UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

SPECIALIZARE: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE SI ECOLOGICE

Structuri organizatorice in cadrul depozitelor ecologice pentru reziduuri menajere

Profesor indrumator:
Ungureanu Nicoleta

Student:
Ionescu Sonia-Florentina
Grupa:743

CUPRINS
1.Introducere;
2.Deseurile in natura;
3.Clasificarea deseurilor;
4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra mediului;
5.Drenarea si evacuarea levigatului
6.Rampa ecologica Chiajna
7.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor
8.Echimpamente pentru compactare si ambalarea deseurilor menajere

1.Introducere
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele sedentare i ulterior
dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii deeurilor. Cele mai vechi forme de
management al deeurilor menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele
continund s fie ntr-o form mai rafint opiuni de management n sistemele moderne de
management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin deeu (de la cuvntul
francez dchet) se nelege rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare
a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv. Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne deeu pn cnd este
recuperat n totalitate sau nu mai posed un potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau
sntatea uman.

Protecia sntii publice, a mediului nconjurtor i estetica sunt principalele motive

pentru nlturarea i depozitarea deeurilor solide. O evacuare necorespunztoare a deeurilor
atrage obolanii,mutele, narii i multe alte tipuri de insecte.
Deeurile impropriu depozitate ofer hran i loc pentru nmulirea roztoarelor i insectelor
i polueaz solul, apele de suprafa ct i aerul. Alte componente ale deeurilor solide, cum ar fi
cuiele, obiectele metalice ascuite, cioburi de sticl, pesticidele provenite din gospodrii,
solvenii i buteliile de spray pot fi de asemenea periculoase. Reglementrile privind sntatea
public trebuie s limiteze accesul public n zonele de lucru i s impun folosirea
echipamentelor de protecie pentru muncitori.

2.Deseurile in natura
Deeurile de orice fel, rezultate din numeroasele activiti umane, constituie o problem
de o deosebit actualitate, att datorit creterii cantitilor i felurilor acestora (care prin
degradare i infestare prezint un pericol pentru mediul natural i pentru sntatea populaiei),
ct i nsemnatelor cantiti de materii prime, materiale refolosibile i energie care pot fi
recuperate i introduse n circuitul economic.
Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i creterea general a
nivelului de trai al populaiei antreneaz producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de
deeuri. Prin varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca procesul
degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie dificil de condus provocnd, n
cazul evacurii i depozitrii necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. Sunt
afectate, de asemenea, ecosistemele din vecintatea acestor depozite crendu-se mari
dezechilibre n cadrul lanurilor trofice.

3.Clasificarea deseurilor
A. Dupa provenienta:

Deseuri industriale provenite din procese tehnologice anorganice;

Deseuri industriale provenite din procese tehnologice organice;
Deseuri urbane;
Deseuri agricole si din industria alimentara;
Deseuri din constructii.

Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal din : deseuri metalice noi
sau vechi, deseuri chimice anorganice ca acizi, oxizi, baze si saruri.

Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din industria chimica
organica (reziduuri de blaz, gaze nocive, izomeri inactivi, reziduuri petroliere).
Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din aglomerari urbane si
cuprind deseuri menajere (produse de catre populatie dar si deseuri similare generate de agenti
economici si comerciali: alimentatie publica, hoteluri, cantine, magazine, institutii de invatamant
etc.), deseuri stradale rezultate in locuri publice, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Deseurile menajere din zonele urbane variaza intre 0,5 si 0,9 kg/locuitor zi, rezultand o
medie 8700 t /zi din care in prezent sunt incinerate ~5% restul fiind depozitate la rampe de gunoi
care nu sunt prevazute cu sisteme de protectie a mediului.
Deseurile agricole sunt reprezentate in principal de reziduuri din zootehnie, dar si
deseuri din productia vegetala.
B.Dupa posibilitatile de valorificare:
Deseurile ce se preteaza la o valorificare superioara:aceste deseuri pot fi introduse
in procese tehnologice de obtinere a unor produse finite.
Exemplu: deseuri din lemn, deseuri metalice feroase si neferoase.
Deseuri ce nu pot fi valorificate si care trebuiesc distruse sau neutralizate:
Procedeele cele mai utilizate sunt cele termice, in unele cazuri cantitatea de
caldura rezultata fiind folosita.
C.Dupa compozitie:

Deseuri organice de origine animala si vegetala;

Deseuri minerale sau metalice;
Deseuri provenite din transformari chimice;
Deseuri radioactive.

