Cuprins

I.Notiuni de anatomie si fiziologie a plamanilor si cailor respiratorii.

II.Pneumonia virala. Generalitati.

Definitie
A.Etiopatogenie.
B.Tabloul clinic
C.Explorarea paraclinica
D.Diagnostic
E.Evolutie.complicatii
F.Tratament
III.Ingrijiri generale
Educatie pentru sanatate
V.Prezentare de cazuri
Bibliografie

I.

Notiuni de anatomie si fiziologie a plamanilor si cailor respiratorii.

Pagina 1 din 73

Caile respiratorii

Aparatul respirator este alcatuit din :

-

caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si

faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele trahea si bronhiile - caile
respiratorii inferioare.
-

plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid de

carbon).
CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.
Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele
nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.
FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,
respiratorie si digestiva.
LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra
traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi
(cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si
cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o
mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua
superioare si doua inferioare.
TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a
laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de
esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete
posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si
inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la
interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si
celule care secreta mucus.
Pagina 2 din 73

BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate

din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ,ramnificandu-se si
formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.
PLAMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in
cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf
spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g.
Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin intermediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul
stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;
-

varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului

fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si

prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai
fisura oblica;
-

fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul

de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si

venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice).
STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind
formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.
Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in
timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare lob este
alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale
plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor
care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie
supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre
elastice,celule conjunctive si celule macrofage.
ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in
plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii
segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile
Pagina 3 din 73

supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind

bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor
terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a
conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se
continua cu canalele alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in
care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala
formeaza acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea
,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care
este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ;
functionale si nutritive.
VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este
reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.
Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmo- nara
stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera
urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in
jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat
alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene
parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va
trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se
deschid in sistemul azyges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste
plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Cele doua
foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre cele doua foite se afla
cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica
respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda
suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea
pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange
(hemotorax) sau puroi (piotorax).
Pagina 4 din 73

MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale

celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala
toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se gasesc;inima
invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene
pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii
principale.

RESPIRATIA
RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in
general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul
celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul
celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale
in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie
pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul
gazelor in sange si respiratie celulara.
VENTILATIA PULMONARA
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu
ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre
alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
MISCARILE VENTILATORII
Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale
volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este
solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului
aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca
miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.

Pagina 5 din 73

In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o

crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o
consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si transversal.
O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si
determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.
Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept
consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica
(aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul
atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar
ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte
opozante de sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toracopulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele
elastice,vascoase,inertiale.
Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in
cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii
de

repaus,expiratia

este

un

act

pasiv

ce

nu

necesita

contractia

musculaturii

respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta

refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul
inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca
urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste
presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de
presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.
VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE
In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror
marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror
cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea
volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu
ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre
uscate.

Pagina 6 din 73

Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea

grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si
expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:
-

sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,per-

mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer
introdus.
-

sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand

efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa

expire atmosfera ambianta.
-

sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta

absorbanta a dioxidului de carbon.

In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta
evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.
-

sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind

astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer
curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si
descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei inspiratii de
repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea unei expiratii
maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.
Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in cursul
unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500
ml.
Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi
inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.
Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din
capacitatea vitala.
Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate
fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de
1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la
sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce
reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.

Pagina 7 din 73

Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume
pulmonare astfel :
plaman

capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in

la

sfarsitul

unei

inspiratii

maxime,insumand

toate

volumele

pulmonare

mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in

consideratie o valoare de 6000ml.
Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman
printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei
volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml.
reprezentand in jur de 75% din CPT;
-

Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane

in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin insumarea VER
+ VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;
-

Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in

plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei
este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT.
DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o
serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea unei
informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.
Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un
minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa
oscilatiei.
Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi
ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate
atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate.
VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul
plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa la
schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150
ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru
care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.
Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml.
vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului alveolar.Cu

Pagina 8 din 73

alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani
dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.
Va = V Vsma x f

DIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI

ALVEOLO-CAPILARE.
La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul din
alveole si gazele dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea vaselor
capilare.Schimbul de gaze se realizeaza la nmivelul membranei alveolo-capilare prin procesul
de difuziune; acest proces defineste tendinta unui gaz de a se deplasa dintr-o zona in care
concentratia lor este mai mare catre o zona in care concentratia este mai mica, pina in
momentul in care concentratia gazului se uniformizeaza in ambele zone. Viteza cu care are
loc procesul de difuziune a dioxidului de carbon si oxigenului la nivelul plaminului este
conditionata de o serie de factori :
-

Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele

capilarelor venoase.
-

Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care aerul

vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu viteza de

difuziune.
-

Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele favorizeaza

procesul de difuziune crescindu-I viteza.

-

Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de solubilitatea

gazului si de greutatea lui moleculara.

TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE
TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub doua
forme :
-

dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb aceasta

forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie in transferul

Pagina 9 din 73

de oxigen intre aerul alveolar si hemoglobina din eritrocit sau intre hemoglobina eritrocitara
si celulele catre care oxigenul este eliberat.
-

legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a oxigenului,

sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml. de plasma,
fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de Fe din structura
moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de oxigen.
Capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul este conditionata nu numai de presiunea
partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia ionilor de hidrogen din plasma si de
temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de hidrogen scade capacitatea
hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat tesuturilor.
TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON. Dioxidul de carbon format
la nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri;
-

dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon,

care difuzeaza dinspre tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat dizolvat in
plasma.
-

legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ de

dioxidd de carbon la 100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor plasmatice,
inclusiv la nivelul hemoglobinei, fiind transportat sub aceasta forma.
-

sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid de

carbon din singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma, patrunde in

interiorul eritrocitelor unde sub influienta unor enzime anhidraza carbonica, se hidrateaza
dind nastere acidului carbonic. Acidul carbonic disociaza rapid iar anionul bicarbonic rezultat
difuzeaza din nou, in cea mai mare parte in plasma unde leaga ionul Na pozitiv cu care
formeaza bicarbonatul de sodiu.
RESPIRATIA CELULARA
Suma proceselor prin care oxigenul transportat in singe este cedat la nivelul
capilarelor din tesuturi catre sistemele enzimatice celulare unde este utilizat si prin care
dioxidul de carbon este produs in celula, ca urmare a proceselor metabolice poarta denumirea
de respiratie celulara.
Transportul oxigenului din singele capilar catre intracelulare de utilizare are loc
printr-un proces de difuziune.Difuziunea gazelor prin endoteliul capilar si prin membranele
celulare depinde de aceiasi factori care conditioneaza difuzaPagina 10 din 73

rea gazelor la nivelul plaminului.

