SP Epidemiologia Teste 2017-2018

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 45

TESTE PENTRU EXAMENUL DE STAT LA EPIDEMIOLOGIE, SPECIALITATEA

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Compliment simplu

1. Indicați cărei perioade corespunde durata în timp a focarului epidemic:


a) pînă la momentul spitalizării;
b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale;
c) până în momentul externării din spital a bolnavului;
d) durata medie a perioadei de incubaţie
e) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator.

2. Precizați în care caz indicele prevalenţei are o importanţă majoră:


a) dizenteria;
b) tuberculoza;
c) enterobioza.
d) rujeola
e) salmoneloza

3. Variaţiile morbidităţii în dinamica multianuală sunt elucidate în:


a) teoria focalităţii naturale;
b) teoria mecanismului de transmitere;
c) teoria autoreglării sistemelor parazitare;
d) conceptul multicauzalităţii;
e) postulatele lui Koch.

4. Precizați cînd se transmite fişa de urgenţă (despre caz boală) la CSP:


a) imediat, la suspecţia maladiei contagioase;
b) după stabilirea diagnosticului definitiv;
c) după confirmarea diagnosticului;
d) între 6-12 ore de la depistarea maladiei contagioase;
e) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.

5. Stabiliți care este raportul ce reprezintă indicele eficacităţii epidemiologice:


a) numărul de cazuri noi de îmbolnăvire la populaţia supusă riscului;
b) numărul de cazuri de îmbolnăvire la un moment dat (perioadă) la populaţia totală;
c) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea totală a populaţiei;
d) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor la morbiditatea în populaţie în
integru;
e) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor la morbiditatea în populaţia care
este supusă măsurilor.

6. Precizați criteriul, în dependență de care intensitatea procesului epidemic poate fi


determinată ca sporadică”, “epidemică” şi “pandemică”:
a) gravitatea manifestării bolii;
b) viteza de răspîndire a maladiilor;
c) numărul bolnavilor.
d) sezonalitate
e) proprietățile agentului patogen

7. Menționați difiniția noțiunii de enzootie:


a) morbiditatea animalelor, specifică regiunii date;
b) răspîndirea maladiilor infecţioase printre animale;
c) morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date.
d) răspândirea maladiilor infecțioase pe mai multe continente;
e) erupție epidemic înregistrată într-o anu mită localitate.

8. Indicați ce reprezintă indicele focalităţii:


a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp;
b) numărul de focare într-o anumită localitate;
c) numărul de cazuri ce revine unui focar;
d) numărul de cazuri de îmbolnăvire în lunile de ascensiune;
e) numărul de focare înregistrate timp de un an.

9. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:


a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;
b) mecanismul de transmitere;
c) proprietăţile agentului patogen;
d) gravitatea bolii;
e) factorii de transmitere.

10. Marcați factorul ce determină contagiozitatea bolnavului la antroponoze:


a) manifestarea clinică a bolii;
b) condiţiile igienice;
c) manifestarea clinică a bolii și condițiile igienice;
d) vârsta bolnavului;
e) factorii naturali.

11. Indicați ce soluție este indicată în scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea
dezinfecţiei:
a) cloramina;
b) clorură de var activată;
c) fenol.
d) apă oxigenată
e) lizol.

12. Menționați cu ce pot fi dezinfectate în etuve obiectele confecţionate din lînă sau fibre
sintetice:
a) cu vapori şi formalină;
b) cu vapori;
c) cu vapori şi cloramină;
d)cu aer uscat şi rece;
e)cu aer uscat şi fierbinte.

13. Precizați cînd poate fi efectuat controlul bacteriologic al calităţii dezinfecţiei terminale din
momentul finalizării dezinfecţiei):
a) imediat;
b) peste 20-45 minute;
c) peste 45 minute-120 min;
d) până la 6 ore;
e) până la 12 ore.

14. Indicați care este cea mai veridică metodă de control a calităţii dezinfecţiei:
a) chimică;
b) bacteriologică;
c) vizuală;
d) fizică;
e) mecanică.

15. Indicele sezonalităţii reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a


morbidităţii la:
a) numărul de cazuri în celelalte luni ale anului;
b) numărul anual de cazuri;
c) indicele morbidităţii anuale;
d) numărul de cazuri de îmbolnăvire în lunile de ascensiune;
e) media anulă de cazuri înregistrate timp de un an.

16. Indicați care din purtătorii enumărați prezintă pericol epidemiologic mare ca sursă de agenți
patogeni:
a) acuţi;
b) cronici;
c) tranzitori;
d) reconvalescenți;
e) nepermanenți.

17. Stabiliți din care moment se efectuează calculul duratei supravegherii focarului epidemic:
a) depistarea bolnavului;
b) izolarea bolnavului şi efectuarea dezinfecţiei terminale;
c) adresarea bolnavului la medic;
d) internarea în staționar;
e) tratamentul bolnavului;

18. Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie, dacă conţine clor activ nu mai puţin de:
a) 0,1 %;
b) 1%
c) 16,0 %;
d) 25,0 %;
e) 33%

19. Soluţiile activate de clorură de var se prepară prin:


a) majorarea concentraţiei;
b) majorarea volumului;
c) adăugarea sărurilor de amoniu;
d) majorarea temperaturii;
e) majorarea expoziției.

20. Dezinfecţia are o importanţă mai mare la infecţiile cu mecanism:


a) respiratoriu;
b) fecal oral;
c) transmisiv;
d) contact
e) vertical.

21. Stabiliți ce scop are dezinfecţia:


a) nimicirea totală a microflorei;
b) nimicirea sau înlăturarea microflorei patogene;
c) nimicirea formelor vegetative a agenţilor patogeni;
d) nimicirea bacteriilor;
e) nimicirea virușilor.

22. Precizați care factor determină necesitatea efectuării dezinfecţiei terminale:


a) prezenţa sursei de agenţi patogeni;
b) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;
c) prezenţa persoanelor receptive în focar;
d) prezența copiilor în focar;
e) vârsta înaintată a bolnavului.

23. Marcați care sunt soluțiile ce fac parte din categoria „Repelente”:
a) ratindanul, fosfidul de zinc;
b) metilacetofosul, benziminul;
c) albihtolul, dietiltoluolamida.
d) zoocumarina, monofluorina;
e) fluoracetat de bariu, acetamida de fluor.

24. Marcați care soluții pot fi folosite pentru prelucrarea pacientului cu pediculoză:
a) nitiforul, metilacetofosul;
b) şamponul anti-P, lizol;
c) metilacetofosul, formalina;
d) clorofosul, diclofosul;
e) dietiltoluolamida, monofluorina.

25. Determinați care este timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale:
a) cîteva ore;
b) cîteva zile;
c) câteva săptămâni;
d) jumătate de an;
e) câţiva ani.

26. Selectați care este durata imunității transplacentare:


a) câteva ore.
b) cîteva zile;
c) cîteva săptămîni;
d) cîteva luni;
e) cîțiva ani;

27. Marcați care poate fi o cale posibilă de formare a imunităţii active artificiale:
a) suportarea unei boli infecţioase;
b) folosirea anatoxinei;
c) folosirea interferonului;
d) folosirea imunoglobulinelor;
e) folosirea serurilor.

28. Precizați contra căror infecții se folosesc vaccinurile vii:


a) rujeolei, tusei convulsive;
b) tuberculozei, poliomielitei;
c) parotiditei epidemice, difteriei;
d) febra tifoidă, leptospiroza;
e) tusa convulsivă, encefalita de căpușă.

29. Bacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:


a) imunităţii active;
b) imunităţii pasive;
c) imunității naturale;
d) imunității artificiale;
e) nu formează imunitate;

30. Indicați, după administrarea căror biopreparate se obține o durată mai lungă a imunităţii:
a) serurilor;
b) imunoglobulinelor;
c) anatoxinelor;
d) bacteriofagilor;
e) interferonului.

31. Marcați care este infecția unde reacţiile serologice sunt utilizate în aprecierea eficacităţii
vaccinărilor:
a) antraxului;
b) tuberculozei;
c) difteriei;
d) rujeolei;
e) febra tifoidă.

32. Numiți care vaccinuri posedă reactogenitate minimă:


a) vii;
b) chimice;
c) corpusculare omorîte;
d) sintetice;
e) monovaccinurile.

33. Precizați peste cât timp se face estimarea probelor tuberculinice:


a) 12 ore;
b) 24 ore;
c) 36 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

34. Marcați care este intervalul minim dintre aplicarea vaccinului şi imunoglobulinei:
a) 1 săptămână;
b) 2 săptămâni;
c) 2 luni;
d) 4 luni;
e) 6 luni.

35. Stabiliți după vaccinarea contra cărei boli infecțioase se obține imunitate de durată mai
lungă:
a) difteria;
b) tetanosul;
c) tuberculoza;
d) gripa;
e) rujeola.

36. Precizați când se efectuează Reacţia Mantoux:


a) cu 24-72 ore înainte de revaccinare;
b) cu 1-7 zile înainte de revaccinare;
c) cu 3-14 zile înainte de revaccinare;
d) nu mai devreme de 30 zile după vaccinare;
e) cu 14-60 zile înainte de revaccinare.

37. Determinați în cazul riscului de răspândire a cărei infecții este admisă administrarea
simultană a vaccinului şi imunoglobulinei:
a) rujeolea
b) rabia;
c) difteria;
d) hepatita virală A;
e) hepatita virală B.

38. Notați care este perioada de incubaţie în febra tifoidă:


a) 1-20 zile;
b) 6-25 zile;
c) 1-14 zile;
d) 1-10 zile;
e) 1-5 zile

39. Externarea din staţionar a convalescenţilor ce au făcut febra tifoidă se efectuează:


a) fără investigaţii bacteriologice:
b) în baza unui rezultat negativ de laborator;
c) în baza a trei rezultate negative de laborator;
d) după însănătoșirea clinică;
e) în baza a 2 rezultate negative de laborator.

40. Marcați care este sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă:
a) omul bolnav;
b) purtătorul imun;
c) purtătorul acut;
d) purtătorul cronic;
e) purtător tranzitoriu.

41. Selectați care metodă se folosește în diagnosticul precoce al febrei tifoide:


a) urinocultura;
b) coprocultura;
c) bilicultura;
d) hemocultura;
e) investigaţia serologică.

42. Indicați în ce caz determinarea fagovariantelor a germenilor febrei tifoide are importanţă
practică:
a)terapia etiotropă;
b)terapia patogenetică raţională;
c)determinarea sursei de infecţie;
d)determinarea contacților;
e)elaborarea măsurilor de profilaxie.

43. Marcași care este sursa principală de agenţi patogeni în dizenterie:


a) bolnavul în perioada de prodrom;
b) bolnavul în perioada acută;
c) bolnavul cronic;
d) purtătorul imun;
e) purtătorul convalescent cronic.

