SP Epidemiologia Teste 2017-2018
SP Epidemiologia Teste 2017-2018
SP Epidemiologia Teste 2017-2018
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Compliment simplu
11. Indicați ce soluție este indicată în scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea
dezinfecţiei:
a) cloramina;
b) clorură de var activată;
c) fenol.
d) apă oxigenată
e) lizol.
12. Menționați cu ce pot fi dezinfectate în etuve obiectele confecţionate din lînă sau fibre
sintetice:
a) cu vapori şi formalină;
b) cu vapori;
c) cu vapori şi cloramină;
d)cu aer uscat şi rece;
e)cu aer uscat şi fierbinte.
13. Precizați cînd poate fi efectuat controlul bacteriologic al calităţii dezinfecţiei terminale din
momentul finalizării dezinfecţiei):
a) imediat;
b) peste 20-45 minute;
c) peste 45 minute-120 min;
d) până la 6 ore;
e) până la 12 ore.
14. Indicați care este cea mai veridică metodă de control a calităţii dezinfecţiei:
a) chimică;
b) bacteriologică;
c) vizuală;
d) fizică;
e) mecanică.
16. Indicați care din purtătorii enumărați prezintă pericol epidemiologic mare ca sursă de agenți
patogeni:
a) acuţi;
b) cronici;
c) tranzitori;
d) reconvalescenți;
e) nepermanenți.
17. Stabiliți din care moment se efectuează calculul duratei supravegherii focarului epidemic:
a) depistarea bolnavului;
b) izolarea bolnavului şi efectuarea dezinfecţiei terminale;
c) adresarea bolnavului la medic;
d) internarea în staționar;
e) tratamentul bolnavului;
18. Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie, dacă conţine clor activ nu mai puţin de:
a) 0,1 %;
b) 1%
c) 16,0 %;
d) 25,0 %;
e) 33%
23. Marcați care sunt soluțiile ce fac parte din categoria „Repelente”:
a) ratindanul, fosfidul de zinc;
b) metilacetofosul, benziminul;
c) albihtolul, dietiltoluolamida.
d) zoocumarina, monofluorina;
e) fluoracetat de bariu, acetamida de fluor.
24. Marcați care soluții pot fi folosite pentru prelucrarea pacientului cu pediculoză:
a) nitiforul, metilacetofosul;
b) şamponul anti-P, lizol;
c) metilacetofosul, formalina;
d) clorofosul, diclofosul;
e) dietiltoluolamida, monofluorina.
25. Determinați care este timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale:
a) cîteva ore;
b) cîteva zile;
c) câteva săptămâni;
d) jumătate de an;
e) câţiva ani.
27. Marcați care poate fi o cale posibilă de formare a imunităţii active artificiale:
a) suportarea unei boli infecţioase;
b) folosirea anatoxinei;
c) folosirea interferonului;
d) folosirea imunoglobulinelor;
e) folosirea serurilor.
30. Indicați, după administrarea căror biopreparate se obține o durată mai lungă a imunităţii:
a) serurilor;
b) imunoglobulinelor;
c) anatoxinelor;
d) bacteriofagilor;
e) interferonului.
31. Marcați care este infecția unde reacţiile serologice sunt utilizate în aprecierea eficacităţii
vaccinărilor:
a) antraxului;
b) tuberculozei;
c) difteriei;
d) rujeolei;
e) febra tifoidă.
34. Marcați care este intervalul minim dintre aplicarea vaccinului şi imunoglobulinei:
a) 1 săptămână;
b) 2 săptămâni;
c) 2 luni;
d) 4 luni;
e) 6 luni.
35. Stabiliți după vaccinarea contra cărei boli infecțioase se obține imunitate de durată mai
lungă:
a) difteria;
b) tetanosul;
c) tuberculoza;
d) gripa;
e) rujeola.
