Carte Flis-Extern Pandele

Dr. ing.
Pandele Neculae
Prof. dr. Valeriu St\nescu
Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic
Autorii aduc omagiul lor celor care au depus

eforturi ne;ntrerupte pentru prop\[irea industriei na]ionale de petrol la confluen]a
mileniilor, domnii dr. ing. ION POPA din
SNP PETROM SA [i ing. LIVIU LUCA din
FSLI PETROM
:n egal\ m\sur\, autorii omagiaz\ pe to]i
petroli[tii care s-au remarcat de-a lungul
timpului ;n activit\]ile practice [i teoretice ale
descoperirii [i valorific\rii z\c\mintelor de
petrol, precum [i ;n cele ale form\rii speciali[tilor petroli[ti
O men]iune aparte se cuvine a fi f\cut\ pentru
doamna PAMELA TEREKHOVA de la SEG
International Showcase pentru promovarea
cercet\rilor petroliere pe plan mondial
Autorii acestei c\r]i ;ncearc\ un sentiment de deplin\ satisfac]ie fa]\ de momentul

aniversar al Muzeului Na]ional al Petrolului [i adreseaz\ conducerii muzeului
felicit\ri pentru realiz\rile ob]inute ;n cei 40 de ani de activitate desf\[urat\ cu
abnega]ie [i profesionalism
La realizarea acestei c\r]i au participat mai multe institu]ii, companii sau firme
c\rora le exprim\m cordiale mul]umiri [i o vie recuno[tin]\> MINISTERUL
INDUSTRIEI {I RESURSELOR, AGEN}IA NA}IONAL| PENTRU RESURSE
MINERALE, AUTORITATEA NA}IONAL| PENTRU REGLEMENT|RI :N
DOMENIUL GAZELOR NATURALE, SNP PETROM SA BUCURE{TI, SN
ROMGAZ MEDIA{, SC PROSPEC}IUNI SA, SC FORADEX SA, SC ATLAS GIP
SA, ROMPETROL WELL SERVICES, SCHLUMBERGER LOGELCO
ROMANIAN BRANCH, ASOCIA}IA CONTRACTORILOR DE FORAJ DIN
ROM+NIA (ACFR), M-I PETROGAS SERVICES ROMANIA s.r.l., LUKOIL, SC
DETUB|RI SONDE SA, PCC STEROM SA, DOSCO PETROSERVICES
ROMANIA S.R.L.
Autorii c\r]ii p\streaz\ ;n inimi sentimente de recuno[tin]\ [i afec]iune fa]\ de
familiile lor, care i-au ajutat ;ncuraj=ndu-i ;n munca de ;mplinire a acestei
lucr\ri
Versiunea ;n limba englez\ a acestei c\r]i a fost prezentat\ la Expozi]ia [i

Conferin]a Interna]ional\ anual\ a SEG (Society of Exploration Geophysicists),
San Antonio Texas, 9-14 septembrie 2001
Pandele Neculae
Valeriu St\nescu
Z\c\mintele
de petrol
din fli[ul extern
carpatic
SEG 2001 San Antonio TX
Editura Vergiliu
Bucure[ti, 2001
Editor> ing. Dan Tudor

Tehnoredactare> ing. Lucian Gavrile]eanu
ing. Ana Tudor
Versiunea ;n limba rom=n\> Cristina Vasilescu
Grafica> ing. Ana Tudor
Coperta> ing. Vasile Sindilar
ing. Radu Olaru
2001 PANDELE NECULAE, VALERIU ST|NESCU
Toate drepturile rezervate. Reproducerea prin orice mijloace este
interzis\, cu excep]ia situa]iilor prev\zute de Legea Copyright-ului, referitoare la
studiul individual [i cercetare.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei
NECULAE, PANDELE
Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic /
Pandele Neculae, Valeriu St\nescu. - Bucure[ti> EdituraVergiliu, 2001
p.< cm.
Bibliogr.
ISBN 973-98540-9-5
ISBN 973-0-2435-9
I. St\nescu, Valeriu
553.982(498)
Tip\rit n Romnia
Editura Vergiliu
Str. Maior Coravu 27
Sectorul 2, Bucure[ti
Tel.> 250 38 32
GSM 092 581768
Tel./Fax> 324 01 39
E-mail> [email protected]
ISBN 973-0-02435-9
PETROSOFT Bucure[ti
Str. Biserica Amzei 23
Sectorul 1, Bucure[ti
Tel.> 659 70 60
Tel./fax> 659 71 40
E-mail: [email protected]
ISBN 973-98540-9-5
CUPRINS
PREFA}|...................................................................................................7
CUV+NT :NAINTE ..................................................................................9
INTRODUCERE......................................................................................13
1. PRINCPALELE CONCEPTE DE ARONDARE PETROLIER|
FOLOSITE :N LUCRARE .....................................................................17
1.1. Bazinul de sedimentare................................................................17
1.2. Provincia petrolifer\-gazeifer\ ...................................................20
1.3. Sistemul petrolifer ........................................................................23
1.4. Subsistemul migra]iei [i acumul\rii sau conceptul play.......28
1.5. Zona de acumulare.......................................................................33
1.6. Structura .......................................................................................34
1.7. Capcana.........................................................................................35
1.8. Z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer .............................37
1.9. Rezervorul natural [i colectorul..................................................39
2. FLI{UL EXTERN CARPATIC> CARACTERE GEOLOGICE
{I PETROLIERE.....................................................................................41
2.1. Fli[ul extern ;n cadrul structural al Carpa]ilor Orientali ........41
2.2. Caracterele geologice ale fli[ului extern.....................................45
2.2.1. Caractere stratigrafice.........................................................45
2.2.2. Caractere tectonice .............................................................53
2.3. Caracterele petroliere ale fli[ului extern....................................58
2.3.1. Formarea petrolului ............................................................58
2.3.2. Acumularea petrolului ........................................................68

2.3.3. Tipuri de acumul\ri ............................................................74
3. STRUCTURI, Z|C|MINTE {I C+MPURI PETROLIFERE ..........79

3.1. Privire general\ ............................................................................79
3.2. Principalele structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere ..........80
3.2.1. Grupul structurilor de la nord de valea Trotu[ului .............81
3.2.2. Grupul structurilor de la sud de valea Trotu[ului.............151
4. PRIVIRE GENERAL| ASUPRA HABITATULUI {I OCUREN}EI PETROLULUI :N FLI{UL EXTERN CARPATIC
DIN MOLDOVA ....................................................................................191
4.1. C=teva date statistice [i interpretarea lor ................................191
4.2. Considera]iuni asupra habitatului [i ocuren]ei petrolului .....199
4.3. Ce poate rezerva viitorul? .........................................................202
CUV+NT DE :NCHEIERE ..................................................................205
BIBLIOGRAFIE SELECTIV|............................................................207
REPERE ALE INDUSTRIEI DE PETROL {I GAZE
DIN ROM+NIA .....................................................................................211
PREFA}|
Lucrarea prezent\ este o sintez\ regional\ asupra z\c\mintelor de hidrocarburi din fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali. Ea reprezint\ o analiz\ critic\
comparativ\ a concep]iilor izvor=te din cercet\rile anterioare, coroborat\ cu punctele de vedere cele mai recente.
Dezvoltarea activit\]ii de cercetare geologic\ [i geofizic\ pentru hidrocarburi a determinat acumularea unui fond impresionant de date privind z\c\mintele
de petrol din Carpa]ii Orientali. Acest fapt a permis abordarea pe baze moderne a
analizei acestor z\c\minte.
Realizarea unei sinteze regionale, cum este cea prezentat\ ;n aceast\ carte,
a impus utilizarea adecvat\ a tuturor no]iunilor [i principiilor utilizate ;n geologia
petrolului. :n acest scop, autorii, la ;nceputul lucr\rii, au prezentat principalele
concepte de arondare petrolier\ urmat\ de caracterizarea geologic\ a fli[ului extern carpatic. Desigur, aceast\ parte mai mult teoretic\ este, prin for]a lucrurilor,
foarte restr=ns\, dar fundamental\ pentru ;n]elegerea prezent\rii z\c\mintelor de
hidrocarburi.
Urmeaz\ partea principal\ a lucr\rii, prezentarea structurilor, z\c\mintelor
[i c=mpurilor petrolifere din fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali situate la nord [i
la sud de Valea Trotu[ului. :n analiza acestor structuri [i z\c\minte, autorii au ;ncercat s\ p\streze un echilibru, deseori greu de realizat, ;ntre partea descriptiv\ [i
cea interpretativ\. S-au utilizat foarte multe date primare, provenind din lucr\rile
de foraj, din cercet\rile geofizice [i din lucr\rile geologice de suprafa]\.
Cartea se termin\ cu o prezentare general\ asupra form\rii [i reparti]iei petrolului ;n fli[ul carpatic extern [i cu c=teva considera]ii privind activitatea de descoperire a z\c\mintelor viitoare.
Aceast\ carte reprezint\ nu numai o sintez\, dar [i un ;nceput pentru studiile viitoare asupra z\c\mintelor de hidrocarburi din Carpa]ii Orientali. Cantitatea
imens\ a datelor prezentate [i sintetizate poate constitui punctul de plecare al multor ;ntreb\ri care pot duce la progresul ;n]elegerii modului de formare [i acumulare a hidrocarburilor. :n plus, cartea este un punct de plecare pentru geologii viitori
care ar putea s-o amelioreze sau s-o aduc\ mai aproape de ceea ce ;n geologie se
poate accepta ca realitate.
Prezenta carte reprezint\ o angajare curajoas\ a autorilor. Dincolo de ariditatea informa]iilor prezentate trebuie remarcat\ [i frumuse]ea interpret\rilor aces-
tora. C=t de bine au reu[it autorii, l\s\m pe cititori s\ aprecieze. Dup\ p\rerea
noastr\, cartea merit\ s\ fie citit\ [i studiat\ de to]i geologii petroli[ti [i suntem
convin[i c\ nu va trece neobservat\ nici de c\tre companiile str\ine care execut\
lucr\ri de explorare pentru hidrocarburi ;n Rom=nia.
20 decembrie 2000
Dr. ing. Mihail Ian\[
Pre[edintele Agen]iei Na]ionale
pentru Resurse Minerale
CUV+NT :NAINTE
Sintezele geologice referitoare la provinciile petrolifere-gazeifere ale Rom=niei sunt exemplificate doar prin c=teva titluri de lucr\ri, ;n pofida ;ndelungatei
tradi]ii pe care ]ara noastr\ o are ;n domeniul explor\rii [i exploat\rii petrolului [i
gazelor naturale de hidrocarburi. Cauzele acestei penurii sunt multiple [i nu este
cazul s\ le ar\t\m aici, dar, oricum, constat\m c\ [i ast\zi se men]ine un paradox
neavenit, un dezacord flagrant ;ntre volumul [i calitatea activit\]ilor geologice
petroliere practice [i teoretice din Rom=nia pe de o parte [i volumul publica]iilor
[tiin]ifice de specialitate, ;ntre care [i lucr\rile de sintez\ ale cercet\torilor rom=ni,
pe de alt\ parte.
De[i ;n c=mpul cercet\rilor pentru petrol au activat numeroase personalit\]i, geologi de anvergur\ mondial\, ;n ultima jum\tate de secol au v\zut lumina
tiparului doar [apte lucr\ri notabile de sintez\ asupra bazinelor petrolifere-gazeifere rom=ne[ti, ai c\ror autori au fost> A. Vrancea (1960), N. Grigora[ (1961), D.
Ciupagea, M. Pauc\ [i T. Ichim (1971), D. Paraschiv (1975, 1979, 1979) [i N.
Ionescu (1994). Nenum\rate lucr\ri de anvergur\ mai mic\, elaborate ;n institu]ii
de profil, au r\mas nepublicate [i nevalorificate, ;mbog\]ind astfel arhivele acestor
institu]ii.
Lucr\rile de sintez\ publicate, a[a pu]ine c=te au fost, ca [i cele nepublicate, [i-au demonstrat valoarea trec=nd cu deplin succes proba confrunt\rii cu
rezultatele descoperirilor ulterioare de petrol din bazinele rom=ne[ti< ele se aliniaz\ tradi]iei geologiei petroliere din ]ara noastr\ ini]iat\ de lucr\rile lui L.
Mrazec [i continuat\ de opera lui G. Macovei, a lui I. Atanasiu, a lui I. Gav\t, a
lui N. Grigora[ [i a altor personalit\]i.
:n afara lucr\rilor men]ionate, ample, cuprinz\toare, cu fundament [tiin]ific [i cu numeroase prelungiri ;n c=mpul practicii de explorare petrolier\, ;n
revistele de specialitate au ap\rut numeroase lucr\ri de mai mic\ ;ntindere, articole focusate pe aspecte de detaliu sau pe areale restr=nse ;n cadrul bazinelor,
care, dincolo de aportul lor [tiin]ific la cunoa[terea unor procese [i condi]ii geologice [i petroliere din arealul studiat, pot reprezenta pilonii pe care se sprijin\ marile lucr\ri de sintez\ bazinal\.
Iat\ c\ de la apari]ia ultimei lucr\ri ample de sintez\ geologic\ petrolier\ a
provinciilor rom=ne[ti au trecut mai mult de dou\ decenii, interval de timp ;n care
10
s-a ob]inut un impresionant volum de informa]ii asupra acumul\rilor de petrol [i

