UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

SPECIALIZARE: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE SI
ECOLOGICE

Depozitarea deseurilor.Structura si functionarea

depozitului si situatia depozitelor conforme si
neconforme in Romania
Profesor indrumator:
Ungureanu Nicoleta

Studenti:
Badita Constantin
Ridiche Maria Nicoleta
Grupa:743

CUPRINS
1.Introducere;
2.Deseurile in natura;
3.Clasificarea deseurilor;
4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra mediului;
5.Depozitarea deseurilor
5.1.Proiectarea depozitelor de deseuri
5.2Alegerea amplasamentului
5.3.Continutul proiectului
5.4.Construirea depozitelor de deseuri
5.5.Zonele pentru depozitarea deseurilor
5.6.Exploatarea depozitelor de deseuri
5.7. Inchiderea depozitelor de deseuri
6.Probleme de proiectare privind evacuarea,valorificarea si
neutralizarea deseurilor .
6.1.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor
6.2.Determinarea numrului necesar de autogunoiere
6.3Determinarea numrului necesar de pubele sau containere
7. Compactarea deseurilor
7.1.Echimpamente pentru compactare si ambalarea deseurilor
8.Situatia actuala in Romania

1.Introducere
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele
sedentare i ulterior dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii
deeurilor. Cele mai vechi forme de management al deeurilor
menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele
continund s fie ntr-o form mai rafint opiuni de management n
sistemele moderne de management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin
deeu (de la cuvntul francez dchet) se nelege rest dintr-un material
rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs,
care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv. Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne
deeu pn cnd este recuperat n totalitate sau nu mai posed un
potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau sntatea uman.

Protecia sntii publice, a mediului nconjurtor i estetica sunt

principalele motive pentru nlturarea i depozitarea deeurilor

solide. O evacuare necorespunztoare a deeurilor atrage

obolanii,mutele, narii i multe alte tipuri de insecte.
Deeurile impropriu depozitate ofer hran i loc pentru nmulirea
roztoarelor i insectelor i polueaz solul, apele de suprafa ct i
aerul. Alte componente ale deeurilor solide, cum ar fi cuiele, obiectele
metalice ascuite, cioburi de sticl, pesticidele provenite din gospodrii,
solvenii i buteliile de spray pot fi de asemenea periculoase.
Reglementrile privind sntatea public trebuie s limiteze accesul
public n zonele de lucru i s impun folosirea echipamentelor de
protecie pentru muncitori.

2.Deseurile in natura
Deeurile de orice fel, rezultate din numeroasele activiti umane,
constituie o problem de o deosebit actualitate, att datorit creterii
cantitilor i felurilor acestora (care prin degradare i infestare
prezint un pericol pentru mediul natural i pentru sntatea
populaiei), ct i nsemnatelor cantiti de materii prime, materiale
refolosibile i energie care pot fi recuperate i introduse n circuitul
economic.
Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i
creterea general a nivelului de trai al populaiei antreneaz
producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin
varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca
procesul degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie
dificil de condus provocnd, n cazul evacurii i depozitrii
necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. Sunt
afectate, de asemenea, ecosistemele din vecintatea acestor depozite
crendu-se mari dezechilibre n cadrul lanurilor trofice.

3.Clasificarea deseurilor
A. Dupa provenienta:

Deseuri

industriale

provenite

din

procese

tehnologice

anorganice;
Deseuri industriale provenite din procese tehnologice organice;
Deseuri urbane;
Deseuri agricole si din industria alimentara;
Deseuri din constructii.
Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal
din : deseuri metalice noi sau vechi, deseuri chimice anorganice ca
acizi, oxizi, baze si saruri.
Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din
industria chimica organica (reziduuri de blaz, gaze nocive, izomeri
inactivi, reziduuri petroliere).
Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din
aglomerari urbane si cuprind deseuri menajere (produse de catre
populatie dar si deseuri similare generate de agenti economici si
comerciali: alimentatie publica, hoteluri, cantine, magazine, institutii de
invatamant etc.), deseuri stradale rezultate in locuri publice, namoluri
de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Deseurile menajere din zonele urbane variaza intre 0,5 si 0,9
kg/locuitor zi, rezultand o medie 8700 t /zi din care in prezent sunt
5

incinerate ~5% restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt

prevazute cu sisteme de protectie a mediului.
Deseurile agricole sunt reprezentate in principal de reziduuri din
zootehnie, dar si deseuri din productia vegetala.
B.Dupa posibilitatile de valorificare:

Deseurile ce se preteaza la o valorificare superioara:aceste

deseuri pot fi introduse in procese tehnologice de obtinere a
unor produse finite.
Exemplu: deseuri din lemn, deseuri metalice feroase si
neferoase.

Deseuri ce nu pot fi valorificate si care trebuiesc distruse sau

neutralizate: Procedeele cele mai utilizate sunt cele termice,
in unele cazuri cantitatea de caldura rezultata fiind folosita.
C.Dupa compozitie:

Deseuri organice de origine animala si vegetala;

Deseuri minerale sau metalice;
Deseuri provenite din transformari chimice;
Deseuri radioactive.

4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane

asupra mediului
6

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare,

depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca
generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de
deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de
populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor
pe terenurile invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate
de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale,
in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale
inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de
suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si
suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa
infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente
poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti
influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza
asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar
7

care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe

durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de
amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si
postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea
de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300
specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In
plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice

zonelor poluate;
unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor
care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la

durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa
eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili
echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil
modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a
deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor
patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini
vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru
sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale
grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase
(inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la
8

vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri

solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor
amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta
parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea
mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si
contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este
dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot
fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale

pentru eliminarea finala a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in
apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a
zonelor de agrement);
depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru
protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din
zonele respective;
depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt
operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera
periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a
raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al
calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista
facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale
si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt
intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe
9

depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu

intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate

terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole;
la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate
de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza
neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel
pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla,
metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea
deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei
faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri
trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu
afectati de prezenta deseurilor.

5.Depozitarea deseurilor
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea
finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran.
In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de
deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:
- depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);
- depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);
- depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

10

5.1.Proiectarea depozitelor de deseuri

Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de
factori, dintre care cei mai importanti sunt:
- cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate se
evalueaza in functie de prognozele de dezvoltare a localitatilor;
- caracteristicile amplasamentului in raport cu eficienta
economica (dimensiuni, durata de functionare, distanta de
transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de
protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi
realizate);
- posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului se
evalueaza in functie de natura deseurilor depozitate, comportarea
acestora pe durata depozitarii, planurile de dezvoltare pe termen
lung etc.