37. Determinați în cazul riscului de răspândire a cărei infecții este admisă administrarea
simultană a vaccinului şi imunoglobulinei:
a) rujeolea
b) rabia;
c) difteria;
d) hepatita virală A;
e) hepatita virală B.
40. Marcați care este sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă:
a) omul bolnav;
b) purtătorul imun;
c) purtătorul acut;
d) purtătorul cronic;
e) purtător tranzitoriu.
42. Indicați în ce caz determinarea fagovariantelor a germenilor febrei tifoide are importanţă
practică:
a)terapia etiotropă;
b)terapia patogenetică raţională;
c)determinarea sursei de infecţie;
d)determinarea contacților;
e)elaborarea măsurilor de profilaxie.
46. Indicați care boală infecțioasă are o perioadă mai scurtă de incubaţie:
a) dizenteria;
b) rujeola;
c) parotidita epidemică;
d) febra tifoidă;
e) HVA.
47. Precizați către care boală se referă noțiunea de intoxicaţie alimentară de origine
bacteriană:
a)salmoneloza;
b)botulismul;
c)dizenteria;
d)eșerihioza;
e)febra tifoidă.
50. Stabiliți pentru care din hepatitele virale enumerate mai jos procesul epidemic se
caracterizează prin manifestări eruptivo-epidemice:
a) HVB;
b) HVB şi HVD;
c) HBC;
d) HVG;
e) HVA
52. Marcați care este cel mai afectat grup de vîrstă pentru HVA:
a) copiii în primul an de viaţă;
b) copiii între 4 şi 15 ani;
c) adolescenţii;
d) adulţii;
d) toate contingentele de vârstă.
55. În Republica Moldova, în grupul maturilor, cea mai mare pondere ale infecţiei HVB o
constituie persoanele în vârstă:
a) copiii 1-19 ani.
b) 20-29 ani;
c) 30-39 ani;
d) 40-49 ani
e) persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani;
57. Surse de infecţie cu virusul hepatitei B sunt considerate persoanele cu HBs antigenemie
persistentă pe parcursul a minim:
a) o lună;
b) 3 luni;
c) 6 luni;
d) un an;
e) trei ani.
59. Indicaţi care măsură antiepidemice în cazul infecţiilor respiratorii este mai eficace:
a) izolarea precoce a sursei de agenţi patogeni;
b) dezinfecţia în focare epidemice şi locurile de aglomeraţie a populaţiei;
c) imunoprofilaxia;
d) tratamentul precoce a bolnavului;
e) izolarea contacților.
60. Marcați care este cel mai frecvent germene infecţios pentru tuberculoză:
a) Mycobacterium bovis;
b) Mycobacterium tuberculosis;
c) Mycobacterium africanum;
d) Mycobaterium tuberculosis și bovis;
e) Mycobaterium bovis și africanum.
61. Notați care este cea mai contagioasă formă clinică de tuberculoză:
a) Tuberculoza laringiană;
b) Tuberculoza pulmonară;
c) orice formă de tuberculoză extrapulmonară;
d) tuberculoza articulară;
e) nici o formă de TBC nu este contagioasă.
66. Precizați în care perioadă bolnavul cu tusea convulsivă este mai contagios:
a) ultimele zile a perioadei de incubaţie;
b) perioada catarală;
c) perioada de convalescenţă;
d) debutul periodei de incubaţie;
e) bolnavii cu tusă convulsivă nu sunt contagioşi.
70. Acoperirea vaccinală cu vaccin antiparotiditic la vârsta de 2 ani trebuie să fie minimum de:
a) 95%;
b) 98%;
c) pînă la 95%;
d) 100%;
e) 96%.
72. Evidențiați în care perioadă a bolii bolnavul cu varicelă este periculos ca sursă de infecţie
pentru cei din jur:
a) de la ultima zi a perioadei de incubaţie, perioada de erupţie şi pînă la a 5 zi după
apariţia ultemelor erupţii;
b) perioada de incubaţie;
c) pînă la perioada de decădere a crustelor
d) 4 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;
e) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi pînă la involuţia lor.