gaze din toate bazinele petrolifere-gazeifere ale ]\rii.
Dar, pe de alt\ parte, num\rul celor care cunosc aceste date la scar\ global\ este foarte mic (de regul\ un geolog cunoa[te doar informa]iile din arealul ;n
care lucreaz\ el), iar pe de alt\ parte, noile informa]ii nu sunt ;nc\ integrate ;n
modelul geologic petrolier al bazinului la care se refer\ ele, model care ar putea fi
perfec]ionat ;n acord cu cele mai noi rezultate ob]inute.
Credem c\ motivele expuse sunt suficiente pentru a justifica publicarea
sintezelor geologice petroliere ale bazinelor rom=ne[ti.
Mai mult dec=t at=t> unele provincii petrolifere-gazeifere au atins (sau sunt
aproape de a atinge) stadiul de senectute al cunoa[terii [i exploat\rii petrolului,
iar altele se g\sesc ;ntr-un stadiu premerg\tor, de maturitate sau de tinere]e.
Cele dint=i pot suporta un proces de revigorare, datorit\ dezvolt\rii cercet\rilor
pe o treapt\ de ad=ncime mai mare. Asemenea caracteristici rezult\ din tratarea
problematicii geologice petroliere la scar\ bazinal\, ;n cadrul lucr\rilor de sintez\.
A[adar, o lucrare de sintez\ geologic\ petrolier\ referitoare la o provincie petrolifer\-gazeifer\ trebuie, ;n ultim\ instan]\, s\ ofere sau s\ sugereze r\spunsuri la ;ntreb\rile> ;n ce stadiu geologic petrolier se afl\ bazinul? Ce perspective ofer\ el
pentru a se descoperi noi acumul\ri? Dac\ bazinul este ;n stadiul de senectute el
poate fi revigorat (sau re;ntinerit) [i pe ce cale ?
Cu aceste g=nduri au pornit la lucru autorii c\r]ii de fa]\, ;mp\rt\[ind speran]a c\ faptele expuse ;n paginile care urmeaz\ vor fi utile unui cerc larg de ingineri geologi, de geologi, de ingineri constructori ai sondelor, de ingineri de z\c\m=nt, de ingineri geofizicieni, cadre didactice universitare, precum [i celor care
aspir\, ;ntr-o form\ sau alta, la calitatea de petrolist.
Elaborarea acestei lucr\ri a ;nt=mpinat o succesiune de dificult\]i de variate feluri, pe care autorii le-au ;nl\turat ;n cea mai mare parte. Cele mai multe dificult\]i au derivat din neconcordan]a multor informa]ii de sond\ sau de z\c\m=nt,
ceea ce a necesitat interven]ia unui proces de selec]ie, cu re]inerea unora, apreciate
ca date corecte, [i eliminarea altora, considerate ca eronate.
De asemenea, ;n interpretarea informa]iilor de teren au ap\rut de multe ori
dificult\]i care, fie c\ au condus g=ndirea pe piste insuficient argumentate, fie c\
nu au permis aprofund\ri complete ale analizei petroliere.
:n afara acestora, poate c\ modul de prezentare a problemelor legate de
obiectul lucr\rii nu este cel la care s-ar fi a[teptat cititorul, ori din graba condeiului (currente calamo) s-au strecurat nedorite repet\ri sau lapsus calami, sau
exprim\ri ;ntr-un stil pu]in adecvat. Ne consoleaz\ un vers din Arta Poetic\ a marelui poet latin Quintus Horatius Flaccus> Quandoque bonus dormitat Homerus,
adic\ uneori mai a]ipe[te [i bunul Homer sper=nd totu[i c\ atare nepotriviri sunt
ne;nsemnate.
Cuv=nt ;nainte
11
Apari]ia acestei c\r]i este, ;n mare m\sur\, rezultatul nu doar al muncii autorilor s\i, ci [i al sprijinului substan]ial de care ne-am bucurat din partea unor
speciali[ti [i conduc\tori ai institu]iilor de profil, care au ;n]eles rostul unei asemenea lucr\ri [i au r\spuns favorabil solicit\rilor noastre. :i pre]uim, le aducem
calde mul]umiri [i ;i asigur\m de recuno[tin]a noastr\.
Mai ;nt=i g=ndul nostru de mul]umire se ;ndreapt\ c\tre Domnul dr. ing.
Mihai Ian\[, la acea vreme Pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale, care ne-a ;ncurajat [i ne-a ajutat efectiv s\ ob]inem datele de baz\ pentru a
realiza aceast\ carte.
:n acela[i plan exprim\m gratitudinea noastr\ Domnului dr. ing. Ion Popa,
Directorul General al S.N.P. Petrom S.A. si Domnului ing. Marius Velescu, Director General al S.N.P. Petrom S.A., al c\ror sprijin a fost de asemenea eficient,
pre]ios [i decisiv.
Adres\m mul]umiri Domnului ing. Nicolae Dedu, Directorul Direc]iei Explorare a S.N.P. PETROM, care a manifestat bun\voin]\ pentru elaborarea lucr\rii, oferindu-[i sprijinul la solicitarea noastr\.
Specialistului cu mare experien]\ ;n problemele geologice petroliere ale
fli[ului extern carpatic, ing. Ion Giuglan, care ne-a pus la dispozi]ie numeroase
date primare sau ;ntr-o form\ prelucrat\ privind obiectul lucr\rii, ;i mul]umim
sincer [i c\lduros, asigur=ndu-l de respectul nostru.
Mul]umim, de asemenea, acelor mul]i geologi [i geofizicieni anonimi de la
schelele de petrol care au colectat un imens volum de date primare, ordonate ;n
dosare [i rapoarte care au trecut prin m=inile [i g=ndirea multor cercet\tori.
Un sprijin deosebit, hot\r=tor pentru apari]ia acestei lucr\ri a[a cum se
prezint\ ea, l-am primit de la conducerea PETROSOFT care a tip\rit cartea, domnii director ing. Dan Leucu]ia [i director tehnic mat. Constantin Fotescu, ca [i din
partea domnului ing. Lucian Gavrile]eanu, tehnoredactorul lucr\rii, principalii
factori de finalizare a acestei tip\rituri. Este locul s\ amintim aici [i pe domnul
ing. Radu Olaru de la CCPEG Bucure[ti. care ne-a ajutat ;n m\sur\ semnificativ\
la apari]ia, ;n condi]ii grafice c=t mai agreabile, a acestei c\r]i. Tuturor le exprim\m respectuoasa noastr\ gratitudine.
Mul]umiri [i recuno[tin]\ adres\m totodat\ domnului ing. Dan Tudor,
editor, pentru operativitatea [i profesionalismul dovedit ;n activitatea de apari]ie a
acestei c\r]i.
:ntr-o prefa]\ nu pot fi cuprinse toate g=ndurile autorilor, iar cele ;nf\]i[ate
poate c\ nu exprim\ deplin\tatea sim]\mintelor noastre. Pentru toate inadverten]ele, cu certitudine f\r\ bun\ [tiin]\, ne cerem scuze.
{i acum s\ intr\m ;n tunelul timpului geologic parcurs de Carpa]ii R\s\riteni Rom=ne[ti ;n ultima lui parte, ;nsum=nd 140 milioane ani, c=nd ;n el s-au
instalat ultimele bazine de sedimentare, zguduite periodic de faze tectonice de
cutare, de faliere, de [ariaj. Iar printre aceste evenimente geologice majore, ;n
12
mod lini[tit, pe nesim]ite, s-au insinuat evenimentele petroliere, de formare, de