Pentru a se uni cu oxigenul, reactie in urma careia se formeaza apa, ionii de
hidrogen proveniti din degradarea diferitelor substraturi sunt in prealabil activati, proces care
se realizeaza in cursul unui sir

de reactii de ozidoreducere ce se desfasoara in mitocondrii,

cunoscute sub denumirea de lant respirator.In absenta oxigenului reactiile de oxidoreducere

ale lantului respirator nu mai au loc si in consecinta, este anulata si producerea de energie,
ceea ce face ca procesele vitale sa nnu mai poata continua.
Dioxidul de carbon,care trece din tesuturi in sange,provine din reactiile de degradare a
substraturilor (reactii de carbonizare) ,el reprezentand alaturi de apa unul din produsii finali ai
reactiilor metabolice din organism.

Pagina 11 din 73

II.Pneumonia virala. Generalitati.

Pneumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute de etiologie foarte diversa,
infectioasa si neinfectioasa, caracterizate prin alveolita exudativa sau infiltrat inflamator
interstitial. Ele realizeaza adesea un tablou clinico- radiologic de condensare pulmonara.
Cind procesul inflamator cu acumulare de exudat fibrinocelular in alveolele
pulmonare are localizarea lobara sau segmentara se vorbeste de pneumonie lobara sau
segmentara.
Termenul de pneumonie desemneaza afectiuni pulmonare, acute, in care leziunea
inflamatorie este dispusa interstitial, peribronhopulmonar fara excluderea unei participari
alveolare. Din ce in ce mai folosit este termenul de pneumonita, care in sens larg are acelasi
inteles cu termenul de pneumonie fara ca el sa sesizeze tipul anatomic si topografia leziunilor.

Definitie
Pagina 12 din 73

Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plamanilor, putand fi cauzata
de o varietate de microorganisme, inclusiv virusi, bacterii si paraziti. Adesea pneumonia
incepe dupa o infectie a partii de sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gatului).
Cand se intampla aceasta, simptomele pneumoniei incep dupa doua sau trei zile
de raceala sau de durere a gatului. Cativa virusi care cauzeaza pneumonia: virusul gripal,
virusul respirator, virusul paragripal si adenovirusul.

A.Etiopatogenie
Pneumonia debuteaz, frecvent, ca o infecie a tractului respirator superior, care se
deplaseaz n tractul respirator inferior.
Virusurile pot ajunge la plmni pe diverse ci. Virusul sinciial respirator este de regul
contractat atunci cnd oamenii intr n contact cu obiecte contaminate i apoi i ating nasul
sau ochii. O alt infecie viral are loc atunci cnd se inhaleaz pe nas sau gur picturi mici
contaminate, purtate de aer. Odat ajunse n tractul respirator superior, virusurile pot ajunge
la plmni, unde invadeaz celulele ce cptuesc cile respiratorii, alveolele sau parenchimul
pulmonar. Anumite virusuri, ca de exemplu cele care provoac pojarul sau herpesul simplex,
pot ajunge n plmni prin snge. Invazia plmnilor poate duce la grade variate de moarte a
celulelor. Atunci cnd sistemul imunitar reacioneaz la infecie, plmnii pot fi afectai i
mai mult. Celulele albe din snge, mai ales celulele mononucleare, genereaz n principal
inflamaia. Pe lng faptul c afecteaz plmnii, multe virusuri afecteaz n mod simultan i
alte organe perturbnd astfel alte funcii ale organismului. De asemenea, virusurile fac ca
organismul s fie mai predispus la infecii bacteriene; astfel, pneumonia bacterian poate
aprea ca o boal comorbid.

B.Tabloul clinic
Pagina 13 din 73

Manifestarile clinice cele mai frecvente cuprind:

- febra
- tuse seaca sau productiva (cu sau fara expectoratie)
- respiratie superficiala
- durere toracica de tip pleuritic (cu caracter de junghi toracic).

C.Explorarea paraclinica
La examenul fizic se pot evidentia raluri pulmonare (zgomote anormale ale respiratiei in
cazul afectiunilor bronho-pulmonare) cu matitate la percutie (sunete mate la percutarea
toracelui) si egofonie (la auscultarea cu stetoscopul a vocii transmise prin peretele toracic "i"
se aude ca "ei").
La examenul radiologic se pot observa infiltratii pulmonare cu sau fara lichid
pleural (pleurele sunt foitele care invelesc plamanii, iar lichidul pleural este lichidul care se
afla intre cele 2 foite pleurale). Bolnavii pot avea doar unele din aceste caracteristici, in
principal cei foarte tineri sau varstnicii sau cei cu alte afectiuni cronice coexistente. In plus,
aceste caracteristici sunt nespecifice, si alte diagnostice ar trebui luate in considerare.
La copii, tahipneea (accelerarea ritmului de respiratie) este cel mai important semn fizic si
justifica indicarea unui examen radiologic chiar si in absenta ralurilor si a altor semne
patologice la examenul fizic.

D.Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe:
- examenul fizic
- examenul radiologic (fata si profil)
- anamneza.
Examenul fizic, in cazul pneumoniei, poate fi imprecis (chiar si pentru pneumologi, medici
specialisti in aparatul respirator). In cazul in care exista dubii trebuie facuta o radiografie.
Aspectul radiologic (lobar - pe bucati sau difuz - larg raspandit) nu diferentiaza cu certitudine
pneumonia tipica de cea atipica.