5.2.Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se
face pe baza unei analize plurictriteriale ce cuprinde:

- criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:caracteristicile si

modul de dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea
si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de cursurile
de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei;
folosinta terenului, clasa de seismicitate, criterii legate de pericole
de alunecare, tasare.
11

- Criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de

asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor;
- Criterii economice: capacitatea depozitului si durata de
exploatare (minimum 10 ani); distanta medie de transport a
deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de
acces, utilitati etc.)
- Criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de
incadrare in peisaj, accesul la amplasament, existenta unor arii
protejate de orice natura; existenta in zona a unor aeroporturi,
linii de inalta tensiune sau obiective militare.

5.3.Continutul proiectului
Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face
parte, trebuie sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare
la fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului.

Ca date generale, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare

la :
- natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;
- cantitatile de deseuri corelat cu durata de functionare si
capacitatea maxima a deponiei;
- tehnologiile de tratare ale deseurilor inainte de depozitare si /sau
in incinta depozitlui, daca este cazul;
Pentru faza de constructie proiectul trebuie sa cuprinda informatii
referitoare la:

12

- infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile

componente, amplasarea acestora in cadrul incintei, precum si
caile de acces;
- asigurarea utilitatilor.
- modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului
materiale folosite si caracteistici ale acestora, incluzand stratul de
impermeabilizare natural ( grosime, coeficient de permeabilitate,
mod de realizare), stratele geosintetice (geomembrane, geotextile),
sistemul de drenare al levigatului.
- Realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a
levigatului;
- Realizarea sistemului de colectare si evacuare (eventual
recuperare) a gazului de depozit.
Pentru faza de exploatare depozitul trebuie sa cuprinda informatii
referitoare la:
- procedura de acceptare a deseurilor de depozitare
- modul de operare cuprinzand metoda de depozitare utilizata,
nivelarea si compactarea, acoperirea zilnica, delimitarea zonelor
de lucru, colectarea, tratarea si eliminarea levigatului, colectarea
si evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile
si spatiile destinate depozitarii acestora, instructiuni privind
depozitarea anumitor tipuri de deseuri (materiale pulverulente,
obiecte voluminoase, deseuri foarte usoare, respectiv urat
mirositoare);
- auto-monitorizarea tehnologica;
- auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de
mediu in zona de influenta a depozitului;
- masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor,
inclusiv planul de interventie in caz de accidente sau avarii;
- date privind posiblitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a
terenului.
13

5.4.Construirea depozitelor de deseuri

Un depozit de deseuri tebuie sa aiba in componenta urmatoarele
instalatii si echipamente fixe principale:
- poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;
- echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati
mici de deseuri;
- facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator;
- drumuri interioare;
- zone pentru depozitarea deseurilor;
- instalatii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea si
evacuarea gazului de depozit;
- garaje, ateliere si spatii de parcare pentru utilaje;
- echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor;
- birouri administrative si constructii sociale;
Aceste facilitati tebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au
si de caracteristicile specifice fiecarui depozit (marimea si tipul,
perioada de operare stabilita, cantitatea de deseuri, frecventa de
transport, cerintele legale si cele ale autoritatilor competente), astfel
incat sa asigure o exploatare optima.
Echipamentul de cantarire

14

Depozitul trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire atat pentru

vehiculele incarcate care intra in depozit, cat si pentru cele descarcate care
parasesc depozitul. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui singur
echipament de tipul platforma de cantarire, sau cu doua echipamente montate
in paralel, pe sensul de intrare, respectiv pe cel de iesire.

Platforma de cantarire trebuie sa aiba o capacitate acoperitoare pentru

toate tipurile de vehicule care pot fi utilizate pentru transportul deseurilor (50
tone greutate bruta). Se pot utiliza fie platforme de cantarire la nivelul solului,
incastrate in sosea, fie platforme suprainaltate la cca. 35 cm fata de nivelul
solului, fixe sau mobile, acestea din urma avand avantajul ca pot fi mutate
daca este nevoie.

Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

Echipamentele pentru verificarea deseurilor sunt amplasate intr-o zona special
destinata inspectiei, prelevarii de probe si laboratorului pentru analize.

5.5.Zonele pentru depozitarea deseurilor

Amenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua
operatii de baza:
- impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului;
- realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului.

15

Impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului

Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz in
parte, tinand seama de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt:

natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;

conditiile hidrogeologice si natura suprafetei amplasamentului;
solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii;
natura si caracteristicile materialului utilizat.

Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseitatea intregului

depozit, cat si:
- stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul
de dedesubt (inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor);
- rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in
timpul exploatarii;
- rezistenta la fenomenele meteorologice (inclusiv la inghet, la temperaturi
ridicate si la raze ultraviolete);
- stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura;
- rezistenta la imbatranire, elasticitate suficienta si rezistenta la rupere.
Solutia de impermeabilizare trebuie sa tina seama de caracteristicile
naturale ale amplasamentului ales, si in mod special de conditiile geologice si
hidrogeologice care formeaza bariera geologica. Se considera ca bariera
geologica indeplineste conditiile necesare pentru impermeabilizare daca ea are
urmatoarele caracteristici:
16

- grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10 -7 m/s pentru

depozitele de deseuri inerte;
- grosime 1 m, k 10 -9 m/s pentru depozitele de deseuri nepericuloase;
- grosime 5 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri periculoase.
In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera
geologica va fi completata cu un strat de argila sau alt material natural cu
proprietati echivalente.

Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric

format din geomembrana, geotextile si straturi de drenare, astfel incat
impermeabilizarea cuvetei depozitului va avea o structura de tipul celei
prezentate in figura de mai jos.

In functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de

gradul de etansare dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin:
17

etansare simpla prin geomembrana;

etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans;
etansare combinata cu geomembrana si material argilos;
etansare dubla cu geomembrana;
etansare combinata, dubla sau tripla, cu geomembrana si material
argilos.

18

La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie

ancorata in mod corespunzator, pentru a face fata la solicitarile
mecanica si pentru a impiedica alunecarea acesteia.

Materialele geosintetice (geomembrane si geotextile) utilizate pentru

amenajarea depozitelor de deseuri trebuie sa aiba anumite caracteristici
de baza prin care sa se asigure indeplinirea anumitor exigente specifice:

- exigente functionale legate de indeplinirea functiilor pentru care

sunt utilizate;
- exigente constructive - legate de operatiile de constructie si de
amplasare in teren, care trebuie sa nu afecteze caracteristicile
functionale;
- exigente de durabilitate legate de faptul ca materialul trebuie sasi pastreze caracteristicile functionale pe toata durata exploatarii
depozitului.