74. Marcați numărul minim necesar de doze de vaccin, pentru revaccinarea a 100 copii contra
tuberculozei:
a) 50 doze vaccin;
b) 100 doze vaccin;
c) 200 doze vaccin;
d) 300 doze de vaccin;
e) 350 doze de vaccin.
75. Menționați care este termenul aflării sub control medical al focarul de tifos exantematic:
a) 5 zile;
b) 15 zile;
c) 21 de zile.
d) 25 de zile;
e) 30 de zile;
76. Menționați care este termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la
debutul bolii):
a) 3-9 zile;
b) până la 5 zile;
c) 5-7 zile;
d) 25 de zile;
e) 21 de zile.
82. Determinați care este indicația necesară pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor
nosocomiale în staţionare:
a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalului medical;
b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare;
d) vaccinarea conform indicaţiilor epidemiologice a pacienţilor noi internaţi;
e) prelungirea duratei de utilizare a antibioticului
89. Precizați care este termenul de apariție a seropozitivității după infecția cu HIV/SIDA:
a) 72 de ore după infecţie;
b) 21 zile după infecţie.
c) 2-4 săptămîni după infecţie;
d) 4-12 săptămâni după infecţie;
e) 10-12 luni după infecţie
90. Pacientul care are concomitent SIDA şi Tuberculoză:
a) nu este contagios;
b) poate fi contagios chiar înainte de formarea unei caverne şi aspectul radiologic aparent
normal;
c) nu este descrisă coinfecţia/suprainfecţia SIDA/TB;
d) nu are importanță epidemiologică;
e) poate fi contagios după formarea cavernei.
95. Marcați care este durata supravegherii animalului care a mușcat omul:
a) 4 zile;
b) 6 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile.
e) 30 zile;
97. Marcați care este sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:
a) porcinele;
b) vitele mari şi mici cornute;
c) şobolanii, şoarecii.
d) animale xenantrope;
e) omul bolnav, purtătorul
98. Determinați care este măsura corectă efectuată privind cadavrele animalelor pierite de antrax:
a) se îngroapă;
b) se incinerează;
c) se utilizează tehnic:
d) se utilizează în industria de prelucrare a pielii şi obţinerea făinii din carne;
e) se utilizează în alimentaţia animalelor.
102. Numiți care tip de focare sunt caracteristice pentru encefalita de căpuşă:
a) epidemice;
b) naturale;
c) antropurgice,
d) tehnogene;
e) telurice.
108. Notați care este termenul informării OMS despre apariția infecțiilor convenționale la
oameni conform regulilor medico-sanitare internaţionale:
a) 6 ore
b) 12 ore
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
110. Stabiliți la câte zile după spitalizarea ultimului bolnav cu holeră ori purtător şi efectuarea
dezinfecţiei terminale focarul se considera lichidat:
a) 5 zile;
b) 10 zile;
c) 20 zile
d) 1 lună;
e) 1,5 luni.
111. Precizați, în care perioadă persoanele ce au suportat holera sunt admişi la serviciu,
indiferent de specialitate:
a) imediat după externarea din staţionar;
b) după 3 luni;
c) după expirarea termenului de evidenţă la dispensar.
d) după efectuarea dezinfecţiei terminale în focar;
e) după o săptămînă de la externare.
114. Indicați cât timp se efectuează supravegherea persoanelor ce au fost în focarul de pestă:
a) 3 zile
b) 6 zile;
c) 10 zile;
d) 14 zile.
e) 16 zile
116. Marcați care este măsura antiepidemică, întreprinsă după declanşarea calamităţii:
a) elaborarea sistemului de alarmă;
b) vaccinarea după indicaţii;
c) supravegherea epidemiologică strictă;
d) pregătirea cadrelor;
e) izolarea sursei de infecţie.