44. În Republica Moldova predomină îmbolnăvirile cu:


a) Sh. flexneri;
b) Sh. sonnei;
c) Sh.dyzenteriae;
d) Sh.bodyii;
e) alte tipuri.

45. Selectați afirmația corectă pentru dizenterie:


a)este provocată de mai mulţi agenţi patogeni;
b)bolnavul începe să prezinte pericol la sfîrşitul primei săptămîni de boală;
c)la baza confirmării de laborator stă serologia;
d)externarea se face în baza la 3 rezultate negative de laborator;
e)perioada de incubație este de 6-25 zile.

46. Indicați care boală infecțioasă are o perioadă mai scurtă de incubaţie:
a) dizenteria;
b) rujeola;
c) parotidita epidemică;
d) febra tifoidă;
e) HVA.

47. Precizați către care boală se referă noțiunea de intoxicaţie alimentară de origine
bacteriană:
a)salmoneloza;
b)botulismul;
c)dizenteria;
d)eșerihioza;
e)febra tifoidă.

48. Marcați care este sursa principală de infecţie pentru iersinioze:


a) animalele sinantrope;
b) animalele xenantrope;
c) omul bolnav;
d) purtătorul acut;
e) purtătorul cronic.

49. Precizați perioada în care bolnavul cu HVA prezintă pericol maxim:


a) incubaţie şi prodromă;
b) prodromă şi manifestări clinice;
c) manifestări clinice şi convalescenţă;
d) icterică;
e) convalescenţă.

50. Stabiliți pentru care din hepatitele virale enumerate mai jos procesul epidemic se
caracterizează prin manifestări eruptivo-epidemice:
a) HVB;
b) HVB şi HVD;
c) HBC;
d) HVG;
e) HVA

51. Supravegherea medicală asupra persoanelor contactate cu bolnavii de HVA se efectuează


timp de:
a) 35 zile;
b) 45 zile;
c) 50 zile;
d) 60 zile;
e) 3 luni.

52. Marcați care este cel mai afectat grup de vîrstă pentru HVA:
a) copiii în primul an de viaţă;
b) copiii între 4 şi 15 ani;
c) adolescenţii;
d) adulţii;
d) toate contingentele de vârstă.

53. Indicați pentru care afecțiune este caracteristică sezonalitatea de toamnă-iarnă a


morbidităţii:
a) HVA;
b) HVB;
c) HVC;
d) HVB și HVD;
e) HVA și HVB.

54. Măsura antiepidemică de bază în HVB este îndreptată asupra:


a) sursei de agenţi patogeni;
b) mecanismului de transmitere;
c) receptivităţii populaţiei;
d) factorilor de transmitere;
e) toate verigile procesului epidemic.

55. În Republica Moldova, în grupul maturilor, cea mai mare pondere ale infecţiei HVB o
constituie persoanele în vârstă:
a) copiii 1-19 ani.
b) 20-29 ani;
c) 30-39 ani;
d) 40-49 ani
e) persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani;

56. Precizați perioada în care bolnavul cu HVB prezintă pericol:


a) numai în perioada de incubaţie
b) doar în perioada de prodrom;
c) numai în perioada de manifestări clinice;
d) perioada incubaţie – convalescentă;
e) perioada incubaţie – prodrom.

57. Surse de infecţie cu virusul hepatitei B sunt considerate persoanele cu HBs antigenemie
persistentă pe parcursul a minim:
a) o lună;
b) 3 luni;
c) 6 luni;
d) un an;
e) trei ani.

58. Stabiliți în ce perioadă pot fi depistați anticorpii în cazul HVC acute:


a) cel puţin peste 4-6 săptămâni după debutul bolii;
b) deja la a doua săptămână a perioadei de incubaţie;
c) la sfârşitul perioadei de incubaţie;
d) la începutul perioadei de manifestări clinice;
e) în perioada de prodromă

59. Indicaţi care măsură antiepidemice în cazul infecţiilor respiratorii este mai eficace:
a) izolarea precoce a sursei de agenţi patogeni;
b) dezinfecţia în focare epidemice şi locurile de aglomeraţie a populaţiei;
c) imunoprofilaxia;
d) tratamentul precoce a bolnavului;
e) izolarea contacților.

60. Marcați care este cel mai frecvent germene infecţios pentru tuberculoză:
a) Mycobacterium bovis;
b) Mycobacterium tuberculosis;
c) Mycobacterium africanum;
d) Mycobaterium tuberculosis și bovis;
e) Mycobaterium bovis și africanum.

61. Notați care este cea mai contagioasă formă clinică de tuberculoză:
a) Tuberculoza laringiană;
b) Tuberculoza pulmonară;
c) orice formă de tuberculoză extrapulmonară;
d) tuberculoza articulară;
e) nici o formă de TBC nu este contagioasă.

62. Precizați în care caz se efectuează izolarea obligatorie în staţionar:


a) portajului tulpinilor lizogene de C.diphteriae;
b) dizenteriei;
c) tusei convulsive
d) salmonelozei
e) gripei sezoniere.

63. Indicați care este sursa principală de agenţi patogeni în difterie:


a) bolnavul;
b) purtătorul imun;
c) purtătorul convalescent;
d) purtătorul acut;
e) purtătorul tranzitoriu.

64. Determinați care este perioada de contagiozitate a bolnavului de difterie:


a) până la 2 săptămîni;
b) de la câteva zile până la 4 luni;
c) de obicei pînă la 1 an;
d) până la 10 zile;
e) până la 21 zle.

65. În focarele de difterie dezinfecţia chimică:


a) este necesară;
b) nu este necesară;
c) necesar a fi efectuată după indicaţii epidemiologice;
d) necesar a fi efectuată după indicaţii clinice;
e) necesar a fi efectuată după indicaţii clinico-epidemiologice.

66. Precizați în care perioadă bolnavul cu tusea convulsivă este mai contagios:
a) ultimele zile a perioadei de incubaţie;
b) perioada catarală;
c) perioada de convalescenţă;
d) debutul periodei de incubaţie;
e) bolnavii cu tusă convulsivă nu sunt contagioşi.

67. Precizați când bolnavul de rubeolă prezintă pericol:


a) 4 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;
b) 7 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;
c) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi pînă la involuţia lor;
d) în debutul perioadei de incubaţie;
e) în perioada de convalescenţă.

68. Marcați care este sursă de infecţie la rujeolă este:


a) purtătorul de germeni;
b) reconvalescentul;
c) bolnavul în perioada prodromală;
d) bolnavul în a doua jumătate a perioadei de manifestări clinice;
e) bolnavul din debutul perioadei de incubaţie.

69. Determinați ce se poate folosi în profilaxia de urgenţă a rujeolei:


a) anatoxina;
b) imunoglobulina;
c) vaccinul inactivat
d) antibioticul;
e) bacteriofagul.

70. Acoperirea vaccinală cu vaccin antiparotiditic la vârsta de 2 ani trebuie să fie minimum de:
a) 95%;
b) 98%;
c) pînă la 95%;
d) 100%;
e) 96%.

71. Vaccinarea contra gripei are o eficacitate:


a) înaltă;
b) joasă;
c) dependentă de structura antigenică a tulpinelor vaccinale;
d) necunoscută;
e) dependentă de modul de administrare a vaccinului.

72. Evidențiați în care perioadă a bolii bolnavul cu varicelă este periculos ca sursă de infecţie
pentru cei din jur:
a) de la ultima zi a perioadei de incubaţie, perioada de erupţie şi pînă la a 5 zi după
apariţia ultemelor erupţii;
b) perioada de incubaţie;
c) pînă la perioada de decădere a crustelor
d) 4 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;
e) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi pînă la involuţia lor.

73. Indicați sursă principală de agenţi patogeni în infecţia meningococică sunt:


a) purtătorii sănătoşi;
b) bolnavii cu meningită;
c) purtătorii convalescenţi;
d) purtătorii imuni;
e) bolnavii în perioada de convalescenţă.

74. Marcați numărul minim necesar de doze de vaccin, pentru revaccinarea a 100 copii contra
tuberculozei:
a) 50 doze vaccin;
b) 100 doze vaccin;
c) 200 doze vaccin;
d) 300 doze de vaccin;
e) 350 doze de vaccin.

75. Menționați care este termenul aflării sub control medical al focarul de tifos exantematic:
a) 5 zile;
b) 15 zile;
c) 21 de zile.
d) 25 de zile;
e) 30 de zile;

76. Menționați care este termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la
debutul bolii):
a) 3-9 zile;
b) până la 5 zile;
c) 5-7 zile;
d) 25 de zile;
e) 21 de zile.

77. Identificați care este măsura antiepidemică principală la malarie în R.Moldova:


a) dezinsecţia;
b) prevenirea importului;
c) chimioprofilaxia;
d) dezinfecţia;
e) deratizarea.

78. Stabiliți cu ce se efectuează profilaxia malariei:


a) vaccin;
b) anatoxină;
c) chimiopreparate
d) antibiotice;
e) imunoglobuline.

79. Stabiliți afirmația corectă ce se referă la infecţiile nosocomiale:


a) infectarea pacientului la domiciliu;
b) infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul
îndeplinirii funcţiunilor sale;
c) infectarea pacientului în rezultatul administrării vaccinurilor;
d) sunt infecţii cu focalitate naturală;
e) sunt infecţii exotice.

80. Indicați factorul ce determină majorarea morbidităţii prin infecţiile nosocomiale:


a) perioada anului;
b) majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de diagnostic şi tratament;
c) micşorarea numărului de antibiotice administrate;
d) condiţiile climato-geografice;
e) reducerea imunităţii specifice.

81. Stabiliți prin ce se caracterizează tulpinele nosocomiale:


a) majorarea sensibilităţii către antibiotice;
b) rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante;
c) sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolete;
d) sensibilitatea înaltă la factorii mediului ambiant;
e) determină o monoetiologie a formelor nosologice.

82. Determinați care este indicația necesară pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor
nosocomiale în staţionare:
a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalului medical;
b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare;
d) vaccinarea conform indicaţiilor epidemiologice a pacienţilor noi internaţi;
e) prelungirea duratei de utilizare a antibioticului

83. Precizați în ce mod se efectuează prelucrarea corectă a mâinilor lucrătorului medical,


contaminate cu sînge:
a) se spală sub apă curgătoare cu săpun;
b) mâinile se şterg cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă, apoi se spală sub apă
curgătoare;
c) mâinile se şterg timp de 2 minute cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă şi
peste 5 minute se spală sub apă curgătoare;
d) mâinele se prelucrează cu sol.Protargol 3%;
e) se spală abundent cu apă curgătoare sub jet apoi se dezinfectează cu clorură de var
3%.
84. Selectați care din situaţiile propuse poate fi considerată infecţie nosocomială ?
a) rugeola diagnosticată la copil în ziua a 4 după spitalizare în secţia infecţiilor respiratorii
acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă;
b) depistarea corinebacteriei difterice toxigenă în frotiul din bucofaringe, colectat de la
bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare;
c) salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8-10 de la spitalizare;
d) febra tifoidă, diagnosticată la bolnavul cu pneumonie internat în secţia terapie la a 7 zi
de la internare;
e) hepatită virală acută B, diagnosticată la a 4 zi de spitalizare în secţia de gastrologie.
85. Precizați care este originea mai frecventă a infecţilor nosocomiale:
a) intestinală;
b) aerogenă;
c) septico-purulentă;
d) congenitală;
e) hidrică.
86. Precizați cât durează perioada de incubaţie în infecţia HIV/SIDA:
a) 2-4 săptămîni;
b) 10-20 săptămîni;
c) 50 de zile;
d) 180 de zile.
e) 2-10 ani;
87. Precizați care este durata de supravegherea a bolnavilor cu HIV/SIDA:
a) un an.
b) 2 ani;
c) 5 ani;
d) 10 ani;
e) toată viaţa;
88. Stabiliți care din categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV:
a)lucrătorii medicali;
b)narcomanii, donatorii de sînge;
c)gravidele;
d)adolescenţii;
e)persoanele în etate.