19

Realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului

Sistemul de drenare si evacuare a levigatului este format din:
- strat de pietris;
- sistem de drenuri absorbante si colectoare.

Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (panta, distanta intre

conducte etc.) va fi stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in
functie de conditiile specifice fiecarui amplasament (relief, regimul
precipitatiilor, tipul deseurilor depozitate).

20

Zonele pentru depozitarea deeurilor vor fi imprejmuite cu santuri de

garda pentru colectarea apelor meteorice; acestea vor fi epurate si/sau
eliminate de pe amplasament impreuna cu levigatul.
Instalatiile pentru tratarea levigatului
Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici
levigatului in limite admisibile pentru evacuarea in sisteme de
canalizare sau in ape de suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in

timp si in functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar
proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont
de aceste aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea

variantei optime de tratare a levigatului facandu-se in functie de:
- Cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele
impuse de autoritatea competenta;
- Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;
- Alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei
instalatii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in
influentul unei statii de epurare orasenesti, costul aplicarii
diferitelor metode de tratare etc.
In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru
indepartarea urmatorilor impurificatori:
- Compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;
21

Compusi toxici organici si anorganici;

Amoniac si ioni nitrat;
Sulfuri;
Compusi volatili urat mirositori;
Materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

- Tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prekungita pentru
eliminarea azotului (nitrificare/denitricare); un sistem eficient si
putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare inaintea
deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este
lagunarea;
- Tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatieprecipitare, ultrafiltrare, evaporare.
In anumite cazuri, in functie de scopul urmarit, pot fi aplicate si alte
procedee fizico-chimice:
- Stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului;
- Adsorbtie pe carbune activ pentru indepartarea urmelor de
conpusi organici;
- Osmoza inversa pentru eliminarea particulelor in suspensie sau
coloidale, a azotului amoniacal, a metalelor grele si a materiilor
dizolvate.
In functie de conditiile locale specifice
levigatului (daca acestea se incadreaza sau nu
normele legislative in vigoare), acesta poate
colectat local si apou transportat in influentul
orasenesti.

22

si de caracteristicile
in limitele stabilite de
fi deversat diret sau
unei statii de epurare

Instalatiile pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

Aceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a
gazului de fermentare care se formeaza, pentru o perioada lunga de
timp, in toate depozitele ce contin deseuri biodegradabile.
In urma descompunerii anaerobe a deseurilor se formeaza gazul de
depozit (gaz de fermentare), cu o putere calorica de 5000-6000 kcal/m 3
si o compozitie in care predomina CH4 (54 %) si CO2 (45 %) si la care
se adauga mici cantitati de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon,
mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.

Cantitatile de gaz de depozit pot varia semnificativ atat in cazul

aceluiasi depozit, in timp, in functie de o serie de parametri (varsta
depozitului, tipul deseurilor depozitate, modul de operare etc.), cat si de
la un depozit la altul.

Procesul de migrare a gazului din masa de deseuri este influentat

de: concentratia gazelor din sol, distributia gradientilor de presiune,
proprietatile fizico-chimice ale straturilor de deseuri, ale materialului
de acoperire si ale solului.

In cazul in care gazul format nu este evacuat controlat din depozit,

migrarea si acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri, printre
care: pericol de incendiu prin auto-aprindere; degajare de mirosuri
neplacute si de compusi toxici (hidrogen sulfurat, compusi organofosforici, alte substante organice nesaturate); afectarea componentei
biologice a solului, prin reducerea concentratiei de oxigen; pericol de
23

explozie, prin posibila aparitie a acumularilor de gaz in vecinatatea

zonelor rezidentiale; cresterea acumularilor de gaze ce contribuie la
efectul de sera.

Evacuarea controlata a gazului de depozit este necesara atat pentru

evitarea aparitiei riscurilor mai sus mentionate, cat si pentru
valorificarea metanului, in cazul in care aceasta este rentabila. Modul
de evacuare a gazului de depozit depinde de conditiile specifice fiecarui
depozit si de scopul urmarit (arderea controlata a gazului sau utilizarea
acestuia). De obicei se utilizeaza tehnici de ventilatie cu presiune
scazuta. Ventilatia activa se realizeaza prin pomparea gazului colectat
prin puturi sau drenuri; aceste tehnici sunt recomandate in cazul
depozitelor mari, in care inaltimea depunerilor depaseste 8 m.

24

Gazul colectat este valorificat in energie electrica, surplusul este supus

unui proces de ardere controlata.

5.6.Exploatarea depozitelor de deseuri

Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare
Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare reprezinta un
mecanism complex, constituit din mai multe etape.

Operatorul depozitului va realiza inregistrarea datelor referitoare la:

cantitatea si caracteristicile deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte
informatii considerate relevante. In cazul depozitelor zonale pentru
deseuri nepericuloase, aceste informatii vor fi disponibile si in formar
electronic.

Modul de exploatare a unui depozit de deseuri

Modul specific de exploatare utilizat de catre operatorul depozitului
depinde de natura deseurilor acceptate si de specificatiile autorizatiei
de mediu, tinand cont de: starea fizica a deseurilor, conditiile meteo din
momentul depozitarii; cerinte speciale pentru evitarea riscurilor.

Metode de depozitare/descarcare
Metoda de depozitare propriu-zisa se alege in functie de o serie de
factori specifici fiecarui caz in parte, dintre care determinanti sunt
topografia si geologia terenului si adancimea apei subterane.
25

Activitatea de descarcare propriu-zisa a deseurilor se supune unor

reguli stricte, printre care:
- Restrictionarea numarului de vehicule in zona de descarcare;
- Necesitatea ca lucratorii din zona de descarcare sa poarte
uniforme de protectie, in culori vizibile si usor de identificat;
- Interdictia de a fuma in zona de descarcare;
- Necesitatea de a urma proceduri specifice in cazul vehiculelor
supra-incarcate sau
- care pot deveni instabile atunci cand parti componente ale lor se
pun in miscare.
Nivelarea si compactarea
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta
practica avand mai multe avantaje:

26

- creeaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mari de deseui in

unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de imprastierea gunoaielor pe diferite
suprafete, proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor si
aparitia incendiilor;
- minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt.
Deseurile sunt imprastiate omogen pe toata suprafata celulei de
depozitare, apoi fiind compactate.

