneurina este denumirea vitaminei:
a. B1;
b. &2;
$. &6.
180. Modificarea troficitatii buzelor (cheiloza) este semnul cel mai comunn carena de vitamina:
a. &2;
b. B1;
c. B6.
181. Vitamina B6, derivat piridinic, se prezint sub trei lorme:
a. piridoxina, piridoxal;
b. piridoxamina:
c. piridoxina, peridoxal.
182. Vitamina PP, denumita si vitamina B3, se gsete sub doua forme in alimente:
a. acid nicotic (niacina);
b triptolan; c.
niacinamida.
183. Anemia megaloblastica, sindromul major in carena vitaminei B12, este insotit si de:
a. eritropenie;
b. leucopenie:
c. trombopenie.
184. Din complexul vitaminelor B mai fac parte:
a. biotina;
b. acidul pantotenic;
c. aciul ascorbic.
185. Cele doua procedee de obinere a branzeturilor prin inchegarea laptelui si separarea coaului
de zer sunt:
a. cu cazeina;
b. cu ajutorul microorganismelor de fermentaie lactica;
c. cu labferment.
186. O buna sursa de vitamine hidrosolubile si liposolubile o constituie:
a. laptele:
b. smntn;
c. branzeturile.
187. Care din urmtoarele constituie microorganisme patogene transmise prin produse lactate+
a. salmonelele;
b. brucelele;
c. mucegaiurile.
188. Procedeul obligatoriu, cu rol important in igienizarea laptelui, care consta in !nclzirea acestu
ia la temperaturi ce variaz intre 65 si 85 C, poarta numele de:
a. sterilizare;
b. fierbere;
c. pasturizare
189. Dup forma in care se utilizeaz materia prima, mezelurile se pot imparti in doua su"rupe
principale:
a. mezeluri din carne netocata;
^&ttaJWt-s~~
!
*ig "*-*&- ^'*- t i a i e'n a si s n t a t e p u " l i c
b. sangerete;
* c. mezeluri cu carne tocata.
190. Ficatul si carnea petelui gras constituie o buna sursa de vitamine liposolu"ile:
; a. retinol si colecalciferol;
| b.Asi D;
c. riboflavina si piridoxina.
i 191. ntr-o alimentaie echilibrata, raia medie zilnica de carne si peste este de:
| a. 150-200 g pentru adolesceni si aduli in cmpul muncii;
b. 150-200 g pentru persoane in vrsta;
c. 150-200 g pentru femei, in perioada maternitii.
192. Ca microorganisme patogene transmise prin carne si peste se numra
a. antraxul;
: b. botulismul;
" c. bruceloza.
193. Taenia solium si taenia sainata sunt helminti trasmisi prin:
a. carne;
b. lapte;
c. peste.
194. Substane cu efect methemolo"inizant utilizate din neli*enta sau ne/tiina in cantiti mari in
prepararea mezelurilor:
a. azotai de sodiu;
b. azotiti de potasiu;
c. azotiti ds sodiu.
195. Principala sursa de vitamina C o constituie:
a. seminele;
b. fructele;
c. legumele.
196. Dintre fructele si legumele cu un coninut in glucide intre ,D(,#E- F se numra:
; a. alune, arahide;
! b. ciree, pere, struguri; ' -
c. nuci.
, 197. Parazitozele transmise prin legume si fructe pot fi:
| a. nematode;
b. Esch. Coli;
c. cestode.
198. Tratamentul termic aplicat in cazul coacerii pinii distruge drojdiile, muceaiurile si formele
t vegetative ale bacteriilor existente in aluat, rmnnd viabili numai sporii acestora( ca de e:emplu:
a. sporii bacteriilor aerobe, B. subtilis;
b. sporii bacteriilor aerobe, B. cereus;
c. sporii bacteriilor aerobe, B. mezenter.
i i e n / i s ) n t a t e p u " l i c ! - -" _ --s - , -^^iSS^J
1
199. Pinea alba, datorita debarasrii de excesul de fitati, va fi preferata pentru grupele de popu
laie la care necesarul de calciu este mare, cum ar fi:
a. in gastrite, ulcere, colite si enterocolite;
b. la copii, femei, in perioada maternitii;
c. la persoane expuse radiaiilor.
200. n cereale si leguminoase se mai pot dezvolta mucegaiuri toxigene de genurile:
a. Coladosporium;
b. Shigella;
c. Fusarium.
201. n afara de metale, metaloizi si alte produse toxice sau cancerigene eliminate in mediul
ambiant de intreprinderile industriale si de marile aglomeraii urbane, legumele si fructele pot fi con
taminate cu pesticide din clasa:
a. organo-fosforice;
b. profilaxie veterinara;
c. carbamice.
202. Dintre coloranii sintetici admii in tara noastr in fabricarea produselor zaharoase fac parte:
a. acidul tartic;
b. amarantul;
c. tartrazina.
203. Aerul pur este un amestec de gaze formate din:
a. azot (78-79%), oxigen (20-21%); bioxid de carbon (0,03-0,04%);
b. oxigen (68-69%); azot (20-21%); vapori de apa, pulberi, bacterii, fungi, etc;
c. azot (78-79%); gaze rare, vapori de apa.
i
204. Sindroamele rezultate in urma creterii importante a presiunii sunt:
a. euforia;
b. de decompresiune;
c. de compresiune.
205.Scaderea presiunii atmosferice duce la:
a. descompunerea substanelor organice;
b. scderea presiunii pariale a 02;
c. hipoxie. ,-"
206.Este bine cunoscuta aciunea C02 ca excitant al centrului respirator. La concentraii de 9-10% apare
iipotimia, iar la peste 16% se produce paralizia centrilor respiratorii, la:
a. 6-8% cefalee, vertij, greaa, voma, adinamie, somnolenta;
b. 5-8% inapetenta, slbiciune, voma;
c. 4-5% apare dispneea, creste TA, senzaii de constricie toracica.
207. Poluanii aflai dispersai in aer sub forma de particule solide sau lichide:
a. suspensii din aer;
b. vapori poluani;
c. aerosoli.
208. Aciunea produsa de pulberi fotosensibilizante ca antracenul, acridina, smoala, parafina, poar
ta denumirea de:
a. aciune alergica;
b. aciune iritanta;
c. aciune fotodinamica.
209. Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica in:
a. surse artificiale si naturale;
b. surse artificiale si antropogene;
c. surse naturale si radioactive.
210. Dintre factorii care contribuie la o autopurificarea eficienta a aerului se menioneaz:
a. metalurgia neferoasa;
b. benzina;
c. factorii meteorologici.
211. Din categoria poluanilor iritani fac parte:
a. substane oxidante, C2, N02, etc;
b. Pb, Cd, Hg;
c. N02, NH3, suspensii, etc.
212. Plumbul este un poluant ubicuitar provenind din aer, putnd ajunge in organismul uman odat
cu:
a. alimentele;
b. apa;
c. aerul.
213. Fluorul, in aer, se gsete sub forma:
a. de suspensii;
b. lichida;
c. gazoasa.
214. Gua endemica sau distrofia endemica tireopata este o afeciune cu extindere in masa, a crei
importanta consta in:
a. complicaiile nervoase si endocrine pe care le poate avea;
b. numrul mare de cazuri;
c. mortalitatea ridicata.
215. Nevoia de iod a organismului uman este de:
a. 10 mg pe kg;
b. 0.1 mg pe kg;
c. 1 mg pe kg.
216. Factorii incriminai in etiopatogenia cariei dentare pot fi:
a. absenta radiaiilor ultraviolete;
b. diverse traume fizice;
c. diverse traume psihice.
i g i e n i s n t a t e p u b l i c . ^ Fi--- ,. %^ / ^jjpSljS
8864 t e s t e p e n t r u l.l.inl fi c o n c u r s u r i
217. Flouroza endemica se localizeaz la nivelul dinilor( su" forma de flouroza demara( si apare la
concentraii de fluor de peste:
a. 0,15-1,5 mg/dm3;
b. 1,5-2,5 mg/dm3;
c. 1,5-2,0 mg/dm3.
218. Arsenul se poate gsi uneori in concentraii crescute in apele naturale provenind din sol=
Poluarea apelor cu arsen se realizeaz prin:
a. agricultura (peslicide);
b. florurare;
c. industrie.
219. Pesticidele in apa produc efecte:
a. teratogene; '
b. acute;
c. cronice.
220. Printre etapele de tratare ale apei se numra:
a. coagularea, filtrarea, dezinfectia;
b. mineralizarea, dezactivarea, neutralizarea reziduurilor solide;
c. demineralizarea, mineralizarea, dezactivarea.
221. odul poate servi ca dezinfectant pentru izvoare si fntni sub forma de:
a. tinctura de iod 2%:
b. bromura de potasiu;
c. triiodura de potasiu.
222.Pentru dezinfectarea fntnii trebuie sa se cunoasc exact cantitatea de apa din f)nt)na sau
' volumul de apa ce urmeaz a fi dezinfectai. Dezinfectarea se realizeaz cu su"stane:
a. piretrine;
b. halogene;
c. clorigene. ;
223. Controlul flourizSrii consta in:
a. cunoaterea coninutului in fluor a apei fluorizate si distribuite populaiei (0,8-1,2 mg/dm3);
b. cunoaterea coninutului in fluor a substanei folosite pentru fluorizare;
C. cunoaterea cantitii de fluorosilicat de sodiu si acid fluorosiiicic.
224. Cu cat porozitatea unui sol este mai mare, cu att reinerea apei in porii solului este mai mare.
Apa din sol se gsete aezata in straturi succesive denumite 'zonele lui Hoffman". Dintre acestea
fac parte:
a. zona de evaporare, de filtrare, capilaritate;
b. zona de filtrare, stratul impermeabil;
c. zona superficiala.
225. Calitatea solului de a retine in porii sai diferite impuriti care ii str"at( acestea fiind purtate
att de aer cat si de apa, se numete:
a. capilaritate;
b. permeabilitate pentru aer si apa;
c. selectivitate.
I&$8$Ufe$r$A$ iien /i sntate#
pu"lica
BB64 tesle p e n t r u e>umane i c on c ui i j
226. Temperatura solului cresle pentru fiecare 35 m adncime cu:
a. 1 C;
b. 0.1 C;
c. 1 atm.
227. Din punctul de vedere al provenienei si al modului de transmitere, germenii patogeni din sol
pot fi impartiti in:
a. patogeni excretati de om si transmii prin intermediul solului, contaminare om-sol- om;
b. patogeni excretati de om si transmii prin intermediul apei si aerului, contaminare om-apa, aer-
sol;
c. germeni patogeni ai animalelor si transmii prin intermediul solului, contaminare animal-sol-
om.
228. Care dintre urmtoarele tipuri constituie variante de poluare chimica a solului?
a. poluare organica;
b. poluare menajera;
c. poluare industriala.
229. ndicatorii folosii in prezent pentru depistarea radului de poluare a solului pot fi impartiti in:
a. indicatori reziduali;
b. indicatori chimici;
c. indicatori biologici.
230. Neutralizarea reziduurilor cuprind operaia prin care se inlatura complet nocivitile prezentate
de acestea. n prezent se cunosc mai multe metode de neutralizare si anume:
a. camerele bioterme;
b. incinerarea reziduurilor;
c. deversarea in apele rurilor.
231.Apele reziduale au o importanta sanitara multipla din punct de vedere:
!;
a. epidemiologie;
b. social;
c. ecologic, economic.
232. Pentru calculul deversrii (C<= D X N), trebuie cunoscute:
a. debilul apelor reziduale;
b. compoziia apelor reziduale;
c. folosina apei de suprafaa.
233. Presupunem ca avem o apa de suprafaa de cateoria I cu un de"it de ,-- mGHsec= &i o apa
reziduala cu un debit de 10 m3/sec si o incarcare "acteriana de ,=---=--- "ac= coliHdmG atunci C
= (100:10)x100.000=1.000.000. n consecina:
a. apa reziduala se poate deversa;
b. calculul nu este corect;
c. apa reziduala nu se poate deversa.
234. Poluarea produsa de procesele de com"ustie in surse staionare reprezint risc ma*or pentru
sntatea umana prin efectul:
a. iritant;
b. cancerigen;
c. asfixiant.
i i e n i s n t a t e p u " l i c %t ^ i^^^^^^^^55^^
B S 6 t es o pe nt r u (ornant 7 c o n c u r s u r i
235. Efectele care apar dup expuneri de scurta durata datorate concentraiilor ridicate de poluan
i iritani sunt:
a. intoxicaii acute;
b. alergie;
c. agravarea bronitei acute.
236. Principalele masuri pentru prevenirea si combaterea contaminrii aerului cu germeni patogeni
sunt:
a. ventilaia;
b. folosirea echipamentului de protecie (in special masca);
c. dezinfectia aerului.
237. Nevoia de apa pe 24 de ore a unui adult este de:
a. 2'5 (;
b. 2 ;
c. 1,5 1.