4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se
numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea
publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale,

in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de

evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si
acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la
poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu
nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse
pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra
folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un
proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila,
se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3
ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata
acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a
solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in
gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii
depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va
mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.

Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si

diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita
continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi,
uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice,
produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu
deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii
inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor
degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce
poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu
cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic,
recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a
acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a
apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,

conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu

se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii
incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si
cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului
produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu
sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de
avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren
sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe

depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util
(hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor
masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor
masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta
deseurilor.

5.Realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului

Sistemul de drenare si evacuare a levigatului este format din:

strat de pietris;
sistem de drenuri absorbante si colectoare.

Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (panta, distanta intre conducte etc.) va fi

stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in functie de conditiile specifice fiecarui
amplasament (relief, regimul precipitatiilor, tipul deseurilor depozitate).

Zonele pentru depozitarea deeurilor vor fi imprejmuite cu santuri de garda pentru colectarea
apelor meteorice; acestea vor fi epurate si/sau eliminate de pe amplasament impreuna cu
levigatul.

Instalatiile pentru tratarea levigatului

Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in limite
admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de

natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare
trebuie sa tina cont de aceste aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a
levigatului facandu-se in functie de:

Cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritatea

competenta;
Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;

Alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii,

posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul
aplicarii diferitelor metode de tratare etc.
In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor
impurificatori:

Compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;

Compusi toxici organici si anorganici;
Amoniac si ioni nitrat;
Sulfuri;
Compusi volatili urat mirositori;
Materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

Tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prekungita pentru eliminarea azotului

(nitrificare/denitricare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de
pretratare inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;
Tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare,
ultrafiltrare, evaporare.
In anumite cazuri, in functie de scopul urmarit, pot fi aplicate si alte procedee fizico-chimice:

Stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului;

Adsorbtie pe carbune activ pentru indepartarea urmelor de conpusi organici;
Osmoza inversa pentru eliminarea particulelor in suspensie sau coloidale, a azotului
amoniacal, a metalelor grele si a materiilor dizolvate.

In functie de conditiile locale specifice si de caracteristicile levigatului (daca acestea se

incadreaza sau nu in limitele stabilite de normele legislative in vigoare), acesta poate fi deversat
diret sau colectat local si apou transportat in influentul unei statii de epurare orasenesti.

Instalatiile pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

Aceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a gazului de fermentare care se
formeaza, pentru o perioada lunga de timp, in toate depozitele ce contin deseuri biodegradabile.
In urma descompunerii anaerobe a deseurilor se formeaza gazul de depozit (gaz de
fermentare), cu o putere calorica de 5000-6000 kcal/m3 si o compozitie in care predomina CH4
(54 %) si CO2 (45 %) si la care se adauga mici cantitati de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon,
mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.

Cantitatile de gaz de depozit pot varia semnificativ atat in cazul aceluiasi depozit, in timp,
in functie de o serie de parametri (varsta depozitului, tipul deseurilor depozitate, modul de
operare etc.), cat si de la un depozit la altul.

Procesul de migrare a gazului din masa de deseuri este influentat de: concentratia gazelor
din sol, distributia gradientilor de presiune, proprietatile fizico-chimice ale straturilor de deseuri,
ale materialului de acoperire si ale solului.

In cazul in care gazul format nu este evacuat controlat din depozit, migrarea si
acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri, printre care: pericol de incendiu prin autoaprindere; degajare de mirosuri neplacute si de compusi toxici (hidrogen sulfurat, compusi
organo-fosforici, alte substante organice nesaturate); afectarea componentei biologice a solului,
prin reducerea concentratiei de oxigen; pericol de explozie, prin posibila aparitie a acumularilor
de gaz in vecinatatea zonelor rezidentiale; cresterea acumularilor de gaze ce contribuie la efectul
de sera.