89. Precizați care este termenul de apariție a seropozitivității după infecția cu HIV/SIDA:
a) 72 de ore după infecţie;
b) 21 zile după infecţie.
c) 2-4 săptămîni după infecţie;
d) 4-12 săptămâni după infecţie;
e) 10-12 luni după infecţie
90. Pacientul care are concomitent SIDA şi Tuberculoză:
a) nu este contagios;
b) poate fi contagios chiar înainte de formarea unei caverne şi aspectul radiologic aparent
normal;
c) nu este descrisă coinfecţia/suprainfecţia SIDA/TB;
d) nu are importanță epidemiologică;
e) poate fi contagios după formarea cavernei.

91. Determinați specificul vaccinării persoanelor cu SIDA:


a) necesită a fi imediat vaccinate contra TB;
b) se vor vaccina contra TB în dependenţă de rezultatele Probei Mantoux;
c) se vor vaccina fără efectuarea Probei Mantoux;
d) nu pot fi vaccinate contra TB;
e) se vor vaccina doar după rezultatul pozitiv a Probei Mantoux.

92. Marcați care sunt sursele principale de infecţie în bruceloză:


a) bovinele;
b) porcinele;
c) câinii şi pisicile;
d) oamenii bolnavi;
e) căpuşele

93. Indicați măsura de bază în prevenţia leptospirozei icterohemoragică:


a) vaccinarea planificată;
b) deratizarea;
c) izolarea persoanelor bolnave;
d) dezinsecţia;
e) sterilizarea.

94. Determinați cu ce se efectuează profilaxia specifică a leptospirozei:


a) anatoxina;
b) gamaglobulină;
c) vaccin corpuscular omorît;
d) antibiotice;
e) ser heterolog.

95. Marcați care este durata supravegherii animalului care a mușcat omul:
a) 4 zile;
b) 6 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile.
e) 30 zile;

96. Indicați căror persoane li se administrează cursul condiţionat de vaccinări antirabice:


a) tuturor persoanelor muşcate de animale carnivore;
b) persoanelor muşcate de animale care pot fi supravegheate timp de 10 zile;
c) persoanelor muşcate de degetele mîinilor, gît, cap;
d) persoanelor muşcate de animale de origine necunoscută;
e) persoanelor muşcate de animale bolnave de rabie.

97. Marcați care este sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:
a) porcinele;
b) vitele mari şi mici cornute;
c) şobolanii, şoarecii.
d) animale xenantrope;
e) omul bolnav, purtătorul

98. Determinați care este măsura corectă efectuată privind cadavrele animalelor pierite de antrax:
a) se îngroapă;
b) se incinerează;
c) se utilizează tehnic:
d) se utilizează în industria de prelucrare a pielii şi obţinerea făinii din carne;
e) se utilizează în alimentaţia animalelor.

99. Indicați ce se folosește în profilaxia de urgenţă a antraxului:


a) imunoglobulina;
b) interferon;
c) ser heterogen
d) vaccin;
e) bacteriofag;

100. Febrele hemoragice sunt:


a) antroponoze;
b) zooantroponoze cu focalitate naturală;
c) sapronoze
d) zooantroponoze ale animalelor domestice;
e) zoonoze.

101. Indicați ce se folosește în profilaxia specifică a tetanosului:


a) vaccinul viu atenuat;
b) vaccinul omorât corpuscular;
c) anatoxina
d) bacteriofagul;
e) interferonul.

102. Numiți care tip de focare sunt caracteristice pentru encefalita de căpuşă:
a) epidemice;
b) naturale;
c) antropurgice,
d) tehnogene;
e) telurice.

103. Indicați principiul de bază în combaterea helmintiazelor este:


a)devastarea;
b)dehelmentizarea;
c)deratizarea.
d)izolarea şi tratamentul bolnavului;
e)supravegherea contacţilor

104. Stabiliți în ce constă profilaxia echinococozei:


a) profilaxia specifică;
b) depistarea şi tratamentul persoanelor bolnave;
c) educaţia sanitară a populaţiei.
d) sacrificarea animalelor;
e) spălarea legumelor, pomuşoarelor folosite în alimentaţie.

105. Marcați care este gazda definitivă al echinococului:


a) omul;
b)vitele mari cornute;
c) câinii, lupii, pisicile.
d)porcinele;
e) peştii, racii.
106. Contaminarea omului prin teniarincoză are loc prin:
a) mâinile murdare;
b) carnea afectată și insuficient prelucrată termic;
c) peştele, insuficient sărat.
d) legume, fructe;
e) laptele crud.

107. Precizați, în cazul cărei parazitoze sunt contagioşi bolnavii:


a) ascaridoză;
b) enterobioză;
c) trichineloză;
d) echinococoză;
e) tricocefaloză.

108. Notați care este termenul informării OMS despre apariția infecțiilor convenționale la
oameni conform regulilor medico-sanitare internaţionale:
a) 6 ore
b) 12 ore
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

109. Alegeți afirmația corectă cu privire la infecţiile de carantină:


a) rezistenţa deosebită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;
b) capacitatea de a afecta un număr mare de persoane într-un timp relativ scurt;
c) răspîndirea lor ubicuitară (cosmopolită).
d) poate afla răspăndire în RM
e) mecanismul prioritar de transmitere este respirator.

110. Stabiliți la câte zile după spitalizarea ultimului bolnav cu holeră ori purtător şi efectuarea
dezinfecţiei terminale focarul se considera lichidat:
a) 5 zile;
b) 10 zile;
c) 20 zile
d) 1 lună;
e) 1,5 luni.

111. Precizați, în care perioadă persoanele ce au suportat holera sunt admişi la serviciu,
indiferent de specialitate:
a) imediat după externarea din staţionar;
b) după 3 luni;
c) după expirarea termenului de evidenţă la dispensar.
d) după efectuarea dezinfecţiei terminale în focar;
e) după o săptămînă de la externare.

112. Pericolul principal în calitate de sursă de infecţie la holeră îl prezintă:


a) bolnavul cu formă tipică a bolii;
b) bolnavul cu formă atipică;
c) purtătorul cronic de vibrioni.
d) purtătorul imun;
e) purtătorul sănătos.

113. Determinați în ce constă profilaxia pestei la momentul actual în Republica Moldova:


a) prevenirea importului;
b) asanarea focarelor naturale;
c) vaccinarea populaţiei.
d) deratizarea,
e) prelucrarea termică a cărnii.

114. Indicați cât timp se efectuează supravegherea persoanelor ce au fost în focarul de pestă:
a) 3 zile
b) 6 zile;
c) 10 zile;
d) 14 zile.
e) 16 zile

115. Selectați afirmația ce reprezintă definiția noțiunii de Recunoaştere bacteriologică:


a) un complex de măsuri speciale pentru determinarea precoce a pregătirii inamicului pentru
aplicarea armei biologice, depistarea agenţilor patogeni şi toxinelor bolilor infecţioase
în diferite substrate ale mediului extern;
b) efectuată de un grup special de profesionişti militari care activează în vederea depistării
laboratoarelor bacteriologice unde se produce arma biologică;
c) un complex de măsuri efectuate de specialişti medico-militari în corespundere cu
Convenţia de la Geneva „Despre interzicerea întrebuinţării armei biologice”.
d) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate spre izolarea totală a
focarului epidemic şi lichidarea morbidităţii infecţioase;
e) conştientizarea preventivă a populaţiei privind eventuala aplicare a armei biologice de
către inamic, asigurarea populaţiei cu măşti antigaz şi costume antipestă;

116. Marcați care este măsura antiepidemică, întreprinsă după declanşarea calamităţii:
a) elaborarea sistemului de alarmă;
b) vaccinarea după indicaţii;
c) supravegherea epidemiologică strictă;
d) pregătirea cadrelor;
e) izolarea sursei de infecţie.

117. Stabiliți cum pot fi apreciate epidemiile, pandemiile și epizootiile:


a) calamități naturale;
b) calamități specifice;
c) calamități tehnogene;
d) calamități sociale;
e) calamități de transport.

118. Selectați acţiunea ce nu face parte din analiza epidemiologică retrospectivă:


a) analiza anuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi ne infecţioase;
b) analiza multianuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi neinfecţioase;
c) aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi.
d) determinarea factorilor de risc în maladii infecțioase și neinfecțioase;
e) determinarea tendinței morbidității în anumită maladie infecțioasă sau neinfecțioasă.

119. Indicați care este studiu epidemiologic descriptiv:


a) raportul de caz;
b) studiile "caz-martor";
c) modelarea procesului epidemic.
d) studii randomizate;
e) studii prospective.

120. Selectați studiul epidemiologic analitic:


a) studiile individuale;
b) studiile de cohortă;
c) studiile experimentale;
d) studii de teren;
e) metaanaliza.
Compliment multiplu

1. Notați care sunt concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic:
a) teoria mecanismului de transmitere;
b) teoria focalităţii naturale;
c) teoria formării focarelor epidemice;
d) teoria autoreglării sistemelor parazitare;
e) teoria evoluţiei agenţilor patogeni.

2. Precizați bolile infecțioase care le este caracteristică focalitatea naturală:


a) pesta;
b) tularemia;
c) rabia;
d) salmoneloza;
e) antrax.

3. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:


a) purtătorii sănătoşi;
b) păsările;
c) ţînţarii;
d) rozătoarele;
e) laptele şi produsele; lactate.

4. Indicați care cazuri necesită informarea de urgență a OMS (24 ore) conform regulilor medico-
sanitare internaţionale:
a) înregistrarea unui caz de boală convenţională la om;
b) depistărea ţînţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene;
c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis;
d) pierderile social - economice considerabile în urma implementării carantinei;
e) sanarea cazurilor de import de malarie.

5. Notați în ce momente e necesar a fi transmisă fişa de urgenţă:


a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator;
b) numai după consultaţia medicului infecţionist;
c) imediat în caz de suspecţie la o maladie infecţioasă cu declarare nominală;
d) nu mai tîrziu de 12 ore de la momentul depistării bolnavului;
e) pînă la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar.