238. Principalele caractere ale epidemiilor hidrice sunt:
a. caracterul exploziv si durata mare de timp pana la incetarea epidemiei;
b. suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa a populaiei din aceeai sursa.
c. afectarea persoanelor receptive care consuma apa indiferent de vrsta, sex, etc.
239. Leptospiroza este o boala infectioasa cu poarta de intrare:
a. respiratorie;
b. digestiva;
c. tegument si mucoase.
240, Care este considerat cel mai superior sistem de aprovizionare cu apa al populaiei?
a. sistemul central;
b. sistemul local;
c. sistemul individual.
241. Pentru a fi corespunztoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfectie a apei trebuie
sa indeplineasca urmtoarele condiii:
a. sa nu modifice calitile apei;
b. sa fie eficienta indiferent de costuri;
c. sa fie uor de manipulat pentru personalul care efectueaz dezinfectia.
242. Care sunt germenii cu forme de rezistenta in mediul extern si care constituie problema cea mai
importanta in cadrul polurii biologice a solului?
a. bacilul antracis;
b. ibrionul holeric;
c. bacilul tetanic.
243. Poluarea cu pesticide reprezint una din cele mai importante probleme de sntate. Pentru
evitarea acestei situaii se recomanda utilizarea pesticidelor astfel:
a. folosirea de cantiti strict necesare;
b. alternarea in timp a diverselor substane;
c. evitarea substanelor biodegradabile.
244. Care este timpul de contact intre apa si su"stana dezinfectanta in cadrul procesului de tratare
a apei?
a. minim 15 minute;
b. minim 10 minute,
c. cel puin 30 minute.
245. Eficienta procesului de dezinfectie a apei pota"ile tre"uie sa fie:
a. 99%;
b. 99,5%;
c. 99,9%.
246. Adposturile pentru cre/terea animalelor in curile persoanelor particulare( de cel mult D
capete porcine si 5 capete "ovine( tre"uie amplasate fata de cea mai apropiata locuina( la o dis
tanta de:
a. cel puin 20 m;
b. cel puin 10 m;
c. cel puin 15 m.
247. Care sunt normele de igiena care trebuie respectate la amplasarea si construirea unei f)nt)ni+
a. sa fie protejata de orice sursa de poluare;
b. adncimea stratului de apa sa fie de cel mult 4 m;
c. pereii sa fie prevzui cu ghizduri.
248. Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectai la proiectarea si e:ecuia locuinelor sunt:
a. suprafaa minima a unei camere = 10 m;
b. suprafaa minima a buctriei = 5 m;
c. inaltimea sub plafon = 2,5 m.
4
249.Cantitatea minima de apa necesara acoperirii necesarului fizioloic( iienei individuale si pre#
tirii hranei, pentru o zi, este:
a. 1)) 1;
b. 5) (;
c. *) (.
250. Amplasarea cldirilor destinate locuinelor trebuie sa se fac la o distanta fata de celelalte cldiri:
a. mai mare dect cea mai inalta cldire;
b. la o distanta egala cu cea mai inalta cldire;
c. 10 m.
251.Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a unoaielor mena*ere se vor
amenaja:
a. la o distanta minim 15 m de ferestrele locuinei;
b. la o distanta minim 5 m de ferestrele locuinei;
c. la o distanta minim 10 m de locuina.
252. ndeprtarea apelor uzate menajere se face:
a. prin reea de canalizare a apelor uzate;
b. fose septice, vidanjabile, amplasate la cel puin 20 m fata de cea mai apropiata locuina;
c. canale deschise, in cazul in care locuinele nu sunt dotate cu reea de canalizare.
253. Schimbarea lenjeriei de pat in unitile de cazare se va face:
a. dup fiecare persoana care prsete unitatea;
b. la maximum 7 zile daca este folosita de aceeai persoana;
c. la maximum 3 zile daca este folosita de aceeai persoana.
254. Ce trebuie sa conin registrele de evidenta a unitilor care au in dotare bazine de not
acoperite sau descoperite;
a. Qvidgnta clorului rezidual liber;
b. evidenta schimbrii apei din bazin;
c. evidenta calitii apei.
255. Care este periodicitatea dezinsectiei in unitile prestatoare de servicii pentru populaie?
a. nu mai mare de 2 luni;
b. nu mai mare de 3 luni;
c. nu mai mare de 6 luni.
256. La stabilirea amplasamentelor cldirilor de locuit se va preciza si amplasarea urmtoarelor
dotri tehnico-edilitare:
a. platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer la o
distanta de minimum 5 m de ferestrele locuinelor:
b. spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor situate la minimum 5 m de fere
strele locuinelor;
c. zone verzi de folosina generala, minim 2 - 2,2 m2 teren/locuitor.
257. n zonele de odihna si recreere se interzice amplasarea:
a. unitilor zootehnice;
b. unitilor de alimentaie publica;
c. unitilor de transporturi. ' t
258. n cadrul amenajrii si dotrii zonelor destinate odihnei si recreerii trebuie sa se asigure:
a. instalaii de alimentare cu apa si canalizare;
b. WC-uri publice si locuri pentru colectarea deeurilor;
c. spatii de acces si parcare a autovehiculelor.
259. Unitile care necesita protecie speciala (spitale, grdinie, scoli, etc) se vor amplasa in asa
fel incat sa li se asigure o zona de protecie de minimum 50 m fata de:
a. locuine;
b. zone urbane aglomerate;
o de zonele de acces a autovehiculelor.
260. Sursele de apa de profunzime (izvoare captate) sau foraje folosite pentru aprovizionarea cu
apa a locuinelor trebuie sa indeplineasca urmtoarele condiii:
a. sa fie protejate contra siroirilor de ape;
b. zona de extracie sa fie accesibila populaiei pentru aprovizionarea cu apa;
c. sa fie prevzuta cu panta de scurgere.
261. Ce cantitate de substana clorigena 25% activa este necesara pentru a obine un clor rezidual
liber de 0,5mg/l la 1m3 de apa:?
a. 10g substana clorigena;
b. 2g substana clorigena;
c. 20g substana clorigena.
?'^lMi^S
f
S^"~ ^fe^t ' '
i
9 '
s n
?' s n t a t e p u b l i c
B0I iesle peni u uintni si c o n c u r s u r i
262. Grupurile sanitare comune, ale unitilor de folosina publica, vor fi dotate pentru tergerea sau
uscarea minilor cu:
a. uscafoare cu aer cald;
b. prosoape textile;
c. prosoape din hrtie de unica folosina.
263. n funcie de cubaj si ventilaie volumul minim de aer asigurat pentru slile unitilor de cultura
va fi:
a. 2)m
3
+om+,;
b. 30m
3
/om/h;
c. 50m
3
/om/h.
264. n incaperile de dormit din colectivitile temporare trebuie sa se asigure o suprafaa minima
si un volum minim de:
a. 10m2 si 27m3 pentru camerele cu 1 pat ;
b. 16m2 si 45m3 pentru camerele cu 2 paturi ;
c. 20m2 si 54m3 pentru camerele cu 3 paturi.
265. Materialul moale folosit de clienii unitilor de cazare se colecteaz si va fi dezinfectat in
cursul procesului de splare automata, prin supunere:
a. timp de 10 minute la 650C ;
b. timp de 5 minute la 70 - 750C ;
c. timp de 1 minut la 77 - 820C .
266. Apa din zonele natural amenajate pentru inot este buna sau accesabila pentru imbaiere daca:
a. 50% din probele recoltate lunar (nu mai puin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 de
germeni / 100ml apa ;
b. 90% din probele recoltate lunar (nu mai puiin de 10 probe) coliformii fecali sunt intre 100 -
1000 de germeni / 100ml apa ;
c. peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai puin de 10 probe) coliformii fecali sunt peste
1000 de germeni / 100ml apa ,
267.Apa de imbaiere a bazinelor de inot trebuie sa aib o temperatura de:
a. 2) - 22)$ ;
b. 22 - 24)$ ;
c. 2) - 26)$ .
268. Care din urmtorii factori meteorologici impiedica autopurificarea aerului:?
a. inversia termica ;
b. calmul atmosferic ;
c. precipitaiile atmosferice .
269. Poluanii iritani sunt reprezentai de:
a. SO2 (bioxid de sulf) ;
b. CO2 (bioxid de carbon) ;
c. NO2 (bioxid de azot) .
270. Excesul de sruri minerale poate produce modificarea gustului apei, astfel:
i g i e n i s n t a t e p u b l i c Sj .-j 'JtifMi'ff&SSM^P!^^^^^^^^^^^
0B62 e s t e p n i r u e x e m e n e |l c o n c u r u 11
a. excesul de calciu, un gust slciu;
b. excesul de cloruri, un gust srat;
c. excesul de magneziu, un gust acrior.
271. Att gustul cat si mirosul se exprima in grade. Pentru a fi potabila, apa nu trebuie sa depeasc:
a. 3 grade ;
b. 2 grade ;
c. 5 grade .
272.mportanta substanelor insolubile in apa care produc turbiditatea apei consta in:
a. aspectul neplcut imprimat apei ;
b. gustul neplcut imprimat apei ;
c. faptul ca pot constitui suport pentru microorganisme .
273. Substanele indezirabile sunt substane care prin prezenta lor in apa:
a. modifica caracterele organoleptice ale apei ;
b. au efecte nocive ;
c. favorizeaz dezvoltarea microorganismelor .
274. Permeabilitatea pentru apa a solului este determinata de:
a. mrimea porilor;
b. volumul total al porilor;
c. capacitatea solului de a permite apei subterane sa se ridice prin porii sai ctre straturile super
ficiale .
275. Pericolul reprezentat de reziduurile solide este mare si este dat de:
a. coninutul bogat de germeni patogeni; ,
b. constituie adpost si mediu de dezvoltare pentru roztoare si insecte ;
c. cantitile sunt in continua cretere .
276.Examenul medical la angajare pentru personalul din sectorul de salubritate si ecarisaj consta in:
a. conform datelor din dosarul medical;
b. examenul tegumentelor;
c. examenul coproparazitologic.
277. Controlul medical periodic pentru personalul din sectorul de salubritate este compus din:
a. examen clinic general -anual;
b. examen pulmonar R.P.A. -anual;
c. examen coproparazitologic -trimestrial.
278. n ce consta controlul medical periodic pentru persoanele care lucreaz in sectorul
aprovizionare cu apa potabila?
a. examen clinic general - anual;
b. examen pulmonar R.P.A. -anual;
c. examen coproparazitologic - semestrial.
279. Examenul medical la angajare pentru persoanele din unitile de coafura, frizerie si cosmeti
ca, pe langa datele din dosarul medical, este compus din:
^^^Pl^^^^^^^V%-_ ,.>* i g i e n i s n t a t e p u b l i c
a. examenul tegumentelor;
b. test pentru depistarea Ag. HBs, anticorpilor HCV si a infeciei cu virusul HV;
c. examen coproparazitologic.
280. Controlul medical periodic pentru personalul care asigura intretinerea cureniei in unitile de cazare
colectiva consta in:
a. examen clinic general -semestrial;
b. examen pulmonar R.P.A. -anual;
c. examen V.D.R.L. - anual .
281.Controlul medical periodic pentru personalul care lucreaz la bai, spltorii publice si piscine consta in:
a. examen clinic general, examen pulmonar R.P.A. -anual;
b. examen coprobacteriologic - semestrial (trimestrul si );
c. reacia serologica pentru lues - semestrial.
282.Pentru zona noastr climatica, orientarea cea mai buna a locuinei, fata de punctele cardinale,
te: 0M
a. sudica; H-i-S
b. vestica;
c. sud - vestica.
283.Ca urmare a expunerii organismului unei ambiante termice sczute la nivelul diferitelor aparate si
sisteme se produce:
a. creterea frecventei si amplitudinii respiratorii cu meninerea unui consum crescut de oxigen
b. creterea temperaturii arteriale ;
c. creterea cantitii de urina si a frecventei mictiunilor.
284. La baza vicierii aerului din incaperile de locuit sta procesul respirator care produce:
a. scderea concentraiei de Oj si creterea concentraiei de C02;
b. creterea temperaturii aerului;
c. scderea umiditii aerului .
285. Care din urmtoarele uniti sunt autorizate de ctre DSP pe baza declaraiei pe proprie
rspundere?
a. cabinetele medicale individuale, cabinetele medicale asociate sau grupate care acorda asis
tenta medicala primara;
b. tonete, tarabe, puncte comerciale cu suprafaa utila mai mica de 10 m2;
c. mijloace de transport ale produselor alimentare .
286. La care din urmtoarele uniti autorizaia sanitara se vizeaz anual?
a. uniti de alimentaie publica;
b. uniti de alimentaie colectiva din unitile publice sau private de invatamant;
c. servicii publice de aprovizionare cu apa .