Evacuarea controlata a gazului de depozit este necesara atat pentru evitarea aparitiei riscurilor
mai sus mentionate, cat si pentru valorificarea metanului, in cazul in care aceasta este rentabila.
Modul de evacuare a gazului de depozit depinde de conditiile specifice fiecarui depozit si de
scopul urmarit (arderea controlata a gazului sau utilizarea acestuia). De obicei se utilizeaza
tehnici de ventilatie cu presiune scazuta. Ventilatia activa se realizeaza prin pomparea gazului
colectat prin puturi sau drenuri; aceste tehnici sunt recomandate in cazul depozitelor mari, in care
inaltimea depunerilor depaseste 8 m.

Gazul colectat este valorificat in energie electrica, surplusul este supus unui proces de ardere
controlata.
6. RAMPA ECOLOGICA CHIAJNA-RUDENI este prima si singura rampa ecologica de
depozitare a deseurilor municipale (menajere si industriale) din Municipiul Bucuresti, care detine
Autorizatie integrata de mediu (nr. 15/31.03.2006) si este incadrata in categoria "depozite de
deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi", cu o capacitate de depozitare totala de
4.500.000 mc.

RAMPA ECOLOGICA CHIAJNA-RUDENI este proprietatea Iridex Group Import Export SRL,
si a fost executata in urma licitatiei internationale pentru realizarea Rampei Ecologice in Sectorul
1, pe o suprafata de teren de circa 26,5 ha.
Depozitul ecologic permite depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice, cu
respectarea normelor de protectie a mediului si a normelor igienico-sanitare legale,
amplasamentul acesteia fiind precis determinat, si asigura etansietate pentru prevenirea oricaror
exfiltratii catre panza freatica prin captusiriea fundului de depozit cu materiale speciale, respectiv
geomembrane.
Depozitul este compartimentat in mai multe celule de depozitare, in care operatiunea se
realizeaza etapizat. Pe masura umplerii unei celule se amenajeaza urmatoarea celula, iar la
umplerea celulei se incepe captusirea exterioara cu mai multe straturi, inclusiv geomembrana si
cu depunerea unui strat final vegetal care se inierbeaza si se cultiva cu arbusti pentru redarea in
circuitul vegetativ normal. Fractiunea lichida care patrunde in interiorul depozitului in timpul
exploatarii, sau la partea exterioara a depozitului dupa captusirea finala, sunt eliminate printr-un
sistem de drenaj special.

Apele uzate care nu respecta caracteristicile impuse de operatorul de alimentare cu apa si de

canalizare nu vor fi deversate in emisari sau in reteaua publica de canalizare.
Operatiunile descrise mai sus, realizandu-se in incinta Rampei Ecologice Chiajna, sunt aprobate
de catre autoritatile care gestioneaza.

7.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor

La calcularea necesitaii pentru transportul auto special, terenului
pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide, la determinarea
volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizrii se folosesc normele
medii de acumulare a reziduurilor, adic cantitatea medie anual de
reziduuri comunale ce se acumuleaz in centrul populat la un locuitor.
Norma medie de acumulare a reziduurilor solide n Republica Moldova constituie 350
kg/an/locuitor sau 1m/an/locuitor.
Pentru determinarea cantitilor de reziduuri menajere se folosesc
urmtoarele metode:
metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe
cap de locuitor care rezult din determinarea cantitilor de
reziduuri menajere produse de ctre un locuitor pe zi, din diferite
zone caracteristice ale localitilor;
metoda gravimetric directa care are la baza determinarea zilnica
de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora.
In cadrul primei metode, folosind indicele mediu, cantitatea de
reziduuri menajere se determina dup formula:
Qzi =NIm 0,001 [t/zi],unde:
Qzi cantitatea medie zilnic de reziduuri menajere (t/zi):
Im indicele mediu de producere a reziduurilor menajere
(kg/loc./zi);
N numrul de locuitori;
O imagine clar despre cantitatea anual a reziduurilor menajere ct
i despre modificrile periodice, n funcie de zonele de colectare, se
poate obine numai acolo unde la locurile de descrcare a vehiculelor
sunt instalate cntare de vehicule i se nregistreaz zilnic cantitatea
deeurilor descrcate .
Exist de asemenea i procedeul de cntrire numai a unor
transporturi alese cu frecvene corespunztoare unor anotimpuri si
provenite din diferite locuri. n asemenea cazuri este determinat
cantitatea deeurilor colectate de pe ntreaga suprafa a localitii timp
de cel puin o sptmn, din fiecare lun, adic anual se cntrete
cantitatea reziduurilor menajere pe 12 sptmni. Prin nmulirea
cantitilor acumulate pe cele 12 sptmni cu 4,33 se obine cantitatea
medie anual a reziduurilor (Ma), adic:
12
Ma= Ms 4,33 [t/an],unde:
Ms cantitatea sptmnal a reziduurilor menajere.
Acumularea medie anual a reziduurilor solide (Ma) poate fi
determinat i prin aplicarea formulei.
Ma = A + B + C + D ,
unde : A acumularea medie anuala a reziduurilor menajere;
B acumularea anual a reziduurilor la instituiile
obteti;