In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat se

va calcula un grad de compactare optim, astfel incat densitatea stratului
de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a
levigatului si a gazului de depozit. Datele de literatura sugereaza ca o
valoare a densitatii deseurilor compactate de 0.8 t/m 3 este optima
pentru desfasurarea normala a proceselor de biodegradare in deseurile
27

menajere. In cazul in care autorizatia de mediu a depozitului prevede

conditii de stabilizare accelerata, gradul de compactare va fi foarte
redus, sau chiar zero, aplicandu-se alte metode pentru minimizarea
proliferarii daunatorilor si a imprastierii deseurilor.

Acoperirea zilnica
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se
realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea
de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor,
precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoperirea zilnica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu
temperatura si umiditate ridicate, aceste conditii favorizand degajarea
de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.
28

Materialul folosit pentru acoperire poate fi sol obisnuit (eventual

de la excavarile efectuate pentru amenajarea depozitului) sau deseuri
inerte de materiale de constructie. Exista si alte variante de materiale
de acoperire, cum ar fi: folii groase de plastic; filme de plastic
nerecuperabile; tesaturi din fibre, geotextile; spume; pasta de hartie,
deseuri de gradina maruntite.
Natura si grosimea stratului de acoperire se stabilesc in functie de o
serie de criterii, printre care:
- necesitatea ca stratul de acoperire sa poata fi strabatut de fluxul
de levigat, respectiv de cel de gaz de fermentare;
- necesitatea ca stratul de acoperire sa nu ocupe un volum prea
mare din depozit, ceea ce ar reduce volumul util al acestuia.
Auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu
in zona de influenta
Auto-monitorizarea emisiilor, in faza de exploatare a unui depozit
de deseuri, are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de
autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de
gospodarire a apelor etc.).

29

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate

cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare,
in conformitate cu normele legale in vigoare.
Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe
sectiuni reprezentative ale depozitului.

Valorile obtinute in urma masuratorilor vor fi comparate cu cele

prevazute de normele legislative in vigoare.

Controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului

se realizeaza prin:
- inregistrarea datelor meteorologice pentru stabilirea cantitatii
de precipitatii, a domeniului de temperatura si a directiei
dominante a vantului;
- analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata
se vor preleva probe din puncte situate amonte, respectiv aval de
depozit, pe directia de curgere a apei;
- analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane
se vor preleva probe din foraje de monitoring situate amonte (1
foraj), respectiv aval de depozit (2 foraje);
- determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul
ambiental din zona de influenta a depozitului;
- determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona
de influenta a depozitului.
30

Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate

cu cele prevazute de normele legislative in vigoare.

Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea

emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu vor fi realizate de
catre laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata
perioada de monitorizare.

5.7. Inchiderea depozitelor de deseuri

Sistemul de acoperire trebuie sa realizeze o izolare a masei
deseurilor fata de apele pluviale si, in acelasi timp, in cazul deseurilor
biodegradabile, sa asigure o umiditate optima in interiorul masei de
deseuri, care sa favorizeze descompunerea materiei organice.

In
ceea ce priveste gazul de depozit, sistemul de acoperire trebuie sa
31

asigure atat prevenirea patrunderii aerului in masa de deseuri, cat si

evaluarea controlata a gazului de fermentare printr-un sistem de
conducte si puturi.
Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din:
-

strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil);

strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit
strat de impermeabilizare (argila-geomembrana);
strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale;
strat de sol vegetal

Caracteristicile materialelor din care este realizat stratul de

acoperire se stabilesc in functie de: natura si cantitatea deseurilor
depozitate pe amplasament, conditiile de mediu natural, gradul necesar
de reducere a riscurilor pentru toti factorii de mediu, utilizarea
ulterioara a terenului.

In plus, pentru asigurarea tututor conditiilor pentru mentinerea

stabilitatii si integritatii stratului de acoperire, se va tine cont si de
urmatoarele aspecte:
- posibilitatea aparitiei trasarilor diferentiate a deseurilor la
limitele dintre celule sau la contactul cu peretii depozitului, in
special in caul depozitarii deseurilor municipale biodegradabile
se va proiecta realizarea de grosimi suplimentare de material de
acoperire sau de margini neregulate pentru compensarea tasarilor
prognozate;
- necesitatea ca profilul final al depozituluo sa respecte anumite
conditii referitoare la panta suprafetelor (in corelatie si cu natura
deseurilor depozitate) si la incadrarea in peisaj.

32

La baza taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod

corect, pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a
realiza o izolare corespunzatoare a masei de deseuri.

Monitoring-ul post-inchidere si reconstructia ecologica a zonei afectate

de depozitarea deseurilor

Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat

sa efectueze mnitorizarea post-inchidere, pe o perioada stabilita de
catre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 ani). Aceasta
perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de
monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate
reprezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

Sistemul de monitoring post-inchidere cuprinde:

- determinarea
levigatului;

caracteristicilor

33

cantitative

si

calitative

ale

- determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale gazului

de depozit;
- inregistrarea datelor meteorologice;
- urmarirea topografiei depozitului.
In tabelele urmatoare sunt prezentati principalii indicatori ce trebuie
urmariti in cadrul activitatii de monitoring post-inchidere.

34

Inchiderea procesului de reconstructie ecologica a unui depozit de

deseuri se stabileste pe baza unor criterii de evaluare, printre care:
- criterii referitoare la calitatea levigatului: aspecte privind distanta
depozitului fata de ape subterane si de suprafata, conditiile de
calitate stabilite pentru acestea, atenuarea potentialului poluant al
levigatului prin parcurgerea unor roci nesaturate sau prin
diluarea in apele subterane sau de suprafata;
- criterii referitoare la productia de gaz;
- criterii referitoare la tasare: aspecte privind tasarea deseurilor
sub propria lor greutate si ca rezultat al transformarilor chimice si
fizice suferite in depozit, precum si stabilitatea pe termen scurt si
lung (stabilirea factorului de siguranta la rupturi sau alunecari).
Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama
de conditiile si restrictiile specifice impuse de existenta depozitului
acoperit, in functie de stabilitatea termenului si de gradul de risc pe
care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana.