287. Suprafaa minima pentru un cabinet de consultaii este^
a= ,- m
E
.
b. 14 m
2
;
c. 15 m
2
.
i g i e n - * i s n t a t e p u b l i c jMftllliiiliffiliiiiB^^^^^
6 8 6 4 t e s t e p e n t r u e x a m s n e fi c o n c u r s u r i
288. Amenajarea unui cabinet pentru vaccinri, altul dec)t sala de tratamente( esle necesar in cazul
cabinetelor medicale asociate sau grupate cu:
a. 2 sau mai muli medici;
b. 3 sau mai muli medici ,
c. 4 sau mai muli medici .
289. Sala de tratamente va fi dotata cu chiuveta racordata la apa calda si rece si va avea o suprafa
a minima de:
a. 10 m
2
;
b. 16 m
2
;
c. 20 m
2
.
290. Amplasarea cldirilor destinate locuinelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de
minim:
a. 1 1 ora zilnic;
b. 1 ora zilnic;
c. 3-4 ore zilnic.
291. Spatiile amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populaiei din zona respectiva(
situate la distante de minumum 10 m de ferestrele camerelor de locuit fac parte din spatiile tehni#
co-edilitare. n aceste spatii sunt interzise activitile de.
a. vanzare-cumparare;
b. intretinere auto;
c. reparaii.
292. Unitile de mica industrie, comerciale si de prestri servicii, se amplaseaz in caldiri separate
la o distanta de minim 15 m de ferestrele locuinelor, deoarece pot crea riscuri pentru sntate sau
disconfort, prin producerea de:
a. zgomot;
b. vibraii;
c. disconfort.
293. n zonele de odihna si recreere se interzice amplasarea:
a. piscinelor;
b. unitilor zootehnice;
c. unitilor de transporturi.
294. Pentru scoli (sli de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), msurat in interiorul
camerei cu ferestre inchise, sa nu depeasc 35 dB (A) si curba de zgomot 30. Acestea sunt val
ori obligatorii si pentru:
a. sli de fabrica;
b. alte uniti de invatamant;
c. biblioteci.
295. Ghenele tehnice si toboganul de deeuri solide se izoleaz acustic si se prevd cu posi"iliti
de acces pentru:
a. deratizare;
b. curare;
c. decontaminare periodica.
-MB^~
2
^fS~~
!
*~- ^
"
i i e n /i s n t a t e p u " l i c
0IB2 i e s t e p e n t i u e : a m e n e si conc su
296. Materialele folosite in construcia, finisarea si dotarea locuinelor se aleg astfel incat:
a. sa izoleze camerele de locuit fata de incaperile de serviciu;
b. sa asigure izolarea higrotermica;
c sa asigure izolare acustica corespunztoare.
297. Cantitatea minima de apa pe zi pentru un locuitor este de:
a. 50 ;
b 500 ;
c. 5 kl.
298 Splarea, curarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori esle necesar a instalaiilor de tratare, a
rezervoarelor de inmagazinare si a reelei de distribuie sunt obligatorii. Materialele si substanele de
curare si dezinfectie trebuie sa:
a. aib aviz sanitar de folosire;
b. sa se utilizeze conform instruciunilor;
c. sa asigure separarea conform instruciunilor.
299. Fntna reprezint o instalaie locala de aprovizionare cu apa( individuala sau pu"lica( insta# '''#$&
latie din care este consumata apa: a||pi
a. prin extracie;
b. prin extracie direct din sursa;
c. direct din sursa.
300. Primriile si agenii economici vor asiura indepartarea si epurarea apelor uzate mena*ere(
apelor uzate industriale, altor ape uzate si apelor meteorice( astfel incat sa nu creeze:
a. disconfort;
b. imbolnavirea membrilor comunitii;
c. pericol pentru sntate.
301 Modul de scoatere a apei din f)nt)na tre"uie sa se fac printr#un sistem care sa !mpiedice
poluarea ei si anume cu:
a. gleata proprie;
b. pompa;
c. hidrofor.
302. Deseurile specifice, predominant veetale( din parcuri si grdini trebuie reciclate:
a. prin compostare; .,= -. .'.:
b. prin incinerare;
c. prin deversare.
303. Pentru bazinele de inot care dispun de staii de tratare si recirculare a apei se va asigura oblig
atoriu :
a. clorinarea apei;
b. clorurarea apei;
c. clorizarea apei.
304. Produsele pesticide care pot fi folosite de ctre operatorii calificai si autorizai, care nu se pot
comercializa sau distribui ctre populaie, sunt cele din grupele:
a. de toxicitate;
b. de toxicitate;
i g i e n i s n t a t e p u " l i c
mm
:463JM
c. de toxicitate.
305.'Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaz deseurile din unitile sanitare sunt:
a. rou;
b. galben;
c. negru.
306. Deseurile periculoase se clasifica in:
a. deeuri anatomo-patologice si parti anatomice;
b. deeuri chimice si farmaceutice;
c. deeuri infectioase.
307. Categoriile de deeuri sunt:
a. asimilabile celor mena-ere;
b. infectioase;
c. chimice si farmaceutice.
308. radierea artificiala cu radiaii ionizante se datoreaz:
a. utilizrii radiaiilor ionizante in medicina;
b. utilizrii unor surse de radiaii (aparate de ultraviolete de tip solar) de ctre populaie.
c. experimentrii armelor nucleare.
309. n cursul examenelor de radiodiagnostic, nivelul de iradiere depinde de:
a. dimensiunea suprafeei expuse;
b. numrul de expuneri din ultimul timp;
c. energia utilizata.
G,-= Pimentarea de durata a pielii este produsa de radiaiile ultraviolete cu lunime de unda:
a. mica;
b. mijlocie;
c. mare.
311. Efectul radiaiilor infrarosii asupra ochiului la expuneri repetate poate duce la:
a. apariia simptomelor conjunctivale;
b. apariia cataractei;
c. leziuni corneene;
312. Efectele radiaiilor ionizante asupra organismului uman sunt:
a. efecte somatice;
b. efecte genetice;
c. efecte sanogene.
313. Radiaiile reprezint un factor permanent al mediului inconjurator, acionnd :
a. curativ;
b. patogen;
c. sanogen.
314. Tinand cont de intensitatea efectelor produse, raditiile se impart in 2 categorii:
a. ionizante;
b. #ama sau neionizante;
c. neionizante.
315. Dintre principalele radiaii neionizante, aflate in mod natural in mediu( dar putnd rezulta si din
procese artificiale, enumerm:
a. radiaiile infrarosii;
b. radiaiile X;
c. radiaiile luminoase.
316. Efectul bactericid al radiaiilor UV solare contri"uie la purificarea naturala a aerului( solului si
apei. El depinde de:
a. lungimea de unda;
b. iradierea naturala;
c. de doza.
317. radierea artificiala este produsa de utilizarea de ctre om a radiaiilor ionizante. n funcie de
modul de expunere la sursele artificiale de radiaii ionizante distingem:
a. expunerea neprofesionala;
b. expunerea accidentala;
c. expunerea profesionala.
318. Gazele radioactive din atmosfera care produc o iradiere naturala in general sczuta prin
inhalare sunt:
a. thoron;
b. radiu;
c. xeon.
319. Temperatura centrala a sugarului si copilului mic este:
a. mai mare ca a adultului cu 0,5 grade Celsius;
b. mai mare ca a adultului cu 0,3-0,4 grade Celsius;
c. mai mica ca a adultului cu 0,5 grade Celsius.
320. Se apreciaz ca un copil mic are o dezvoltare intelectuala normala daca:
a. merge si spune primele cuvinte pana la 1 an;
b. se exprima in propoziii pana la 2 ani;
c. se exprima in propoziii pana la 1 an si jumtate.
321. Regimul zilnic educativ in crese are ca obiectiv:
a. stimularea dezvoltrii fizice si neuropsihice a copiilor;
b. stimularea dezvoltrii sociale;
c. stimularea dezvoltrii intelectuale.
322. Diferentele pentru temperatura incaperilor destinate activitilor sau odihnei copiilor si cea a
anexelor (coridoare, vestiare, etc.) nu vor depasi 3 grade:
a. pentru unitile precolare;
b. unitile colare;
c. unitile de invatamant superior.
323. Care sunt caracteristicile metabolismului copiilor la vrsta precolara?
a. cheltuiala de energie necesara acestei vrste precum si pentru dezvoltare este de 3 ori mai
mare dect la adult;
b. nevoile de apa ale organismului sunt mai mari dect ale adulilor;
c. suprafaa tegumentelor raportata la greutate prin care se face schimbul de cldura intre organ
ism si irodiu este mai mare dect la aduli.
i g i e n i s n t a t e p u b l i c
6662 iesle p e n t r u e : a m e n e /l c o n c u r s u r i
324. Factorii care influeneaz capacitatea de lucru a precolarilor sunt:
a. durata si intensitatea efortului cerut;
b. frecventa in colectivitate;
c. starea de sntate.
325. Care este ritmul creterii staturale si ponderale a copiilor de vrsta colara (7-18 ani)?
a. 7-10 ani creterea este accelerata, dup 10-11 ani pana la 14-15 ani creterea esfe lenta,
dup care din nou este accelerata pana la 17-18 ani:
b. 7-10 ani creterea este lenta, dup 10-11 ani pana la 14-15 ani creterea este accelerata,
dup care ritmul creterii scade pana la 17-18 ani;
c. 7-10 ani creterea este lenta, dup 10-11 ani pana la 17-18 ani ritmul creterii este accelerat.
326. Dislexiile sunt tulburri in dezvoltarea:
a. limbajului citit;
b. vorbirii;
c. limbajului scris.
327. Care sunt orele la care randamentul de lucru al colarilor este maxim?
a. la primele ore ale dimineii;
b. dup amiaza, pana la orele 16-17;
c. dup amiaza, pana la orele 20.
328. Care este temperatura care confer confort termic pentru slile de clase?
a. 18-19 grade;
b. 22 grade;
c. 15-17 grade.
329. Care este numrul maxim de copii admii la o rupa de pre/colari+ 6
a. 20;
b. 25;
c. 15.
330 Pentru asigurarea asistentului medical intr-o grdinia cu program sptmnal se vor asigura
urmtoarele spatii:
a. cabinet medical;
b. izolator;
c. infirmerie.
331. Care este numrul de paturi necesar dotrii unui izolator?
a. 2% din efectivul copiilor;
b. 1% din efectivul copiilor;
c. cel puin 2 paturi.
332. Pentru meninerea strii de sntate a copiilor si tinerilor, precum si personalului din unitate,
conducerea unitii are urmtoarele obligaii:
a. sa asigure si sa controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale, la anga
jare si periodice;
b. sa comunice medicului, care are in supraveghere colectivitatea, orice caz de boala transmis
ibila in 48 ore;
c. sa organizeze si sa doteze puncte sanitare de prim ajutor
S^^pel^^Sr^^P- ., -1 i g i e n si s n t a t e p u b l i c
0C62 tesle peI u e i e m e n e /l e o n c u su
333. Perioadele de timp necesare activitii obligatorii in grdinie este:
a. pentru grupele mici, 10-15 minute;
b. pentru grupele mari, 15-20 minute;
c. pentru grupele pregtitoare, 25-30 minute.
334. Controlul periodic al personalului de ingrijire din colectivitile de copii si tineri va conine:
a. examen clinic general - anual;
b. examen pulmonar rpa - anual;
c. examen coprobacteriologic semestrial (trimestrul 2, 3).
335. Controlul medical periodic al personalului didactic din instituiile de invatamant consta din :
a. examen clinic general semestrial;
b. examen pulmonar rpa - anual;
c. examen psihologic anual.
336. n perioada postnataia, organele si esuturile legate funcional se dezvolta interinfluentandu-se
reciproc:
a. sistemul nervos si esutul muscular; flp
b. cordul si pulmonul; pfli
c. sistemul nervos si sistemul osos.
337. Din punct de vedere biofizic profilul general al curbei creterii organismului copiilor si tinerilor
este:
a. cresctor;
b. sigmoidal; u
c. liniar.
338. Dezvoltarea copiilor si tinerilor se desfoar sub influenta hotrtoare a:
a. condiiile de viata;
b. alimentaiei;
c. evoluiei nivelului mediu al dezvoltrii unor colectiviti omogene.
339. Din legile dezvoltrii copiilor si tinerilor menionam dezvoltarea organelor aparatului respirator
care influeneaz favorabil:
a. aparatul nervos;
b. aparatul cardiovascular;
c. esutul muscular.
340. Dezvoltarea staturala a sugarului este mai redusa in perioada:
a. martie -iunie;
b. iulie-septembrie;
c. octombrie-martie;
341. nfluenta negativa a alimentaiei asupra dezvoltrii fizice a copiilor si adolescenilor se face
simit prin:
a. nivel redus statural;
b. exces ponderal;
c. exces statural.
i g i e n i s n t a t e p u b l i c ," ^%J
342. Factorii care condiioneaz greutatea la natere sunt:
a. numrul sarcinilor anterioare;
b. vrsta mamei: tinerele sub 18 ani si femeile peste 40 ani dau natere la copii cu greutate mica;
c. sexul copilului.
343. Factorii de mediu care condiioneaz sau determina prematuritatea si malformaiile congeni
tale sunt:
a. factorii biologici;
b. factorii fizici;
c. factorii chimici.