Pagina 14 din 73

E.Evolutie.complicatii
Evolutia initiala in primele 3-5 zile este esentiala pentru a aprecia eficienta
antibioticului. Evolutia favorabila presupune disparitia simptomelor in primele zile, urmata
de normalizarea leucocitelor in prima saptamana si ulterior rezolutia radiologica in cateva
saptamani - o luna. Rareori evolutia este nefavorabila: antibiotic ineficient, microorganism
agresiv, imunitate scazuta sau diagnostic gresit de pneumonie - infarct pulmonar
suprainfectat, tromboembolism pulmonar, neoplasm pulmonar cu pneumonie retrostenotica.
Desi evolutia este in majoritatea cazurilor favorabila, uneori pot apare complicatii:
- Revarsat pleural/pleurezie: propagarea inflamatiei alveolare spre pleura (foita care
inveleste plamanul) cu acumulare de lichid in spatiul pleural dintre plaman si coaste. Lichidul
pleural fie se resoarbe prin tratamentul cu antibiotic, fie se infecteaza cu bacterii provenite
din zona pneumoniei, si apare empiemul pleural (puroi pleural) care trebuie drenat chirurgical
cu ajutorul unui tub de dren.
- Abcesul pulmonar: pneumonia se transforma intr-o colectie de puroi, cu necroza tesutului
pulmonar, care se elimina prin bronhia aferenta si rezulta o cavitate (gaura) pulmonara,
care se vindeca cu tratament antibiotic prelungit, si rar poate necesita indepartare
chirurgicala.
- Bacteriemie: trecerea bacteriilor din focarul de pneumonie in circulatia sangvina, cu
posibilitatea de raspandire a infectiei la alte organe si aparitia de septicemie cu evolutie
extrem de grava si mortalitate crescuta, care necesita tratament in terapie intensiva.
Prognostic nefavorabil apare in infectiile cu gram negativi, la pacientii varstnici, la cei
imunodeprimati sau la cei cu afectiuni preexistente (insuficienta cardiaca, dializa etc.).
- Insuficienta respiratorie: apare in pneumoniile extinse, care afecteaza capacitatea
pulmonara ventilatorie cu scaderea consecutiva a nivelului oxigenului din sange. Alaturi de
tratamentul medicamentos, se aplica oxigenoterapie sau in cazurile severe se efectueaza
ventilatie non-invaziva sau invaziva cu suplimentare de oxigen.
- Decesul: apare foarte rar in cazul pneumoniilor comunitare (<1% la cei tratati la domiciliu,
<3% la cei tratati in spital) si apare in cca 50% din pneumoniile nozocomiale
F.Tratament

Pagina 15 din 73

Tratamentul se face in functie de mai multi factori, dar nu in functie de aspectul radiologic.
Saturatia arteriala in O 2 se obtine cu ajutorul pulsoximetrului. Analiza gazelor sangvine are
ca scop stabilirea necesitatii ventilatiei la pacientii care au o saturatie in O 2 scazuta sau sunt
dispneici (cu respiratie dificila), cianotici (de culoare vinetie), datorita scaderii nivelului de
oxigen din sange, etc.
Pentru pacientii din ambulator (nespitalizati) asteptarea rezultatelor examenului
microbiologic al sputei nu este eficienta din punct de vedere al timpului sau al costului.
Pentru pacientii spitalizati, asteptarea rezultatelor este justificata pentru identificarea
etiologiei, dar agentul etiologic (cauzator) este identificat doar la 50% din pacienti, chiar in
cazul evaluarii extensive. Astfel ca tratamentul nu ar trebui amanat in timp ce se asteapta
rezultatele. Analiza sputei cu coloratia Gram poate fi utila, dar trebuie tinut cont de frecventa
rezultatelor fals positive sau fals negative (in special in cazul Streptococului
pneumoniae).Culturile din sputa pot fi si ele imprecise, de asemenea. Hemoculturile sunt
obligatorii si sunt frecvent pozitive in pneumonia cu pneumococ (Streptococul pneumoniae).
O toracocenteza diagnostica este indicata in cazul in care este prezent lichidul pleural.
Antigenul urinar al Legionellei, anticorpii anti-Mycoplasma, si alte teste specifice pentru
identificarea agentului patogen pot fi utile.
In cazul pacientilor cu imunosupresie, incidenta pneumoniilor cu agentii patogeni atipici care
nu pot fi tratati cu terapiile standard este mare si un lavaj bronsic sau o
biopsie bronhoscopica ar trebui luate in considerare de la inceput.
Optiuni de medicamente
Terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatul examenului de cultura atunci cand este
posibil. Terapia empirica (terapia care tine cont de tratamentul bolilor numai pe baza
experientei si cazurilor medicale antecedente) se bazeaza pe rezultatele aparute in populatia
regionala de pacienti. Exista si cazuri particulare (ca de exemplu bolnavii cu imunosupresie)
care necesita o atentie deosebita.
Virusul Influenza, tipul A sau B, este o cauza comuna de pneumonie, in special in lunile de
iarna. Managementul pneumoniilor virale sunt discutate intr-un alt articol.
In cazul pneumoniilor bacteriene, durata tratamentului este de 7-21 zile, in functie de
etiologie si de severitate.Antibioticele administrate intravenos pot fi inlocuite cu agenti orali
dupa 24-48 ore dupa ameliorarea tabloului clinic. Acesti bolnavi (in timpul tratamentului) pot
continua sa aiba febra inca 3 zile de la inceperea tratamentului, chiar si pana la 7 zile in
Pagina 16 din 73

infectiile cu bacili gram-negativi sau cu afectiuni comorbide (boli coexistente care

ingreuneaza tratamentul). De aceea, schimbarile in tratament nu sunt indicate decat daca
starea pacientului se inrautateste.
Aspectul radiografiei toracice se poate modifica dupa ameliorarea simptomelor clinice, dar o
schimbare in terapie nu este indicata daca pacientul este stabil. Rezolutia modificarilor
radiologice va fi evidenta la un procent de 73% la 6 saptamani de la inceperea tratamentului
si de 94% la 24 saptamani. Majoritatea pacientilor se monitorizeaza radiologic pentru a se
certifica rezolutia pneumoniei.
Conduita terapeutica in cazul pacientilor care nu raspund la terapia initiala
Daca starea pacientului se deterioreaza (ceea ce semnifica faptul ca pneumonia nu raspunde
la tratament), se recomanda continuarea investigatiilor si schimbarea tratamentului.
Se iau in considerare agenti bacterieni rezistenti la tratament, precum Staphylococcus
aureus, Haemophilus influenzae, agenti atipici (Legionella, Chlamydia). De asemenea, se ia
in considerare pneumonia virala determinata de virusul Influenza A and B al carei tratament
este altul decat al pneumoniilor bacteriene.
Trebuie luati considerare agenti bacterieni neobisnuiti. Histoplasmoza, coccidioidomicoza,
psittacoza in cazul contactului cu pasari (cum ar fi de exemplu personalul din interiorul unei
crescatorii de pasari), febra Q in caz de contact cu diverse animale de ferma, tuberculoza;
sunt cateva dintre exemplele de pneumonii cu bacterii neobisnuite.
Trebuie luate in considerare, de asemenea, cauze noninfectioase sugerate de imaginea
radiologica de infiltrate unifocale (intr-un singur loc) sau multifocale (larg raspandite).