35

6.Probleme de proiectare privind

evacuarea,valorificarea si neutralizarea deseurilor .
Proiectarea pornete n general de la anchetarea i examinarea
(diagnosticarea) atent i analitic a situaiei, ct i de la determinarea
modificrilor i tendinelor (prognozarea) care pot aprea n perioada
pentru care se proiecteaz.
Dintre condiiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenie
situaia apelor freatice, inundaiile posibile, alimentarea cu ap
potabil,izvoarele de ape de tratament balneologic, evacuarea apelor
uzate, gradul de poluare a atmosferei, a locurilor de agrement i
odihn, a terenurilor protejate, avnd la baz date statistice de la
diferite organe i servicii meteorologice, hidrologice, sanitare, agricole,
transport,construcii etc.
Trebuie studiate separat cu mare atenie posibilitile de
valorificare a reziduurilor, cerinele din acest domeniu (valorificarea
compostului, a cldurii obinute n cazul arderii reziduurilor,
posibilitile de valorificare a unor sortimente de reziduuri, rezultate pe
parcursul tratrii ca materie prim secundar etc.).
Trebuie determinate relaiile cantitative i calitative ale
reziduurilor menajere. Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de alt
provenien (industrial, agricol, de construcii, stradale, de la spitale
etc.) ce pot aprea pe teritoriul pentru care se proiecteaz, posibilitile
de tratare i neutralizare ale acestora n comun cu reziduurile menajere
(balana de reziduuri). Trebuie determinate tendinele modificrilor
previzibile pentru perioada de proiectare.
Se analizeaz n detaliu suprafeele cuprinse n evacuarea
organizat, metodele actuale ale evacurii reziduurilor, gradul de
tratare i de pregtire al ntreprinderilor i unitilor existente n acest
domeniu.
Se stabilesc zonele de colectare, locurile de amplasare a
platformelor de precolectare a deeurilor menajere, dimensionarea i
amplasarea rampelor de depozitare controlat. Pe baza sistemului de
36

colectare i de transport trebuie de determinat necesarul de recipieni,

numrul mijloacelor de transport i a personalului muncitor.
Dup analizarea atenta a condiiilor locale concrete trebuie fcute
propuneri pentru depozitarea definitiv (neutralizarea) a
reziduurilor,prezentnd compararea alternativelor, lund n consideraie
costurile i indicatorii ecologici.Operaiile de colectare i evacuare a
reziduurilor menajere se realizeaz de ctre serviciile de salubrizare
subordonate primriilor.
Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului
populat. Exist mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din
centrele populate: evacuarea flotabil prin reeaua de canalizare ;
evacuarea prin canale pneumatice, unde prin cureni de aer sau vacuum
parial reziduurile sunt conduse intr-un siloz ; evacuarea cu transportul
auto special al reziduurilor menajere n pubele sau containere si
evacuarea mixt.

6.1.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor

La calcularea necesitaii pentru transportul auto special, terenului
pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide, la determinarea
volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizrii se folosesc
normele
medii de acumulare a reziduurilor, adic cantitatea medie anual de
reziduuri comunale ce se acumuleaz in centrul populat la un locuitor.
Norma medie de acumulare a reziduurilor solide n Republica
Moldova constituie 350 kg/an/locuitor sau 1m/an/locuitor.
Pentru determinarea cantitilor de reziduuri menajere se folosesc
urmtoarele metode:
metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe
cap de locuitor care rezult din determinarea cantitilor de
reziduuri menajere produse de ctre un locuitor pe zi, din diferite
zone caracteristice ale localitilor;
37

 metoda gravimetric directa care are la baza determinarea zilnica

de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora.
In cadrul primei metode, folosind indicele mediu, cantitatea de
reziduuri menajere se determina dup formula:
Qzi =NIm 0,001 [t/zi],unde:
Qzi cantitatea medie zilnic de reziduuri menajere (t/zi):
Im indicele mediu de producere a reziduurilor menajere
(kg/loc./zi);
N numrul de locuitori;
O imagine clar despre cantitatea anual a reziduurilor menajere ct
i despre modificrile periodice, n funcie de zonele de colectare, se
poate obine numai acolo unde la locurile de descrcare a vehiculelor
sunt instalate cntare de vehicule i se nregistreaz zilnic cantitatea
deeurilor descrcate .
Exist de asemenea i procedeul de cntrire numai a unor
transporturi alese cu frecvene corespunztoare unor anotimpuri si
provenite din diferite locuri. n asemenea cazuri este determinat
cantitatea deeurilor colectate de pe ntreaga suprafa a localitii
timp
de cel puin o sptmn, din fiecare lun, adic anual se cntrete
cantitatea reziduurilor menajere pe 12 sptmni. Prin nmulirea
cantitilor acumulate pe cele 12 sptmni cu 4,33 se obine cantitatea
medie anual a reziduurilor (Ma), adic:
12
Ma= Ms 4,33 [t/an],unde:
Ms cantitatea sptmnal a reziduurilor menajere.
Acumularea medie anual a reziduurilor solide (Ma) poate fi
determinat i prin aplicarea formulei.
Ma = A + B + C + D ,
unde : A acumularea medie anuala a reziduurilor menajere;
B acumularea anual a reziduurilor la instituiile
obteti;
C volumul anual al gunoiului de pe strzi;
D masa medie anual a reziduurilor de la ntreprinderile
industriale.
38

Fiecare element din aceast formul, la rndul su, poate fi

calculate folosind formula corespunztoare.
Mrimea A se calculeaz prin formula:
A = a1 n1 + a2 n2 ++an nn,
unde: a1,a2,...an normele de acumulare a reziduurilor comunale n
blocurile locative cu diferit grad de salubritate;
n1,n2nn numrul de populaie locuitoare n case cu grad
diferit de salubritate.
B = b1n1 + b2n2 ++ bnnn ,
unde: b1, b2 bn norme de acumulare a reziduurilor solide la
fiecare instituie obteasc , de comer, cultural-social;
n1, n2 nn numrul unitilor de ntreprinderi.
C = c1s1 + c2s2 ++ cnsn,
unde : c1,c2cn normele de acumulare a gunoiului de pe strzile
cu diferit grad de salubritate;
s1,s2sn aria nveliurilor corespunztoare.
Cantitatea reziduurilor de la ntreprinderile industriale se
calculeaz prin aproximaie, considernd c anual unui om i revine
0,5-1kg din ele plus reziduurile de producie formate la ntreprindere .

6.2.Determinarea numrului necesar de autogunoiere

Una din operaiile, poate cea mai important din activitatea de
colectare a reziduurilor menajere, o reprezint transportarea acestora
de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la
instalaiile de tratare i valorificare a materialelor refolosibile pe care
le conin.
Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit i se mai
folosesc nc, ntr-o gam foarte larg, vehicule i autovehicule,
ncepnd de la crue cu cai i pn la autogunoiere compactoare de
mare capacitate (fig.6).
39

Figura 6. Autogunoier compactoare tip BOBR 16-2

Numrul de autovehicule necesare pentru transportarea
reziduurilor menajere se determin folosind relaia:
N=

Q
8 pc

buc

n care:
N numrul de autovehicule, buci;
Q cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportat,
m;
p productivitatea autovehiculului, m/h;
c coeficientul de utilizare a parcului = 0,8;
8 numrul de ore ntr-un schimb.
Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel:
m

( 3 h)

G
P=
T

unde:

G este capacitatea de ncrcare a autovehiculului,

T durata unui parcurs n ore,
m
( 3)
Gu
T=

n care:

Gu ncrctura utila a autovehiculului;

40

 greutatea specific a reziduurilor menajere n t/m.