migra]ie [i de acumulare a hidrocarburilor, care s-au manifestat timid [i [ov\ielnic, dar care au conferit fli[ului extern est-carpatic aureola unui interes economic
senza]ional. Desigur, obiectul lucr\rii noastre ;l formeaz\ ambele categorii de evenimente, ponderea mai mare revenind, cum este firesc, celor petroliere.
INTRODUCERE
Mi-a mai r\mas t\ria s\ v\ implor din z\ri,
O, zei, s\-mi duce]i nava cu bine peste m\ri
Ovidiu Tristele, Cartea I, Elegia II
Obiectul acestei lucr\ri, fli[ul extern carpatic, este un areal de aproximativ
9500 kmp apar]in=nd Carpa]ilor Orientali< el este ;ntins de la frontiera nordic\ de
stat p=n\ ;n zona de curbur\ a lan]ului carpatic. Relieful s\u este muntos [i
colinar, cu altitudini cuprinse ;ntre 600 m [i 1500 m, rareori ;n afara acestor
limite.
Arealul astfel numit are o importan]\ petrolier\ deosebit\ din mai multe
motive. Mai ;nt=i, ;n el au fost inventariate, ;nc\ din secolele XVI-XVII, apari]ii
superficiale de ]i]ei [i tot aici s-au ;ntreprins primele exploat\ri de ]i]ei din
Principatele Rom=ne, ini]ial din gropi ;n care se colectau scurgerile de petrol, apoi
prin pu]uri de ]i]ei din ce ;n ce mai ad=nci. :n mod surprinz\tor pentru secolele
XVIII [i XIX, me[terii de circumstan]\ au ajuns s\ sape pu]uri de petrol cu diametru mare [i cu ad=ncimi de peste 50 m, ;n condi]iile unor mari riscuri (d\r=marea pere]ilor, inundarea g\urii, emana]ii de gaze toxice, lipsa oxigenului, [.a.).
Produc]ia na]ional\ de ]i]ei ;nregistrat\ ;n anul 1857 provenea ;n cea mai
mare parte din acest areal, iar c=mpurile petrolifere exploatate cu metodele rudimentare ale secolului al XIX-lea erau grupate ;n dou\ zone, una ;n Moldova
(Moine[ti), alta ;n Muntenia (Bu[tenari). Aceste zone s-au extins treptat, mai cu
seam\ cea din Moldova.
:n al doilea r=nd este de re]inut c\ fli[ul extern carpatic, ;n spe]\ sectorul
moldovenesc, a cunoscut o dezvoltare exploziv\ privind exploatarea [i produc]ia
de petrol ;ncep=nd din anul 1950, c=nd s-au descoperit primele acumul\ri de
ad=ncime, bine conservate, cu mari rezerve de ]i]ei [i gaze. Se estimeaz\ c\ din
volumul total de ]i]ei extras din aceast\ unitate structural\ cca. 90% s-a ob]inut
dup\ anul 1950. De asemenea se estimeaz\ c\ din produc]ia total\ de petrol a ]\rii,
ob]inut\ ;n intervalul de timp cuprins ;ntre anii 1857 [i 2000, cca. 12% revine
fli[ului extern carpatic (cu principalele c=mpuri petrolifere din Moldova).
:n al treilea r=nd, ;n acest areal problemele geologice-petroliere au cea mai
mare complexitate, iar descoperirea [i exploatarea acumul\rilor s-au realizat cu
14
cele mai mari riscuri [i dificult\]i din cauza structurii geologice extrem de complicat\, care nu-[i g\se[te egalul ;n ]ara noastr\.
Dac\ din punct de vedere stratigrafic [i litologic sau din punctul de vedere
al form\rii [i al evolu]iei bazinului fli[ului extern cercetarea geologic\ a adus p=n\
acum o satisf\c\toare clarificare, din punct de vedere tectonic, ;n spe]\ al localiz\rii capcanelor ;n unitatea de sub p=nza de Tarc\u, de altfel cea mai important\
pentru acumularea petrolului, de]in\toare a capcanelor bine protejate, dificult\]ile
sunt uneori insurmontabile. Acestea sunt invinse doar de tenacitatea, flerul [i
experien]a geologilor din inteprinderile de exploatare existente ;n zona Moine[ti.
Descoperirea z\c\mintelor de petrol ;n general r\m=ne o [tiin]\ [i o art\, mai cu
seam\ ;ntr-un bazin ca acela care intr\ ;n discu]ie ;n paginile urm\toare. Cu mult\
[tiin]\ [i art\ au fost ;nzestra]i acei geologi [i ingineri geologi care au scos din
anonimat at=tea acumul\ri ;n fli[ul carpatic, cum au fost Elefterie Hristescu, Dan
Culcer, Valeriu Coman, Gh. Grigorescu, Ion Nedelea, Ion Locusteanu, Dumitru
Caminschi, Ilie Zaharescu, Paul Enoiu, Vasile Ioni]\ [i mul]i al]i.
Iat\ c\ ace[ti cercet\tori, mul]i la num\r, ;l contrazic pe marele Ch.
Baudelaire, care ;ntr-una din poezii spunea>
At=tea juvaeruri sunt
Uitate-n bezn\ [i-n p\m=nt
Dormind ;n veci necercetate.
Ei au trezit la via]\ aceste juvaeruri. S\ le fim recunosc\tori.
Fli[ul extern carpatic pune ;n dificultate nu numai localizarea capcanelor,
ci [i numeroase ;ntreb\ri din domeniul form\rii, acumul\rii [i reparti]iei petrolului
;n construc]ia geologic\ etajat\, dar mai ales ;n subunitatea inferioar\ (Vrancea).
De pild\, care este explica]ia prezen]ei doar a hidrocarburilor gazoase ;ntr-o
capcan\ (anticlinalul Tazl\ul Mare) [i a ]i]eiului ;n capcanele apropiate (Ar[i]a,
Mihoc)< cum se poate explica prezen]a ]i]eiului ;ntr-un bloc cobor=t al unei structuri, ;n timp ce blocurile adiacente pu]in mai ridicate sunt acvifere< de ce ;ntr-o
structur\ exist\ o acumulare de CO2 iar ;n alta, foarte aproape, se afl\ o acumulare
de petrol f\r\ CO2< rocile surs\ au avut acela[i poten]ial generator de hidrocarburi
;n cuprinsul bazinului sau acesta a fost diferit de la un sector la altul< care a fost
contribu]ia fiec\rei roci surs\ (din cele identificate cu grad ;nalt de certitudine) la
aprovizionarea cu petrol a capcanelor din Oligocen.
Evident, multe din ;ntreb\rile ridicate ofer\ posibilitatea unor ample comentarii cu r\spunsuri echivoce. Autorii prezentei lucr\ri au ;ncercat s\ evite, pe
c=t posibil, asemenea ;ntreb\ri frontale, dar uneori ei le-au sugerat pentru ca ele s\
stimuleze g=ndirea cititorului.
Cele ar\tate reprezint\ motiva]ia atac\rii fli[ului extern carpatic, sub raport
geologic-petrolier, de c\tre autorii prezentei lucr\ri. Unul dintre cei mai experimenta]i geologi de petrol ne-a pus ;ntrebarea> De ce aborda]i fli[ul extern car-
Introducere
15
patic, care este at=t de dificil [i ;ncurcat din punct de vedere petrolier? Tocmai
pentru c\ este dificil [i ;ncurcat, a venit r\spunsul nostru.
Fli[ul extern este taurul care are ;n aren\ doi adversari. Lupta este deschis\
[i poate c\ sinteza noastr\ aduce oarecare nout\]i ;n cunoa[terea petrolier\ a fli[ului.
:n cartea de fa]\ subiectul este tratat ;ntr-o modalitate clasic\. :ns\ ;nainte
de abordarea lui, autorii au considerat util\ prezentarea unor concepte de arondare
petrolier\ folosite ;n lucrare pentru corecta ;n]elegere a sensului ;n care acestea au
fost ;ntrebuin]ate. Ele au fost definite ;n ordinea descresc\toare de la termenii cei
mai cuprinz\tori, bazinul de sedimentare [i provincia petrolier\, la termenii cei
mai restr=n[i, z\c\m=ntul, acumularea, rezervorul, colectorul.
Necesitatea trat\rii acestor concepte rezult\ din faptul c\ multe dintre ele
sunt folosite ;n diverse publica]ii, ;n rapoarte, ;n studii ;n mod incorect, ne[tiin]ific
sau negeologic. De pild\ no]iunea de z\c\m=nt este ;n]eleas\ cel mai adesea ;n
sens comercial, cu toate c\ z\c\m=ntul este ;nainte de toate un corp geologic [i
abia dup\ aceea economic, industrial sau comercial.
Fli[ul extern este abordat din punct de vedere geologic ca ;ncadrare ;n
structura geologic\ a Rom=niei [i a Carpa]ilor Orientali ;n mod special, apoi ca
alc\tuire stratigrafic\ [i caractere tectonice.
Caracterele stratigrafice au fost relevate dup\ datele cart\rii geologice de
suprafa]\, ale m\sur\torilor geofizice [i ale forajelor. Aceste caractere sugereaz\
condi]iile de constituire a complexelor sedimentare con]in=nd roci surs\, roci colectoare [i cuverturi. Pentru diagnoza celor dint=i recurgerea la informa]iile geochimice este obligatorie, ;n m\sura ;n care ele exist\. Pentru evaluarea colectoarelor s-a apelat la datele analitice privind parametrii petrofizici, al c\ror volum
este satisf\c\tor. Dificult\]i serioase le ;nt=mpin\ ;ncercarea de caracterizare a
cuverturilor, ;ntruc=t, de regul\, carotele ob]inute din stratele greu permeabile
(noncolectoare) nu sunt nici frecvente nici analizate specific, ;n mod particular din
punct de vedere al presiunilor de dezlocuire de exemplu.
Analiza structural\ relev\ evolu]ia tectonic\ [i modalit\]ile constituirii
structurilor geologice locale, posibile sau efective capcane pentru petrol, apoi
tipurile genetice [i morfologice de structuri, gradul de exprimare a lor, gradul de
complica]ie structural\, v=rsta lor. :n analiza structurilor geologice locale [i diagnosticarea lor ca posibile capcane s-a apelat doar la criteriul morfologic, de altfel
cel mai accesibil, nu [i la cel fizico-mecanic [i hidrodinamic, pentru care lipsesc
informa]iile de teren.
Integr=nd datele ob]inute pe aceste c\i se ob]ine modelul ansamblului de
evenimente care ;ncep cu formarea hidrocarburilor, expulzarea lor din roca surs\,
migra]ia c\tre rezervor [i apoi acumularea ;n capcanele competente. De aici rezult\ reparti]ia acumul\rilor ;n cadrul bazinului, pe sectoare, pe niveluri strati-
16
grafice [i eventual redistribuirea lor ;n alte conjuncturi structurale realizate ulterior datorit\ unei noi tectogeneze.
Lucrarea abordeaz\ ;n partea final\ analiza structurilor, a z\c\mintelor [i a
c=mpurilor petrolifere celor mai importante ca aspecte geologico-petroliere, ca
rezerve [i ca produc]ie. Sunt examinate 19 structuri situate ;ntre Valea Bistri]ei [i
Valea Trotu[ului [i 9 structuri ;ntre Valea Trotu[ului [i Valea Oituzului. Au fost
ignorate doar patru structuri datorit\ importan]ei lor foarte reduse.
Caracterele geologice esen]iale pe care le-au relevat forajul de cercetare [i
sondele de exploatare sunt de natur\ s\ completeze modelul geologic-petrolier al
bazinului, ceea ce poate constitui o baz\ mai solid\ pentru prognoza descoperirilor
;n perioada urm\toare.
:n analiza structurilor [i a z\c\mintelor nu s-au avut ;n vedere nici sectorul
fli[ului extern din Muntenia, a c\rui importan]\ petrolier\ este redus\ [i unde condi]iile geologice de formare [i de acumulare a petrolului sunt diferite, nici folosirea criterilor economice pentru acumul\rile abordate, criterii care se refer\ la rezerve, la debite [i produc]ie, la factorul actual [i factorul final de recuperare sau la
altele asem\n\toare, pe considerentul c\ toate acestea depind de eficien]a interven]iei operatorului asupra z\c\m=ntului ;n procesul valorific\rii lui.
Concluziile finale ;ncearc\ s\ defineasc\ unele idei cuprinz\toare [i direc]ii generale privind continuarea activit\]ilor de cercetare pentru noi descoperiri de
acumul\ri ;n acest bazin.
Elaborarea acestei c\r]i a necesitat folosirea unui volum important de informa]ii, ;n general de dat\ recent\, at=t pentru construc]ia bazei geologice generale, c=t [i pentru descrierea caracterelor petroliere care se sprijin\ generic pe
aceast\ baz\. Multe din informa]iile utilizate au fost selectate din publica]ii de
profil< altele au derivat din rapoarte [tiin]ifice-tehnice existente ;n arhiva unor
institu]ii petroliere< alt\ categorie de informa]ii are ca surs\ discu]iile cu geologi
experimenta]i ;n cercetarea z\c\mintelor fli[ului extern, iar alte informa]ii deriv\
din activitatea personal\, de teren a autorilor. Interpretarea complexului de date ;n
corela]iile lor deterministice au condus la structurarea unui model geologic
petrolier al fli[ului extern carpatic, care explic\ natura, ocuren]ele [i habitatul hidrocarburilor, oferind ;n acela[i timp elemente de evaluare a perspectivelor pentru
noi descoperiri ale acumul\rilor.
Lucrarea de fa]\ este ;ndreptat\, cum s-a men]ionat, asupra sectorului moldovenesc al fli[ului extern, care de altfel este mai interesant [i mai important sub
raport petrolier dec=t cel situat ;n Muntenia.
1. PRINCPALELE CONCEPTE DE ARONDARE