6. Numiți criterii de lichidare a focarului epidemic:


a) depistarea şi izolarea sursei;
b) efectuarea dezinfecţiei terminale;
c) depistarea agentului patogen;
d) efectuarea dezinfecţiei curente;
e) supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de incubaţie din momentul
efectuării dezinfecţiei terminale.
7. Numiți categoriile de medici care participă la organizarea şi efectuarea măsurilor
antiepidemice în focar:
a) medicul de familie;
b) asistenţa medicală de sector;
c) medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase;
d) medicul igienist;
e) medicul bacteriolog;
8. Numiți specialiștii responsabile de colectarea anamneza epidemiologică:
a) medicul de familie;
b) medicul ce a suspectat boala la pacient;
c) medicul epidemiolog;
d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice;
e) medicul infecţionist ce consultă pacientul.

9. Determinați care sunt responsabilitățile medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă:


a) colectarea anamneza epidemiologică;
b) transmiterea informaţia de urgenţă la CSP;
c) organizarea dezinfecţiei curente în focar;
d) organizarea vaccinării în focar;
e) determinarea varianta de izolare a bolnavului.

10. Menționați în care cazuri dispensarizarea convalescenţilor are importanţă epidemiologică:


a) HVA;
b) HVB;
c) tusei convulsive;
d) febrei tifoide;
e) infecţiei rotavirale.

11. Enumărați acțiunile necesare la supravegherea epidemiologică:


a) înregistrarea cazurilor de boală;
b) studierea proprietăţilor biologice a culturilor de agenţi patogeni;
c) analiza epidemiologică a morbidităţii;
d) analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;
e) aprecierea situaţiei epidemiogene.

12. Stabiliți în ce situație este necesară dezinfecția terminală:


a) în focar după depistarea bolnavului;
b) în focar după spitalizarea bolnavului;
c) în focar după însănătoşirea bolnavului;
d) în focarul de rujeolă după 5 zile de boală a pacientului;
e) în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de profil terapeutic.

13. Stabiliți în cazul căror infecții spitalizarea este obligatorie:


a) dizenterie
b) febra tifoidă;
c) tifosului exantematic;
d) salmoneloză;
e) tetanosul.

14. Marcați măsurile antiepidemice îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni:


a) deratizarea;
b) dezinfecţia;
c) izolarea;
d) tratamentul;
e) dezinsecţia.
15. Precizați cum poate fi folosită soluţia de apă oxigenată cu detergent:
a) o singură dată, imediat după preparare;
b) în diferite concentraţii (0,1-6,0 %);
c) pe parcursul a 2-3 zile din momentul preparării;
d) la temperatura camerei;
e) după încălzire.

16. Indicați factorii de care depinde eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :
a) temperatura soluţiilor dezinfectante;
b) concentraţie;
c) expoziţie;
d) presiunea atmosferică;
e) prezenţa activatorilor.

17. În ce cazuri este indicată efectuarea dezinfecţiei terminale:


a) bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator;
b) în legătură cu situaţia epidemiologică secţia pentru bolnavi cu dizenterie se
reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă;
c) secţia pentru bolnavi cu HVA se reprofilează pentru bolnavi cu dizenterie;
d) bolnavul cu tularemie este transferat din box în secţie;
e) bolnavul cu febră tifoidă este spitalizat.

18. Numiți care obiecte pot fi prelucrate în etuva cu vapori:


a) pernele, saltelele;
b) hainele din piele naturală;
c) cărţiile;
d) hainele de bumbac;
e) lengeria de pat de bumbac.

19. Evidențiați în ce scopuri sunt folosite etuvele cu vapori şi formalină:


a) numai pentru dezinfecţie;
b) numai pentru dezinsecţie;
c) pentru dezinfecţie şi dezinsecţie în regim diferit de lucru;
d) pentru sterilizare;
e) pentru dezinfectarea hainelor din fibre sintetice.

20. Precizați în care instituții prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:
a) febră tifoidă;
b) dizenterie provocată de Sh.sonnei;
c) difterie;
d) infecţia meningococică;
e) tifos exantematic.

21. Indicați care instrumente medicale necesită a fi supuse sterilizării:


a) acele ce contactează cu suprafaţa plăgii;
b) acele ce contactează cu sângele;
c) acele ce contactează cu preparatele aplicate parenteral;
d) utilajul din cabinetul de proceduri;
e) tonometrele, fonendoscopurile.
22. Precizați în care instituții, prelucrarea bolnavilor cu pediculoză este efectuată cu participarea
obligatorie a personalului medical în cazul:
a) în instituţiile preşcolare;
b) internate;
c) cămine;
d) spitale;
e) la întreprinderi.

23. Marcați măsurile de bază în profilaxia infecţiilor intestinale:


a) depistarea surselor de infecţie;
b) depistarea şi sanarea purtătorilor;
c) măsurile de ordin sanitaro-igienic;
d) vaccinarea persoanelor receptive;
e) dezinfecţia profilactică şi de focar.

24. Precizați infecțiile contra cărora sunt vacinați copiii în primele 6 luni de viaţă:
a) tuberculoză;
b) tetanosul;
c) parotidita epidemică;
d) febra tifoidă;
e) rujeola.

25. Stabiliți ce preparate sunt folosite în scopul obţinerii imunităţii pasive:


a) interferon;
b) serul homologic;
c) serul heterologic;
d) anatoxina;
e) imunoglobulina.

26. Pentru imunoprofilaxia febrei tifoide se folosesc:


a) vaccin viu atenuat;
b) vaccin corpuscular;
c) vaccin chimic;
d) anatoxină;
e) ser imun şi imunoglobulina.

27. Precizați care vaccinuri nu pot fi folosite în caz de congelare:


a) rujeolic;
b) BCG;
c) DTP;
d) DT;
e) poliomielitic.

28. Determinați în ce cazuri se va forma imunitate activă protectivă, dacă imunoglobulina se va


administra concomitent cu vaccinul:
a) rabiea
b) rujeola;
c) tetanosul;
d) parotidita epidemică;
e) HVB.
29. Stabiliți care vaccinuri nu pot fi folosite:
a) ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice;
b) cu deteriorări ale fiolelor;
c) ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;
d) cu termenul de garanţie expirat;
e) vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator.

30. Marcați acțiunile necesare de a fi efectuate de către responsabilul de vaccinoprevenție:


a) evidenţa contingentelor ce necesită vaccinări;
b) lucrul de educaţie pentru sănătate a populaţiei despre importanţa vaccinărilor;
c) instructajul personalului medical responsabil de efectuarea vaccinărilor;
d) raportarea zilnică despre vaccinările efectuate;
e) planificarea vaccinărilor.

31. Precizați persoanele cărora le sunt indicate vaccinuri după indicaţii epidemiologice:
a) persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holeră;
b) persoanelor contacte din focar cu rujeolă;
c) persoanelor ce pleacă într-un focar natural al encefalitei de căpuşă;
d) persoanelor ce au contactat cu bolnavii de gripă pandemică;
e) militarilor - contra tetanosului.

32. Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de către :


a) un animal sălbatic;
b) un animal necunoscut;
c) un cîine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la momentul muşcăturii;
d) un animal, care se află sub supraveghere;
e) un animal, care a fost imediat omorît.

33. În frigiderul-container s-a topit complet gheaţa cu 12 ore în urmă. Care din preparatele
enumerate mai jos nu mai pot fi folosite:
a) vaccinul poliomielitic;
b) anatoxina antitetanică;
c) anatoxina antidifterică;
d) DTP;
e) vaccinul rujeolic.

34. Indicați vaccinurile ce asigură o imunitate protectivă de durată:


a) rujeolic;
b) leptospiroză;
c) antirabic;
d) tularemiei;
e) holerei.

35. Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:


a) intervalul minim dintre vaccinare şi administrarea imunoglobulinei este de 6 luni;
b) intervalul minim dintre întroducerea imunoglobulinei şi vaccinului e de 4-6 săptămîni;
c) vaccinarea contra rujeolei începe la vârsta de 3 luni;
d) bacteriofagul nu induce imunitate pasivă;
e) vaccinarea diminuată contra poliomielitei se efectuează cu vaccin inactivat.
36. Alegeţi variantele corecte de amplasare a preparatelor vaccinale pentru păstrare în frigider:
a) unele vaccinuri nu se păstrează în congelator;
b) e la fel de efectivă păstrarea vaccinurilor pe diferite poliţe ale frigiderului;
c) amplasarea separată a vaccinurilor ’’vechi’’ şi celor primite recent;
d) cutiile cu vaccinuri e mai bine să umple complet spaţiul de pe o anumită poliţă;
e) e mai raţional a păstra vaccinurile pe poliţa de sus.

37. Selectați afirmațiile corecte pentru febra tifoidă:


a) sursa de infecţie este omul;
b) morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie;
c) copii de vîrstă fragedă sunt receptivi;
d) perioada de incubaţie e de 6-25 zile;
e) externarea corectă sau incorectă din staţionar are importanţă epidemiologică.

38. Numiți care căi de transmitere sunt specifice pentru febra tifoidă:
a) hidrică;
b) sexuală;
c) alimentară;
d) parenterală;
e) contact habituală
39. Indicați căror persoane le sunt indicate vaccinările contra febrei tifoide:
a) persoanelor contacte cu bolnavul în focar;
b) locuitorilor unei localităţi ce nu poate fi asigurată temporar cu apă potabilă calitativă;
c) populaţiei ce locuieşte într-o zonă endemică la această infecţie (incidenţa >25,0%ooo);
d) persoanelor ce au un risc profesional de infectare;
e) lucrătorilor sferei de alimentaţie publică.

40. Selectați afirmațiile corecte pentru dizenterie:


a) mecanismul de transmitere are mai multe căi de realizare;
b) morbiditatea este dependentă prioritar de acţiunile de ordin medical (măsuri
dispoziţionale);
c) imunitatea postinfecţioasă nu are o importanţă practică mare;
d) 3 tipuri de agenţi patogeni formează exotoxină;
e) bolnavii sunt sursa de infecţie din a 11-ea zi de boală.

41. Precizați care persoane sunt supuse dispensarizării după suportarea dizenteriei:
a) toţi copiii de vîrstă prescolară;
b) copii ce frecventează instituţii preşcolare;
c) elevii;
d) personalul din alimentaţia publică;
e) toţi convalescenţii indiferent de vîrstă sau profesie.

42. Marcați măsurile necesare a fi efectuate în cazul unei erupţii epidemice de salmoneloză la o
şcoală internat:
a) a spitaliza toţi bolnavii;
b) a spitaliza bolnavii după indicaţii clinice;
c) a investiga bacteriologic şi clinic toate persoanele ce se alimentează la aceeaşi cantină;
d) a indica antibioticoprofilaxia tuturor elevilor;
e) a investiga bacteriologic toţi lucrătorii cantinei.
43. Notați factorii de transmitere în cazul salmonelozei:
a) apa;
b) carnea de porc;
c) legumele, fructele;
d) ouăle;
e) carnea de pasăre.