344. Perioada de dificulti educaionale denumita prima faza de incapatanare sau Aprima criza de
incapatanare" este:
a. intre 2-3 ani;
b. intre 2-4 ani;
c. intre 3-4 ani.
345. Nevoia de somn a copilului in 24 de ore este:
a. la 2-6 luni - 16 ore de somn; .
b. la 10-18 luni - 13-14 ore de somn;
c. la 7-9 luni - 15-16 ore de somn.
346. Cresele pot funciona cu program:
a. 8 ore;
b. 8-12 ore;
c. sptmnal.
347. Cresele nu pot fi cuplate cu: t
a. grdinie;
b. uniti colare;
c. uniti sanitare.
348. Exerciiile fizice pentru copiii de 3-4 ani au drept scop:
a. educarea disciplinei;
b. precizia micrilor;
c. relaxarea dup o perioada de activitate obligatorie.
349. Semnele cele mai caracteristice ale oboselii precolarului sunt:
a. starea de nelinite motorie sau moleseala;
b. irascibilitate;
c. senzaia de foame.
350. Odihna precolarului prin somn se realizeaz in perioada somnului:
a. de zi, de circa 2-2 1 ore;
b. de noapte, circa 8-10 ore;
c. de circa 12-13 ore din 24 de ore.
351. Copilul precolar neglijat din punct de vedere emoional se caracterizeaz prin:
a. intarzierea dezvoltrii limbajului;
b. srcia afectiva;
c. intarzierea deprinderilor de curenie.
352. n activitatea colara, activitatea de scriere( reprezint:
a. 70% din volumul de sarcini;
b. 60% din volumul de sarcini;
c. 50% din volumul de sarcini.
353. Cele mai frecvente dificulti in invatarea scrisului sunt:
a. inlocuirea de litere in cuvnt;
b. adaosul sau omiteri de litere ori silabe;
c. inversiunea literelor care se aseamn intr-un cuvnt.
354. ntre cldirea unitilor pentru ocrotire, educarea si instruirea copiilor si a tinerilor si accesul
acesteia, va fi prevzut un spaiu verde cu limea minima de:
a. 15 m;
b. 25 m;
c. 45 m.
355. Terenul aferent unitilor pentru copii si tineri in vederea desf/urrii activitilor in aer li"er tre
"uie sa asigure: k
a. minim 20 mp pentru un copil;
b. intre 10-50 mp pentru un elev;
c. intre 5-25 mp pentru studeni.
356. Schimbarea lenjeriei individuale in internate si cmine se face:
a. la 2 sptmni;
b. sptmnal;
c. ori de cate ori este nevoie.
357. n dormitoare, slile de grupa si de clasa( slile de imnastica si laboratoarele unitilor pen
tru copii si tineret se vor adaug pardoseli:
a. din materiale izoterme;
b. izolaii termice;
c. din materiale lavabile.
358.Viteza curenilor de aer din incaperile destinate copiilor si tinerilor nu va depasi:
a. 0,3 m/s;
b. 0,5 m/s;
c. 0,2 m/s.
359. luminatul artificial la locul de activitate al copiilor si tinerilor trebuie sa asigure:
a. o iluminare locala a spatiilor;
b. sa evite fenomenele de strlucire;
c. sa nu modifice culorile.
360. Nivelul de zgomot in incaperile pentru activitatea teoretica a copiilor si tinerilor nu va depasi:
a. 40 dB (A);
b. 35 dB (A);
c. 50 dB (A).
361. Pentru plecrile in ta"erele de odihna( controlul clinic se efectueaz:
a. in ziua plecrii;
i g i e n a si s n t a t e p u " l i c J#@BGK "^* JPC3
&L62 este per u e : a m e n e i c o n c u su
b. inainte cu 24 de ore; a
inainte cu 48 de ore.
362. n unitile pentru copii anteprescolari, microclimatul din slile de grupa si din dormitoare va
asigura o temperatura de:
a. 20-22 grade C;
b. 22-24 grade C;
c 21-23 grade C
363. Cubajul de aer pentru un copil in unitile pentru anteprescolari este:
a. in dormitoare minim 7mc/copil si in spaiul de joaca din slile de grupa minim 5 mc/copil;
b. in dormitoare minim 8 mc/copil si in spaiul de joaca din slile de grupa minim 5 mc/copil;
c. in dormitoare minim 6 mc/copil si in spaiul de joaca din slile de grupa, minim 4 mc/copil.
364. luminatul artificial fluorescent din slile de clasa va asigura minimum de:
a. 300 lucsi;
b. 150 lucsi;
c. 200 lucsi.
365. n colectivitile de precolari supravegherea normelor de igiena la masa revine:
a. infirmierelor;
b. educatoarelor;
c. cadrelor medii sanitare, prin sondaj.
366. n atelierele colare se vor asigura urmtoarele:
a. cubaj de aer de 8-10 mc pentru un elev;
b. iluminat artificial de minim 300 lucsi, combinat cu iluminat local in funcie de specificul activi
tii;
c. temperatura interioara de 16 grade C in sezonul rece, in atelierele in care activitatea necesi
ta efort fizic mediu.
367. n semiinternatele colare fara buctrie se vor asigura urmtoarele condiii:
a. amenajarea unui oficiu pentru splarea si depozitarea veselei;
b. dezinfectia meselor, sala de meditaii inainte de servirea mesei;
c. pstrarea de probe alimentare timp de 48 de ore.
368. Amplasarea platformelor pentru colectarea reziduurilor din unitile de copii si tineret se face
la:
a. minim 20 m de cldirea unitii;
b. minim 10 m de cldirea unitii;
c. minim 50 m de cldirea unitii.
369. Examenul medical la angajarea in munca se efectueaz pentru.
a. persoanele care urmeaz sa fie angajate pe o perioada determinata;
b. persoanele care reintra in activitate dup o intrerupere mai mare de 6 luni pentru locuri de
munca fara expunere la factori nocivi profesionali;
c. persoanele care sunt transferate sau detaate in alte locuri de munca.
370. n locurile de munca cu expunere zilnica la zgomot ce depete 85 dB (A) este obligatoriu:
a. reducerea duratei zilnice a expunerii personale de 8 ore;
^^^^^^^^j^^^j i g i e n i s n t a t e p u b l i c
886' lisif PEnl i u lilmttlt i ESnCVt l ur l
b. efectuarea examinrilor medicale (audiometrie) pentru diagnosticarea hipoacuziei determina
ta de zgomot;
c. purtarea echipamentului individual de protecie impotriva zgomotului,
371. Amplasarea cldirilor, depozitelor si a altor tipuri de construcii la care pot aprea emisii impor
tante de pulberi, vapori, gaze in atmosfera, precum si cele care produc zgomot ce depesc lim
itele admisibile, se va face:
a. la o distanta de 20 m de vecinti;
b. la o distanta mai mare de 100 m de vecinti;
c. pe direcia vnturilor dominante.
372. ncperile de lucru in care se desfoar procesele de munca vor avea:
a. inaltimea minima de 2,5 m si un volum de aer/ persoana de 15 m cubi;
b. inaltimea minima de 3 m si un volum de aer/persoana de cel puin 12 m cubi;
c. inaltimea minima de 3,5 m si un volum de aer pentru fiecare persoana de 12,5 m cubi.
373. Microclimatul la locul de munca este determinat de: ....isa
a. temperatura si umiditatea aerului, temperatura suprafeelor si radiaiile calorice emise in zona
de lucru; Slfllf
b. temperatura aerului, viteza curenilor de aer si temperatura suprafeelor;
c. temperatura si umiditatea aerului, viteza curenilor de aer, temperatura suprafeelor si radiai
ile calorice emise in zona de lucru.
374. Pentru lucrrile executate in spatii interioare, exterioare si de circulaie industriala, nivelul de
iluminare se normeaz in funcie de:
a. mrimea detaliului reprezentativ;
b. contrastul dintre detaliu, fond si luminozitatea fondului,
c. timpul de expunere. f
375. Cronoprofesiograma reprezint:
a. consemnarea cronologica a operaiilor tehnologice necesare pe care le efectueaz munci
torul, durata lor, precum si repausul dintre aceste operaii;
b. cronometrarea pariala a procesului de munca intr-un anumit moment al zilei de lucru;
c. inregistrarea primara a duratei operaiunilor tehnologice si a repausului.
376. Probe funcionale ventilatorii simple: Capacitatea vitala reprezint:
a. volumul maxim de aer ce poate fi elimina! din plaman in cursui unei expiraii complete si for
ate efectuata dup o inspiraie maxima;
b. volumul de aer inspirat sau expirat in cursui fiecrui ciclu respirator;
c. volumul de aer ce mai poate fi introdus in plaman in cursul unei inspiraii complete.
377. Sindromul Raynaud este o boala profesionala cauzata de expunerea la:
a. vibraii;
b. microclimat nefavorabil;
c. supraincordarea si traumatizarea articulaiilor.
378. Boala transmisibila profesionala se cerceteaz, se declara si se inregistreaza ca:
a. boala profesionala;
b. accident de munca;
c. boala transmisibila.
i a i s n si s n t a t e p u b l i c HlMlliiWB^WK
5
**
pfittSJiSiSii^ttttMliSf^W
379. n depozitele acoperite nivelul de iluminare medie trebuie sa fie de minimum:
a. 50 x, in zona de ambalare si etichetare;
b. 20 x, in zonele de circulaie a mijloacelor de transport;
c. 30 x, in zonele de depozitare.
380. Pentru reducerea aciunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt o"liatorii una sau mai
multe masuri tehnice :
a. masuri de combatere a zgomotului la sursa;
b. masuri de combatere a zgomotului la receptor;
c. examinarea strii auzului personalului.
381. Schema generala a unei probe funcionale cardiovasculare este;
a. msurarea pulsului, tensiunii arteriale, e.c.g. in repaus, efectuarea unui exerciiu dat;
b. msurarea pulsului, tensiunii arteriale, e.c.g., in timpul exerciiului dat;
c. msurarea pulsului, tensiunii arteriale, dup incetarea exerciiului la intervale de timp reco
mandate.
382. Examenul medical al persoanelor la angajarea in munca stabilete:
a. compatibilitatea dintre eventualele afeciuni prezente in momentul examinrii si viitorul loc de
munca;
b. faptul ca persoana care urmeaz a fi angajata nu prezint o afeciune ce pune in pericol
sntatea si securitatea celorlali angajai de la acelai loc de munca;
c. faptul ca persoana care urmeaz a fi angajata prezint risc pentru sntatea populaiei creia
ii asigura servicii.
383. Momentele de determinare a zgomotului sunt:
a. situaia in care nivelul acustic este nociv pentru urechea interna;
b. situaia in care nivelul acustic este perturbator al ateniei;
c. situaia in care nivelul acustic devine stresant pentru muncitor.
384. Locurile de munca unde riscul este de surditate profesionala, limita maxima admisibila este de:
u a. 85 dB;
b. 90 dB;
c. 100 dB.
385. Care sunt tehnicile cele mai simple folosite pentru trierea cazurilor care ridica probleme sub
raportul audiobilitatii?
a. examenul cu diapazonul;
b. audiometrie;
c. examenul cu ajutorul vocii.
386. Pentru nregistrarea continua si indelunata a temperaturii si umiditii aerului ;E2 ore sau o
sptmna) se utilizeaz:
a. psihrometrul;
b. termografe;
c. hidrografe.
387. Analiza probelor de praf ;pul"erilor industrialeM se face prin metode:
a. gravimetrice;
b. coniometrice;
c. gascromatografice.
388. Determinarea si aprecierea igienica a pulberilor industriale intr#o zona de munca are drept
scop aprecierea lor ca factor etiologic special al unei:
a. silicoze;
b. sideroze;
c. astbestoze.
G0C= Metoda cea mai eficienta in com"aterea pul"erilor este:
a. ventilarea generala;
b. ventilarea locala;
c. ventilarea naturala.
390. Efectuarea cronogramei profesionale servete la:
a. determinarea expunerii la un microclimat nefavorabil;
b. determinarea intensitii muncii pe ziua de munca;
c. determinarea expunerii profesionale la pulberi.
391. Volumul expirator maxim pe secunda se definete ca:
a. volumul maxim de aer pe care un subiect ii poate expira in prima secunda a unei expiraii nor
male care urmeaz unei inspiraii normale;
b. volumul maxim de aer pe care un subiect ii poate expira in prima secunda a unei expiraii for
ate care urmeaz dup o inspiraie profunda;
c. volumul maxim de aer pe care un subiect i! poate expira intr-o secunda care urmeaz unei
inspiraii normale.
392. Ventilaia maxima (Vmax) reprezint:
a. volurpul maxim de aer care poate fi ventilat intr-un minut;
b. volumul maxim de aer care poate fi ventilat in timpul unei expiraii complete;
c. volumul maxim de aer care poate fi ventilat timp de 30 secunde.