PETROLIER| FOLOSITE :N LUCRARE
Zwar weiss ich viel, doch mcht ich alles wissen
Goethe Faust I Die Nacht
:n aceast\ lucrare s-au folosit c=teva no]iuni referitoare la obiectele tratate,
unele dintre ele apar]in=nd unei sfere geologice mai largi, altele specifice domeniului petrolier, unele dintre ele familiare geologilor de petrol, altele mai pu]in cunoscute. Nu toate sunt nerestrictiv acceptate de cercet\tori, fa]\ de unele exist=nd
chiar rezerve. De asemenea, unele dintre ele au accep]iuni univoce, iar altele sunt
;n]elese ;n modalit\]i diferite. Din aceste motive exist\ nevoia unei explica]ii prealabile a sensului folosirii lor ;n aceast\ lucrare. A[adar, ;n cuprinsul acestui capitol
vor fi enumerate [i explicate principalele no]iuni [i concepte utilizate ;n arondarea
teritoriilor cu acumul\ri, [i care ;[i g\sesc o larg\ aplica]ie ;n cercetarea modern\
geologico-petrolier\. Acestea sunt> bazinul de sedimentare, provincia petrolifer\gazeifer\, sistemul petrolifer, zona de acumulare, conceptul de play petrolier,
structur\ petrolifer\-gazeifer\, capcana, z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifergazeifer, rezervorul [i colectorul.
1.1. Bazinul de sedimentare

:n arondarea pur geologic\ no]iunea de bazin de sedimentare este cea mai
cuprinz\toare [i totodat\ cea mai important\ pentru ;n]elegerea condi]iilor de
constituire a secven]elor stratigrafice purt\toare de substan]e utile solide (c\rbune,
sare etc.) [i fluide (petrol, gaze, ape minerale etc.). :n acela[i timp, aceast\ no]iune
st\ la baza arond\rii petroliere, venind ;n sprijinul definirii celei mai largi no]iuni,
aceea de provincie petrolifer\ sau gazeifer\.
:ntr-un sens foarte limitat, cercetarea bazinului sedimentar se rezum\ la
descrierea secven]ei stratigrafice sub raportul alc\tuirii (v=rst\, litologie) [i al stilului tectonic al forma]iunilor.
Termenul de bazin sedimentar este perceput diferen]iat de geologi. Un paleontolog, de pild\, ;l prive[te ca o mas\ de ap\ care ofer\ mediul de dezvoltare al
18
organismelor animale [i vegetale, ulterior devenite fosile< pentru un stratigraf, bazinul sedimentar este privit ca o mas\ de sedimente acumulate ;ntr-o mare depresiune
a scoar]ei P\m=ntului, iar structurali[tii ;l percep ca un recipient natural major format ca r\spuns la un proces tectonic generat de dinamica mantalei superioare [i a
crustei P\m=ntului, proces de natura riftingului, a subduc]iei, [.a.m.d.
Geologul petrolist ;n]elege prin no]iunea de bazin sedimentar un depocentru
sau o depresiune a scoar]ei terestre cu origine tectonic\, rar erozional\, cu form\
circular\, oval\ sau alungit\, cu fundul plat sau concav, [i cu marginile ;n pant\
u[oar\. Aceast\ depresiune, care poate avea dimensiuni de ordinul a sute de mii de
kilometri p\tra]i, este suportat\ de o roc\ bazal\ eruptiv\ sau metamorfic\ [i este
umplut\ cu roci sedimentare de origine [i litologie foarte diverse.
La originea unui bazin sedimentar st\, cel mai adesea, un rifting care poate
evolua ;n modalit\]i diferite. Evolu]ia lui depinde mai pu]in de modul ;n care este el
;ncadrat de blocurile riftate, dar mai mult de dinamica mantalei superioare. Astfel,
depresiunea creat\ poate parcurge toate etapele p=n\ la umplerea ei complet\ cu
sedimente, sau evolu]ia sa poate fi oprit\ ;ntr-una din fazele de ;nceput, ca ;n exemplul rifturilor ratate.
:n unele cazuri mecanismele faliilor de rift pot produce bascularea unuia din
blocurile adiacente, care se pr\bu[e[te ;n raport cu celelalte, form=nd un semigraben sau un rift ;n form\ de pan\.
Bazinul de sedimentare este umplut cu material sedimentar mixt, mineral [i
organic. Sedimentul con]ine ;ntotdeauna [i ap\.
Materialul mineral este alohton, cel organic este ;n cea mai mare parte autohton, iar apa, o parte este re]inut\ din apa bazinului de sedimentare, iar alt\ parte
este provenit\ din infiltra]iile meteorice.
:n ceea ce prive[te sedimentarea materialului mineral, sursa depunerilor o
ofer\ la ;nceput masele granitice continentale ale blocurilor adiacente riftului, iar
granula]ia sedimentelor, cu mari varia]ii pe suprafe]e mici, depinde de distan]a
transportului [i mai cu seam\ de neregularit\]ile fundului bazinului. Mai apoi sedimentarea devine relativ omogen\ pe suprafe]e mari, cu alternan]e mai rare sau
mai dese pe vertical\. Acum apar faciesuri noi, diversificate, cum sunt cele carbonatate, c\rbunoase sau saline.
Aceast\ a doua faz\ evolutiv\, considerat\ de tranzi]ie (T. Stilley, 1991)
este urmat\ de o a treia, ;n care depozitele sedimentare sunt dislocate, cutate, fracturate ;n faze orogenice proprii, singulare sau succesive, ori resimt, ca un ecou dep\rtat, efectul unor orogeneze produse ;n bazine apropiate. Mai mult ;n primul caz,
mai pu]in ;n al doilea, echilibrele sedimentogenezei se modific\ prin interven]ia
factorului tectonic de cutare-faliere, ajung=ndu-se, ;n situa]ii extreme, la exond\ri
generale, la intensificarea mecanismelor gliptogenetice [i la deplasarea proceselor
sedimentare spre alte areale.
Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare
19
Bazinele de sedimentare au func]ionat ca areal de depunere a materialului