III.Ingrijiri generale
Pagina 17 din 73

- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se
desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii
internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se
completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind
diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de
spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda, asisten medical ajut
bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie,
asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i
fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu poate),
apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital
(pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii,
eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi
supuse deparazitrii).
Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali
pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se
aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de
temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le
noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra
ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul salonului
n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un
moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Pagina 18 din 73

Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le

asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu
ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul
bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.
Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.
-Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup
tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru
confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin
din suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu
cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de 18-19
C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c
pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte
important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.
-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de
asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei
leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Pagina 19 din 73

Obiective :
ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu
secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;
se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a
patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;
se descoper progresiv numai partea care se va spal ;
se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau
pe bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza
circulaia sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a
se las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele
predispuse escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .
-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a
putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n funcie
de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Pagina 20 din 73

Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n
decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;
se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui
la eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;
-Pregtirea bolnavului pentru explorri
-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea
climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri
psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc
bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum
durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n
noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns
dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul
bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital.
mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca
dureri.
Pagina 21 din 73

-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de
comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;
-va not volumetric eliminrile de lichide;
-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.
-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas
cu

ajutorul

unei

branule,aceast

scutind

pacientul

de

multiple

nepturi.De

asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan
osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se
repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn
dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la
perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui
care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu
ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele
stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc
Pagina 22 din 73

pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din manet prin

deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care reprezint valoarea
tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul
manometrului pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale
devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul
manometrului n momentul n care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea
arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic
tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr
inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a
micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou
respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s
urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite i
inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul
circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24
de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o
preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Pagina 23 din 73

Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii, se

pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare
efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac
bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate
bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta prsete
spitalul.

Pagina 24 din 73

Educatie pentru sanatate

-Mentinerea igienei corporale
Factorii patogeni se pot transmite atat prin aer (tuse, stranut etc.), cat si prin intermediul
obiectelor pe care le atingem. Virusurile si bacteriile intrate in contact cu mainile isi pastreaza
caracterul contagios pana la 6 ore. Se recomanda spalarea frecventa a mainilor.
Intarirea sistemului imunitar
Prin alimentatie si suplimente (cure cu polivitamine, vitamina C, oligoelemente etc.). Se
poate apela, de asemenea, la tratamente imunostimulatoare ce se pot efectua la inceputul
perioadei reci sau la solutiile oferite de homeopatie sau fitoterapie.

Mentinerea umiditatii aerului

Aerul uscat din interiorul incaperilor irita mucoasele, cu atat mai mult daca exista in incapere
o sursa de caldura. Pentru a remedia aceasta problema, este suficienta pastrarea unui vas cu
apa pe calorifer. Gradul de umiditate necesar este de 50-60%.

V.Prezentare de cazuri
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR
Pagina 25 din 73

Caz 1.
Surse de informare:
-

Familia (mama);

Echipa de ngrijire;

Dosarul anterior;

Literatura de specialitate;

Buletinele de analiz anatomo-patologice.

Date fixe:
-

Nume si prenume: M.B.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 15 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:
-

Domiciliu: Craiova, judetul Dolj;

Condiii de locuit: corespunztoare, apartament 3 camere.

Data internrii: 20 03 2013;

Data externrii: 25 03 2013;
Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Rinoadenoidit acut;
Pneumonie viral.
Diagnosticul la externare: Rinoadenoidit acut.
Pneumonie virala
Motivele internrii: obstrucie nazal, tuse seac,agitaie, refuzul alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;
Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.
Istoricul bolii:
Pagina 26 din 73

Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu o zi cu obstrucie nazal, strnut,
tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat medicului i a fost internat pentru
investigatii
Antecedente heredo-colaterale: aparintorii neag TBC
-

mama: 58 ani profesoar;

tata: 40 ani analist programator.

Antecedente personale: Traumatism cranio cerebral in urma cu 3 ani in urma unui accident
rutier
Antecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul de familie;
Examen clinic obiectiv:
Stare general influenat;
Talie 160 cm;
Greutate: 62 kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
-

obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 25 r/minut.

Aparat cardio-vascular:
-

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 100 b/min.

Aparat digestiv:
-

hiperemie faringian:
Pagina 27 din 73

abdomen suplu, elastic, nedureros, mobil cu micrile respiratorii.Tranzit intestinal

prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:
-

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;
Anamneza asistentei medicale
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:
Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
, prezint 1 scaun pe zi normal.
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:
Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un somn odihnitor.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind asigurat de
ctre mam.
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.
Pagina 28 din 73

12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:

Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.
Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.
PLAN DE NGRIJIRE

Nume i prenume: M.B.

Diagnostic: Pneumonie acut
DATA
DIAGNOSTING
DE NURSING
20.03.2013
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

Pacienta s aib
tonusul muscular
i fora
muscular
pstrate

-am efectuat un program

de exer-ciii fizice n funcie
de cauza imobilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de extensie,
flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
fiecare 2 ore punnd-o
ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i exerciii
fizice, clirea or-

-mama a neles
importana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular adecvat,
dar nc mai are
nevoie de ajutor
din partea
personalului
medical dar i al
mamei.