C volumul anual al gunoiului de pe strzi;

D masa medie anual a reziduurilor de la ntreprinderile
industriale.
Fiecare element din aceast formul, la rndul su, poate fi calculate folosind formula
corespunztoare.
Mrimea A se calculeaz prin formula:
A = a1 n1 + a2 n2 ++an nn,
unde: a1,a2,...an normele de acumulare a reziduurilor comunale n
blocurile locative cu diferit grad de salubritate;
n1,n2nn numrul de populaie locuitoare n case cu grad
diferit de salubritate.
B = b1n1 + b2n2 ++ bnnn ,
unde: b1, b2 bn norme de acumulare a reziduurilor solide la
fiecare instituie obteasc , de comer, cultural-social;
n1, n2 nn numrul unitilor de ntreprinderi.
C = c1s1 + c2s2 ++ cnsn,
unde : c1,c2cn normele de acumulare a gunoiului de pe strzile
cu diferit grad de salubritate;
s1,s2sn aria nveliurilor corespunztoare.
Cantitatea reziduurilor de la ntreprinderile industriale se
calculeaz prin aproximaie, considernd c anual unui om i revine 0,5-1kg din ele plus
reziduurile de producie formate la ntreprindere .
Determinarea numrului necesar de autogunoiere
Una din operaiile, poate cea mai important din activitatea de
colectare a reziduurilor menajere, o reprezint transportarea acestora de la platformele de
precolectare la rampele de neutralizare sau la
instalaiile de tratare i valorificare a materialelor refolosibile pe care le conin.
Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit i se mai
folosesc nc, ntr-o gam foarte larg, vehicule i autovehicule,
ncepnd de la crue cu cai i pn la autogunoiere compactoare de
mare capacitate (fig.urmatoare).

Autogunoier compactoare tip BOBR 16-2

Numrul de autovehicule necesare pentru transportarea
reziduurilor menajere se determin folosind relaia:
buc
n care:
N numrul de autovehicule, buci;
Q cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportat,
m;
p productivitatea autovehiculului, m/h;
c coeficientul de utilizare a parcului = 0,8;
8 numrul de ore ntr-un schimb.
Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel:
unde:
G este capacitatea de ncrcare a autovehiculului,
T durata unui parcurs n ore,
n care:
Gu ncrctura utila a autovehiculului;
greutatea specific a reziduurilor menajere n t/m.
Durata unui parcurs n ore (T) are relaia:
T = tplin + tgol + tpp + tinc. + tdesc.,
n care :
este durata parcursului de la ultimul punct de
precolectare pn la locul de descrcare (rampa de
neutralizare a instalaiei de tratare etc.) n ore;
durata parcursului de la locul de descrcare
pn la primul punct de colectare n ore;
d distana de transport de la ultimul punct de precolectare pn la
locul de descrcare, km;
d distana de transport de la locul de descrcare pn la primul
punct de precolectare, km ;
vm viteza medie de deplasare a autovehiculului ncrcat, km/h;
vm viteza medie de deplasare a vehiculului gol, km/h;