pe durate de timp variabile, cu continuitate sau cu ;ntreruperi episodice ale proceselor depozi]ionale. Unele bazine sunt ast\zi active (bazinele oceanice [i marine actuale), altele [i-au ;ncheiat func]iile depozi]ionale (bazinele continentale), dar
acestea ;[i pot relua, ;n viitorul geologic, activitatea depozi]ional\.
Grosimea sedimentelor acumulate ;ntr-un bazin de sedimentare depinde de
numero[i factori, cum sunt relieful, climatul, re]eaua hidrografic\ a uscatului limitrof, natura [i dinamica substratului, etc. Ea dep\[e[te 1 km, chiar 10 km. Litofaciesul este de o mare diversitate ;n cele mai multe cazuri.
Componenta organic\ a sedimentelor, care este implicat\ ;n constituirea faciesului organic, depinde, sub raport cantitativ, de caracterul geochimic al apei din
bazin, de temperatura [i grosimea p\turii de ap\, de litofaciesul sedimentelor organo-clastice, iar sub raport calitativ, de propor]ia materialului organic alohton (vegetal terestru) fa]\ de cantitatea total\ de material organic ;ncorporat\ ;n sedimente.
Caracterele bazinelor de sedimentare sunt determinate de tipul crustei pe
care s-au a[ezat [i de pozi]ia fa]\ de placa litosferic\ bazal\. Astfel, bazinele se pot
amplasa pe pl\ci continentale (cu crust\ continental\) ;n pozi]ie interioar\ sau marginal\, ori pe pl\ci oceanice (cu crust\ oceanic\).
:n func]ie de condi]iile lor geostructurale [i de particularit\]ile proceselor
sedimentogenetice, bazinele sunt considerate dinamice atunci c=nd scufundarea
fundului a fost amplificat\ de greutatea stivei de sedimente care atinge grosimi
mari, sau sunt considerate nondinamice, pur [i simplu depozi]ionale (topografice),
c=nd subsiden]a a fost controlat\ numai de factorul geotectonic. :n primul caz rata
sediment\rii dep\[e[te rata subsiden]ei, iar ;n cel\lalt, sedimentarea r\m=ne ;n urma
subsiden]ei. :n cazul unor bazine de sedimentare s-a constatat o alternan]\ a celor
dou\ tipuri de comportament ;n perioade inegale de timp.
Cercetarea bazinului de sedimentare ;n geologia petrolului vizeaz\, ;n primul r=nd secven]a stratigrafic\ [i stilul structural al rocilor sedimentare (M.B. Leslie [i W.G. Dow, 1994) iar schemele de analiz\ [i sistematica lor au evoluat de la
cele descriptive, la cele genetice, cu expresia lor actual\ legat\ de teoria tectonicii
pl\cilor litosferice. :n adev\r, formarea [i evolu]ia bazinelor sedimentare, ca [i
structura depozitelor acumulate sunt determinate de dinamica pl\cilor care suport\
aceste bazine [i de raporturile geotectonice dintre pl\ci. Folosind acest criteriu geostructural, bazinele de sedimentare pot fi intraplac\ (cu variante de la tipul de rift
incipient, la cel matur sau cel ratat), de margine pasiv\ (un rift foarte evoluat a c\rui
crust\ continental\ s-a ;ndep\rtat lateral l\s=nd loc crustei oceanice), de subduc]ie
(avanfos\), de coliziune, de pull-apart sau strike-slip, de fore-arc, de backarc [.a.
Analiza bazinului sedimentar prive[te, ;n mod direct [i principal, dou\ probleme> formarea [i con]inutul acestei configura]ii majore a scoar]ei P\m=ntului.
Metodele folosite ;n acest scop apar]in domeniului stratigrafic [i domeniului struc-
20
tural. Tehnicilor clasice din aceste domenii li s-au al\turat, ;n ultimul timp tehnici
de mare rafinament [i eficien]\, cum sunt seismica stratigrafic\ [i stratigrafia secven]ial\, adjuvan]i de prim ordin pentru clarificarea unor aspecte petroliere, cum
sunt cartarea rocilor cu propriet\]i colectoare, cartarea faciesurilor organice [.a.
Bazinul de sedimentare este conceptul cel mai cuprinz\tor folosit ;n cercetarea geologic\ ;n general, c=t [i ;n cercetarea geologic\ cu specific petrolier.
1.2. Provincia petrolifer\-gazeifer\

No]iunea de provincie petrolifer\ sau gazeifer\, introdus\ ;n literatura de
specialitate de peste opt decenii [i folosit\ mai ;nt=i ;n arondarea geologic\-petrolier\ a Americii de Nord, este termenul cel mai general [i cuprinz\tor al zon\rii,
;n]eles aproape mereu ca bazin petrolifer sau gezeifer. :ns\ ;ntre cele dou\ no]iuni
stau deosebiri esen]iale. De aceea exist\ ra]iuni pentru ca no]iunea de bazin s\ fie
atribuit\ configura]iei geologice privit\ din punct de vedere pur geologic, ;n vreme
ce pentru punctul de vedere petrolier s\ se utilizeze termenul de provincie. Desigur,
pot exista [i alte p\reri. De pild\, aceea c\ termenul de bazin are un sens geologic
clar, ;n vreme ce termenul de provincie are un sens mai mult geografic.
Teoria provinciei petrolifere a fost bine statuat\ de A. Perrodon (1985), care
sintetizeaz\ conceptul de provincie ca expresia pe plan geografic a unei familii de
z\c\minte sau de sisteme petroliere, form=nd un ansamblu structurat de elemente
geologice de aceea[i specie sau de aceea[i func]ie ;n ceea ce prive[te acumularea
petrolului. Altfel spus, provincia petrolifer\-gazeifer\ este un bazin de sedimentare
sau un sector dintr-un atare bazin, caracterizat\ prin condi]ii generale relativ comune [i uniforme de formare, acumulare [i p\strare a hidrocarburilor ;n diferitele etape
ale dezvolt\rii geologice, un sistem controlat geostructural sub raportul sediment\rii, litific\rii, diagenezei organice, ca [i sub raportul constituirii capcanelor [i ;n general al unui plan structural propriu, elemente care, toate la un loc, [i-au pus amprenta pe procesul form\rii, acumul\rii [i reparti]iei hidrocarburilor.
O provincie petrolifer\-gezeifer\ este legat\ genetic de un bazin de sedimentare, ;n interiorul c\ruia apare. Tr\s\turile sale sunt dependente de istoria bazinului de sedimentare, ca alc\tuire stratigrafic\, litologie, procese diagenetice, dinamic\ structural\, tipuri de structuri [.a. iar productivitatea sa este controlat\ ;ndeaproape de factorii depozi]ionali, fizici [i chimici, care s-au manifestat ;n cuprinsul
bazinului de sedimentare. Astfel, rata subsiden]ei, rata sediment\rii, natura materialului sedimentat [i reparti]ia faciesurilor litologice, gradientul geotermal, caracterul
geochimic al apei din bazin sunt principalele coordonate care definesc volumul specific al hidrocarburilor generate, propor]ia de hidrocarburi acumulate [i p\strate ;n
secven]ele de sedimentare [i ;n final bog\]ia provinciei.
21
:ntre limitele provinciei petrolifere-gazeifere [i cele ale bazinului de sedimentare nu exist\ coinciden]\, ;ntruc=t marginile bazinului de sedimentare, pe o
l\rgime oarecare, nu au oferit condi]ii nici de formare, nici de acumulare, sau de
conservare a hidrocarburilor. :n acest domeniu sedimentele au faciesuri grosiere,
lipsesc cuverturile greu permeabile, iar stratele au structura monoclinal\ [i dispun
de suprafe]e erozionale ;ntinse. De aceea, zonele marginale ale bazinelor de sedimentare nu intr\ ;n alc\tuirea provinciilor petrolifere-gazeifere (fig. 1.1).
Fig. 1.1 Rela]ia dintre provincia petrolifer\ [i bazinul de sedimentare

1 roci-surs\< 2 secven]a cu roci colectoare< 3 cuvertura general\< 4 sedimente grosiere
bazale< 5 sedimente grosiere marginale< 6 sedimente grosiere de colmatare a bazinului< F
fundamentul bazinului< AD arii de denudare
Pe de alt\ parte, acele secven]e ale bazinului de sedimentare situate ;n partea

bazal\ a stivei, repauz=nd direct pe fundamentul eruptiv sau cristalin, [i depuse ;n
prima etap\ a istoriei bazinului, ;n general nu sunt incluse ;n provincia petrolifer\gazeifer\ pentru c\ acestea nu ofer\ condi]ii adecvate pentru formarea, acumularea
[i conservarea hidrocarburilor.
Tot astfel, dar prin extensie, se poate admite c\ por]iunile unui bazin de sedimentare, vehiculate intens de apele de ad=ncime oxigenate [i agresive, nu pot intra ;n alc\tuirea provinciei deoarece ele nu ofer\ condi]ii de p\strare a hidrocarburilor.
:ntr-un bazin de sedimentare unic s-ar putea institui o singur\ provincie,
dac\ evolu]ia acestuia a fost relativ uniform\ ;n toat\ intinderea sa, ori mai multe
provincii, dac\ evolu]ia bazinului a fost diferen]iat\ de la un sector la altul. Un
exemplu, care ilustreaz\ a doua situa]ie este depresiunea precarpatic\ (zona de molas\ neogen\), ca un singur bazin de sedimentare, ;n care s-au format trei provincii
petrolifere-gazeifere (Zona miocen\ din Moldova, Zona cutelor diapire din Mun-
22
tenia central\ [i Depresiunea getic\). Dar

at=t acest exemplu, c=t [i multe altele de
acela[i fel pot fi interpretate [i ;ntr-o alt\
modalitate, anume aceea propus\ de G. Demaison (1984), care afirm\ c\ bazinul sedimentar cu roci surs\ mature este un bazin
generator de petrol. Acesta din urm\ poate
avea una sau mai multe depresiuni generatoare de petrol. Aceast\ opinie sugereaz\
concluzia c\ ;ntreaga depresiune precarpatic\ ar putea fi un bazin de sedimentare, respectiv un bazin generator de petrol, iar cele
trei sectoare ale depresiunii precarpatice nu
ar reprezenta trei provincii, ci trei depresiuni generatoare de petrol ;n cuprinsul unei
singure provincii.
Nu orice bazin de sedimentare devine la un moment dat provincie petrolifer\gazeifer\. Condi]ia acestei conversii este instalarea faciesului organic ;n stiva sedimentar\ [i maturizarea rocilor organoclastice.
Astfel, un bazin de sedimentare care a ;nceput s\ func]ioneze ca atare ;n Peleozoicul
timpuriu poate deveni provincie petrolifer\gazeifer\ ;n Mezozoic, ;n Neogen sau niciodat\, ;n func]ie de evolu]ia geologic\ a baFig. 1.2 Evolu]ia procesului de [ariaj
zinului de sedimentare, condi]iile de aprovial unei secven]e cu roci-surs\ de petrol
zionare cu material organic a sedimentelor,
(dup\ Al. Vod\ et al., 1992)
calitatea materiei organice, temperaturile I etapa de formare a cutelor-solzi (preoleogenetic\)< II etapa ;nceperii [ariajuatinse de rocile organoclastice [.a.
[i de instalare a oleogenezei ;n unitatea
Privitor la Subzona extern\ a fli[ului lui
inferioar\< III etapa [ariajului avansat
Carpa]ilor Orientali, se poate admite c\ care poate determina instalarea meaceast\ unitate structural\ apar]ine genetic tanogenezei de cracare ;n unitatea inunui bazin de sedimentare cu evolu]ie tecto- ferioar\
nic\ [i structur\ complicat\, care a condus la ample segment\ri [i ;nc\lec\ri> unitatea Tarc\u s-a suprapus peste unitatea cutelor marginale (Vrancea), [i ambele peste unitatea molasei neogene. Momentele paroxismale ;n care s-a realizat aceast\
structur\ complicat\ au fost ;n intraburdigalian [i ;n intrabadenian-sarma]ian.
Sub raportul oleogenezei ;ntregul fli[ extern apar]ine unei singure provincii
petrolifere ;n care se remarc\ o deosebit\ constan]\ a faciesurilor organice [i a rocilor surs\ mature< dar productivitatea difer\ ;n unitatea cutelor marginale fa]\ de uni-
23
tatea de Tarc\u. O important\ diferen]iere apare ;ns\ ;n ceea ce prive[te condi]iile

de p\strare a acumul\rilor. Cu toate acestea, dup\ condi]iile de constituire a z\c\mintelor (procesul expulz\rii, migra]iei [i acumul\rii hidrocarburilor, mecanismul
form\rii [i tipul capcanelor etc.) ;ntregul fli[ extern are atributul unei singure provincii. :n concluzie este de admis c\ ;n bazinul fli[ului extern s-a constituit o
provincie petrolifer\ cu dou\ domenii ;n raporturi de [ariaj. Mecanismul form\rii
acestei provincii se poate urm\ri ;n figura 1.2.
1.3. Sistemul petrolifer