393. Principalii indicatori folosii pentru morbiditatea profesionala sunt:
a. indicele de frecventa;
b. indicele de gravitate;
c. indicele de imbolnavire profesionala.
394. Contraindicatiiie de efectuare a probelor funcionale cardiovasculare:
a. hipertensiune arteriala cu tensiunea diastolica peste 120 mmhg;
b. atectiuni cardiovasculare ce predispun la accidente grave in cursul efortului;
c. infarct miocardic (in ultimele 6 luni).
395. Silicoza este produsa de:
a. bioxidul de siliciu liber, forma cristalina;
b. bioxidul de siliciu liber, forma amorfa;
c. numai de particulele care ptrund si sunt reinute in alveole.
396. Periodicitatea recoltrii probelor pentru determinarea bioxidului de siliciu este:
a. lunar, cnd proporia de bioxid de siliciu din praf este de peste 70%;
b. trimestrial cnd proporia de bioxid de siliciu din praf este intre 10-70%;
c. anual, cnd proporia de bioxid de siliciu din praf este sub 10%.
397. Dup forele care determina vehicularea aerului ventilarea naturala poate sa fie:
i g i e n i s n t a t e p u b l i c ^^^|^|^tof|Sg||^ftJi|||pfjf^^^
8864 esle p e n t r u e x a m e n e i c o n c u r s u r i
a. organizata;
b. generala,
c. neorganizata.
398. La alegerea sistemului de ventilare se tine cont de o serie de cerine tehnice si igienico-san-
itare:
a. sa asigure in incaperea de lucru condiii optime de microclimat;
b. sa elimine pulberile din atmosfera de lucru in exterior;
c. sa fie eficace in toate anotimpurile.
399. Fenomenul fiziologic caracteristic adaptrii organismului la cldura se traduce prin:
a. tendina de cretere a temperaturii frunii fata de extremiti si temperatura cutanata;
b. tendina de cretere a temperaturii cutanate fata de temperatura frunii si a extremitilor;
c. tendina de cretere a temperaturii cutanate cu egalizarea frunii si a extremitilor.
400. Locurile unde se fac determinri de zgomot cnd sunt afectai mai muli muncitori sunt.
a. la 5-20 cm de pavilionul auricular;
b. pe o zona circulara 2,5,10 si 20 m de agregatul generator de zgomot;
c. in zona fiecrui loc de munca al muncitorilor.
401. Temperatura suprafeelor nclzite ale utilajelor sau instalaiilor din locurile de munca nu tre
buie sa depeasc:
a. 40 grade;
b. 60 grade;
c. 55 grade.
402. n cazurile in care procesul tehnologic impune meninerea unui climat care nu corespunde val
orilor admise se vor prevedea masuri de protecie ca;
a. amenajarea de spatii adecvate pentru repaus;
b. reducerea timpului de lucru;
c. asigurarea consumului de apa salina carbogazoasa.
403. La solicitrile climatice excesive si la o anumita intensitate a efortului( indicatorii fiziologici mai
fideli sunt reprezentai prin:
a. variaiile frecventei cardiace;
b. creterea debitului sudoral;
c. variaiile temperaturii centrale.
404. Angajatorului ii revine in totalitate obligaia instruirii angajailor asupra tuturor masurilor care
trebuie luate privind securitatea si sntatea acestora la utilizarea echipamentului individual de pro
tecie in timpul lucrului, astfel:
a. trebuie sa asigure instruirea in prealabil a angajatului asupra riscului impotriva crora este pro
tejat prin purtarea echipamentului individual de protecie;
b. trebuie sa asigure instruirea si sa organizeze, daca este cazul, un antrenament in purtarea
echipamentului individual de protecie;
c. trebuie sa asigure instruirea in vederea currii si denocivizarii echipamentului individual de
protecie.
405. Expunerea indelungata a organismului la un microclimat cald poate sa duca la:
i g i e n i s n t a t e p u " l i c
a. soc caloric;
b. soc anafilactic;
c. colaps caloric.
406. nstalaiile de ventilare pentru introducerea aerului proaspt, precum si cele prevzute cu
camere de amestec pentru recirculatia aerului, vor salisface in orice anotimp, urmtoarele condiii:
a. este interzisa recircularea aerului daca acesta conine substane toxice, iritante, cu miros
neplcut sau microorganisme patogene;
b. este interzisa recircularea aerului in incaperile cu procese tehnologice clasificate din punct de
vedere al pericolului de incendiu;
c. aerul introdus in incaperi nu va conine noxe in proporie mai mare de 40% din concentraiile
maxime admise.
2-N= Pulberile foarte periculoase sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie depuse pe suprafeele
inconjuratoare vor fi indepartate prin:
a. tergere;
b. maturare;
c. aspirare.
408. Verificarea auzului ana*ailor acolo unde expunerea personala zilnica la zomot ramane mai
mica de 85 dB (A) se face prin examinri regulate la:
a. cel puin 2 ani;
b. cel puin 5 ani;
c. cel puin 1 an.
409. Bolile profesionale prin suprasolicitarea analizatorului vizual sunt:
a. miopia;
b. astenopia acomodativa;
c. blefaroconjunctivita cronica.
410. Care din bolile enumerate pot fi profesionale?
a. nodulii corzilor vocale;
b. ulcerul digestiv;
c. fonastenia.
411. Efectele negative ale poziiei ortostatice prelungite sunt:
a. hemoroizii;
b. spondiloza;
c. discopatii.
412. Responsabilitile practicianului medical - radiologul, referitoare la securitate sunt:
a. s asigure protecpia generala si securitatea pacientului.
b. sa acorde consultapia si evaluarea clinica a pacientului.
c. sa stabileasc proceduri de evaluare a dozei pacientului.
413. n expunerile medicale se vor utiliza numai instalabil' radiologice care:
a. au Certificat de Dispozitiv Medical emis de M.S.;
b. au Autorizapie de Securitate Radiologica emisa de C.N.C.A.N.;
c. sunt testate periodic, cel pupin o data la 2 ani pentru verificarea ncadrrii n parametrii tehni
ci normali.
i g i e n i s n t a t e p u b l i c i^^^^^^^S^^S
0062 i e s t e p e n l r u di mi nt i c o n e u su
414. n vederea ndeplinirii cerinelor de securitate radiologica privind reducerea dozelor( la
proiectarea laboratorului de radiologie se va tine cont de urmtorii factori:
a. timp;
b. suprafaa si volum iradiant;
c. distanta si ecranare.
2,D= Camera destinata instalaiilor radiologice va avea o suprafaa minima de:
a. 36 mp pentru instalaiile cu 2 posturi (radioscopie si radiografie),
b. 16 mp pentru instalaiile de radiologie dentara intraorala, cu tensiune maxima 70 kV.
c. 10,5 mp pentru instalaiile de radiologie pentru mamografii.
416. "Simbolul pericolului de radiaii ionizante" este colorat n:
a. galben, iar fondul n negru;
b. negru, iar fondul n galben;
c. negru, iar fondul n alb.
417. Monitorizarea individuala a dozimetrului se face:
a. anual,
b. lunar,
c. trimestrial.
418. Daca este utilizat un sort individual de protecie, pentru personalul care are o ncrcare mare
de lucru si sta n interiorul camerei Rx, dozimetrul trebuie purtat:
a. sub sort si va fi ecranat de sort
b. deasupra sortului, pe torace
c. deasupra gulerului de protecie.
2,C= n timpul utilizrii instalaiei radiologice mo"ile( personalul va purta sortul de protecie cu plum"
cu echivalentul a cel puin:
a. 0,5 mm
b. 0,35 mm
c. 0,25 mm
420. Controlul calitii echipamentului de protecie se face:
a. imediat dup achiziionare
b. cel puin odat la 2 ani,
c. numai cnd se constata deteriorarea lor.
421. Organele radiosensibile care trebuie ecranate ori de cte ori este posibil sunt:
a. tiroida'
b. cristalinul ochiului,
c. urechea.
422. nstalaiile radiologice mobile se vor utiliza:
a. ca instalaii staionare,
b. numai daca butonul de expunere este legat de consola de comanda sau ds instalaia radio
logica printr-un cordon la minimum 3 metri;
c. numai daca se utilizeaz echipament de radioprotectie adecvat pentru persoanele expuse
profesional si persoanele din populaie. 423.Operatorul poate sa stea n
camera de expunere cnd efectueaz:
a. radiografii pulmonare,
b. proceduri fluoroscopice,
c. radiografii dentare.
424. n laboratorul de radiologie, se considera zone controlate:
a. camera Rx,
b. camera de comanda, *
c. camera de developare.
425. Ecranul pentru gonade trebuie utilizat:
a. la fiecare expunere,
b. ori de cte ori sunt n fasciculul Rx,
c. cnd sunt n vecintatea fasciculului Rx primar
426. O doza letala peste 10 mGy poate conduce la vtmare a foetusului, mrimea si tipul vt
mrii fiind n funcie de:
a. doza,
b. stadiul sarcinii,
c. zona expusa la radiaii X.
427.Laboratorul clinic de analize medicale, reprezint orice laborator n care se desfoar activi tate
medicala sub coordonarea profesionala a unui:
a. biolo#'
b. medic de laborator,
c. biochimist sau chimist.
428. Pot efectua examen citologic Babes- Papanicolau: .
a. medicul anatomopatolog,
b. medicul specialist de laborator cu competenta sau curs de specializare n domeniu,
c. biologul.
429. Spaiul de lucru pentru hematologie, biochimie, serologie si imunologie va avea o suprafaa
de:
a. minim 16 mp daca se fac n aceeai ncpere,
b. minim 32 mp daca se fac n aceeai ncpere,
c. minim 8 mp pentru fiecare activitate daca acestea se desfoar n ncperi diferite.
430. Laboratorul de analize care are n structura compartiment de microbiologie trebuie sa aib n
dotare:
a. hota de lucru cu flux laminar vertical,
b. hota cu flux laminar si protecie suplimentara,
c. hota specializata n lucru cu substane toxice.
431 .Spaiul de recoltare snge si produse patologice tre"uie sa ai" o suprafaa totala de minimum
a. 0 mp;
b. ,E mp.
c. ,2 mp.
432- Probele de snge care prsesc spaiul aferent activitii de recoltare trebuie sa parcurg:
a. un circuit diferit de cel al celorlalte produse recoltate;
b. acelai circuit cu celelalte produse recoltate;
c. acelai circuit dup un program care sa permit separarea timpilor de transport;
433.Compartimentul de microbiologie necesita:
a. spaliu de lucru;
b. camera pentru pregtirea materialelor si a mediilor,
c. spaiu comun de lucru si pregtire a mediilor, activiti separate in timp;
434. in laboratorul de anatomopatologie din ambulatorul de specialitate se pot efectua servicii de:
a. citologie;
b. prosectura;
c. histopatologie;
435. Care este spaiul laboratorului de analize medicale obligatoriu sa fie ventilat artificial:
a. compartimentul de microbiologie;
b. compartimentul de genetica;
c. compartimentul de parazitologie;
436. n dotarea laboratorului de analize medicale trebuie sa existe:
a. minimum o autoclava;
b. 2 autocla%e;
c. in anumite condiii nu este obligatorie dotarea cu autoclav;
437. n cazul constatrii, de ctre asistenii medicali de igiena din inspectoratele de politie sanitara
si medicina preventiva si laboratoarele teritoriale ale acestora, a contraveniilor la normele legale
de igiena si sntate publica, sanciunea se aplica de;
a. Medicii igienisti si medicii de medicina muncii
b. Ofierii si subofierii de politie
c. Agentul constatator
438. Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda:
a. neasigurarea de ctre conductorii unitilor de orice fe! a apei potabile pentru nevoile mena
jere;
b. neasigurarea de ctre conductorii unitilor de orice fel a transportului ori distribuirii apei de
but in condiii neigienice;
c. neasigurarea de ctre persoanele juridice care exploateaz instalaiile centrale de
aprovizionare cu apa potabila, a rezervei de apa pentru populaie, care sa acopere necesarul
minim pentru 72 ore, in caz de avarie;
439. Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda clorinarea defectuoasa a apei distribuite
populaiei ca apa potabila tradusa prin:
a. valori ale clorului rezidual liber sub 0.1 mg/dmc in reeaua de distribuie pina la capetele de
reea sau depirea concentraiei de 0.5 mg/dmc;
b. valori ale clorului rezidual liber sub 0.5 mg/dmc in reeaua de distribuie pina la capetele de
reea sau depirea concentraiei de 1.0 mg/dmc;
c. valori ale clorului rezidual liber sub 0.1 mg/dmc in reeaua de distribuie pina la capetele de
reea sau depirea concentraiei de 1.0 mg/dmc;
440. Hiperclorinarea apei se face pentru primele cantiti distribuite dup o intrerupere si in urm
toarele situaii:
a. inainte de darea in exploatare a instalaiilor noi,
b. periodic pentru prevenirea situaiilor de risc:
c. aceasta metoda nu este indicata datorita riscurilor pe care le comporta;
441. Constituie Contravenie Si se sancioneaz cu amenda, neasigurarea unitilor de orice fel, a
asociaiilor de locatari si a gospodriilor individuale cu recipienti pentru colectarea reziduurilor
menajere:
a. amplasai in condiii salubre, in spatii special amenajate;
b. meninui in stare buna, splai, dezinfectai, eventuali sterilizai chimic;
c. suficieni numeric pentru inmagazinarea reziduurilor timp de minimum 7 zile;
442. Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda punerea in consum a alimentelor care:
a. prezint semne organoleptice de alterare;
b. conin substane chimice;
c. conin peste 10 micrograme / kg aflatoxina B1 (pentru semine si finuri de cereale, legumi
noase, arahide, miez de nuca etc); Blil
443. nfecia contractata in spital sau alte uniti sanitare cu paturi este considerata infecie nozo-
comiala numai daca:
a. apare in perioada in care pacientul este internat
b. se dovedete ca este consecina ingrijirilor acordate
c. apare si la personalul care acorda ingrijirea
444. Deseurile infectioase care nu sunt tietoare neptoare se pot colecta in saci din polietilena:
a. de culoare galbena si marcai cu pictograrna pericol biologic;
b. cu grosime de peste 150 ???pentru a avga rezistenta mecanica mare;
c. fara termosuturi pentru a nu se permite scurgeri de lichid;
445.Recipientul destinat colectrii deeurilor intepatoare tietoare trebuie sa aib urmtoarele car -
acteristici:
a. sa fie impermeabil si sa prezinte etaneitate,
b. poate fi avizat de M.S.F.;
c. poate fi inscripionat cu pictograrna "pericol biologic" (in cazul recipientelor importate, si in
limba romana );
446. Pentru curenia robinetilor, bateriilor, chiuvetelor din inox, altor articole din inox se folosesc
detergeni:
a. decapanti;
b. detartranti "tamponai";
c. neutri.
447. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate?
a. dezinfectia se aplica in cazurile in care curenia nu elimina riscurile de rspndire a infeciei,
iar sterilizarea nu este necesara;
b. dezinfectia distruge microorganismele patogene in proporie de 80%;
c. dezinfectia distruge sporii bacterieni;
i g i e n i s n t a t e p u b l i c a ' - j ^Lv-Jt*" ~'*^*' ""47S^^S
0B62 Iesle p e n t r u e : a m e n e i c o n c u r s u r i
448. Dezinfeotia de nivel inalt realizeaz:
a. distrugerea tuturor microorganismelor si a unui numr mare de spori bacterieni;
b. distrugera tuturor microorganismelor cu excepia unui numr mare de spori bacterieni;
c. distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor in forma vegetative, a celor mai multe
virusuri] dar nu si a sporilor bacterieni;
449. Pentru realizarea dezinfectiei de nivel intermediar timpul de contact necesar al substanei
chimice cu substratul tratat este de:
a. 20 minute;
b. 10 minute;
c. 10-20 minute;
450. Concentraia de clor activ si timpul de aciune recomandate pentru utilizarea NaDCC in dez
infectie (HV, virusurile hepatitice), recomandate conform Ordinului M.S.F. 185/2003 :
a. 20 minute si 10 000 mg/1 (ppm) respectiv 1.00 %;
b. 10 - 15 minute si 4 000 - 12 000 mg/ 1 (ppm) respectiv 0.4 - 1.20 %;
c. 10 minute si 500 mg/ 1 (ppm) respectiv 0.05 %;
451. Fenolul si derivaii fenolici sunt substane dezinfectante (astzi utilizate mai puin datorita fap
tului ca au aciune virulicida slaba sau nula) puternic iritante pentru piele si ochi iar inhalarea sub
forma de vapori in doze comice duce la iritarea cailor respiratorii si determina scleroza vaselor san
guine; simbolul de toxicitate al fenolului este:
a. "T " - toxic, otrvitor;
b. "Xn" - moderat toxic, nociv;
c. "Xn" - moderat toxic, nociv si "O" - oxidant;
452. n cazul fenolului valoarea limita de expunere in aerul ambiental este:
a. 1 ppm sau 19 mg/mc;
b. 5 ppm sau 60 mg/mc;
c. 10 ppm sau 100 mg/mc;
2DG= n cazul fenolului doza letala pentru om este:
a. 20 g fenol ;
b. 10 g fenol;
c. 5 g fenol;
454. Soluia de hipoclorit de sodium 4% conine:
a. 0.25 % clor activ;
b. 0.50 % clor activ;
c. 1.25 % clor activ;
455. Concentraia soluiei de hipoclorit de sodium recomandata pentru dezinfectia lenjeriei si a
echipamentului de protecie este:
a. 0.5- 1%;
b. 2%;
c. 4%;
456. Hipocloritii au simbolul de toxicitate:
a. "T ' - toxic, otrvitor;
b. "Xn" - moderat toxic, nociv si "O" - oxidant;
c. "Xi" - iritant la concentraii de 5% si "C" coroziv la concentraii de 10%;
457. Clorhexidina poate cauza iritaii ale conjunctivei, la concentraii:
a. > 0.1 %o;
b. >0.1 %;
c. > 0.5 %;
458. Concentraiile optime de effect biocid, pentru alcoolul etilic sunt:
a. 10 - 20 %;
b. 30 - 50 %;
c. 50 - 70 %;
459. Expunerea la concentraii ale alcoolilor cuprinse intre 1000 ppm - 5000 ppm poate produce:
a. iritaii ale ochilor si mucoasei tractului respiorator superior;
b. intoxicaii;
c. cefalee si iritaii ale ochilor;
460. Pentru Glutaraldehida, valoarea limita de expunere la o scurta perioada de timp TLV -STEL
pentru 15 minute este:
a. 0.02 ppm;
b. 0.05 ppm;
c. 0.08 ppm;
461.Dezinfectantele pe baza de compui cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu:
a. detergenii anionici;
b. detergenii cationici;
c. clorhexidina;
462. Dezinfectantele pe baza de compui cuaternari de amoniu sunt:
a. numai bacteriostatice la concentraii mici;
b. bactericide indiferent de concentraie;
c. bacteriostatice numai la concentraii inalte;
463. nstrumentele care vin in contact cu mucoasele, cu excepia mucoase periodontale, sau cu
soluii de continuitate ale pielii sunt:
a. instrumente non-critice;
b. instrumente semi-critice;
c. instrumente critice;
464. nstrumentele critice sunt instrumentele care vin in contact cu:
a. sistemul vascular;
b. mucoasele;
c. pielea ;
465. nstrumentele semicritice (endoscoape, laringoscoape, echipament de anestezie) necesita
intre utilizri:
a. sterilizare sau cel puin dezinfectie de nivel inalt;
b. dezinfectie de nivel inalt sau cel puin dezinfectie de nivel intermediar;
c. dezinfectie de nivel intermediar;
88M wil> p e n t r u e > . m t n > ;>
si i g i e n i s n t a t e p u " l i c
i i e n /i s n t a t e p u " l i c
P#
20,
466. Echipamentele si obiectele din mediul de spital sunt clasificate in lunctie de tipul de contact cu
persoana ( cu pacientul si in unele cazuri cu personalul); obiectele in contact cu suprafaa pielii
intacte sunt incadrate in nivelul:
a. risc minim;
b. risc sczut;
c. risc mediu;
467. Echipamentele si obiectele din mediul de spital sunt clasificate in funcie de lipul de contact cu
persoana ( cu pacientul si in unele cazuri cu personalul); toate o"iectele folosite la pacienii cu rad
inalt de receptivitate trebuie incadrate cel puin in nivelul:
a. risc minim;
b. risc mediu;
c. risc inalt;
468. Dezinfectia terminala este obligatoriu de efectuat :
a. in situaia evoluiei unor focare de infecii nosocomiale;
b. periodic pentru prevenirea apariiei infeciilor nosocomiale;
c. in secii unde sunt asistai pacieni imunodeprimati, atunci cnd se identifica o situaie de risc
epidemilogic;
469. Este interzisa utilizarea sterilizatoarelor cu bile de cuart pentru sterilizarea:
a. instrumentelor utilizate in cabinetele de stomatologie;
b. casoletelor cu material moale;
c. cutiilor metalice;
470. Sterilizatorul cu aer cald este contraindicat pentru sterilizarea:
a. lichidelor;
b. sticlriei;
c. otelului neinoxidabil;
471. Durata meninerii sterilitii materialelor ambalate in pungi hrtie plastic sudate (sterilizate cu
aer cald), in condiiile meninerii integritii lor si a manipulrii numai prin intermediul coului, este
de:
a. 24 ore de la sterilizare;
b. 7 zile de la sterilizare;
c. 2 luni de la sterilizare;
472 Durata meninerii sterilitii materialelor am"alate in h)rtie speciala ;sterilizate cu a"ur su" pre-
siune), in condiiile meninerii interitii am"ala*ului este de:
a. 24 ore de la sterilizare;
b. 1 luna de la sterilizare;
c. 2 luni de la sterilizare;
473. Testul Bowie & Dick se efectueaz pentru :
a. verificarea calitii penetrrii aburului;
b. controlul umiditii textilelor;
c. controlul intervalului de expunere la abur sub presiune;
474. Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda:
a. neefectuarea hiperclorinarii apei pentru primele cantiti distribuite dup o ntrerupere si in si-
tuaii deosebite;
b. clorinarea defectuoasa a apei distribuite populaiei ca apa potabila;
c. neasigurarea de ctre persoanele juridice care exploateaz instalaii centrale de aprovizionare
cu apa potabila a unei reserve de clor si coagulant pentru minim 90 de zile de funcionare;
475. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase
rezultate din activitatea medicala:
a. este de unica folosina;
b. este eliminat dup decontaminarea si eliminarea coninutului;
c. respecta codul de culori;
476. Ambalajul din polietilena destinat colectrii deeurilor infectioase:
a. va fi inscripionat cu pictograma "pericol biologic";
b. va avea marcat nivelul maxim de umplere;
c. va avea marcate datele de identificare ale seciei si data;
477. Conform definiiei din Ordinul M.S.F. nr.219/2002 investigaia sondaj :
a. este aciunea de culegere si analiza a datelor si informaiilor privind sistemul de gestionare a HS*
deeurilor din unitatea sanitara, cantitatea produsa pe tipuri de deeuri; * f'4
b. are drept scop completarea bazei de date si a evidentei gestiunii deeurilor la nivelul unitii
sanitare productoare de deeuri;
c. evalueaz sistemul folosit pentru gestionarea deeurilor;
478. Dintre atribuiile membrilor echipei de investigaie pentru realizarea investiaiei #sonda* con
form Ordinului M.S.F. nr. 219 / 2002 menionam:
a. instruiesc personalul medical in scopul participrii la investigaie
b. urmresc corectitudinea inscrierii in tabele a cantitilor de deeuri
c. aplica metodologia
479. Conform Ordinului 219 /2002, personalul implicai in realizarea investigaiei-sondaj va fi instru
it; documentele pe care echipa de investigaie le face cunoscute sunt:
a. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deeurilor rezultate din activiti med
icale (completat de investigatorul-sef pe unitate);
b. material scris coninnd condiiile de colectare separate la sursa a deeurilor, pe categorii;
c. formular pentru inscrierea cantitilor totale de deeuri;
480. Prin splare sunt indepartate , prin udare concomitent cu procedurile mecanice( pul"erile si
substanele organice; condiiile de eficacitate a splrii sunt:
a. utilizarea apei calde ( peste 55 o C);
b. respectarea timpilor de inmuiere si de splare:
c. utilizarea apei cu caliti chimice corespunztoare;
481. Dintre regulile privind utilizarea produselor de curenie menionam:
a. produsele nu se amesteca;
b. ambalajele alimentare se folosesc doar pentru depozitarea pe perioade scurte de timp a solu
iilor de lucru si niciodat pentru produsele concentrate;
c. distribuirea produselor la locul de utilizare in ambalajul original;
i i e n /i s n t a t e p u H i c * &'^m(^^^^^^)M
B864 i e s t e p e n t r u * . a <n e n i c o n c u r s u r i
482. Constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda punerea in consum a alimentelor care
prezint:
a. semne de infestare cu parazii, precum si resturi sau semne ale activitii paraziilor, cu excep
ia unor produse pentru care sunt prevzute limite in normele de igiena in vigoare;
b. gust, miros sau pete de mucegai, cu excepia mucegaiurilor selecionate admise;
c. coninut de corpi strini;
483. Clorhexidina este incompatibila cu :
a. compui anionici organici (spunuri, detergeni sintetici tensioactivi);
b. compui anionici anorganici (clorura, sulfat, carbonat, nitrat etc);
c. isopropanolul;
484. Care din afirmaiile urmtoare, cu privire la formaldehida, sunt corecte:
a. este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de aciune biocida;
b. nu are efect sporicid;
c. prezenta materialului organic nu influeneaz efectul biocid;
485. Dezinfectia pielii, in scopul distrugerii microorganismelor tranzitorii existente pe piele si a unui
procent cat mai mare din flora rezidenta, se face prin aplicarea antisepticelor astfel:
a. pentru suprafeele srace in glande sebacee, inainte de efectuarea injeciilor si punctiilor
venoase: timp de aciune minim 2 minute;
b. pentru suprafee cutanate bogate in glande sebacee, inaintea tuturor interveniilor chirurgicale:
timp de aciune minim 10 minute;
c. pentru suprafee cutanate bogate in glande sebacee, inaintea tuturor interveniilor chirurgicale
se aplica de mai multe ori pe zona ce urmeaz a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia;
486. Stiind ca in nivelul de risc sczut se incadreaza in general obiecte care vin in contact cu pielea
intacta si avnd in vedQre implicarea lor in transmiterea agenilor patogeni in.mediul de spital, men-
ionai care din urmtoarele nu se incadreaza in categoria menionata:
a. stetoscop, maneta tensiometrului;
b. plosti, bazinete presupus contaminate cu microorganisme virulente;
c. termometre;
487. Decontaminarea/ predezinfectia/ curarea este primul tratament care se aplica dispozitivelor
medicale avnd drept scop:
a. prevenirea uscrii produselor biologice;
b. protecia personalului care-l manipuleaz, dezasambleaza;
c. ndeprtarea populaiei de microorganisme;
488. Verificarea calitii penetrrii aburului se face cu ajutorul testului Bowie & Dick; in acest scop
se confecioneaz un pachet - test:
a. compus din prosoape de bumbac de 30 / 30 cm;
b. puse unul peste altul pentru a realiza o inaltime de minim 30 cm;
c. in mijlocul cruia se plaseaz hrtia test Bowie &. Dick;
489. La sfritul ciclului complet de sterilizare -test pentru verificarea penetrrii aburului se inter
preteaz rezultatul testului Bowie & Dick; care din urmtoarele afirmaii, in contextual de mai sus,
sunt valabile:
a. este corect daca apare schimbarea uniforma a culorii modelului geometric imprimat;
b. un ciclu a fost eficient inseamna absenta aerului rezidual;
c. modelul geometric trebuie sa apar imprimat cu benzi colorate alternnd cu zone mai puin clare;
490. Testul Bowie& Dick trebuie utilizat:
a. zilnic, daca la autoclava se sterilizeaz lichide;
b. cel puin o data pe sptmna la autoclavele care sterilizeaz instrumentar;
c. dup fiecare reparaie a autoclavei;
491. Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spltoare (pentru splarea chirur
gicala) trebuie sa indeplineasca urmtoarele condiii:
a. distanta maxima de la autoclava nu va depasi 50 m;
b. sunt admise numai conducte fara mufe;
c. se interzic coturile in "U" sub nivelul conductei;
492. Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie sa se ia in considerare o serie de factori care
influeneaz dezinfectia; care din urmtoarele afirmaii este adevrata, in contextual menionat;
a. numrul de microorganisme existent pe suportul tratat nu are importanta atta vreme cat se
respecta timpul minim de contact;
b. natura suportului tratat este unul din factorii care influeneaz dezinfectia;
c. stabilitatea produsului ca atare sau a soluiilor de lucru este importanta in procesul de dezin-
fectie;
493. Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie sa se ia in considerare o serie de factori care
influeneaz dezinfectia; care din urmtoarele afirmaii este adevrata, in contextual menionat:
a. clorhexidina are o activitate optima la pH neutru;
b. glutarafdehida are o activitate optima la pH alcalin;
c. halogenii au o activitate optima la pH alcalin;
494. Pentru presterilizarea instrumentarului medical este interzis sa se foloseasc:
a. detergent neutru;
b. detergent enzimatic;
c. detergent pe baza de aldehide;
495. Un ciclu complet de sterilizare la pupinel dureaz:
a. ntre 1 - 2 ore; _t; ---
b. ntre 3 - 4 ore; ' .