1. Notați care sunt concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic:
a) teoria mecanismului de transmitere;
b) teoria focalităţii naturale;
c) teoria formării focarelor epidemice;
d) teoria autoreglării sistemelor parazitare;
e) teoria evoluţiei agenţilor patogeni.
4. Indicați care cazuri necesită informarea de urgență a OMS (24 ore) conform regulilor medico-
sanitare internaţionale:
a) înregistrarea unui caz de boală convenţională la om;
b) depistărea ţînţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene;
c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis;
d) pierderile social - economice considerabile în urma implementării carantinei;
e) sanarea cazurilor de import de malarie.
16. Indicați factorii de care depinde eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :
a) temperatura soluţiilor dezinfectante;
b) concentraţie;
c) expoziţie;
d) presiunea atmosferică;
e) prezenţa activatorilor.
20. Precizați în care instituții prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:
a) febră tifoidă;
b) dizenterie provocată de Sh.sonnei;
c) difterie;
d) infecţia meningococică;
e) tifos exantematic.
24. Precizați infecțiile contra cărora sunt vacinați copiii în primele 6 luni de viaţă:
a) tuberculoză;
b) tetanosul;
c) parotidita epidemică;
d) febra tifoidă;
e) rujeola.
31. Precizați persoanele cărora le sunt indicate vaccinuri după indicaţii epidemiologice:
a) persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holeră;
b) persoanelor contacte din focar cu rujeolă;
c) persoanelor ce pleacă într-un focar natural al encefalitei de căpuşă;
d) persoanelor ce au contactat cu bolnavii de gripă pandemică;
e) militarilor - contra tetanosului.
33. În frigiderul-container s-a topit complet gheaţa cu 12 ore în urmă. Care din preparatele
enumerate mai jos nu mai pot fi folosite:
a) vaccinul poliomielitic;
b) anatoxina antitetanică;
c) anatoxina antidifterică;
d) DTP;
e) vaccinul rujeolic.
38. Numiți care căi de transmitere sunt specifice pentru febra tifoidă:
a) hidrică;
b) sexuală;
c) alimentară;
d) parenterală;
e) contact habituală
39. Indicați căror persoane le sunt indicate vaccinările contra febrei tifoide:
a) persoanelor contacte cu bolnavul în focar;
b) locuitorilor unei localităţi ce nu poate fi asigurată temporar cu apă potabilă calitativă;
c) populaţiei ce locuieşte într-o zonă endemică la această infecţie (incidenţa >25,0%ooo);
d) persoanelor ce au un risc profesional de infectare;
e) lucrătorilor sferei de alimentaţie publică.
41. Precizați care persoane sunt supuse dispensarizării după suportarea dizenteriei:
a) toţi copiii de vîrstă prescolară;
b) copii ce frecventează instituţii preşcolare;
c) elevii;
d) personalul din alimentaţia publică;
e) toţi convalescenţii indiferent de vîrstă sau profesie.
42. Marcați măsurile necesare a fi efectuate în cazul unei erupţii epidemice de salmoneloză la o
şcoală internat:
a) a spitaliza toţi bolnavii;
b) a spitaliza bolnavii după indicaţii clinice;
c) a investiga bacteriologic şi clinic toate persoanele ce se alimentează la aceeaşi cantină;
d) a indica antibioticoprofilaxia tuturor elevilor;
e) a investiga bacteriologic toţi lucrătorii cantinei.
43. Notați factorii de transmitere în cazul salmonelozei:
a) apa;
b) carnea de porc;
c) legumele, fructele;
d) ouăle;
e) carnea de pasăre.
45. Notați factorii social economici ce determină tendinţa de majorare a morbidităţii prin
salmoneloză:
a) lărgirea comerţului cu produse animaliere;
b) creşterea numărului de localităţi care posedă reţele de aprovizionare cu apă centralizată;
c) scăderea exportului şi importului de nutreţ pentru animale;
d) producerea centralizată a produselor alimentare;
e) activizarea proceselor de migrare.