:ntr-o lucrare de referin]\ pentru geologii petroli[ti rom=ni de la mijlocul
secolului trecut, G. Macovei (1938) a prezentat dou\ concepte noi, larg cuprinz\toare sub raport geografic [i stratigrafic, acelea de forma]iune de petrol [i de
serie petrolifer\, preluate [i dezvoltate de I. Gav\t (1964).
Prin forma]iune de petrol G. Macovei ;n]elegea o parte a provinciei petrolifere-gazeifere form=nd un complex de secven]e stratigrafice, depuse ;ntr-un interval de timp geologic, alc\tuite din faciesuri litologice variate, ;n care sunt prezente
rocile mame (surs\) de petrol, rezervoarele naturale [i cuverturile lor, [i ;n care s-au
petrecut toate procesele form\rii, migra]iei [i acumul\rii petrolului [i gazelor.
Exemplul tipic pentru forma]iunea de petrol ;l ofer\ secven]a oligocen\ din fli[ul
extern al Carpa]ilor Orientali, unde disodilele [i menilitele inferioare, marnele bituminoase, disodilele din partea mijlocie [i cele de la partea superioar\ a Oligocenului sunt rocile-mam\ de petrol, iar gresiile de Luc\ce[ti [i de Kliwa sunt rezervoarele naturale care au colectat petrolul ;n capcanele lor, protejate de secven]a salin\
miocen\ timpurie. Acestei stive I. Gav\t ;i adaug\ stratele de Bisericani, ca roci
surs\, astfel c\ intervalul stratigrafic al forma]iunii de petrol din fli[ul extern apar]ine Eocenului superior [i Oligocenului, sub protec]ia Miocenului inferior.
Conceptul despre forma]iunea de petrol a ap\rut prea devreme, ;nainte ca
speciali[tii s\ elaboreze teoriile moderne privind identificarea rocilor-surs\, criteriile de corelare a petrolurilor ;ntre ele [i a petrolului cu roca surs\ [i toate aspectele
ce privesc migra]ia [i acumularea hidrocarburilor. De aceea acest concept a fost
prea pu]in ;n]eles [i folosit de geologi.
Marile progrese f\cute ;n deceniile V-VII ale sec. XX ;n domeniile geochimiei petrolului, al form\rii hidrocarburilor naturale, al constituirii [i cercet\rii rocilor-surs\, al mecanismelor migra]iei primare [i secundare (Hunt [i Jamieson, 1956<
Phillipi, 1957< Tissot, 1966 [.a.) au f\cut posibil\ apari]ia ulterioar\ a unui concept
similar ;ns\ mai bine adaptat nivelului de cunoa[tere atins la ;nceputul deceniului
VIII. Acest nou concept apar]ine lui W.G. Dow (1972, 1974) [i este exprimat prin
numele de sistem petrolifer (oil system). El se bazeaz\, ;n mod fundamental, pe
24
corela]iile petrol-petrol [i petrol-roc\ surs\, deci pe un criteriu esen]ialmente geochimic.

Dow consider\ c\ sistemul petrolifer este reprezentat printr-o secven]\ stratigrafic\ con]in=nd o roc\ surs\ [i grupul de roci rezervor alimentate cu petrol de
c\tre aceasta, iar ;ntre dou\ sisteme petrolifere se afl\ o secven]\ nepetrolifer\, bun\
izolatoare, de tipul secven]elor evaporitice.
Prin urmare, pentru corecta aplicare a acestui concept ;n cadrul unei provincii petrolifere-gazeifere trebuie cunoscute bine o serie de procese, mecanisme, caractere [i aspecte din acel bazin, care privesc constituirea rocilor-surs\, geneza hidrocarburilor, c\ile de migra]ie, tipurile genetice de petrol, corela]iile cu rocile
surs\, caracterele secven]elor protectoare.
Conceptul lui W.G. Dow a fost completat ulterior de al]i cercet\tori, ;ntre
care A. Perrodon (1980, 1983) care introduce denumirea de petroleum system, G.
Demaison (1984), care consider\ mai potrivit\ denumirea de bazin generator
dec=t cea de sistem petrolifer, Ulmishek (1986) care folose[te no]iunea de independent petroliferous system, L.B. Magoon (1987, 1988), L.B. Magoon [i W.G.
Dow (1994).
:n prezent sistemul petrolifer este considerat ca acel complex sedimentar
dintr-un bazin petrolifer care con]ine o roc\ surs\ activ\ [i toate acumul\rile de petrol [i gaze legate genetic de aceasta, re]inute ;n rezervoare (colectoare) [i capcane
diverse. Acest concept include toate elementele esen]iale de natur\ litologic\, anume roca surs\, rocile-rezervor, roca de protec]ie direct\ [i stiva sedimentelor de supra;nc\rcare, precum [i procesele geologice participante la unitatea func]ional\ de
realizare a acumul\rilor (procesele oleogenetice, procesele de formare a capcanelor,
procesele de migra]ie, mecanismele acumul\rii hidrocarburilor).
:n conceptul de sistem petrolifer intr\ nu doar petrolul lichid din no]iunea
lui Dow (oil system), ci [i gazele hidrocarburile termogene [i biogene, asociate
sau neasociate petrolului lichid, gaz-hidratul [i condensatul.
Pentru un sistem petrolifer sunt importante [i totodat\ caracteristice trei ;nsu[iri> dezvoltarea ;n suprafa]\, dezvoltarea stratigrafic\ (vertical\) [i extinderea
temporal\. Primele dou\ ;nsu[iri se reprezint\ grafic prin intermediul h\r]ii de r\sp=ndire geografic\ [i prin sec]iuni geologice transversale [i longitudinale. Temporalitatea se reprezint\ grafic prin diagrame care relev\ momentul critic al rocii surs\
[i rela]ia temporal\ dintre elementele [i procese esen]iale ale sistemului petrolifer.
Momentul critic sau, mai adecvat, intervalul critic, este intervalul de timp
care ;nf\]i[eaz\ generarea migrarea [i acumularea celor mai multe hidrocarburi dintr-un sistem petrolifer, adic\ intervalul de timp ;n care procesele constituirii sistemului au avut maxim\ intensitate [i eficien]\.
Rela]ia temporal\ dintre elementele [i procesele esen]iale ale sistemului se
reprezint\ printr-un grafic ;n care procesele gener\rii, migra]iei [i acumul\rii hidrocarburilor [i ale constituirii rezervoarelor [i capcanelor sunt e[alonate ;n succesiu-
25
nea desf\[ur\rii lor. Principiul care st\ la baza interpret\rii acestor grafice este acela
c\ acumul\rile se pot constitui doar dac\ ;n epoca migra]iei capcanele erau deja
formate. Acesta este de fapt un principiu relevat mai demult de c\tre A. Levorsen
(1954), V. Line]ki (1956) [.a.
:n prezent exist\ tenta]ia ca ;n fiecare provincie petrolifer\ mai complet sau
mai slab cunoscut\ s\ fie separate sisteme petrolifere, unul sau mai multe, dup\ caz.
De aceea este necesar s\ se arate, de fiecare dat\, nivelul de certitudine al sistemului identificat.
Din acest punct de vedere, un sistem petrolifer poate fi identificat pe trei niveluri de certitudine> cunoscut, ipotetic [i speculativ (Magoon [i Dow, 1994). Un
sistem petrolifer cunoscut (sau, mai exact, sigur) prezint\ o certitudine [i o ;ncredere deplin\ privind rela]ia dintre petrolurile acumulate [i roca surs\ care le-a generat.
Un sistem petrolifer ipotetic presupune buna identificare a rocii surs\, dar
corela]ia roc\ surs\-petrol nu este ;nc\ stabilit\, iar ;ntr-un sistem petrolifer speculativ existen]a rocii surs\ sau rela]iile dintre surs\ [i acumul\ri, ori ambele sunt doar
presupuse dup\ datele generale geologice [i geofizice.
Denumirea unui sistem petrolifer este dat\ de numele [i v=rsta rocii surs\ [i
rezervorului care re]ine cea mai mare parte din petrolul generat, precum [i de nivelul de certitudine al sistemului. De exemplu, sistemul petrolifer ipotetic DeerBoar (Magoon [i Dow, 1994) ;nseamn\ complexul care cuprinde [isturile devoniene Deer [i gresia de Boar (principalul rezervor ;n care se presupune c\ s-a acumulat
cea mai mare parte din petrolul generat de [isturile Deer). Dac\ ne referim la depresiunea precarpatic\ din Moldova, s-ar putea acorda numele de sistem petrolifer
ipotetic secven]ei oligocen\-burdigalian\ pe considerentele c\>
1) roca surs\ este oligocen\ ([isturi disodilice [i menilite)
2) principalul rezervor ;l reprezint\ stratele de Tescani (burdigaliene)
3) rela]ia genetic\ dintre petrolul acumulat ;n stratele de Tescani [i roca
surs\ oligocen\ nu este dovedit\ ;nc\ geochimic.
:n definirea sistemului petrolifer un rol esen]ial ;i revine rocii surs\, prin
care se ;n]elege acea roc\ sedimentar\ care este capabil\ sau a fost capabil\ s\ genereze petrol ;n cantit\]i comerciale.
Roca surs\ poate fi definit\ mai complet printr-o particul\ adjectival\. Astfel se disting mai multe feluri de asemenea roci, dup\ cum urmeaz\.
a) Roca surs\ efectiv\ a generat sau genereaz\ ;n prezent petrol care a
fost sau respectiv este expulzat ;n alte strate. Ea con]ine o propor]ie relativ ridicat\ de materie organic\ (peste 1% ;n greutate carbon organic
total), o calitate corespunz\toare a materiei organice (kerogen I [i II cu
productivitate relativ ;nalt\ de hidrocarburi, peste 50 mg HC per
gramul de carbon organic total) [i o maturizare termal\ bun\ (Ro 0,61,35).
26
b) Roca surs\ activ\ genereaz\ [i expulzeaz\ ;n prezent petrol. Se admite