c. ntre 4 - 5 ore;
496. Metoda de sterilizare pentru inactivarea agentului etiologic al bolii Creutzfeld-Jakob este:
a. sterilizarea la abur pentru cel puin 30 minute la 134oC;
b. sterilizarea cu aer cald;
c. sterilizarea la abur pentru cel puin 30 minute la 121oC;
497. Urmtoarele boli se raporteaz numeric, trimestrial:
a. dizenteria bacteriana, rujeola, virozele respiratorii;
b. meningitele virale, scabia, rubeola;
c. pediculoza, gripa, tuea convulsiva;
i g i e n i s n t a t e p u b l i c
498. Urmtoarele boli sint boli de grupa A cu raportare nominala:
a. bruceloza, hepatita, scarlatina;
b. pneumonia, dizenteria, trichineloza.
c. encefalita, septicemia, parotidita;
499. Sursa de infecie a meningitei meninococice este:
a. intarul,
b. omul;
c. capusa;
500. Virusul hepatitei B se poate transmite:
a. fecal-oral, parenteral;
b. parenteral. sexual;
c. aerogen, transfuzii sanguine;
501 Supravegherea activa a focarului de parotidita epidemica in colectivitate se tace timp de:
a. 10 zile;
b. 21 zile;
c. 14 zile;
502. Termometrizarea zilnica a contactilor se face !n:
a. febra tifoida
b. scarlatina
c. tetanos
503. ntr-un focar de boala transmisibila se vor respecta urmtoarele reuli enerale:
a. se face curenie riguroasa si apoi se face dezinfectie
b. dezinfectia se practica naintea masurilor de curenie
c. curenie si sterilizare
504. Soluiile dezinfectante se folosesc:
a. n ziua preparrii
b. n primele 28 de ore de la preparare
c. n termen de 48 de ore de la preparare
505. Dezinfectia ustensilelor folosite pentru efectuarea cureniei tre"uie fcuta:
j
a. zilnic, dup fiecare operaiune de curenie si la sf!rsitul zilei de lucru
b. la nevoie
c. cel puin o data pe saptamna
506. Curenia consta n:
a. ndeprtarea microorganismelor de pe suprafee, o"iecte sau teumente( !mpreuna cu praful
si substanele organice
b. ndeprtarea microorganismelor de pe suprafee
c. ndeprtarea prafului si substanelor organice
507. Examenele medicale la angajare pentru personalul sanitar elementar( mediu( superior si de
ngrijire sint:
a. test pentru depistarea AgHBs, HCV, HV. examenul tegumentelor
b. HV, RPA, examen clinic general
c. examen clinic general, coprocultura semestrial, RPA
50B. Examenele medicale periodice pentru personalul sanitar elementar st de ngrijire sint:
a. examen coprobacteriologic, examen psihiatric, RPA anual
b. examenul tegumentelor, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial
c.examen clinic general trimestrial, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial
509.Snt deeuri periculoase urmtoarele categorii:
a. deeuri anatomo-palologice, deeuri ntepatoare-taietoare, deeuri infectioase
b. deeuri chimice si farmaceutice, deeuri menajere
c. deeuri tehnico-medicale, deeuri de la blocul alimentar, deeuri infectioase
D,-= Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deeurilor n unitile sanitare este:
a. galben pentru deseurile periculoase si negru pentru deseurile nepericuloase (menajere)
b. alb pentru deseurile periculoase si verde pentru deseurile nepericuloase (menajere)
c.rosu pentru deseurile periculoase si negru pentru deseurile nepericuloase (menajere)
511. Deseurile ntepatoare-taietoare trebuie colectate in cutii care sa prezinte urmtoarele carac
teristici:
a. cutii de carton, prevzute n interior cu saci de polietilena, marcate cu pictograma "Pericol
biologic"
b. cutii galbene, din material rezistent la aciuni mecanice, marcate cu pictograma "Pericol bio
logic", avizate de Ministerul Sntii
c. cutii de carton rigid, cu saci de polietilena, avizate de Ministerul Sntii
512. Deseurile periculoase pol fi depozitate temporar n incinta unitii maxim:
a. 72 ore
b. 48 ore
c. 24 ore
513. Transportul deeurilor periculoase n incinta unitii sanitare se face:
a. pe acelai circuit cu cel al bolnavilor si vizitatorilor, la ore diferite
b.pe circuit separat de cel al bolnavilor si vizitatorilor, n recipientele de colectare c. pe
circuit separat de cel al bolnavilor si vizitatorilor si cu crucioare speciale
514. Metodele acceptate pentru eliminarea finala a deeurilor rezultate din activitatea medicala s!nt:
a. incinerare, depozitare la depozitul de deeuri dup ce au fost in prealabil neutralizate
b. depozitare la depozitul de deeuri fara tratamente speciale
c. ardere n groapa betonata, cu capac
515. in cadrul unei edine de vaccinare pot fi administrate simultan urmtoarele vaccinuri'
a. DTP, VPO, WR, H8
b. DTP, VPO, HB, BCG
c. WR, BCG
516. Dup administrarea de VPO este interzisa administrarea intramusculara a medicatiei:
a. minim 45 zile
b. minim 60 zile
c. minim 30 zile
i g i e n a i s n t a t e p u " l i c $t _^, _~ ^ , +A#PKQ$0R*QSf
66 este pent u e. sraene l c on c ur s ur i
517. La vrsta de 2 luni copilul trebuie sa primeasc conform PN, urmtoarele vaccinuri:
a. BCG si HB
b. DTP, VPO, HB
c. DTP, VPO, VVR
518. La nivelul cabinetului medical evidenta vaccinrilor se tine astfel:
a. catagrafii, fisa de consultaie, carnet de vaccinri
b. fisa medicala a copilului, registrul de vaccinri
c. catagrafie, registrul de vaccinri
519. Vaccinul de rutina recomandat femeilor gravide este:
a. antirubeolic
b. diftero-tetano-pertussis (DTP)
c. diftero-tetanic (dT)
520. Citirea cicatricei postvaccinale BCG, este obligatorie la vrsta de:
a. 12- 15 luni
b. 3 - 5 luni
c. 5 - 10 luni
521. Vaccinul antihepatitic B se administreaz copilului nou-nascut n:
a. primele 24 de ore de la natere
b. primele 5 zile de la natere
c. ziua externrii ,.
522. Vaccinarea antirujeolica este contraindicata n caz de:
a. reacia anafilactica dup ingestia de ou, n antecedente i :
"= alptarea la sin
c. diaree
523. Recoltarea exsudatului faringian se face:
a. dup ce bolnavul s-a splat pe dini
b. pentru diagnosticul de laborator a varicelei
c. cu tampoane sterile cu care se terg amigdalele sau peretele posterior al faringelui
524. Virusurile:
a. se dezvolta pe medii de cultura aerobe sau anaerobe
b. se multiplica strict intracelular
c. snt afectate de antibiotice
525. Virusul HV este un virus:
a. ADN
b. ARN
c. continele ambele tipuri de material genetic
526. Bacteriile:
a. nu secreta produse toxice (exotoxine sau endotoxine)
b. se dezvolta cu greutate pe mediile de cultura
c. snt n2estrate cu structuri care le asigura mobilitate (cili, flageli)
527. Mortalitatea generala:
a. se refera la totalitatea deceselor prin toate cauzele cunoscute la un moment dat, n cadrul pop
ulaiei -dintr-un teritoriu
b. se refera la totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat, n cadrul populaiei dintr-un
teritoriu
c. se exprima prin 2 indicatori: incidena si prevalenta
528. zvorul de infecie este reprezentat de:
a. omul bolnav, purttorul sntos, animale
b. apa, omul bolnav, omul n convalescenta
c. solul, aerul, apa
529. zolarea n spital este obligatorie n urmtoarele boli:
a. scarlatina, febra tifoida, scabie
b. hepatita, antrax, rabie
c. rubeola, holera, viroza respiratorie
530. Agenii patogeni care necesita dezinfectie terminala sunt:
a. bacilul Koch, bacilul tific, virusurile hepatice
b. streptococul, adenovirusurile, virusul varicelozosterian
c. virusul urlian, bacilul difteric, virusul rujeolic
531. Masurile necesare pentru ntreruperea cailor de transmitere a infeciilor snt:
a. aerisire, dezinfectie, vaccinoprofilaxie
b. dezinfectie, dezinfectie, deratizare, sterilizare
c. chimioprofilaxie, sterilizare, deratizare
532. Pentru creterea rezistentei organismului snt necesare urmtoarele masuri:
a. vaccinoprofilaxie, imunoprofilaxie, sterilizare
b. imunoprofilaxie, chimioprofilaxie, dezinfectie
c. chimioprofilaxie, imunoprofilaxie, vaccinoprofilaxie
533. Perioada de incubaie in difterie este de:
a. 1 - 3 zile
b. 7-10 zile
c. 2 - 6 zile
534. Cazurile de paralizie acuta flasca se raporteaz ctre DSP:
a. n primele 24 de ore de la depistare
b. imediat ce se depisteaz
c. n fiecare luni
535. DSP raporteaz rezultatele campaniilor colare de vaccinare ctre Ministerul Sntii:
a. imediat dup ncheierea campaniei
b. dup 10 zile de la ncheierea campaniei
c. dup 5 zile de la ncheierea campaniei
536. Autoritatea naionala competenta n domeniul nuclear din Romnia este:
a. Ministerul Sntii
b. Direcia de Sntate Publica
c. Comisia Naionala pentru Controlul Activitii Nucleare
i g i e n si s n t a t e p u b l i c < -"t i " = -; - ^iHMi. ~-J . ^489^ H
8B64 t a s t e p e n t r u x e m e n e l c o n c ms u i l
537. Activitile autorizate de Ministerul Sntii snt:
a. utilizarea, pentru diagnostic si tratament medical, a surselor nchise, deschise, a dispozitivelor
generatoare de radiaii ionizante si a produselor farmaceutice care conin materiale radioactive
b. sistemul epidemiologie de supraveghere a strii de sntate a personalului expus profesion
al si a condiiilor de igiena in unitile in care se desfoar activitile nucleare
c. planul de intervenie in caz de accident nuclear pentru amplasamentul obiectivelor si al insta
laiilor nucleare
538. Supravegherea medicala a persoanelor expuse la radiaii ionizate intra in responsabilitatea:
a. medicului abilitat de medicina muncii
b. medicilor de familie
c. medicilor din cadrul Laboratorului de igiena radiaiilor
539. Pentru ce perioada de timp se pstreaz dosarele medicale a persoanelor expuse la radiaii
de ctre medicii abilitai sau serviciile de medicina muncii:
a. pina cind expusul profesional ar fi mplinit 75 de ani, dar nu mai puin de 30 de ani de la ieirea
din mediu cu radiaii
b. 30 de ani
c. pina la pensie
540. Singurul vaccin care realizeaz profila:ia unui cancer este:
a. vaccinul antimeningococic
b. vaccinul antihepatitic B
c. vaccinulO antihepatitic A
BIBLIOLTAUI1 &P1CIALIVAV1A: ILI1>A#&A>AVAV1 PUBLICA
1. &*+,-.-S. MANESCU, G. TANASESCU, S. DUMTRACHE, M. CUCU- Editura medicala 1996,
2. B/0& &-1,23&/.S, S& ,P&4,M&/0/*&, - C-TN BOCARNEA - Manual pentru colile postliceale
sanitare, Editura nfoteam 1995;
3. P5.23&2. ,P&4,M&/0/*&2. &- B/0&0, 35.-SM&S&B&0, -E.Magureanu, C. Busuioc, C. Bocarnea,
Editura Medicala 1988 (paginile 307-566);
4. ORDNUL M.S.F. nr.185/2003-Pentru aprobarea normelor tehnice privind asigurarea cureniei,
dezinfectiei, efectuarea sterilizrii si pstrarea sterilitii obiectelor si materialelor sanitare in unitile de
stat si private.