44. Complexul de măsuri îndreptat spre neutralizarea căilor şi factorilor de transmitere la


salmoneloză include:
a) măsuri sanitaro-veterinare;
b) controlul respectării tehnologiei de preparare, transportare, păstrare şi realizare a
produselor de origine animalieră;
c) deratizarea;
d) profilaxia de urgenţă cu antibiotice;
e) controlul bacteriologic al produselor alimentare.

45. Notați factorii social economici ce determină tendinţa de majorare a morbidităţii prin
salmoneloză:
a) lărgirea comerţului cu produse animaliere;
b) creşterea numărului de localităţi care posedă reţele de aprovizionare cu apă centralizată;
c) scăderea exportului şi importului de nutreţ pentru animale;
d) producerea centralizată a produselor alimentare;
e) activizarea proceselor de migrare.

46. Selectați afirmațiile corecte pentru eşerihioză:


a) surse de infecţie sunt animalele domestice (ovinele);
b) e o antroponoză, care atacă în marea majoritate a cazurilor – copiii;
c) este caracteristică sezonalitatea;
d) perioada de incubaţie 1-10 zile;
e) mecanismul de transmitere – este cel de contact.

47. Marcați afirmațiile corecte pentru eşherichiozele enteropatogene:


a) calea principală de transmitere este hidrică;
b) sursa de infecţie poate fi purtătorul;
c) clinica diferă în dependenţă de tipul de agent patogen;
d) mai frecvent sunt afectaţi copii până la 1 an de viaţă;
e) E.coli enteropathogenic poate provoca o clinică asemănătoare cu cea a holerei.

48. Numiți sursele de agenţi patogeni în eşherichiozele enteropogene:


a) bolnavul cu formă tipică a bolii;
b) bolnavul cu formă frustă a bolii;
c) purtătorul infecției;
d) animalul purtător;
e) animalul bolnav.
49. Marcați agenţi patogeni în campilobacterioză:
a) Campylobacter jejuni;
b) Campylobacter pilori;
c) Campylobacter coli;
d) Campylobacter freundii;
e) Campylobacter fetus.
50. Numiți sursele de infecţie în campilobacterioză:
a) ouăle de găină;
b) vitele cornute mari şi mici;
c) rozătoarele;
d) oamenii bolnavi şi purtători;
e) apa contaminată.

51. Erupţia hidrică cu infecţii intestinale se caracterizează prin:


a) limitare teritorială;
b) sezonalitate de vară;
c) lipsa sezonalităţii;
d) manifestă erupţii prin o singură formă nosologică;
e) evidenţierea diferitor sero şi biovariante a microorganismelor.

52. Selectați afirmația corectă în cazul infecţiilor provocate de virusurile Cocsakie A şi B:


a) surse de infecţie pot fi atât oameni bolnavi cât şi cei sănătoşi;
b) este caracteristică răspândirea epidemică;
c) are o sezonalitate de iarnă-primăvară;
d) profilaxia specifică lipseşte;
e) mai frecvent sunt afectate persoanele adulte.

53. Notați afirmațiile corecte pentru botulism:


a) agentul patogen este rezistent la mediul extern;
b) în focare e necesară dezinfecţia terminală;
c) bolnavul este izolat după indicaţii epidemiologice;
d) una din metodele de profilaxie este prelucrarea termică a produselor alimentare înainte
de a fi folosite;
e) Cl. botulini nu schimbă organoleptica produselor.

54. Indicați caracteristicele corecte pentru poliomielită:


a) sursa de infecţie principală e omul bolnav în toate formele de poliomielită;
b) se transmite prin 2 mecanisme: fecal-oral, respirator;
c) perioada de incubaţie 3-14 zile;
d) bolnavii cu forme paralitice uşoare sunt izolaţi timp de 20 zile;
e) pentru imunoprofilaxia poliomielitei se foloseşte vaccin viu atenuat şi vaccin inactivat.

55. Precizați care sunt mecanismul și căile de transmitere ale poliomielitei:


a) fecal-oral;
b) aerogen;
c) contact habitual;
d) transmisiv;
e) vertical.

56. SElectați afirmațiile corecte pentru HVA:


a) este provocată de un enterovirus;
b) nu poate fi exclusă calea parenterală de infectare;
c) este caracteristică sezonalitatea de toamnă-iarnă;
d) mai frecvent se întîlneşte la copii în vârsta de până la 1 an;
e) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează perioada maximă de incubaţie
din momentul izolării sursei de agenţi patogeni.

57. Marcați factorii de transmitere a HVB:


a) sîngele;
b) saliva;
c) apa, produsele alimentare;
d) sperma şi secreţiile vaginale;
e) lichidul amniotic.

58. Precizați care grup de persoane sunt receptive la HVD:


a) persoane sănătoase ce nu sunt purtătoare de AgHBs;
b) bolnavii cu HVA;
c) bolnavii cu HVB;
d) purtătorii de AgHBs;
e) purtătorii de AgHBe.

59. Selectați afirmațiile corecte pentru HVB:


a) un loc deosebit în procesul epidemic îl ocupă personalul medical;
b) în timpul unei înţepături cu acul se poate conţine pînă la 100 doze infecţioase de virus al
HVB;
c) titrul protectiv min postvaccinare e 1/10 mU.I./ml;
d) pentru imunoprevenţie se foloseşte vaccin viu atenuat;
e) rata de cronicizare e de 95%.

60. Numiți sursele de infecţie în HVA:


a) bolnavul cu formă frustă;
b) bolnavul cu formă acută;
c) purtătorii reconvalescenţi;
d) purtătorii imuni;
e) bolnavii în perioada prodromală.

61. Din complexul de măsuri de profilaxie a HVB fac parte:


a) folosirea seringilor getabile;
b) sterilizarea calitativă;
c) vaccinarea nounăscuţilor;
d) investigarea la portajul de AgHBs;
e) supravegherea sanitară asupra blocurilor alimentare.

62. Selectați sursele de agenţi patogeni în HVB:


a) bolnavii cu forme acute ale bolii;
b) bolnavii cronici;
c) purtătorii;
d) bolnavii cu HVD;
e) convalescenţii cu anti HBs.

63. Precizați în ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă pericol:
a) toată durata perioadei de incubaţie;
b) perioada de prodromă;
c) perioada de manifestări clinice;
d) perioada de convalescenţă;
e) 40-50 % convalescenţi se externează cu antigenemie.

64. În ce perioadă bolnavul cu HVC prezintă pericol:


a) în perioada de incubaţie;
b) în perioada de prodromă;
c) în perioada de manifestări clinice;
d) în perioada de convalescenţă;
e) după însănătoşirea clinică nu prezintă pericol.

65. Selectați afirmațiile corecte pentru HVD:


a) vaccinarea efectuată în RM poate considerabil influenţa morbiditatea;
b) este o antroponoză;
c) formele cronice nu sunt caracteristice;
d) lucrătorii medicali fac parte din grupul cu risc major la infectare;
e) calitatea sterilizării instrumentariului medical nu influenţează nivelul morbidităţii.

66. Marcați afirmațiile corecte pentru HVE:


a)mecanismul de transmitere parenteral;
b)afectarea prioritară a persoanelor tinere;
c)caracteristice sunt erupţiile hidrice;
d)poate găsi răspîndire ubicuitară;
e)vaccinoprevenţia se efectuează după indicaţii epidemiologice.

67. Numiți sursele de agenţi patogeni în HVA:


a) bolnavii cu forme anicterice;
b) reconvalescenţii;
c) bolnavii în perioada preicterică;
d) bolnavii în a doua perioadă de manifestări clinice;
e) bolnavii cu forme asimpromatice.

68. Marcați afirmațiile corecte pentru HVC:


a) agentul patogen al HVC e un virus, care poate produce o coinfecţie sau o suprainfecţie
numai în prezenţa virusului HVB;
b) mecanismul şi căile de transmitere a HVC prezintă similitudini considerabile cu cele ale
VHB;
c) în cazul HVC prevalează căile artificiale de transmitere;
d) HVC are o răspândire largă în rîndul narcomanilor;
e) prognosticul e moderat favorabil, dar cu letalitate înaltă la gravide.

69. Evidențiați care sunt măsurile de control a infecţiei cu virusul HVB:


a) asigurarea cu apă potabilă de calitate;
b) solubrizarea terenurilor, asanarea lor;
c) organizarea corectă a decontării şi lichidării inofensive a instrumentelor medicale de
multiplă folosinţă;
d) asigurarea protecţiei pielei, mucoaselor personalului medical la locul de muncă;
e) vaccinarea universală a niu-născuţilor combinată cu cea a adolescenţilor, personalului
medical cu risc major de infectare

70. Evidențiați care sunt măsurile de control a infecţiei cu virusul HVB:


a) vaccinarea universală a nou-născuţilor şi contingentelor de risc;
b) screeningul la prezenţa AgHBs în sîngele, organele, ţesuturile şi sperma donate;
c) înlocuirea instrumentelor de multiplă folosinţă prin instrumente getabile;
d) reducerea maximală a transfuziilor de sânge;
e) interzicerea folosirii preparatelor farmaceutice, obţinute din sînge
71. Precizați care factori influiențează asupra majorările periodice ale morbidităţii prin infecţii
aerogene:
a) nivelul păturii imune în populaţie;
b) procesele de migraţie a populaţiei;
c) natalitate;
d) condiţiile habituale;
e) structura de gen a populaţiei.

72. Indicați semnele epidemiologice caracteristice pentru infecțiile aerogene:


a) tipul sporadic de morbditate;
b) tipul epidemic de morbiditate;
c) morbiditate identică pe parcursul anului;
d) ciclitate multianuală a morbidității;
e) ciclitate sezonieră în perioada rece a anului.

73. Precizați în care perioadă bolnavul cu difterie prezintă pericol:


a) din ultima zi a perioadei de incubaţie;
b) din momentul apariţiei primelor semne clinice;
c) toată perioada de manifestări clinice;
d) perioada de convalescenţă;
e) începînd cu săptămîna a doua de manifestări clinice.

74. Stabiliți căror bolnavi le sunt indicate investigaţii bacteriologice în scopul depistării agenţilor
patogeni ai difteriei:
a) tuturor bolnavilor cu patologii ORL;
b) bolnavilor cu angină;
c) bolnavilor cu abces paratonzilar;
d) bolnavilor cu laringotraheită;
e) tuturor pacienţilor la externarea din secţia ORL.

75. Marcați care pot fi surse de infecţie în difterie:


a) omul bolnav în perioada de incubaţie;
b) purtătorul de corinbacterii toxigene (imun);
c) purtătorul de corinbacterii atoxigene;
d) purtătorul reconvalescent;
e) omul bolnav în perioada de manifestări clinice.