(P.E. Kenneth [i M.R. Cassa, 1994) c\ roca surs\ activ\ este [i aceea
care genereaz\ ;n prezent gaze biogene, f\r\ petrol. Afirma]ia este valabil\ doar cu condi]ia ca gazele produse s\ formeze acumul\ri comerciale.
c) Roca surs\ inactiv\ este acea roc\ a c\rei dinamic\ a suferit o inversiune, ridic=ndu-se ;n domeniul imaturit\]ii termale, c=nd oleogeneza stopeaz\. Ulterior prin reluarea scufund\rii ;n domeniul cu temperaturi
adecvate, procesul oleogenetic va fi reluat.
d) Roca surs\ epuizat\ [i-a consumat ;ntregul poten]ial de generare a petrolului. Ea se afl\ ;n stadiul postmatur, c=nd mai poate produce gaz
metan de cracare termal\.
e) Roca surs\ poten]ial\ este bogat\ ;n materie organic\, dar se afl\ ;n stadiul de imaturitate termal\, put=nd genera gaze biogene [i mai apoi
petrol ;n condi]ii de termalitate corespunz\toare, instalate ;n viitorul
geologic.
:n alc\tuirea sistemului petrolier, ca sistem geologic [i fizico-chimic dinamic care func]ioneaz\ ;ntr-un spa]iu geografic [i la o scar\ de timp, intr\ dou\ componente cu rang de subsisteme> subsistemul generator [i subsistemul migra]iei [i
acumul\rii.
Subsitemul generator se refer\ la roca surs\, care ;nseamn\ depunerea materialului mineral (detritic-terigen sau de precipita]ie chimic\ ori biologic\) [i organic
(sursa, felul, compozi]ia lui), evolu]ia ;ngrop\rii [i regimul termic al sedimentului
organoclastic, toate acestea ;nsumate [i grupate ;n ceea ce a fost numit factorul de
;nc\rcare (G. Demaison [i B.J. Huizinga, 1994), sau poate mai adecvat, factorul de
productivitate (eficien]\). Factorul de ;nc\rcare (productivitate) este principalul
atribut al subsistemului generator [i el se refer\, ;n ultim\ instan]\, la volumele de
hidrocarburi disponibile pentru formarea acumul\rilor. Volumul ;nc\rc\rii (produc]iei) poate fi raportat la ;ntregul sistem, [i atunci se face referire la ;nc\rcarea regional\, sau el poate fi raportat la o capcan\ [i atunci el are un ;n]eles local. Suma
;nc\rc\rilor sau umplerilor locale reprezint\ ;nc\rcarea sau umplerea regional\ a
sistemului.
Volumul ;nc\rc\rii locale este egal cu volumul de petrol generat de roca
surs\ ;n aria de drenaj a capcanei, minus volumul de petrol pierdut ;n timpul migra]iei de la surs\ la capcan\, adic\ ;n migra]ia primar\ [i secundar\. :nc\rcarea
capcanei poate fi privit\ ca umplere cu petrol, care poate reprezenta o frac]iune din
volumul capcanei, ;n func]ie de mai mul]i factori genetici (productivitatea sursei ;n
aria de drenaj a capcanei), fizici (;nsu[irile oleofile sau oleofobe ale rocilor prin
care se realizeaz\ migra]ia) [i geologici (eficien]a cuverturii capcanei).
:nc\rcarea regional\ a sistemului se refer\ la cantitatea total\ de petrol generat\, expulzat\ [i disponibilizat\ de c\tre o roc\ surs\ ;n vederea satur\rii capcane-
27
lor din toat\ secven]a stratigrafic\ cuprins\ ;ntre roca surs\ [i cuvertura general\
care acoper\ sistemul. Unii parametri ai acestui factor pot fi evalua]i cu suficient\
exactitate (volumul de petrol generat [i expulzat, volumul capcanelor [.a.), dar al]ii
sunt greu de apreciat< ;n aceast\ situa]ie se g\se[te determinarea pierderilor de petrol ;n drumul de la roc\ surs\ la capcan\, care depind de foarte mul]i factori ca de
pild\, tensiunea interfacial\ a petrolului fa]\ de ap\ [i de roci, dimensiunea [i tortuozitatea canalelor de migra]ie, higroscopicitatea rocilor, neomogenitatea litologic\ a mediului de migra]ie, compozi]ia chimic\ [i agresivitatea apelor din spa]iile
poroase ale rocilor traversate, lungimea traseului parcurs de minifilamentele de
petrol [.a.
Evident, ;nc\rcarea regional\
este dependent\ ;n
m\sur\ hot\r=toare
de productivitatea
rocii surs\. Pentru
calcularea acesteia
au fost propuse de
c\tre cercet\tori diverse metode (B.
Tissot et al., 1980<
Dembicki [i Pirkle,
1985< G. Demaison, 1988< G. Demaison [i B. Huizinga, 1989, 1994).
:n
acest
scop B. Tissot et al.
(1980)
introduce
metoda poten]ialului cumulativ de
Fig. 1.3 Indicele poten]ialului rocii surs\
(dup\ Demaison [i Huizinga, 1991)
petrol (cumulative hydrocarbon
potential). Dembicki [i Pirkle (1985) propun indicele de evaluare a poten]ialului
rocii surs\ (source potential rating index), iar G. Demaison [i H. Huizinga
(1989) ofer\ indicele poten]ialului rocii surs\ (source potential index), ;ntre
metodele propuse exist=nd diferen]e notabile. Astfel, una dintre metode efectueaz\
calculul indicelui poten]ial baz=ndu-se pe con]inutul procentual al carbonului
organic total din roc\, ceea ce conduce la rezultate inexacte< alte metode pornesc de
la valorile pentru S1 [i S2 ob]inute prin analiza Rock-Eval a probelor de roc\ surs\,
ceea ce este mai plauzibil.
28
Dup\ valoarea factorului de ;nc\rcare, sistemele petroliere ;n ansamblu [i

subsistemele generatoare ;n particular pot fi apreciate ca sub;nc\rcate, normal
;nc\rcate [i supra;nc\rcate. Cele cu ;nc\rcare redus\ au o valoare pentru indicele
poten]ialului sursei cuprins ;ntre 0 [i 5 tone hidrocarburi pe o suprafa]\ de 1 mp<
cele cu ;nc\rcare normal\ au un indice cuprins ;ntre 2 [i 15 tone hidrocarburi/mp,
iar celelalte dispun de un indice superior lui 7, put=nd dep\[i 25 (fig. 1.3).
Departe de a fi complet\, sumara prezentare a ceea ce ;nseamn\ sistemul
petrolifer nu poate fi ;ncheiat\ f\r\ sublinierea condi]iilor necesare pentru constituirea unui sistem petrolifer, ;n modalitatea g=ndit\ de G. Demaison [i B.J. Huizinga (1994)>
1) O roc\ surs\ cu generare abundent\ de petrol ulterior form\rii capcanelor
2) Un drenaj focalizat al petrolului c\tre capcane [i nu dispersat sau dirijat c\tre aflorimentele colectoarelor
3) Existen]a capcanelor ;n num\r [i volum corespunz\toare pentru a re]ine cea mai mare parte a ;nc\rc\turii de petrol [i care s\ asigure buna
prezervare a acumul\rilor un timp geologic ;ndelungat.
Rezum=nd [i particulariz=nd teoria sistemelor petrolifere la fli[ul extern al
Carpa]ilor Orientali se contureaz\ ra]iuni temeinice de a admite c\ ;n aceast\ provincie exist\ un singur sistem petrolifer care cuprinde intervalul de la Cretacicul
timpuriu la Paleogenul t=rziu, cu roci surs\ la trei nivele stratigrafice (Cretacic inferior, Eocen superior [i Oligocen) [i cu acumul\ri de petrol ;n Eocenul inferior (gresia de Moine[ti), ;n Eocenul mediu (calcarele de Doamna) [i Oligocen (gresia de
Luc\ce[ti, gresia de Kliwa, gresia de supraKliwa). Sistemul este ipotetic pentru c\
nu sunt cunoscute suficient de bine rela]iile genetice ale petrolurilor acumulate ;n
rezervoarele paleogene cu rocile surs\ semnalate la cele trei nivele stratigrafice.
Pe de alt\ parte, prezen]a petrolului form=nd acumul\ri ;n depozitele eocene
nu sus]ine ideea separ\rii unui sistem petrolifer cretacic-eocen [i a unui sistem petrolifer oligocen, datorit\ faptului c\ p=n\ acum nu s-au descoperit acumul\ri importante din punct de vedere economic ;n colectoarele eocene. :n plus, exist\ interpret\ri care admit c\ sursa petrolului acumulat ;n rezervoarele eocene o reprezint\
stratele de Bisericani [i mai cu seam\ [isturile disodilice [i menilitele.
1.4. Subsistemul migra]iei [i acumul\rii sau conceptul play