Pagina 29 din 73

DATA

DIAGNOSTING
DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

ganizmului este important

pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor naturali:
aer, soare.
20.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

20.03.2013

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit ncperea;

-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

Pagina 30 din 73

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la
37,9 grade C.

-urina pacientei
este de
culoare
galben,dar
cantitatea nu este
n limite normale.

20.03.2013

Dificultate n respiraie
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal, rinoree, tuse, cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s de
infecie i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

20.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,

-am umezit aerul din

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul
pentru ren-prosptarea
aerului nainte de
culcare i am efectuat
exercitii respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd

Pagina 31 din 73

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
rinoree, se-creii
nazale, tahicardie,
iar ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 4
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a se

Refuz alimentaia

nutriional i
psihic

20.03.2013

Vulnerabilitate fa
de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Comunicare
inefici-ent
Cauza
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
Manifestri
Comunic puin

Pcienta s poat
folosi mijloacele
de comunicare adecvate
strii
i vrstei sale, s
co-munice ct
mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

contraindicaia regimului,n vederea

nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.
-am asigurat condiii de
mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;
-am plasat pacienta n
salon n funcie de
starea sa, afeciune i
receptivitate;
-am luat msuri sporite
de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea pacientei
respec-tnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti (sterilizare,
cur-enie, dezinfecie);
-am favorizat adaptarea
pacientului cu noul mediu.
-am familiarizat
pacienta cu me-diul sau
ambiant;
-am asigurat un mediu
de secu-ritate linitit;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
medic;
-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu pacienta,
furnizn-du-i mijloacele
de comunicare, avnd o

Pagina 32 din 73

alimenta prin lipsa

poftei de mncare

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
team fa de
personalul
medical, devenind
prie-tenoas i
comunic cu
acesta.

20.03.2013

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciune
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o stare
de bun dispoziie i s-i
amelioreze
condiiile fizice.

21.03.2013

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor normale

Pacienta s aib
to-nusul
muscular i for-a
muscular
pstrate

21.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie

atitudine prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele de
comunicare con-form
posibilitii copilului.
-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan cu
starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat activiti
recreati-ve specifice
pacientei care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de buna
dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile pacientei
cu referire la sta-rea de
plictiseal i tristee.
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de cauza imobilizarii i de
capacitatea
pacientei(exerciii fizice
de ex-tensie flexie,
rotaie, ncrucia-rea
membrelor superioare
i in-ferioare, de ridicare
i coborre a copilului
n ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la fiecare 2h
punnd-o ntr-o postur
adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice cli-rea
organismului este
importan-t pentru
ntrirea rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
-am aerisit ncperea;
-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu

Pagina 33 din 73

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie revenindu-i i captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

-mama a neles
importana
efecturii programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la

inapeten,
facies vultuos

echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

21.03.2013

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

21.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate mare
de lichide pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei

Pagina 34 din 73

37,8 grade C.

-urina pacientei
este de
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
secreii nazale,
tahicardie, iar ritmul
respirator se
apropie de valori
normale.

21.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

21.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,
nutriional i
psihic

gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am explorat preferinele
pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea nlocuirii
unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s

Pagina 35 din 73

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 6
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic i se poa-te
alimenta calitativ i
cantitativ
corespunztor.

mnnce;
-am asigurat pacientei un
climat cald si confortabil;
-educ mama cum trebuie
s continue alimentarea
pacientei.
22.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
facies vultuos

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

22.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit ncperea;

-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a permite
schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat pacientei
canti-tate mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,

Pagina 36 din 73

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la valori
nor-male.

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,
iar ritmul res-pirator
se apropie de valori
normale.

22.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

23.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru

Pagina 37 din 73

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 8
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate.

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,
iar ritmul res-pirator
se apropie de valori
normale.

a folo-si batista de unic

folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
23.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

24.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit salonul pentru

ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pen-

Pagina 38 din 73

Pacienta are un
somn li-nititor, fr
treziri repetate.

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

24.03.2013

Cunotine
insufici-ente
Cauza
Inaccesibilitatea
la in-formaie
privind boala
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

Mama s
acumuleze
cunotine
despre
boala, tratament
i re-gim.

tru evitarea mprtierii

secreii-lor nazale.
-am comunicat mamei
noiunile
despre boal, tratament
medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le recomandate
n covalescen.

Mama coopereaz
i a acumulat ct
mai multe
cunotinte despre
boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a ne-les
importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic: Pneumonie virala
Data
Func;iile vitale

Analize
Reale

20.03
2009

P
120b/m
in

R
35
r/min

T
D:37.9C
S:38.1C

21.03
2009

128b/m
in

38
r/min

D:37.6C
S:37.8C

22.03
2009

126
b/min

40
r/min

D:36.6C
S:36.7C

22.03
2009

120
b/min

42
r/min

D:36C
S:36.4C

Hb=12.86g%
Nt:39%
L:8500/mm
NS:63%NN:3%
E:2% M:3%
Ly:29%T=230
000/mm
Calcemie:9.1Ca
ionicVSH:12/30
mm Examen de
urin:ph acid
Leucocite:rare
Celule epiteliale
:rare
Coproparazitar:
negativ

Normale

12-15g%
37-47%
4000-8000/
mm 5070%
1-3% 1-4%
4-8%2030%
150000300000/mm
9-11% 714mm

Alte
investigaii
Testarea 2
UI PPD

Radiografie
pulmonar:
Hipertrofie
timic
Opaciti
interstiiale
bronhovasculare
hilare i
infrahilare

rare
negativ

IDR:0mm

Pagina 39 din 73

Tratament
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33% 1 f per os; Paracetamol 125 mg2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Ampicilin 250mg i.m.

1fl/6ore;Oxacilin 250mg
i.m. 1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 1cp/zi;Glucoz 33% 1f per os;Paracetamol 125 mg 2x1sup/zi;
Bromhexin sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz

24.30
2009

112
b/min

34
r/min

33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

D:36.5C
S:36.9C

Caz 2.
Date pacient:
-

Nume si prenume: C.I.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 17 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Pagina 40 din 73

Sexul: feminin.

Date variabile:
-

Domiciliu: BUCURESTI

Condiii de locuit: corespunztoare,

Data internrii: 25 03 2013;

Data externrii: 30 03 2013;
Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Pneumonie viral.