Durata unui parcurs n ore (T) are relaia:
T = tplin + tgol + tpp + tinc. + tdesc.,
n care :
plin=
t

d
vm

este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pn la locul de descrcare (rampa de

neutralizare a instalaiei de tratare etc.) n ore;
t gol =

d
vm

durata parcursului de la locul de descrcare

pn la primul punct de colectare n ore;

d distana de transport de la ultimul punct de precolectare pn la
locul de descrcare, km;
d distana de transport de la locul de descrcare pn la primul
punct de precolectare, km ;
vm viteza medie de deplasare a autovehiculului ncrcat, km/h;
vm viteza medie de deplasare a vehiculului gol, km/h;
''

d
t pp = ' '
v

timpul pentru parcurgerea distanelor ntre punctele de

precolectare, ore;
d" distana parcurs intre punctele de precolectare, km;
v"m viteza medie de deplasare ntre punctele de precolectare, km/h
(8-10 km/h).
Frecvena ridicrii (evacurii) reziduurilor menajere variaz, de
obicei, de la o data la trei ori pe sptmna n dependen de
aglomeraia cartierului i de sezon .
Felul materialului poate varia i el. Serviciul de colectare poate s
includ ridicarea separat a frunzelor, crengilor, a unor obiecte de uz
casnic reutilizabile (metale, hrtie, sticle, resturi alimentare) pentru a fi
predate separat centrelor de colectare.

41

6.3Determinarea numrului necesar de pubele sau

containere
Ca recipieni pentru precolectarea reziduurilor menajere se
folosesc pubelele (fig.3) cu capacitatea de 0.1 1/m si containere (fig.4)
cu capacitatea 0,4 m, 0,8 m . a., confecionate din tabla zincat
pentru a se evita coroziunea i distrugerea permanent.Pentru ridicarea
i descrcarea containerelor i chiar a pubelelor sunt prevzute pe
autogunoiere dispozitive adecvate.
Figura 4. Container de 1100 l. capacitate.

42

Numrul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat

sau o parte a lui se calculeaz folosind relaia:

n=

2 NZ
CV

unde:

n este numrul pubelelor sau containerelor necesare ;

N nr. populaiei aferent tubului de precolectare sau
platformei de precolectare (fig.5) situate n afara blocului
locativ;
43

2 l/om,zi - cantitatea de reziduuri produs de fiecare locatar;

Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;
V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.
Numrul de pubele sau containere poate fi determinat si cu
relaia:
N=

M n Z K
CV

unde:

Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;

V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.
Mn acumularea medie nictemeral (timp de 24 ore) a
deeurilor n urbe, sector, cartier;
K - coeficientul iregularitii de acumulare a deeurilor (1,25).
Platforme de precolectare a deeurilor: a) tip simplu cu
perei din plci de beton, marcat cu spaii verzi; b) tip construit din
beton, nchis cu ui (eventual cu acoperi de protecie).

44

7. Compactarea deseurilor
Compactarea deeurilor se practic pentru reducerea volumului de
deeuri i pentru uurina manipulrii acestora. n acest fel:

Se reduc costurile de transport

45

 Se diminueaz spaiile de stocare

Compactarea poate fi realizat mecanic sau hidraulic.
Echipamentele utilizate pentru compactare s-au dezvoltat pentru
diferite tipuri de deeuri.
Ex. Pentru materiale plastice (ambalaje) pot fi utilizate
concasoare cu valuri (chiar striate) care perforeaz deeurile facilitnd
compactarea
Presele pot fi dotate cu mecanisme de ambalare (balotare) pentru
uurina manipulrii.
Compactarea poate fi realizat i n autovehiculele de transport.
Deeuri de lemn ce urmeaz s fie utilizate ca i combustibili
(rumegu de lemn) se compacteaz cu obinerea peletelor sau
brichetelor.

46

Figura 1. Instalaie de compactare deeuri de ambalaje din plastic

Figura 2. Instalaie de compactare i balotare deeuri din hrtie i

carton
7.1.Echimpamente pentru compactare si ambalarea deseurilor
NECURI COMPACTARE DEEURI
necurile pentru compactare deeuri au dou caracteristici principale:
-comprim diferite tipuri de materiale repede i eficient
-separ lichidele de solide ( ex. apa de plastic)
De multe ori ambele caracteristici sunt exploatate, n acelai timp.

47

Melcul este dispozitivul principal care se folosete la toate sistemele,

mpreun cu alte accesorii adaptate pentru a se potrivi diferitelor tipuri
de deeuri.

Figura 3. nec
necurile sunt prevzute cu sistem de presare automat, hidraulic,
care asigur o compactare constant, uniform, pentru orice tip de
material, fr supracompactare.
Se utilizeaz pentru:
-EPS (polistiren expandat)
-Sticle PET
-Cutii de metal i aluminiu

nec compactor SK 120 pentru

48

EPS (polistiren expandat)

Se utilizeaz pentru supermarketuri, comercianii de aparatur

electronic, etc.
Capacitate de comprimare: 18 kg/ora
Raport de comprimare: 50:1
Putere consumat: 1,5 kW

nec compactor SK 240 pentru

EPS (polistiren expandat)

49

SK 240 este prevazut cu gur de alimentare automat

Capacitate comprimare: aprox 75 kg/ora
Raport de comprimare: 45:1
Densitate balot: aprox. 270 kg/m
Putere consumat:

Motor principal: 5,5 kW

Pompa hidraulic: 0,55 kW
Motor toctor: 1,1 kW
nec compactor SK 240 pentru
cutii de aluminiu

necul goleste cutiile de lichidele rmase i le comprim n acelai

timp.
Capacitate comprimare: 10.000 cutii de aluminiu de 300 ml/ora
Raport de comprimare: 20:1
Densitate balot: aprox. 300 kg/m
50

Putere consumat

Motor principal: 5,5 kW

Pompa hidraulic: 0,55 kW
Role dozare: 2 x 0,75 kW
Plnie: aprox. 1000 l

nec compactor SK 370

pentru PET-uri

necul golete sticlele de lichidele rmase i le comprim n

acelai timp.