5. ORDNUL MS. 984/1994 - pentru aprobarea Normelor privind organizarea supravegherii, prevenirea si
controlul infeciilor nozocomiale;
6. ORDNUL MS 8/2000-privind informarea operativa in probleme de epidemiologie si igiena;
7. ORDONAN|A 53/2000-privind obligativitatea raportrii bolilor si efecturii vaccinrilor:
8. ORDNUL MSF-219/2002-Gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale;
9. ORDNUL MS 976/1998-privind producia, prelucrarea, depozitarea, pstrarea transportul si des-
facerea alimentelor;
10. ORDNUL MSF 1198/2002-Norme de igiena pentru produsele alimentare;
11. ORDNUL MSF 933/2002, ORDNUL MMSS 508/2002 (examinri medicale la angajare, control
medical periodic);
12. B.6,0, M,4&2&-&& M7-2&&-3e8ne si Practica-lon Silion, Cristina Corduneanu, Editura
MoldoGrup, lai 2002;
13.P9a:ti:a me;i:inii m<n:ii - P. Mnu, T. Niculescu, Editura Medicala 1978;
14.-89me *ene9a)e ;e P98te:(ie a M<n:ii -MMSS, MSF 2002;
15.ORDNUL MS 536/1997- pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandrilor privind medi ul de
viata al populaiei;
16.Legea 458/2002-privind calitatea apei;
17. ORDNUL MS 1955/1995-pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitile pentru
ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor;
18. ORDNUL 173/2003 pentru aprobarea normelor de securitate radiologica in practicile de radi ologie de
diagnostic si radiologie interventionala.
19. Legea nr. 111/1996-privind desfurarea in sigurana a activitilor nucleare;
20. Programul National de munizri;
21. Legea 98/1994-privind stabilirea si sanclionarea contraveniiilor la normele legale de igiena si sntate
publica;
22. Legea 344/2002-pentru modificarea si completarea Legii 98/1994 privind stabilirea si sancionarea
contraveniilor la normele legale de igiena si sntate publica;
23. Ordinul 117/2002-aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare,
construcie, amenajare si reglementarea sanitara a funcionarii obiectivelor si a activi tilor desfurate in
acestea altele dect cele supuse nregistrrii in Registrul Comerului;
24. Ordinul MS 915/1999-norme privind aprobarea structurii funcionale, a cabinetelor medicale in
vederea autorizrii sanitare;
25. ORDNUL MS nr. 119/2004 pentru aprobarea normelor privind autorizarea si funcionarea lab-
oratoarelor care efectueaz analize medicale;
26. Ordinul MS 527/1999-pentru stabilirea activitilor conexe servicii medicale;
27. Ordinul MS nr. 153/2003 - norme metodologice privind infiintarea. organizarea si funcionarea
cabinetelor medicale.
28. Ordonana republicata nr.124/1998-Monitorul Oficial nr. 658/01.08.2002 privind organizarea si
funcionarea cabinetelor medicale;
29. Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moaa,
precum si organizarea si funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali si Moaelor din Romnia, publicata
in Monitorul Oficial al Romniei, Partea , nr. 578/30.06.2004.
30. Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical 2003;
i i e n /i s n t a t e p u " l i c tf# '""= -_''*_!-$,:$0$2C,$$
6 8 6 4 iesle
'- BAsFbSsUR^ORECTETi^
106. a.b
107. a
161. a,b
162. c
216.
a,c
53. a,c 108. a,b 163. b 218. a,c
1. a,c 54. a.c 109. a,b 164. a,c 219. b,c
2. c 55. a,c 110. a.c 165. b 220. a,c
3. a,b 56. b 111. a,c 166. b 221. a.:
4. a,b 57. a,b 112. a.c 167. b,c 222. c
5. a,C 58. a,b 113. b,c 168. b,c 223. a,b
6. a,b 59. a,b 114. a 169. a,c 224. a,b
7. a,c 60. b 115. b 170. c 225. c
8. a,c 61.a 116. c 171. a,c 226. a
9. a,c 62. a,b 117. b,c 172. a,b 227. a,c
10. a 63. b 118. a,c 173. a,b 228. a,c
11. b 64. a,c 119. a,b 174. c 229. b,c
12. c 65. a,C 120. a,c 175. a 230. a,b
13. a,b 66. a,b 121. a.c 176. a 231. a,c
14. a,c 67. a,b 122. b 177. a 232. a,b
15. a,c 68. b 123. a 178. b,c 233. a
16. b,c 69. a 124. a,c 179. a 234. a,b
17. b 70. a,b 125. b,c 180. a 235. a,c
18. a,c 71.b 126. a,b 181. a,b 236. a,c
19. c 72. a,c 127. a,c 182. a,c 237. a
20. b 73. a,b 128. b,c 183. b,c 238. b,c
21. C 74. b 129. b 184. a,b 239. b,c
22. c 75. a,b 130. a,b 185. b,c 240. a
23. b 76. b 131. b 186. a,c 241. a,c
24. b 77. a,c 132. b 187. a,b 242. a,c
25. c 78. b 133. c 188. c 243. a,b
26. a,c 79. a 134. b 189. a,c 244. c
27. b 80. a,c 135. a,b 190. a,b 245. b
E0= " 0,= a("
136. a,b 191. a,c 246. b
29. c 82. a,b 137. c 192. a,b 247. a,c
30. b 83. a,b 138. a,c 193. a,c 248. a,b
31. b 84. a,b 139. a,c 194. b,c 249. b
32. b,C 85. a,c 140. b,c 195. b,c 250. a,b
33. a,b 86. b 141. a,c 196. a,b 251. b
34. c 87. b,c 142. c 197. a,c 252. a
35. a 88. b,c 143. a,c 198. a,b 253. a,c
36. b 89. b,c 144. c 199. a,b 254. a,c
37. c 90. a 145. a,c 200. a,c 255. b
38. a.c 91.a,b 146. a,c 201. a,c 256. a,c
39. b 92. b,c 147. a,c 202. a,c 257. a,c
40. a,c
41. a,c
93. a.b 148. a,c 203. a 258. a,b
94. a,b 149. a,c 204. b,c 259. a,b
42. a,b 95. a,b 150. a,c 205. b,c 260. a,c
43. a,b 96. a 151. a,c 206. a,c 261. c
44. b 97. a,c 152. a,b 207. a,c 262. a,c
45. b,c 98. c 153. a,b 208. c 263. b
46. b 99. a,b 154. a,b 209. a 264. a,c
47. b 100. a,c 155. b,c 210. c 265. a,c
48. b,c 101. a,b 156. a,b 211. a,c 266. a,b
49. b,c 102. b 157. a,c 212. a,b 267. b
50. a,b 103. b,c 158. b 213. a,c 268. a,b
51. b
104. a,C 159. a,C 214. a,b 269. a,C
52. a,b 105. a,c 160. b 215. c 270. a,b
i g i e n i s n t a t e p u b l i c
271. b 326. a
272. a,c 327. a,b
273. a 328. a
274. a,b 329. a
275. a,b 330. a,b
276. a,b 331. b,c
277. a,b 332. a,c
278. a,b 333. a,c
279. a,b 334. b,c
280. a,b 335. b,c
281. a,b 336. a,b
282. a,c 337. b
283. b,C 338. a.c
284. a,b 339. a,b
285. a,b 340. c
286. b,c 341. a,b
287. b 342. a,c
288. b 343. a,c
289. b 344. a
290. a 345. a,b
291. b,c 346. b,c
292. a,b 347. b,c
293. b,c 348. a,b
294. b,c 349. a,b
295. b,c 350. a,c
296. b,c 351. a.b
297. a 352. c
298. a,b 353. a,b
299. b 354. b
300. a,b 355. a.b
301. a,b 356. b,c
302. a 357. a,b
303. c 358. a
304. a,c 359. b,c
305. b,c 360. b
306. a,b 361. b
307. a,b 362. b
308. a,c 363. b
309. a,c 364. a
310. c 365. b,c
... 311. b 366. b,c
312. a,b 367. a,c
313. b,c 368. b
314. a,c 369. a,c
315. a,c 370. b,c
316. a,c 371. c
317. a,c 372. b
318. a,b 373. C
319. b 374. a,b
320. a,c 375. a
321. a,b 376. a
322. b,c 377. a
323. b,c 378. a,c
324. a,C 379. a,b
325. b 380. a,b
i g i e n ,.s i s n 1
381. a,c
382. a,b
383. a,b
384. b
385. a,c
386. b,c
387. a,b
388. a
389. b
390. b,c
391. b
392. a
393. a,b
394. a,b
395. a'c
396. a,b
397. a'c
398. a'c
399. c
400. a.b
401. c
402. a.c
403. a,c
404. a,b
405. a,c
406. a.b
407. c
408. b
409. a'b
410. a.c
411. b,c
412. a,b
413. a,b
414. a,c
415. a'c
416. b
417. b
418. a,c
419. a
420. a,b
421. a,b
422. b,c
423. b,c
424. a,b
425. b'c
426. a,b
427. b
428. a,b
429. a'c
430. a
431. b
432. a'c
433. a,b
434. a'$
435. a,b
436. a,b
437. a
438. a
439. a
440. a
441. a
442. a
443. b
444. a
445. a
446. b
447. a
448. b
449. b
450. a
451. a
452. a
453. c
454. b
455. b
456. c
457. b
458. c
459. c
460. b
461. a
462. a
463. b
464. a
465. a
466. b .
467. b"
468. a
469. a
470. a
471. c
472. b
473. a
474.a,b
475.a,c
476. a,c
477. a'c
478. a'c
479. a,b
4
8
0
.
b
,
c
>
4
8
1
.

a
,
c
482. a,b
483. a,b
484. a'c
485. b,c
486. b,c
487. a,b
488. a,c
489. a,b
490. b,c

491. b,c
492. b,c
493. a,
494
.
495
.
496
.
497.
498.
499.
500.
501.
502. a
503. b
504. a
505. a
506. a
507. a
508. c
509. a
510. c
511. b
512. b
513. c
514. a
515. a
516. c
517. b
518. b
519. c
520.
521.
522.
523.
524.
525. b
526. c
527. a
528. a
529. b
530. a
531. b
532. c
533. c
534. a
535. b
536. c
537. a
.53". a
a-Kfeaafce liSaafiBESLa? _ - _*
BB62 Iesle p e n t r u e : a m e n e i c o n c u su I
|jt
ia