timpul pentru parcurgerea distanelor ntre punctele de

precolectare, ore;
d" distana parcurs intre punctele de precolectare, km;
v"m viteza medie de deplasare ntre punctele de precolectare, km/h
(8-10 km/h).
Frecvena ridicrii (evacurii) reziduurilor menajere variaz, de
obicei, de la o data la trei ori pe sptmna n dependen de aglomeraia cartierului i de sezon .
Felul materialului poate varia i el. Serviciul de colectare poate s includ ridicarea
separat a frunzelor, crengilor, a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale, hrtie, sticle,
resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare.
Determinarea numrului necesar de pubele sau containere
Ca recipieni pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig.3) cu
capacitatea de 0.1 1/m si containere (fig.4) cu capacitatea 0,4 m, 0,8 m . a., confecionate din
tabla zincat pentru a se evita coroziunea i distrugerea permanent.Pentru ridicarea i
descrcarea containerelor i chiar a pubelelor sunt prevzute pe autogunoiere dispozitive
adecvate.
Container de 1100 l. capacitate.

Numrul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se
calculeaz folosind relaia:
unde:
n este numrul pubelelor sau containerelor necesare ;
N nr. populaiei aferent tubului de precolectare sau
platformei de precolectare (fig.5) situate n afara blocului
locativ;
2 l/om,zi - cantitatea de reziduuri produs de fiecare locatar;
Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;
V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.

Numrul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaia:

unde:
Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;
V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.
Mn acumularea medie nictemeral (timp de 24 ore) a
deeurilor n urbe, sector, cartier;
K - coeficientul iregularitii de acumulare a deeurilor (1,25).
Platforme de precolectare a deeurilor: a) tip simplu cu
perei din plci de beton, marcat cu spaii verzi; b) tip construit din
beton, nchis cu ui (eventual cu acoperi de protecie).

8. Echimpamente pentru compactare si ambalarea deseurilor menajere

Raport de compactare mediu de 5:1. Extrem de usor de folosit. Compacteaza direct in container
de 240 litri.Are si extraoptiune de compactare in saci.

Prescontainere deseuri menajere

Prescontainer cu sistem de autocuratire cu cilindru pendul.

Asigura un raport de comprimare foarte mare cu o golire fara probleme a recipientului. Avantajul
cilindrului pendul: isiFACE autocuratirea. Este posibil o umplere in continuu a presei. Este
ideal pentru gunoi umed. Complet etans, testat la umplere cu 2 tone de apa.

Presa rotocompactor deseuri menajere

Se bazeaza pe sistemul de tambur rotocompactor care asigura cel mai mare raport de compactare.
Reducere mare de costuri si o diminuare a fortei de munca. Prin montarea directa langa statiile
de gunoi, se reduc costurile pentru manuirea deseurilor.
E posibil o umplere in continuu a statiei. Pastreaza locul de munca curat. Inlocuieste recipientele
mari, scumpe si care ocupa spatiu. Reduce substantial frecventa transportului. Locul de montare
este mic, cca. 2 metri patrati.
Ideal pentru gunoi uscat si umed. Este robust construit pentru o functionare permanenta.
Avantaje: curat, igienic, spatiu mic si reducere de costuri.

BIBLIOGRAFIE
Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere,Gyula Feher-Editura Tehnica
1982;
Tratarea i valorificarea reziduurilor, V. Chiriac- Editura Agrosilvic, Bucureti, 1968;
Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu T. Reziduuri menajere,
stradale i industriale. Bucureti. Editura Tehnica: 1992.
Punescu I., Atudorei A. Gestionarea deeurilor urbane.
Bucureti. Editura Tehnica: 2002

http://www.deseuri-online.ro/new/download/Depozitare.pdf

http://www.scribd.com/doc/129313/Depozitarea-deseurilor

http://www.ecomagazin.ro/info/depozite-de-deseuri/

http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII_ro/Pais2_studiu_7_ro.pdf

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_14072/Reciclare.html

http://www.mmediu.ro/legislatie/gestiune_deseuri.htm