51

Capacitate comprimare: 5.000 sticle de 1,5 litri i aprox. 12.000

sticle de 0,5 litri
Raport de comprimare: 13:1
Densitate balot: aprox. 250 kg/m
Putere consumat

Motor principal: 15 kW
Pompa hidraulic: 0,55 kW
Figura 4. Echipamente mici pentru compactarea deeurilor

COMPACTOARE ROTATIVE
Compactorul rotativ colecteaz deeuri de carton, plastic sau
ldie din ipci de lemn. Compactarea se face prin presare.
Avantaje:

nivel redus de zgomot

poate fi folosit chiar la locul unde rezult deeurile
deeurile sunt compactate direct n sacul de plastic
sacul de plastic care colecteaz deeurile compactate este uor
de fixat

52

 pornirea se realizeaz cu ajutorul unei fotocelule ce lanseaz n

mod automat compactarea deeurilor n momentul cnd
detecteaz prezena lor n zona de lucru

Fixare sac plastic

Introducere deeuri

automata

53

Pornire

Eliminare ballot

COMPACTOR DOZE DE ALUMINIUM

Presa compacteaza doze de aluminim, cutii de conserva de

compot, suc de rosii de 0,8 kg in baloti de 40 pana la 60 Kg. Balotul este
expulzat la sfarsitul ciclului de presare cu un brat hidraulic. Toate
operatiile sunt controlate de sistemul PLC.
COMPACTOR HRTIE-CARTON

54

8.Situatia actuala in Romania

Un numar de 47 depozite (din cele 51) de deseuri periculoase din
Romania nu sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE, doar
patru fiind corespunzatoare din punct de vedere al constructiei, au
55

aratat reprezentanti ai Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor

(MMGA).
Potrivit MMGA, activitatea acestor depozite a fost sistata la
sfarsitul anului trecut, urmand ca reabilitarea amplasamentelor sa se
realizeze in urmatorii 1-3 ani. Conform specialistilor, Romania va fi
obligata sa dezvolte un sistem de gestionare a deseurilor periculoase,
astfel incat acestea sa nu fie eliminate impreuna cu alte deseuri
industriale in acelasi depozit.
In prezent in Romania depozitarea reprezinta principala metoda de
eliminare a deseurilor (circa 57 la suta din total), cantitatea incluzand
deseurile depozitate si stocate in vederea eliminarii. Romania a primit o
perioada de tranzitie pana la finele anului 2009, pentru stocarea
temporara a deseurilor periculoase industriale. In ceea ce priveste
interzicerea depozitarii deseurilor lichide si a deseurilor cu proprietati
corozive si oxidante, Romania a primit o de tranzitie pana la 31
decembrie 2013, pentru 23 de depozite din industria energetica,
chimica si metalurgie si pana la finele anului 2011 pentru cinci depozite
din industria miniera care se conformeaza.
Pana in 2017 Romania va trebui sa detina 65 depozite municipale (fata
de numai 18 in prezent), iar incepand din acest an pana in 2017 un
numar de 234 depozite municipale neconforme isi vor sista activitatea.
In 2004 Romania a generat o cantitate totala de 363 milioane tone
deseuri, dintre care peste 99 la suta (361 milioane tone) au reprezentat
deseuri nepericuloase, iar 2,2 milioane tone au fost deseuri periculoase.
Industria extractiva a generat, in 2004, 1,2 milioane tone deseuri, iar
activitatile industriale - circa 1,04 milioane tone.

56

Ultimele statistici oficiale, incluzand datele inregistrate in 2004, arata

ca in Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri,
din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase si 0,6% deseuri
periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra
populatiei il au deseurile municipale care, in 2004, au reprezentat 380
de kilograme pe cap de locuitor.
In Romania 1.300.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piata in
2007. Din acestea, jumatate sunt incluse in sistemul "Punctul verde", si
au inregistrat o rata de reciclare de circa 36%.
Noile state membre trebuie sa ajunga la minim 55% reciclare in 2012,
cu cateva exceptii: Letonia are cea mai importanta derogare, pana in
anul 2015, Polonia si Bulgaria - pana in 2014 iar Romania si Malta pana in 2013.
Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din
deseurile de ambalaje generate in anul 2008 si 55% din cele generate in
anul 2013.
Potrivit studiului de piata realizat de Paper Plus, 65% dintre romani ar
fi dispusi sa consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pungile din
plastic, mai putini insa ar planta copaci sau arbusti, iar proportia celor
care ar strange hartie pentru reciclare este, practic, zero.
Etapa 2007 - 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective
trebuie sa se realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 - 2022 se
va realiza implementarea colectarii selective in zone mai dificile, cum ar
fi mediul rural dispersat si zonele montane.

57

Fiecare roman genereaza cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina

Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7
milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de
deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o pozitie de mijloc,
daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin
la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29%
reprezinta deseuri municipale. Conform estimarilor noastre, aceste cifre
vor creste in anii urmatori, cel putin in cazul deseurilor municipale", a
declarat ministrul mediului, Attila Korodi. Potrivit acestuia, Planul
National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8%
pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din
totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materiale
reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.
In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din
materialele reciclabile total generate sunt valorificate la ora actuala in
Romania. "Cum arata, insa, cosul saptaminal cu deseuri menajere al
romanilor? In primul rind,generam, fiecare dintre noi, acasa, cam 5
kilograme de deseuri pe saptamina. Jumatate dintre ele (2,5
kilograme/saptamina) sunt deseuri biodegradabile; apoi, o jumatate de
kilogram o reprezinta sticla, iar o alta jumatate de kilogram, hirtia si
cartoanele. Restul de aproape doua kilograme se imparte pe alte tipuri
de deseuri, din care textilele reprezinta cam 250 de grame pe saptamina,
iar materialele plastice, incluzind celebrele peturi, circa 200 de grame
o cantitate importanta, tinind cont de greutatea lor redusa", a mai spus
Korodi. El a precizat ca in ultimii ani, agentii economici privati au
demarat actiuni sustinute de colectare a cartonului si a PET-urilor. In
unele localitati s-au amplasat centre de colectare la care populatia
58

poate depune (cu sau fara remunerare) maculatura, carton, sticle,

plastic.
In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului
si maselor plastice suntautorizate si au inceput sa preia aceste deseuri
de la centrele de colectare in vederea reciclarii si/sau valorificarii.
"Cu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai avem multe
de facut! De pilda, avem de gasit solutii pentru deseurile provenite din
constructii si demolari. Cantitatea acestui tip de deseuri generata in
Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere,
determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem
adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar
o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o
piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie
sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand
in vedere ca acestea devin o problema stringenta", a afirmat ministrul
mediului.
Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor
Din luna aprilie a anului trecut, Romania dispune de un instrument
pentru reducerea poluarii mediului, pentru imbunatatirea sanatatii
publice, si pentru promovarea dezvoltarii durabile Planurile Regionale
de Gestionarea Deseurilor(PRGD).Romania are opt planuri regionale
pentru gestionarea deseurilor, fiecare intocmit pentru o regiune de
dezvoltare a tarii. In afara de ministerele mediului si integrarii
europene, la elaborarea Planurilor a contribuit si consortiul
international Fichtner-Ramboll-Sweco, in cadrul proiectului PHARE
Asistenta tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de
Gestionare a Deseurilor, al Uniunii Europene. Planurile vor fi
reactualizate periodic, la interval de cel mult cinci ani.
59