76. Notați enunțurile corecte pentru difterie:


a) nu toţi purtătorii sănătoşi necesită spitalizare;
b) serul se administrează doar în scop de tratament;
c) în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul;
d) infecţie caracteristică numai coopiilor;
e) perioada de contagiozitate poate dura pînă la cîteva luni.

77. Precizați căror grupe de personae sunt effectuate investigaţii bacteriologice la difterie după
indicaţii epidemiologice:
a) populaţia ce locuieşte pe un teritoriu cu o morbiditate înaltă;
b) persoanele contacte în focar;
c) persoanelor ce au contactat cu purtătorul de tulpini toxigene;
d) persoanelor ce au contactat cu un purtător de tulpini nelizogene;
e) persoanelor cu angină.

78. Numiți indicatorii ameliorării situaţiei epidemogene în infecţia meningococică sunt:


a) micşorarea morbidităţii printre persoanele adulte şi adolescenţi;
b) creşterea ponderii în structura de vârstă a morbidităţii a copiilor sub 2 ani;
c) majorarea indicelui focalităţii printre copiii sub 2 ani;
d) majorarea ponderii tulpinelor de meningococi rar întîlniţi (serogrupa X, Y, Z, W-135
ş.a.);
e) creşterea ponderii meningococilor de serogrup A, B şi C.

79. Notați afirmațiile corecte pentru infecţia meningococică sunt afirmaţiile:


a) agentul patogen nu este rezistent în mediul ambiant;
b) sursă de infecţie este bolnavul cu nazofaringită;
c) vaccinările se efectuează în mod planificat;
d) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează timp de 21 zile;
e) metoda principală de diagnosticare este cea bacteriologică.

80. Selectați afirmațiile corecte pentru infecţia meningococică:


a) sursa principală de infecţie sunt purtătorii;
b) mecanismul de transmitere a infecţiei este de contact;
c) perioada de incubaţie e 2-10 zile;
d) principala metodă de diagnostic a purtătorilor şi persoanelor bolnave este cea
bacteriologică;
e) principala măsură profilactică în RM e imunoprofilaxia planificată.

81. Stabiliți afirmațiile corecte pentru tusea convulsivă:


a) vaccinurile sunt neeficace;
b) afectează preponderent copii de vârstă fragedă;
c) se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;
d) izolării pe un termen de 20-25 zile sunt supuşi toţi bolnavii;
e) sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.

82. Selectați care afirmații sunt corecte pentru scarlatină:


a) este o antroponoză;
b) vaccinoprevenţia lipseşte;
c) are o sezonalitate de vară-toamnă;
d) convalescenţii prezintă pericol epidemiologic;
e) dezinfecţia chimică este obligatorie.

83. Precizați conform căror indicații se face spitalizarea bolnavului cu scarlatină:


a) indicaţii clinice;
b) indicaţii epidemiologice;
c) indicaţii clinico-epidemiologice;
d) nu se efectuează;
e) se efectuează obligator.

84. Precizați care din afirmații sunt adevărate pentru tuberculoză:


a) vaccinarea aduce la formarea imunităţii active;
b) nu toţi bolnavii prezintă pericol epidemiologic;
c) rezultatele probei Mantoux se apreciază peste 24 ore;
d) rezultatul negativ al reacţiei Mantoux indică la lipsa necesităţii efectuării vaccinării;
e) în focarele de tuberculoză dezinfecţia e necesar a fi efectuată cu soluţie de cloramină de
5 %.

85. Marcați sursele de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis:


a) bovinele bolnave cu tuberculoză;
b) oamenii bolnavi cu TB pulmonară cavitară;
c) pacienţii cu TB nesupuşi tratamentului care elimină bacili acido-alcoolo-
rezistenţi;
d) pacienţii cu TB cronică;
e) persoanele cu TB latentă.

86. Marcați care sunt căile de transmtere în infecţia cu Mycobacterium bovis:


a) în urma expunerii la animalele bolnave;
b) prin consumul de lapte sau derivatele netratate termic;
c) preponderent prin leziuni la nivelul barierelor muco-cutanate;
d) preponderent de la pacienţii cu forme extrapulmonare;
e) transmiterea prin carnea contaminată netratată termic.

87. Precizați care sunt bineficiile vaccinării cu BCG:


a) reduce riscul evoluţiei infecţiei latente spre TB boală la copii;
b) diminuează semnificativ riscul apariţiei formelor grave la copii;
c) previne formele diseminate de TB la nou-născut şi copilul mic;
d) previne orice formă de TB, indiferent de vârstă;
e) la momentul actual se consideră ineficientă.

88. Indicați afirmațiile edevărate pentru infecţia adenovirală:


a) sursa de infecţie e omul bolnav sau purtător;
b) cu masele fecale virusul se elimină din primele zile de boală pînă la 3 săptămîni;
c) transmiterea se poate realiza prin mecanismul fecal-oral;
d) cu scop de profilaxie se foloseşte vaccin viu atenuat;
e) principala metodă de diagnostic e cea bacteriologică.

89. Determinați în care perioadă bolnavul cu varicelă prezintă pericol:


a) în perioada de convalescenţă;
b) până la dispariţia ultimelor cruste;
c) din ultima zi de incubaţie;
d) pînă la a 5 zi de la apariţia ultimelor erupţii;
e) toată perioada de apariţie a erupţiilor pe corp.

90. Indicați afirmațiile corecte pentru rujeolă:


a) agentul patogen e puţin rezistent în mediul ambiant;
b) bolnavul prezintă pericol în toată perioada de manifestări clinică;
c) diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii bacteriologice;
d) în unele cazuri perioada de incubaţie poate ajunge pînă la 21 zile;
e) vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat.

91. Selectați sursele de agenţi patogeni în parotidita epidemică:


a) bolnavul cu formă tipică a bolii;
b) bolnavul cu formă atipică a bolii;
c) bolnavul cu forme inaparente a bolii;
d) reconvalescentul;
e) purtătorii.

92. Selectați afirmațiile corecte pentru parotidită epidemică:


a) bolnavul se izolează pe un termen de 9 zile de la debutul bolii;
b) vaccinarea poate fi efectuată şi după indicaţii epidemiologice în focarele de parotidită;
c) agentul patogen e deosebit de rezistent în mediul ambiant;
d) vaccinarea se efectuează în mod planificat;
e) persoanele contacte necesită a fi supravegheate 12 zile.

93. Selectați afirmațiile corecte pentru mononucleoză:


a) e o viroză;
b) se întîlneşte prioritar printre persoanele tinere;
c) perioada de incubaţie e de 15-45 zile;
d) reacţiile serologice sunt un criteriu obiectiv de diagnostic;
e) persoanelor contacte le este indicată imunoglobulinoprofilaxia.

94. Selectați caracteristicile procesului epidemic în gripă:


a) morbiditate sporadică;
b) morbiditate epidemică şi pandemică;
c) sezonalitate manifestată (exprimată);
d) morbiditate preponderent la populaţia rurală;
e) ciclititate multianuală a morbidităţii.

95. Selectați caracteristicile specifice pentru tifos exantematic:


a) mecanismul de transmitere – parenteral;
b) inoculare specifică;
c) sursă de infecţie pot şi bolnavii cu boala Brill;
d) grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire (frizerie, baie,
spălătorie, transport public);
e) una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei.

96. Notați care afirmații sunt corecte pentru tifosul exantematic:


a) sursa de agenţi patogeni este omul;
b) combaterea pediculozei este măsura de bază în profilaxie;
c) depistarea bolnavilor este apreciată ca precoce în primele 5 zile de boală;
d) morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie;
e) persoanele care au fost în contact se supraveghează timp de 14 zile.

97. Identificați afirmațiile adevărate pentru boala Brill:


a) bolnavul prezintă pericol epidemiologic;
b) agentul patogen este Borellia recurentis;
c) păduchele este vectorul trasmitător;
d) infectarea are loc în timpul alimentaţiei cu sânge a păduchilor;
e) pentru apariţia bolii nu este necesar prezenţa păduchilor.

98. Selectați afirmațiile corecte pentru malarie:


a) lipseşte profilaxia specifică;
b) găseşte răspîndire ubicuitară (cosmopolită);
c) bolnavul prezintă pericol doar în anumite condiţii;
d) diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii serologice;
e) malaria indigenă a fost lichidată în RM.

99. Determinați scopurile chimioprofilaxiei în malarie:


a) prevenirea infectării;
b) prevenirea contaminării;
c) prevenirea formelor clinice grave;
d) prevenirea îmbolnăvirii;
e) prevenirea tratamentului ulterior care este de durată lungă.

100. Stabiliți cauzele, care conduc la creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti:
a) crearea complexelor spitaliceşti mari;
b) administrarea necontrolată a antibioticelor;
c) întroducerea în special a microflorei exogene;
d) majorarea ponderii pacienţilor cu risc sporit;
e) trecerea la utilizarea instrumentariului medical getabil.

101. Indicați caracteriscile infecţiilor nosocomiale:


a) polimorfismul manifestărilor clinice;
b) polirezistenţa la antibiotice;
c) polirezistenţa la dezinfectante;
d) polietiologia;
e) se depistează mai frecvent în perioada caldă a anului.

102. Precizați care sunt măsurile de profilaxie a infecţiilor nosocomiale:


a) imunoprofilaxia;
b) dezinfecţia;
c) sterilizarea instrumentarului medical;
d) administrarea antibioticelor numai în rezultatul antibiogramei;
e) izolarea bolnavilor numai în spitalul de boli infecţioase.

103. Numiți factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:


a) durata lungă a spitalizării;
b) genul bolnavilor;
c) administrarea unui antibiotic;
d) durata intervenţiilor chirurgicale;
e) calitatea sterilizării instrumentariului medical.

104.Menționați care sunt enunțurile corecte cu privire la infecţia HIV/SIDA în Republica


Moldova:
a) premizele de răspândire a infecţiei HIV/SIDA sunt: densitatea înaltă a populaţiei,
migraţia, creşterea morbidităţii prin BST etc.;
b) are loc intensificarea contamiării mai ales pe cale sexuală;
c) primele cazuri de infecţie HIV/SIDA s-au înregistrat în anul 1995;
d) riscul infecţiei la copiii născuţi din mame infectate este absolut;
e) lucrul pentru educaţia populaţiei este deocomdată principala măsură antiepidemică.

105. Selectați căile posibile de transmitere a HIV-ului:


a) contact sexual;
b) contact habitual;
c) expunere la sînge;
d) perinatal;
e) vectori hematofagi.

106. Indicați factorii ce favorizează infectarea cu HIV/SIDA:


a) promiscuitatea sexuală;
b) contactele sexuale în timpul ciclului menstrual;
c) contactele bisexuale;
d) contactele sexuale cu prezervativ;
e) utilizarea metodelor chimice de contracepţie.

107. Numiți grupele de risc pentru infectarea cu HIV/SIDA:


a) copiii de vîrstă preşcolară;
b) toxicomanii;
c) donatorii voluntari de sînge;
d) persoane, care practică vagabandaj sexual;
e) pacienţii instituţiilor medicale.

108. Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează infecţia HIV/SIDA:


a) infecţia HIV/SIDA este una din grupul BST;
b) receptivitatea la infecţie diferă în funcţie de ocupaţie;
c) seropozitivitatea apare obişnuit la 3-12 săptămîni şi persistă;
d) HIV afectează mai ales B. limfocitele;
e)sursa de infecţie este omul infectat pe toată durata vieţii.

109. Indicați care sunt motivele posibile pentru efectuarea investigaţiilor la prezenţa HIV:
a) prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;
b) spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;
c) utilizarea intravenoasă a drogurilor;
d) relaţii sexuale neprotejate cu persoane din grupuri de risc de infectare;
e) promiscuitatea.

110. Selectaţi măsurile de prevenţie în infecţia HIV/SIDA:


a) prelucrarea minuţioasă a produselor alimentare şi a apei;
b) decontaminarea şi sterilizarea instrumentariului medical;
c) testarea obligatorie ale donatorilor de sînge la prezenţa HIV;
d) măsuri de profilaxie specifică (vaccinoprevenţia);
e) promovarea relaţiilor sexuale monogame, stabile a cuplurilor neinfectate.

111. Doza de infectare prin infecţia HIV/SIDA, în totalitatea absolută a cazurilor, se conţine în:
a) lapte matern;
b) sânge;
c) secreţii vaginale;
d) spermă;
e) lichid amniotic.

112. Menționați care sunt măsurile antiepidemice în cazul febrelor hemoragice:


a) deratizarea;
b) dezinsecţia;
c) vaccinoprevenţia;
d) chimioprofilaxia;
e) educaţia sanitară a populaţiei.

113. Selectați afirmațiile corecte pentru tetanos:


a) este o antroponoză;
b) vaccinoprevenţia este măsura de bază;
c) agentul patogen este deosebit de rezistent în mediul ambiant;
d) bolnavul nu prezintă pericol pentru cei din jur;
e) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml.

114. Menționați indicaţiile către profilaxia de urgenţă a tetanosului:


a) muşcătura unui animal;
b) orice traumă deschisă;
c) numai traumele în urma cărora plaga a fost contaminată cu sol;
d) orice combustie;
e) în cazul combustiilor de gradul II-III.

115. Indicați care sunt mecanismele de transmitere în tularemie:


a) fecal-oral;
b) transmisiv;
c) aerogen;
d) contact;
e) vertical.

116. Selectați tipurile de agenţi patogeni ai brucelozei:


a) gravis;
b) melitensis;
c) bovis;
d) intermedius;
e) suis.

117. Leptospirele din care serogrupa au un rol major în afectarea omului:


a) L.icterohaemorrhagia;
b) L.canicola;
c) L.pomona;
d) L.grippotyphosa;
e) L.biflexa.

118. Numiți sursele de infecţie în leptospiroze:


a) şobolanii;
b) murinele;
c) oile, căprile;
d) cîinii;
e) apa, solul.

119. Numiți sursele de infecţie în antrax:


a) omul bolnav;
b) animalele cornute mici;
c) animalele cornute mari;
d) pisicile, cîinii;
e) solul.

120. Selectați preparatele folosite în profilaxia de urgenţă a antraxului:


a) imunoglobulină;
b) vaccin viu atenuat;
c) ser imun;
d) bacteriofagi;
e) antibiotice.

121. Notați care enunțuri sunt adevărate pentru tularemie:


a) poate să se transmită prin obiectele de uz casnic din apartamentul bolnavului;
b) surse de infecție sunt păsările;
c) nu se caracterizează prin focalitate naturală;
d) vaccinul este foarte efectiv;
e) infectarea omului poate avea loc prin apă şi produse alimentare.

122. Marcați afirmațiile corecte pentru bruceloză:


a) Br.abortus este cea mai virulentă pentru om;
b) sursa principală de infecţie sunt animalele sinantrope;
c) diferiţi agenţi patogeni au o importanţă epidemiologică diferită;
d) omul bolnav nu prezintă pericol epidemiologic;
e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

123. Notați afirmațiile corecte pentru bruceloză:


a) are mai multe tipuri de agenţi patogeni;
b) este o sapronoză;
c) se transmite prin lapte;
d) agentul patogen nu formează spori;
e) după prelucrarea termică eficientă carnea animalelor bolnave poate fi folosită în
alimentaţie.

124. Selectați care enunțuri sunt corecte pentru iersinioze:


a) agentul patogen este Iersinia pestis;
b) agentul patogen se multiplică la temperaturi joase;
c) frecvent ca factori de transmitere servesc fructele şi legumele;
d) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice;
e) are o sezonalitate de iarnă-primăvară.

125. Indicați particularitățile corecte pentru leptospiroză:


a) e o sapronoză;
b) sursa principală de infecţie este omul;
c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează de la vîrsta de 7 ani;
d) este provocată de mai multe tipuri de agenţi patogeni;
e) se înregistrează mai frecvent în perioada caldă a anului.

126. Marcați afirmațiile corecte pentru rabie:


a) e raţional a folosi imunoglobulina antirabică doar în primele 30` după muşcătură;
b) în unele cazuri după muşcătură vaccinarea nu este indicată;
c) supravegherea asupra animalului se efectuează 14 zile;
d) rabia conduce inevitabil la deces;
e) se recomandă prelucrarea plăgii cu iod.

127. Determinați ce se administrează în profilaxia rabiei:


a) gama-globulina;
b) vaccin viu atenuat;
c) vaccin corpuscular omorât;
d) vaccin chimic;
e) bacteriofag.

128. Selectați enunțurile specfice pentru antrax:


a) vaccinările se efectuează după indicaţii epidemiologice planificat;
b) agentul patogen e slab rezistent în mediul ambiant;
c) se înregistrează mai frecvent la copii;
d) vaccinarea poate fi efectuată prin scarificare sau subcutan;
e) omul bolnav în condiţii obişnuite nu este sursă de agenţi patogeni.

129. Prevenirea infestării gravidelor cu toxoplasme de la pisici este posibilă prin:


a) examenarea veterinară a pisicilor;
b) înlăturarea zilnică a excrementelor pisicii;
c) neadmiterea hrănirii pisicii cu produse din carne neprelucrate termic;
d) interzicerea plimbărilor pisicilor;
e) interzicerea hrănrii pisiclor cu pește .

130. Notați caracteristicile adevărate pentru difilobotrioză:


a) este un helmint minuscul;
b) este un helmint cu lungimea de 12-20 m;
c) gazdă definitivă este omul;
d) profilaxia difilobotriozei se efectuează preponderent prin respectarea igienei pesonale;
e) se află în organismul omului timp de 10-20 ani.

131. Alegeți afirmațiile corecte pentru tenioză:


a) sursa de invazie este omul bolnav;
b) gazdă intermediară este porcul;
c) gazdă intermediară sunt bovinele;
d) dispanserizarea reconvalescenţilor se efectuează timp de un an;
e) expertiza sanitaro-veterinară permanentă a cărnii este obligatorie.

132. Selectați care enunțuri sunt adevărate pentru teniarincoză:


a) agentul cauzal este Taenia saginata;
b) agentul cauzal este Taenia solium;
c) gazde intermediare sunt bovinele;
d) surse de invazie sunt oamenii bolnavi;
e) infestarea bovinelor are loc prin înţepătura căpuşelor.

133. Indicați caracteristicile pentru anchilostomidoză:


a) e o biohelmintiază;
b) include două variante de helmintiaze: anchilostomoza şi necataroza;
c) sursa de infecţie este omul bolnav;
d) omul bolnav nu prezintă pericol pentru cei din jur;
e) sursa de infecţii sunt animalele domestice.

134. Precizați care sunt particulartățile trichinelozei:


a) este caracteristică focalitatea naturală;
b) durata minimă de realizare a ciclului de dezvoltare este de o lună;
c) măsurile de profilaxie de bază sunt îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni;
d) cu scop de diagnostic se folosesc următoare metode: trichineloscopia, RFC, RIHA;
e) dehelmintizarea în masă nu se foloseşte pentru combaterea trichinelozei.

135. Menționați care sunt măsurile eficace de prevenție a enterobiozei:


a) prevenirea contaminării solului cu excremente;
b) prelucrarea cu uncrop a nisipierelor;
c) dezinfectarea lengeriei;
d) educaţia igienică a copiilor;
e) dehelmintizarea.

136. Selectați afirmațiile adevărate pentru ascaridoză:


a) e caracteristică autoinfestarea;
b) albiturile au o importanţă primordială în realizarea transmiterii;
c) cazurile sunt depistate mai frecvent în perioada rece a anului;
d) nu sunt caracteristice izbucnirile epidemice;
e) populaţia rurală are un risc sporit.

137. Prezentați măsurile de combatere a echinococozei:


a) spălarea mâinilor după contactarea cu câinii;
b) limitarea contactului om-câine;
c) îngroparea sau incinerarea organelor restante ale animalelor sacrificate;
d) interzicerea hrănirii pisicilor cu peşte proaspăt;
e) neadmiterea nimeririi maselor fecale în bazinele cu apă.

138. Notați sursele de infecţie în amebiază:


a) omul bolnav;
b) purtătorul;
c) solul, apa;
d) animalele domestice;
e) animalele sinantrope.

139. Marcați măsurile antiepidemice de bază în combaterea amebiazei:


a) dezinfecţia;
b) dezinsecţia;
c) deratizarea;
d) prelucrarea termică a produselor alimentare;
e) educaţia sanitară a populaţiei.

140. Selectați afirmațiile corecte pentru hidatidoză:


a) gazdele definitive sunt câinii, pisicile, lupii, vulpile;
b) agentul patogen este Trichinella spiralis;
c) este o biohelmintiază;
d) omul este o gazdă intermediară;
e) măsura profilactică principală este vaccinarea.

141. Precizați care sunt caracteristicile ascaridozei:


a) este o geohelmintiază;
b) omul bolnav este sursă de invazie;
c) dimensiunile parazitului sunt 1 m – 1,5 m;
d) nu se transmite direct de la omul bolnav;
e) gazdă intermediară sunt porcinele.

142. Indicați afirmațiile corecte pentru echinococoză:


a) este o geohelmintiază;
b) se întîlnesc cazuri în Republica Moldova;
c) un rol major în profilaxie îl are educaţia sanitară a populaţiei;
d) este elaborat un tratament terapeutic eficient;
e) mai frecvent se înregistrează printre populaţia rurală.

143. Marcați măsurile antiepidemice în febra galbenă:


a) dezinsecţia;
b) protecţia teritoriului de importul virusului;
c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice;
d) chimioprofilaxia;
e) deratizarea.

144. Precizați care enunțuri sunt corecte pentru holeră:


a) lipsa majorărilor sezoniere;
b) sezonalitate evidentă;
c) morbiditatea este prioritar dependentă de factori socio-igienici;
d) nu toate persoanele prezintă acelaş risc la infectare;
e) vibrio cholerae biovar cholera este agentul patogen principal în ultima pandemie.

