Ird Proiect Depozit Deseuri
Ird Proiect Depozit Deseuri
Ird Proiect Depozit Deseuri
Studenti:
Badita Constantin
Ridiche Maria Nicoleta
Grupa:743
CUPRINS
1.Introducere;
2.Deseurile in natura;
3.Clasificarea deseurilor;
4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra mediului;
5.Depozitarea deseurilor
5.1.Proiectarea depozitelor de deseuri
5.2Alegerea amplasamentului
5.3.Continutul proiectului
5.4.Construirea depozitelor de deseuri
5.5.Zonele pentru depozitarea deseurilor
5.6.Exploatarea depozitelor de deseuri
5.7. Inchiderea depozitelor de deseuri
6.Probleme de proiectare privind evacuarea,valorificarea si
neutralizarea deseurilor .
6.1.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor
6.2.Determinarea numrului necesar de autogunoiere
6.3Determinarea numrului necesar de pubele sau containere
7. Compactarea deseurilor
7.1.Echimpamente pentru compactare si ambalarea deseurilor
8.Situatia actuala in Romania
1.Introducere
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele
sedentare i ulterior dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii
deeurilor. Cele mai vechi forme de management al deeurilor
menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele
continund s fie ntr-o form mai rafint opiuni de management n
sistemele moderne de management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin
deeu (de la cuvntul francez dchet) se nelege rest dintr-un material
rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs,
care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv. Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne
deeu pn cnd este recuperat n totalitate sau nu mai posed un
potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau sntatea uman.
2.Deseurile in natura
Deeurile de orice fel, rezultate din numeroasele activiti umane,
constituie o problem de o deosebit actualitate, att datorit creterii
cantitilor i felurilor acestora (care prin degradare i infestare
prezint un pericol pentru mediul natural i pentru sntatea
populaiei), ct i nsemnatelor cantiti de materii prime, materiale
refolosibile i energie care pot fi recuperate i introduse n circuitul
economic.
Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i
creterea general a nivelului de trai al populaiei antreneaz
producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin
varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca
procesul degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie
dificil de condus provocnd, n cazul evacurii i depozitrii
necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. Sunt
afectate, de asemenea, ecosistemele din vecintatea acestor depozite
crendu-se mari dezechilibre n cadrul lanurilor trofice.
3.Clasificarea deseurilor
A. Dupa provenienta:
Deseuri
industriale
provenite
din
procese
tehnologice
anorganice;
Deseuri industriale provenite din procese tehnologice organice;
Deseuri urbane;
Deseuri agricole si din industria alimentara;
Deseuri din constructii.
Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal
din : deseuri metalice noi sau vechi, deseuri chimice anorganice ca
acizi, oxizi, baze si saruri.
Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din
industria chimica organica (reziduuri de blaz, gaze nocive, izomeri
inactivi, reziduuri petroliere).
Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din
aglomerari urbane si cuprind deseuri menajere (produse de catre
populatie dar si deseuri similare generate de agenti economici si
comerciali: alimentatie publica, hoteluri, cantine, magazine, institutii de
invatamant etc.), deseuri stradale rezultate in locuri publice, namoluri
de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Deseurile menajere din zonele urbane variaza intre 0,5 si 0,9
kg/locuitor zi, rezultand o medie 8700 t /zi din care in prezent sunt
5
5.Depozitarea deseurilor
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea
finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran.
In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de
deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:
- depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);
- depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);
- depozite pentru deseuri inerte (clasa c).
10
5.2.Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se
face pe baza unei analize plurictriteriale ce cuprinde:
5.3.Continutul proiectului
Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face
parte, trebuie sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare
la fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului.
12
14
15
18
19
20
22
si de caracteristicile
in limitele stabilite de
fi deversat diret sau
unei statii de epurare
24
Metode de depozitare/descarcare
Metoda de depozitare propriu-zisa se alege in functie de o serie de
factori specifici fiecarui caz in parte, dintre care determinanti sunt
topografia si geologia terenului si adancimea apei subterane.
25
26
Acoperirea zilnica
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se
realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea
de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor,
precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoperirea zilnica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu
temperatura si umiditate ridicate, aceste conditii favorizand degajarea
de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.
28
29
In
ceea ce priveste gazul de depozit, sistemul de acoperire trebuie sa
31
32
caracteristicilor
33
cantitative
si
calitative
ale
34
35
Q
8 pc
buc
n care:
N numrul de autovehicule, buci;
Q cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportat,
m;
p productivitatea autovehiculului, m/h;
c coeficientul de utilizare a parcului = 0,8;
8 numrul de ore ntr-un schimb.
Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel:
m
( 3 h)
G
P=
T
unde:
n care:
d
vm
d
vm
d
t pp = ' '
v
precolectare, ore;
d" distana parcurs intre punctele de precolectare, km;
v"m viteza medie de deplasare ntre punctele de precolectare, km/h
(8-10 km/h).
Frecvena ridicrii (evacurii) reziduurilor menajere variaz, de
obicei, de la o data la trei ori pe sptmna n dependen de
aglomeraia cartierului i de sezon .
Felul materialului poate varia i el. Serviciul de colectare poate s
includ ridicarea separat a frunzelor, crengilor, a unor obiecte de uz
casnic reutilizabile (metale, hrtie, sticle, resturi alimentare) pentru a fi
predate separat centrelor de colectare.
41
42
n=
2 NZ
CV
unde:
M n Z K
CV
unde:
44
7. Compactarea deseurilor
Compactarea deeurilor se practic pentru reducerea volumului de
deeuri i pentru uurina manipulrii acestora. n acest fel:
46
47
Figura 3. nec
necurile sunt prevzute cu sistem de presare automat, hidraulic,
care asigur o compactare constant, uniform, pentru orice tip de
material, fr supracompactare.
Se utilizeaz pentru:
-EPS (polistiren expandat)
-Sticle PET
-Cutii de metal i aluminiu
49
Putere consumat
51
Motor principal: 15 kW
Pompa hidraulic: 0,55 kW
Figura 4. Echipamente mici pentru compactarea deeurilor
COMPACTOARE ROTATIVE
Compactorul rotativ colecteaz deeuri de carton, plastic sau
ldie din ipci de lemn. Compactarea se face prin presare.
Avantaje:
52
Introducere deeuri
automata
53
Pornire
Eliminare ballot
54
56
57
61
63
BIBLIOGRAFIE
Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere,Gyula FeherEditura Tehnica 1982;
Tratarea i valorificarea reziduurilor, V. Chiriac- Editura
Agrosilvic, Bucureti, 1968;
Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu T. Reziduuri menajere,
64
http://www.deseurionline.ro/new/download/Depozitare.pdf
http://www.scribd.com/doc/129313/Depozitareadeseurilor
http://www.ecomagazin.ro/info/depozite-dedeseuri/
65
http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII
_ro/Pais2_studiu_7_ro.pdf
http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_14072/Reciclare.html
http://www.mmediu.ro/legislatie/gestiune_deseuri.
htm
66