Ca parte a procesului integrator, planurile de gestionare a

deseurilor promoveaza cooperarea dintre autoritatile regionale si cele
locale, cetateni si mediul de afaceri. Aceasta cooperare creeaza baza
necesara pentru ca regiunile de dezvoltare sa se incadreze in cerintele
pentru obtinerea de finantare nerambursabila din partea fondurilor
structurale ale UE.

Planurile Regionale vor deveni un mecanism util si pentru

absorbtia Fondurilor structurale europene pe axa II a Programului
Operational Sectorial Mediu dezvoltarea sistemelor de management
integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate.
Participarea publica la elaborarea Planurilor a avut si scopul de a mari
gradul de constientizare al publicului asupra necesitatii existentei
acestor planuri, ceea ce va usura punerea lor ulterioara in aplicare.
Populatia va fi instruita cum sa separe la sursa diferitele categorii
de deseuri. De asemenea, se va urmari colectarea intregii cantitati de
deseuri generate, fluxul deseurilor colectate separat va fi eficientizat,
toate depozitele necontrolate vor fi inchise si ecologizate, si se vor
construi noi depozite controlate, statii de sortare si de compostare, si
instalatii de reciclare.
In Romania, autoritatile publice locale trebuie sa asigure colectarea
selectiva a deseurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare,
precum si prin amenajarea de spatii adecvate si amplasarea de
containere pentru gunoiul diferentiat.
In Romania exista operatori economici reciclatori de deseuri de hartie
si carton, materiale plastice, sticla, lemn materiale feroase si neferoase.
Acestia preiau deseurile de la colectorii autorizati.
60

Situatia gestionarii deseurilor in Europa

Pana in 2010, Uniunea Europeana tinteste o cota de reciclare a
hartiei de 66%. Potrivit studiului european Paper Plus, 58,2 milioane de
tone de hartie au fost reciclate in 2006 in Europa, cu o crestere de 9,8%
fata de 2004. Atingerea targetului de hartie reciclata de 66% pana in
2010 inseamna ca doua tone de hartie vor fi reciclate in fiecare
secunda.
La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea
Deseurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din
2006, deja transpusa in legislatia romaneasca.
Sistemele de colectare selectiva difera de la stat la stat in Uniunea
Europeana.
De exemplu, in Belgia, agentii economici platesc toate costurile
reale de colectare selectiva, sortare, precum si reciclare.
Municipalitatile asigura insa colectarea, selectarea si sortarea, si
coopereaza la informarea si educarea cetatenilor. Agentii economici au
chiar o cota de colectare pe care trebuie sa o realizeze pe an. Cum
numai 5% din operatorii economici isi ating individual aceasta tinta, se
formeaza organisme acreditate, care trebuie sa fie autorizati de Comisia
interregionala pentru ambalaje.
In Belgia exista doua organisme acreditate care acopera intreg
teritoriul tarii: Fost Plus pentru deseurile menajere si Val I Pac pentru
deseurile industriale si comerciale. Prin lege s-au stabilit doua fluxuri
de deseuri de ambalaje menajere si industriale (responsabilitatea este
dubla). Cele doua organisme acreditate sunt supuse controlului
guvernului federal belgian. Sunt companii pe actiuni, non profit.

61

Separarea deseurilor menajere este obligatorie. In unele zone ale

Bruxelles-ului compania de colectare a gunoiului nu iti ridica resturile
menajere daca acestea nu sunt sortate in pungi speciale, de culori
diferite,care se vand in supermarketuri.
Si in Portugalia sortarea deseurilor si depunerea lor in
containerele puse la dispozitie de municipalitati este o obligatie a
cetatenilor. Municipalitatea colecteaza deseurile deja sortate si le
livreaza catre Sociedade Ponto Verde, care le recicleaza contra unei
plati prestabilite pentru fiecare material. Aveasta societate asigura un
tarif unic si constant pentru reciclare, in toata tara si finanteaza,
impreuna cu municipalitatea, programe de informare a publicului.
Comerciantii au dreptul sa comercializeze produse in ambalaje de
unica folosinta, numai daca aceste ambalaje au punctul verde, care
marcheaza posibilitatea reciclarii materialului. Ambalatorii si
importatorii de produse ambalate suporta costurile suplimentare
generate de colectarea selectiva si sortarea deseurilor de ambalaje.
Producatorii de ambalaje raspund pentru recuperarea/reciclarea
deseurilor de ambalaje.

Impactul deseurilor asupra mediului in Romania

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de
vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in
care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale
inerte.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori
sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte
62

elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe

versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se
repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar
care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe
durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de
amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si
postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna
eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de
30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului.
In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul
ca: in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice
zonelor poluate, iar unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in
avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp
la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa
eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili
echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil
modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a
deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor
patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini
vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru
sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale
grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

63

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase

(inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la
vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri
solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor
amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta
parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea
mediului.

BIBLIOGRAFIE
Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere,Gyula FeherEditura Tehnica 1982;
Tratarea i valorificarea reziduurilor, V. Chiriac- Editura
Agrosilvic, Bucureti, 1968;
Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu T. Reziduuri menajere,
64

stradale i industriale. Bucureti. Editura Tehnica: 1992.

Punescu I., Atudorei A. Gestionarea deeurilor urbane.
Bucureti. Editura Tehnica: 2002

http://www.deseurionline.ro/new/download/Depozitare.pdf

http://www.scribd.com/doc/129313/Depozitareadeseurilor

http://www.ecomagazin.ro/info/depozite-dedeseuri/

65

http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII
_ro/Pais2_studiu_7_ro.pdf

http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_14072/Reciclare.html

http://www.mmediu.ro/legislatie/gestiune_deseuri.
htm

66