Motivele internrii:
obstrucie nazal,
tuse seac,
agitaie,
refuzul alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;
Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.
Istoricul bolii:
Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu 3 ZILE cu obstrucie nazal,
strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat medicului i a fost
internat pentru investigatii
Antecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul de familie;

Examen clinic obiectiv:

Stare general influenat;
Talie 155 cm;
Greutate: 48 kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Pagina 41 din 73

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
-

obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 20 r/minut.

Aparat cardio-vascular:
-

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 88 b/min.

Aparat digestiv:
-

hiperemie faringian:

abdomen suplu, elastic, nedureros, mobil cu micrile respiratorii.Tranzit intestinal

prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:
-

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;
Anamneza asistentei medicale
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:
Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
, prezint 1 scaun pe zi normal.
Pagina 42 din 73

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:

Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un somn odihnitor.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind asigurat de
ctre mam.
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.
12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:
Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;
Pagina 43 din 73

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.
PLAN DE NGRIJIRE

Nume i prenume: C.I.

Diagnostic: Pneumonie acut
DATA
DIAGNOSTING
DE NURSING
20.03.2013
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

20.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

Pacienta s aib
tonusul muscular
i fora
muscular
pstrate

-am efectuat un program

de exer-ciii fizice n funcie
de cauza imobilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de extensie,
flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
fiecare 2 ore punnd-o
ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i exerciii
fizice, clirea organizmului este important
pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor naturali:
aer, soare.

-mama a neles
importana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular adecvat,
dar nc mai are
nevoie de ajutor
din partea
personalului
medical dar i al
mamei.

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

-am aerisit ncperea;

-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectroli-

Pagina 44 din 73

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la
37,9 grade C.

20.03.2013

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Dificultate n respiraie
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal, rinoree, tuse, cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s de
infecie i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Dificultate de a se
odihni

Pacienta s
prezinte un somn

tic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul
pentru ren-prosptarea

Pagina 45 din 73

-urina pacientei
este de
culoare
galben,dar
cantitatea nu este
n limite normale.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
rinoree, se-creii
nazale, tahicardie,
iar ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

Pacienta are un
somn

Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

20.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,
nutriional i
psihic

20.03.2013

Vulnerabilitate fa
de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat psihic.

aerului nainte de
culcare i am efectuat
exercitii respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.
-am asigurat condiii de
mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;
-am plasat pacienta n
salon n funcie de
starea sa, afeciune i
receptivitate;
-am luat msuri sporite
de evita-

Pagina 46 din 73

linititor, dormind 4
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a se
alimenta prin lipsa
poftei de mncare

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

20.03.2013

Comunicare
inefici-ent
Cauza
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
Manifestri
Comunic puin

Pcienta s poat
folosi mijloacele
de comunicare adecvate
strii
i vrstei sale, s
co-munice ct
mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

20.03.2013

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciune
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o stare
de bun dispoziie i s-i
amelioreze
condiiile fizice.

21.03.2013

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor normale

Pacienta s aib
to-nusul
muscular i for-a
muscular
pstrate

re a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea pacientei
respec-tnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti (sterilizare,
cur-enie, dezinfecie);
-am favorizat adaptarea
pacientului cu noul mediu.
-am familiarizat
pacienta cu me-diul sau
ambiant;
-am asigurat un mediu
de secu-ritate linitit;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
medic;
-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu pacienta,
furnizn-du-i mijloacele
de comunicare, avnd o
atitudine prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele de
comunicare con-form
posibilitii copilului.
-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan cu
starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat activiti
recreati-ve specifice
pacientei care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de buna
dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile pacientei
cu referire la sta-rea de
plictiseal i tristee.
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de cauza imobilizarii i de
capacitatea
pacientei(exerciii fizice
de ex-tensie flexie,

Pagina 47 din 73

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
team fa de
personalul
medical, devenind
prie-tenoas i
comunic cu
acesta.

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie revenindu-i i captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

-mama a neles
importana
efecturii programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora

21.03.2013

21.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

rotaie, ncrucia-rea
membrelor superioare
i in-ferioare, de ridicare
i coborre a copilului
n ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la fiecare 2h
punnd-o ntr-o postur
adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice cli-rea
organismului este
importan-t pentru
ntrirea rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
-am aerisit ncperea;
-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate mare
de lichide pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de

Pagina 48 din 73

muscular
adecvat.

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la
37,8 grade C.

-urina pacientei
este de
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

21.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

21.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea

Pagina 49 din 73

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
secreii nazale,
tahicardie, iar ritmul
respirator se
apropie de valori
normale.

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 6
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

21.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,
nutriional i
psihic

22.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
facies vultuos

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

de veghe i somn.
-am explorat preferinele
pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea nlocuirii
unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei un
climat cald si confortabil;
-educ mama cum trebuie
s continue alimentarea
pacientei.
-am aerisit ncperea;
-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a permite
schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat pacientei
canti-tate mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

Pagina 50 din 73

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic i se poa-te
alimenta calitativ i
cantitativ
corespunztor.

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la valori
nor-male.

22.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

22.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

23.03.2013

Dificultate n
respiraie

Pacienta s
respire liber, pe nas; s

-am umezit aerul din

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse

Pagina 51 din 73

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,
iar ritmul res-pirator
se apropie de valori
normale.

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 8
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate.

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,

Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

iar ritmul res-pirator

se apropie de valori
normale.

23.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

Pacienta are un
somn li-nititor, fr
treziri repetate.

24.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase

-am aerisit salonul pentru

ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

Pagina 52 din 73

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

24.03.2013

secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

Cunotine
insufici-ente
Cauza
Inaccesibilitatea
la in-formaie
privind boala
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

Mama s
acumuleze
cunotine
despre
boala, tratament
i re-gim.

-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am comunicat mamei
noiunile
despre boal, tratament
medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le recomandate
n covalescen.