63. Precizați în ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă pericol:
a) toată durata perioadei de incubaţie;
b) perioada de prodromă;
c) perioada de manifestări clinice;
d) perioada de convalescenţă;
e) 40-50 % convalescenţi se externează cu antigenemie.
74. Stabiliți căror bolnavi le sunt indicate investigaţii bacteriologice în scopul depistării agenţilor
patogeni ai difteriei:
a) tuturor bolnavilor cu patologii ORL;
b) bolnavilor cu angină;
c) bolnavilor cu abces paratonzilar;
d) bolnavilor cu laringotraheită;
e) tuturor pacienţilor la externarea din secţia ORL.
77. Precizați căror grupe de personae sunt effectuate investigaţii bacteriologice la difterie după
indicaţii epidemiologice:
a) populaţia ce locuieşte pe un teritoriu cu o morbiditate înaltă;
b) persoanele contacte în focar;
c) persoanelor ce au contactat cu purtătorul de tulpini toxigene;
d) persoanelor ce au contactat cu un purtător de tulpini nelizogene;
e) persoanelor cu angină.
100. Stabiliți cauzele, care conduc la creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti:
a) crearea complexelor spitaliceşti mari;
b) administrarea necontrolată a antibioticelor;
c) întroducerea în special a microflorei exogene;
d) majorarea ponderii pacienţilor cu risc sporit;
e) trecerea la utilizarea instrumentariului medical getabil.
109. Indicați care sunt motivele posibile pentru efectuarea investigaţiilor la prezenţa HIV:
a) prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;
b) spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;
c) utilizarea intravenoasă a drogurilor;
d) relaţii sexuale neprotejate cu persoane din grupuri de risc de infectare;
e) promiscuitatea.
111. Doza de infectare prin infecţia HIV/SIDA, în totalitatea absolută a cazurilor, se conţine în:
a) lapte matern;
b) sânge;
c) secreţii vaginale;
d) spermă;
e) lichid amniotic.
160. Precizați factorii care determină riscul răspîndirii maladiilor infecţioase în situaţii
excepţionale:
a) situaţia epidemiologică prealabilă în teren;
b) nivelul pregătirii cadrelor medicale;
c) calitatea sistemului de alarmă;
d) nivelul educaţiei igienice a populaţiei;
e) asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative.
161. Stabiliți cauzele care conduc la apariţia focarelor epidemice în situaţii excepţionale:
a) anotimpul în care a avut loc calamitatea;
b) migraţia neorganizată a contingentelor de oameni;
c) nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate;
d) acumularea de deşeuri şi imposibilitatea evacuării lor;
e) deteriorarea condiţiilor de igienă a mediului.
163. Marcați care cala,ități fac parte din categoria calamităţilor sociale:
a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
b) războaele, foametea;
c) acte de terorism, bioterorism;
d) alcoolismul şi narcomania;
e) alunecările de teren, uraganele, furtunele.
165. Indicați factorii, care determină limitele focarului de afectare în masă a populaţiei:
a) prezenţa bolnavilor contagioşi între sinistraţi şi posibilitatea răspândirii
de la ei a agenţilor patogeni;
b) corectitudinea efectuării evacuării populaţiei sinistrate şi stoparea
migraţiei neorganizate a contingentelor de oameni;
c) asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea igienei
personale nu are importanţă epidemiologică;
d) corectitudinea şi posibilitatea organizării profilaxiei de urgenţă a
populaţiei;
e) toţi factorii enumeraţi mai sus au importanţă epidemiologică.
178. Apreciați care sunt factorii ce determină importanţa studierii maladiilor neinfecţioase:
a) numărul mare al deceselor;
b) 2/3 din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice;
c) nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;
d) creşterea prevalenţei prin maladii neinfecțioase;
e) costuri enorme de tratament.