145. Alegeți afirmațiile corecte pentru holeră:


a) este o sapronoză;
b) profilaxia specifică este măsura antiepidemică de bază;
c) contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;
d) dezinfecţia în focar e necesar a fi efectuată cu soluţii de cloramină de 10-20%;
e) mai frecvent se depistează V.eltor.

146. Notați afirmațiile corecte pentru pestă:


a) lipsesc cazuri în Republica Moldova;
b) poate găsi răspândire în Republica Moldova;
c) mecanismul prioritar de transmitere transmisiv;
d) omul bolnav este sursa principală de infecţie;
e) perioada de incubaţie e de până la 14 zile.

147. Selectați sursele de agenţi patogeni în pestă:


a) rozătoarele sinantrope;
b) rozătoarele xenantrope;
c) cămilele;
d) bovinele, porcinele;
e) păsările.

148. Determinați măsurile necesare de efectuat în caz de pestă:


a) bolnavii sunt izolaţi la domiciliu;
b) bolnavii sunt izolaţi în spitale specializate;
c) contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;
d) contacţii primesc un curs profilactic cu antibiotice;
e) în focar dezinfecţia şi dezinsecţia nu este obligatorie.

149. Selectați măsurile de supraveghere sanitaro-epidemiologică a zonei de dislocare


permanentă a unităţilor militare:
a) studierea situaţiei sanitaro-epidemiologice a zonei de dislocare;
b) depistarea la timp a bolnavilor cu boli infecţioase şi epizootiilor periculoase pentru om;
c) depistarea surselor de poluare a apei potabile, alimentelor, aerului etc.;
d) controlul medical permanent al teritoriului de dislocare pentru menţinerea situaţiei
sanitaro-igienice;
e) în mod obligatoriu şeful serviciului medical al unităţii zilnic raportează la Centrul de
Medicină Preventivă militar despre situaţia sanitaro-epidemiologică şi lucrul efectuat.

150. Notați caracteristicile armei biologice:


a) afectarea în masă a populaţiei;
b) retroactivitatea;
c) capacitatea de a pătrunde în mijloace tehnice neermetice;
d) o singură metodă de aplicare;
e) rapiditate în indicaţie.

151. Selectați ce prevede regimul de observare în calamități:


a) interzicerea întrărilor şi ieşirilor din zonă;
b) limitarea contactului militari-civili;
c) limitarea întrărilor şi ieşirilor din zonă;
d) paza în armată a frontierilor din zonă;
e) continuarea activităţilor militare.

152. Indicați ce prevede regimul de carantină în calamități:


a) interzicerea întrărilor şi ieşirilor din zonă;
b) limitarea contactului militari-civili;
c) paza în armată a frontierilor zonei;
d) limitarea întrărilor şi ieşirilor din zonă;
e) contactul cu lumea din exterior doar prin puncte speciale.

153. Marcați măsurile efectuate în momentul aplicării armei biologice:


a) informarea efectivului;
b) folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
c) folosirea mijloacelor colective de protecţie;
d) vaccinarea;
e) prelucrarea sanitară a efectivului şi echipamentului.

154. Numiți particularităţi şi priorităţi de luptă a armei bacteriologică:


a) eficacitate şi contagiozitate înaltă;
b) prezenţa perioadei latente de activitate;
c) simplă în producere şi puţin costisitoare;
d) activitate psihologică;
e) simplă în indicaţie.

155. Indicați măsurile necesare de a fi efectuate în momentul aplicării armei biologice:


a) depistarea faptului aplicării armei biologice;
b) vaccinarea populaţiei;
c) informarea populaţiei;
d) folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
e) folosirea mijloacelor colective de protecţie.
156. Selectați măsurile de lichidare a consecinţelor armei biologice:
a) profilaxia de urgenţă şi vaccinoprofilaxia;
b) prelucrarea sanitară a efectuvului;
c) prelucrarea sanitară a echipamentului;
d) organizarea asigurării evacuării şi tratamentului efectivului;
e) efectuarea recunoaşterii bacteriologice.

157. Indicaţia prevede următoarele etape de lucru:


a) primirea, înregistrarea şi selectarea probelor cu prelucrarea lor primară ulterioară;
b) analiza expres a probelor native;
c) analiza rapidă a materialului biologic îmbogăţit;
d) aprecierea rezultatelor şi eliberarea lor;
e) evaluarea efectului biologic pe animale de laborator.

158. Indicați măsurile preventive, în cazul condiţiilor excepţionale, provocate de calamităţi:


a) educaţia igienică a populaţiei;
b) salvarea răniţilor;
c) pregătirea cadrelor;
d) evacuarea cadavrelor;
e) elaborarea planurilor de acţiune.

159. Numiți care sunt calamităţile naturale:


a) de producţie – cu eliminări de energie mecanică, chimică, termică, radioactivă, de
agenţi bacteriologici;
b) cosmice;
c) meteorologice;
d) telurice şi tectonice;
e) sociale – foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale.

160. Precizați factorii care determină riscul răspîndirii maladiilor infecţioase în situaţii
excepţionale:
a) situaţia epidemiologică prealabilă în teren;
b) nivelul pregătirii cadrelor medicale;
c) calitatea sistemului de alarmă;
d) nivelul educaţiei igienice a populaţiei;
e) asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative.

161. Stabiliți cauzele care conduc la apariţia focarelor epidemice în situaţii excepţionale:
a) anotimpul în care a avut loc calamitatea;
b) migraţia neorganizată a contingentelor de oameni;
c) nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate;
d) acumularea de deşeuri şi imposibilitatea evacuării lor;
e) deteriorarea condiţiilor de igienă a mediului.

162. Indicați tipurile de calamităţile tehnogene:


a) industriale;
b) specifice;
c) de transport;
d) sociale;
e) naturale.

163. Marcați care cala,ități fac parte din categoria calamităţilor sociale:
a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
b) războaele, foametea;
c) acte de terorism, bioterorism;
d) alcoolismul şi narcomania;
e) alunecările de teren, uraganele, furtunele.

164. Numiți care sunt calamităţile specifice:


a) uraganele, furtunele, ploile torenţiale;
b) epidemiile;
c) pandemiile;
d) intoxicaţii în masă a populaţiei;
e) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ.

165. Indicați factorii, care determină limitele focarului de afectare în masă a populaţiei:
a) prezenţa bolnavilor contagioşi între sinistraţi şi posibilitatea răspândirii
de la ei a agenţilor patogeni;
b) corectitudinea efectuării evacuării populaţiei sinistrate şi stoparea
migraţiei neorganizate a contingentelor de oameni;
c) asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea igienei
personale nu are importanţă epidemiologică;
d) corectitudinea şi posibilitatea organizării profilaxiei de urgenţă a
populaţiei;
e) toţi factorii enumeraţi mai sus au importanţă epidemiologică.

166. Indicați ce prezintă investigaţia epidemiologică:


a) ancheta focarului de boală infecţioasă;
b) cercetarea de tip „caz-martor” realizată în clinică;
c) cercetarea de tip „caz-martor” realizată în teren;
d) cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului,
e) ancheta unei erupţii de boală neinfecţioasă.

167. Alegeți care sunt studiile epidemiologice observaţionale:


a) descriptive;
b) analitice;
c) experimentale;
d) modelarea procesului epidemic.
e) de intervenţie.

168. Notați care sunt studiile epidemiologice descriptive:


a) individuale;
b) populaţionale;
c) de cohortă;
d) randomizate;
e) de teren.
169. Selectați caracetristicile corecte pentru studiile epidemiologice descriptive:
a) permit evaluarea unui nou tratament;
b) măsoară asocierea între o boală şi un factor de risc;
c) determină distribuţia bolii în funcţie de persoană, loc, timp;
d) includ seria de cazuri;
e) sunt costisitoare şi dificil de efectuat.

170. Notați avantajele studiilor caz-martor faţă de studiile de cohortă:


a) studiază mai multe efecte posibile ale unei expuneri;
b) necesită un număr mai mic de subiecţi;
c) pot să studieze boli rare;
d) au o durată mai scurtă;
e) sunt mai ieftine de realizat.

171. Indicați tipurile de studii epidemiologice caz-martor:


a) simplu orb;
b) dublu orb;
c) triplu orb;
d) simplu, dublu și triplu orb;
e) de cohortă.

172. Selectați tipurile de studii epidemiologice analitic:


a) retrospectiv;
b) prospectiv;
c) observaţional;
d) experimental;
e) de teren.

173. Enumărați etapele perioadei de pregătire a unui studiu epidemiologic:


a) întocmirea ipotezei de lucru;
b) întocmirea programului de cercetare;
c) motivarea cercetării;
d) întocmirea planului de cercetare;
e) întocmirea planului de măsuri.

174. Apreciați care sunt activitățile de promovare a sănătăţii:


a) educaţia pentru sănătate;
b) protejarea sănătăţii;
c) prevenirea îmbolnăvirilor.
d) tratamentul bolilor;
e) dispensarizarea bolnavilor.

175. Indicați scopul activităţilor de promovare a sănătăţii:


a) informarea populaţiei în domeniul medical, pentru a cunoaşte manifestările bolilor;
b) educarea populaţiei în scopul prevenirii maladiilor transmisibile şi netransmisibile;
c) dezvoltarea unor atitudini şi deprinderi favorabile sănătăţii;
d) implicarea activă a populaţiei în luarea deciziilor privind propria stare de sănătate;
e) promovarea importanței tratamentului.

176. Selectați grupurile-ţintă pentru realizarea programelor de educaţie pentru sănătate:


a) funcţionarii publici;
b) bolnavii;
c) purtătorii;
d) grupurile cu comportament cu risc;
e) contingentul periclitant.

177. Indicați caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:


a) debutul este greu de reperat în timp;
b) necesită un management prevăzut pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii;
c) cea mai mare parte a poverii acestor boli este determinată de un număr relativ redus de
factori de risc, care acţionează independent sau adesea combinaţi;
d) principalele activităţi de profilaxie sunt cele de ordin medical;
e) principalii factori generatori în toate bolile netransmisibile sunt factorii din mediul
ambiant.

178. Apreciați care sunt factorii ce determină importanţa studierii maladiilor neinfecţioase:
a) numărul mare al deceselor;
b) 2/3 din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice;
c) nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;
d) creşterea prevalenţei prin maladii neinfecțioase;
e) costuri enorme de tratament.

179. Selectați grupurile de măsuri de prevenție în bolile netransmisibile:


a) profilaxia de urgenţă;
b) profilaxia primară;
c) profilaxia secundară;
d) profilaxia specifică;
e) profilaxia terţiară.

180. Indicați factorii de risc în maladiile necontagioase:


a) biologici;
b) chimici;
c) fizici;
d) sociali;
e) tehnologici.

S-ar putea să vă placă și