Mama coopereaz
i a acumulat ct
mai multe
cunotinte despre
boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a ne-les
importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic: Pneumonie virala
Data
Func;iile vitale

Analize
Reale

20.03
2009

P
120b/m
in

R
35
r/min

T
D:37.9C
S:38.1C

21.03
2009

128b/m
in

38
r/min

D:37.6C
S:37.8C

Hb=12.86g%
Nt:39%
L:8500/mm

Normale

12-15g%
37-47%
4000-8000/

Pagina 53 din 73

Alte
investigaii
Testarea 2
UI PPD

Radiografie
pulmonar:
Hipertrofie

Tratament
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33% 1 f per os; Paracetamol 125 mg2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg

22.03
2009

126
b/min

40
r/min

D:36.6C
S:36.7C

22.03
2009

120
b/min

42
r/min

D:36C
S:36.4C

24.30
2009

112
b/min

34
r/min

D:36.5C
S:36.9C

NS:63%NN:3%
E:2% M:3%
Ly:29%T=230
000/mm
Calcemie:9.1Ca
ionicVSH:12/30
mm Examen de
urin:ph acid
Leucocite:rare
Celule epiteliale
:rare
Coproparazitar:
negativ

mm 5070%
1-3% 1-4%
4-8%2030%
150000300000/mm
9-11% 714mm

timic
Opaciti
interstiiale
bronhovasculare
hilare i
infrahilare

rare
negativ

IDR:0mm

Pagina 54 din 73

i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Ampicilin 250mg i.m.

1fl/6ore;Oxacilin 250mg
i.m. 1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 1cp/zi;Glucoz 33% 1f per os;Paracetamol 125 mg 2x1sup/zi;
Bromhexin sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Caz 3.
Date fixe:
-

Nume si prenume: M.S.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 13 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:
-

Domiciliu: Iasi

Pagina 55 din 73

Diagnosticul la internare: Pneumonie viral.

.

Motivele internrii: obstrucie nazal, tuse seac,agitaie, refuzul alimentaiei.

Anamnez:
AHC: fr importan;
Antecedente personale patologice: fara importanta
Anamneza asistentei medicale
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:
Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:
Pacienta prezint stare general alterat
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.
Pagina 56 din 73

12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:

Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.
Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: M.S.
Diagnostic: Pneumonie acut
DATA
DIAGNOSTING
DE NURSING
20.03.2013
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

Pacienta s aib
tonusul muscular
i fora
muscular
pstrate

-am efectuat un program

de exer-ciii fizice n funcie
de cauza imobilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de extensie,
flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
fiecare 2 ore punnd-o
ntr-o pos-

-mama a neles
importana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular adecvat,
dar nc mai are
nevoie de ajutor
din partea
personalului
medical dar i al
mamei.

Pagina 57 din 73

DATA

DIAGNOSTING
DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

tur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i exerciii
fizice, clirea organizmului este important
pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor naturali:
aer, soare.
20.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

20.03.2013

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit ncperea;

-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

Pagina 58 din 73

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la
37,9 grade C.

-urina pacientei
este de
culoare
galben,dar
cantitatea nu este
n limite normale.

20.03.2013

Dificultate n respiraie
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal, rinoree, tuse, cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s de
infecie i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

20.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,

-am umezit aerul din

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul
pentru ren-prosptarea
aerului nainte de
culcare i am efectuat
exercitii respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd

Pagina 59 din 73

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
rinoree, se-creii
nazale, tahicardie,
iar ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 4
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a se

Refuz alimentaia

nutriional i
psihic

20.03.2013

Vulnerabilitate fa
de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat psihic.

20.03.2013

Comunicare
inefici-ent
Cauza
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
Manifestri
Comunic puin

Pcienta s poat
folosi mijloacele
de comunicare adecvate
strii
i vrstei sale, s
co-munice ct
mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

contraindicaia regimului,n vederea

nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.
-am asigurat condiii de
mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;
-am plasat pacienta n
salon n funcie de
starea sa, afeciune i
receptivitate;
-am luat msuri sporite
de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea pacientei
respec-tnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti (sterilizare,
cur-enie, dezinfecie);
-am favorizat adaptarea
pacientului cu noul mediu.
-am familiarizat
pacienta cu me-diul sau
ambiant;
-am asigurat un mediu
de secu-ritate linitit;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
medic;
-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu pacienta,
furnizn-du-i mijloacele
de comunicare, avnd o

Pagina 60 din 73

alimenta prin lipsa

poftei de mncare

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
team fa de
personalul
medical, devenind
prie-tenoas i
comunic cu
acesta.

20.03.2013

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciune
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o stare
de bun dispoziie i s-i
amelioreze
condiiile fizice.

21.03.2013

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor normale

Pacienta s aib
to-nusul
muscular i for-a
muscular
pstrate

21.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie

atitudine prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele de
comunicare con-form
posibilitii copilului.
-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan cu
starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat activiti
recreati-ve specifice
pacientei care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de buna
dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile pacientei
cu referire la sta-rea de
plictiseal i tristee.
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de cauza imobilizarii i de
capacitatea
pacientei(exerciii fizice
de ex-tensie flexie,
rotaie, ncrucia-rea
membrelor superioare
i in-ferioare, de ridicare
i coborre a copilului
n ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la fiecare 2h
punnd-o ntr-o postur
adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice cli-rea
organismului este
importan-t pentru
ntrirea rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
-am aerisit ncperea;
-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a
permite schimburile de cldur cu

Pagina 61 din 73

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie revenindu-i i captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

-mama a neles
importana
efecturii programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.

Pacienta nc mai
prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la

inapeten,
facies vultuos

echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

21.03.2013

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic i
acido-bazic, s
nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite normale
i s fie
echilibrat psihic.

21.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate mare
de lichide pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am efectuat zilnic
bilanul hidric
corectnd dezechilibrul
acidobazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
-am cntrit zilnic
pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori este
nevoie;
-am notat diureza n F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei

Pagina 62 din 73

37,8 grade C.

-urina pacientei
este de
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
secreii nazale,
tahicardie, iar ritmul
respirator se
apropie de valori
normale.

21.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

21.03.2013

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul, s
nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-trolitic,
nutriional i
psihic

gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am explorat preferinele
pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea nlocuirii
unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris de
madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale egale
de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s

Pagina 63 din 73

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 6
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate n
timpul
nopii

Pacienta a primit
bine tratamentul i
regimul igienodietetic i se poa-te
alimenta calitativ i
cantitativ
corespunztor.

mnnce;
-am asigurat pacientei un
climat cald si confortabil;
-educ mama cum trebuie
s continue alimentarea
pacientei.
22.03.2013

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
facies vultuos

Pacienta s-i
meni-n
temperatura corpului n limite
fiziologice, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic i
s
aib o stare de
bine
fizic i psihic.

22.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit ncperea;

-am asigurat lenjerie
lejer, adecvat pentru a permite
schimburile de cldur cu
mediul exterior;
-am aplicat comprese
reci i
mpachetri reci;
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat pacientei
canti-tate mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,

Pagina 64 din 73

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la valori
nor-male.

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,
iar ritmul res-pirator
se apropie de valori
normale.

22.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

23.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
-am aerisit salonul pentru
ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru

Pagina 65 din 73

Pacienta are un
somn
linititor, dormind 8
ore, dar nc mai
prezint
treziri repetate.

Pacienta respir
mai bine, dar nc
mai pre-zint tuse,
iar ritmul res-pirator
se apropie de valori
normale.

a folo-si batista de unic

folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
23.03.2013

Dificultate de a
se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea
somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

24.03.2013

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor nazale
i traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe nas; s
prezinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru a
i se fluidifica
secreiile, s nu devin
sur-s de infecie
i s fie
echilibrat psihic.

-am aerisit salonul pentru

ren-prosptarea aerului
nainte de culcare i am
efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei o
baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am notat
toate
schimbrile care survin n
starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
-am umezit aerul din
ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin instilaii
nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV conform
indi-catiilor medicului,
pentru a reali-za
hidratarea copilului;
-am educat mama pentru
a folo-si batista de unic
folosin pen-

Pagina 66 din 73

Pacienta are un
somn li-nititor, fr
treziri repetate.

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

24.03.2013

Cunotine
insufici-ente
Cauza
Inaccesibilitatea
la in-formaie
privind boala
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

Mama s
acumuleze
cunotine
despre
boala, tratament
i re-gim.

tru evitarea mprtierii

secreii-lor nazale.
-am comunicat mamei
noiunile
despre boal, tratament
medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le recomandate
n covalescen.

Mama coopereaz
i a acumulat ct
mai multe
cunotinte despre
boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a ne-les
importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic: Pneumonie virala
Data
Func;iile vitale

Analize
Reale

20.03
2009

P
120b/m
in

R
35
r/min

T
D:37.9C
S:38.1C

21.03
2009

128b/m
in

38
r/min

D:37.6C
S:37.8C

22.03
2009

126
b/min

40
r/min

D:36.6C
S:36.7C

22.03
2009

120
b/min

42
r/min

D:36C
S:36.4C

Hb=12.86g%
Nt:39%
L:8500/mm
NS:63%NN:3%
E:2% M:3%
Ly:29%T=230
000/mm
Calcemie:9.1Ca
ionicVSH:12/30
mm Examen de
urin:ph acid
Leucocite:rare
Celule epiteliale
:rare
Coproparazitar:
negativ

Normale

12-15g%
37-47%
4000-8000/
mm 5070%
1-3% 1-4%
4-8%2030%
150000300000/mm
9-11% 714mm

Alte
investigaii
Testarea 2
UI PPD

Radiografie
pulmonar:
Hipertrofie
timic
Opaciti
interstiiale
bronhovasculare
hilare i
infrahilare

rare
negativ

IDR:0mm

Pagina 67 din 73

Tratament
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33% 1 f per os; Paracetamol 125 mg2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Ampicilin 250mg i.m.

1fl/6ore;Oxacilin 250mg
i.m. 1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 1cp/zi;Glucoz 33% 1f per os;Paracetamol 125 mg 2x1sup/zi;
Bromhexin sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz

24.30
2009

112
b/min

34
r/min

33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
Oxigenoterapie; Ampicilin 250mg i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobarbital
cp 0.015 lcp/zi; Glucoz
33%1 f per os; Paracetamol 125 mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

D:36.5C
S:36.9C

Concluzii
Obiectivele referitoare la procesul de ngrijireasigurat de catre asistenul medical pentru un
pacient cu afectiune neurologic se refera la:
1.Dimensiunea medical, ce se refer la ngrijiri i tratament,constnd n:
-cunoaterea corect a manevrelor de executare,de administrare a medicamentelor
-recoltri pentru examene de laborator
-clisme
-sondaje
-splturi
-toalet pe regiuni
-nregistrarea valorilor TA,puls,temperatura,respiraie

Pagina 68 din 73

-nregistrarea diurezei i a scaunelor

-administrarea de perfuzii
-pregtirea fizic a pacientului pentru:punctii,explorri clinice i paraclinice
-supravegherea strii de veghe,a somnului,a alimentaiei
2.Dimensiunea psihologic cuprinde:
-informarea despre bolnav,despre starea lui fizic,psihic,sociologic,spiritual i cultural
-asigurarea climatului favorabil
-atitudine de interes fa de ceea ce spune bolnavul
-atitudine de respect,demnitate,nelegere fa de persoan n suferin
3.Dimensiunea uman - este o calitate ce ine de capacitatea asistentului medical de a prinde
modul n care pacientul se exteriorizeaz,se exprim
-lista cu datele necesare ingrjirii,care se mai numete i profilul pacientului
-planul de ngrijiri c support scris al procesului de ngrijiri
Documente de observare i evaluare

Tema lucrrii este ngrijirea bolnavului cu pneumonie virala.

Am acordat tehnici de ingrijire pentru trei bolnavi cu pneumonie virala pe secia de
Pneumologie.
Toi pacienii se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.
Motivele internrii pentru care pacientii s-au internat,sunt urmtoarele:
-scderea forei musculare, febra, tuse, durere toracica.

Pagina 69 din 73

Bibliografie selectiv
1.BJENARU O., POPESCU C.D., TIU C., MARINESCU D., IANA GH. Ghid de
diagnostic si tratament infectii respiratorii RevistaRomn
2.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele de simt.
Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985

3.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998

4.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996

Pagina 70 din 73

5.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison-Bucuresti 2001

6.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si bolnav,Editura
Universul-2002

Anexe

Pagina 71 din 73

Pagina 72 din 73

Pagina 73 din 73