:n literatura geologic\-petrolier\ occidental\ a fost introdus noul concept de
play de c\tre P. Bois (1975), concept ;nc\ incomplet precizat [i ;n]eles ;n adev\rata lui implica]ie, de c\tre speciali[ti. :ntr-un fel, conceptul de play are similitudini cu conceptul de serie petrolifer\ introdus ;n practica geologic\-petrolier\ de
29
c\tre G. Macovei (1938) [i dezvoltat de I. Gav\t (1964). :n g=ndirea acestora seria

petrolifer\ reprezint\ o secven]\ stratigrafic\ petrolifer\, cu acumul\ri ;n rezervoare
etajate, diferite ca v=rst\, separate ;ntre ele prin complexe nonrezervor, secven]\
lipsit\ de roci surs\, dar alimentat\ cu petrol din forma]iuni mai vechi.
Autorul conceptului define[te play-ul ca un volum de sedimente care con]ine acumul\ri de petrol [i care r\spunde urm\toarelor caracteristici>
rezervoarele ce compun un play au o extindere general\ ;n cuprinsul
provinciei petrolifere [i al sistemului petrolifer<
petrolurile acumulate ;n rezervoarele unui play au o compozi]ie chimic\ similar\, dovada rela]iei lor genetice cu aceea[i roc\ surs\<
capcanele care controleaz\ aceste acumul\ri sunt, ;n cea mai mare parte, de acela[i tip.
La fel de concret este G. Demaison (1984) ;n definirea conceptului de
play> arealele [i intervalele stratigrafice cu rate ;nalte de succes ;n ceea ce prive[te descoperirea acumul\rilor de petrol sunt considerate plays, arii de ;nalt poten]ial sau zone petrolifere. Acest punct de vedere, de altfel foarte precis, sugereaz\
dou\ idei importante>
Cea dint=i este aceea c\ conceptul de play este unul opera]ional, care define[te domeniul de explorare petrolier\ ;ntr-o provincie [i c\ ra]iunea lui este determinat\ numai de interesul [i de viziunea exploratorului. De aici deriv\ o sugestie
pentru ;n]elegerea acestui concept [i traducerea lui ;n limba rom=n\> play-ul este
scena de lucru a exploratorului, iar conceptul play poate fi numit conceptul
domeniului de explorare
A doua idee este aceea c\ lipsa rocii surs\ ;n configura]ia unui play nu
este obligatorie, iar ;n acest caz diferen]ierea ;ntre sistemul petrolier [i play nu-[i
mai g\se[te utilitatea.
B. Demaison [i B.J. Huizinga (1994) avans=nd studiul sistemului petrolifer
arat\ c\ a dou\ component\ a acestuia este subsistemul migra]iei [i acumul\rii
(primul este cel generator), de fapt ceea ce a fost definit anterior ca play, cu precizarea c\ dac\ subsistemul generator este controlat cu precump\nire de procese
chimice, sistemul migra]iei [i acumul\rii este controlat ;n m\sur\ preponderent\ de
procese fizice.
:n domeniul de explorare, play, arii de poten]ial ;nalt sau zone petrolifere, denumiri cu aceea[i semnifica]ie, acumularea petrolului, preferen]ial\ fa]\
de alte domenii, se produce ca rezultat al deplas\rii focusate a particulelor sau filamentelor de petrol din vatra de generare extins\ regional, c\tre capcanele izolate,
reprezent=nd areale cu dimensiuni mici. :n acest domeniu se cuprind nu doar rezervoarele cu acumul\ri, ci [i stiva prin care se produce deplasarea petrolului. Astfel
un play este o asociere ;ntre elementele geologice esen]iale (roci surs\, capcane,
roci protectoare, roci de pasaj al petrolului) [i procese fizice [i geologice (de con-
30
struc]ie a capcanelor, de realzare a c\ilor de migra]ie, de propulsare a petrolului

prin spa]iile libere ale rocilor, de stagnare a deplas\rii, de antrenarea hidrodinamic\
a petrolului).
Ceea ce intereseaz\ prioritar ;n analiza subsistemelor migra]ie-acumulare
(play) sunt trei aspecte> ;nc\rcarea efectiv\, felul drenajului petrolului [i stilul de
re]inere a petrolului ;n capcan\.
a) :nc\rcarea efectiv\ este o ;nsu[ire care apar]ine, ;n principal subsistemului generator, a c\rei productivitate [i al c\rui volum de petrol realizeaz\ un anumit grad de ;nc\rcare (saturare) a subsistemului migra]iei
[i acumul\rii. Despre aceasta s-au f\cut anterior considera]iile de rigoare.
b) Drenajul hidrocarburilor, propriu ;n oarecare m\sur\ ;ntregului sistem
petrolifer, dar mai cu seam\ sistemului play reprezint\, cu un termen
mai vechi, direc]ia de deplasare a filamentelor de petrol expulzate din
roca surs\.
Se [tie de mult\ vreme c\ drenajul poate fi lateral (paralel cu limitele de
stratifica]ie) [i transversal (travers=nd limitele de stratifica]ie). Deplasarea lateral\,
care are loc numai ;n cuprinsul rezervoarelor naturale, are un efect important asupra hidrocarburilor, conduc=ndu-le la distan]e de zeci de km fa]\ de zona de generare. Dar drenajul lateral este mai pu]in eficient dec=t cel transversal, mai ales
c=nd stratele conductoare au ;nclinare mic\, deoarece for]a ascensional\ a filamentului de petrol de lungime constant\ scade cu reducerea ;nclin\rii stratului. Pe
de alt\ parte, ;ntr-un strat drenat lateral pe distan]e mari se produce o pierdere important\ a masei de petrol care va fi re]inut\ [i izolat\ ;n zone cu porozitate mai
redus\.
Drenajul transversal este mai scurt, distan]a de migra]ie este de maxim 5-6
km el se realizeaz\ pe falii, care de multe ori ele sunt conductoare numai pe anumite segmente, iar ;n celelalte segmente, ele sunt bariere ;n fa]a fluxului de petrol.
Drenajul lateral presupune c=teva condi]ii, ;ntre care>
existen]a unui cap-rock continuu pe mari distan]e deasupra rezervorului prin care se realizeaz\ drenajul<
deformare structural\ slab\ a rezervorului [i lipsa fracturilor deschise<
cea mai favorabil\ condi]ie structural\ este structura homoclinal\ extins\.
Acest tip de drenaj face posibil\ acumularea petrolului ;n sedimente tinere,
nematurizate termic, situate departe de aria de generare a hidrocarburilor. Tot
acestui tip de drenaj i se datoreaz\ concentrarea ;ntr-un singur rezervor (cel situat
sub cel mai eficient ecran), a celei mai mari propor]ii de petrol din sistemul petro-
31
lier respectiv. Drenajul lateral este r\spunz\tor de existen]a petrolului greu (degradat) ;n zonele marginale ale provinciilor petrolifere.
Drenajul transversal sau vertical are alte particularit\]i>
se produce prin secven]a stratigrafice intens dislocate [i mai cu seam\
fracturate<
fracturile, zonele de intens\ fisura]ie a cap-rock-ului rezervoarelor au
atributele ferestrelor sau ale hornurilor prin care petrolul trece ;n sus,
de la un rezervor la altul<
c\ile migra]iei transversale, ca fracturi [i falii adesea dispuse ;n
sisteme, se pot forma prin mecanisme extensionale, transcurente sau de
;nc\lecare ;n domenii de rift, pe margini pasive de tip atlantic, ;n
bazine cu tectonic\ salin\, ;n delte, nu [i prin mecanisme compresionale cum sunt cele care se manifest\ ;n domeniile de subduc]ie, de
coliziune etc.<
acumul\rile se constituie deasupra vetrei de generare a hidrocarburilor
sau ;n imediata ei apropiere<
;n subsistemul migra]iei [i acumul\rii acumul\rile se constituie ;n
rezervoare supraetajate pe intervale stratigrafice largi, iar petrolurile au
compozi]ie chimic\ asem\n\toare<
;n m\sura gradului de ;nc\rcare a sistemului, la suprafa]\ se ;nt=lnesc
diverse apari]ii de hidrocarburi care demonstreaz\ tocmai existen]a
unui drenaj transversal.
:n fig. 1.4 sunt schematizate cele dou\ tipuri de drenaj. Din aceast\
reprezentare rezult\, ;n afara celor ar\tate mai ;nainte [i faptul c\ drenajul lateral
presupune pasajul petrolului printr-un singur rezervor, iar cel transversal determin\ umplerea succesiv\ a colectoarelor de jos ;n sus.
c) Stilul de re]inere a petrolului ;n capcan\ este specific subsistemului
migra]iei [i acumul\rii. Importan]a lui deriv\ din faptul c\ petrolul [i
gazele de hidrocarburi concentrate ;n capcan\ au tendin]a de a evada
c\tre suprafa]\ str\pung=nd stiva de sedimente acoperitoare.
Rezisten]a pe care o opune aceast\ stiv\ tendin]ei de dispersie spre
suprafa]\ a hidrocarburilor din z\c\m=nt este numit\ impedan]\< ea depinde de
mai mul]i factori ca de pild\ compozi]ia mineralogic\ [i gradul de compactare a
rocilor situate imediat deasupra rezervorului petrolifer, gradul de deformare
structural\ a rezervorului sau gradul de exprimare a capcanei, ;n\l]imea
acumul\rii din rezervorul considerat< tipul [i integritatea cuverturii acumul\rii
(lipsa fisurilor ;n cuvertur\) [.a.m.d.
32
Fig. 1.4 Tipuri de drenaj ;n subsistemele migra]iei [i acumul\rii

A drenaj lateral< 1 pat nonpermeabil< 2 roca surs\< 3 rezervor< 4 cap-rock< 5 stiva de
supra;nc\rcare< 6 curen]i de migra]ie< 7 acumulare de petrol< 8 petrol degradat (asfalt),
izvoare de petrol etc.< B drenaj transversal< 1 roca surs\< 2 rezervoare< 3 falii< 4
curen]i de migra]ie< 5 indici superficiali de petrol (vulcani de noroi, izvoare de petrol, apari]ii
de gaze etc.)< 6 acumul\ri de petrol
Impedan]a se reduce cu cre[terea gradului de deformare structural\, cu

cre[terea ;n\l]imii acumul\rii [i cu amplificarea caracterului casant [i a fisur\rii
(fractur\rii) cap-rock-ului.
Stilul de re]inere a hidrocarburilor ;ntr-o capcan\ poate fi caracterizat ca
fiind de impedan]\ ;nalt\ sau de impedan]\ joas\. :n primul caz capcana are o
capacitate de re]inere cu valoare ;nalt\, iar ;n cel\lalt, capacitatea capcanei de a
pierde hidrocarburi este mare.
Impedan]a ;nalt\ se realizeaz\ c=nd cap-rock-ul are o continuitate mare la
nivelul bazinului, gradul de deformare structural\ este redus sau moderat iar stiva
sedimentar\ care acoper\ acumularea este slab sau nu este fracturat\ ori fisurat\.
Impedan]a joas\ poate fi prezent\ atunci c=nd ecranele (cap-rock-ul) sunt
lipsit de continuitate, dar au un grad redus de deformare structural\, sau au o mare
33
continuitate, asociat\ cu o eficien]\ redus\ a cap-rock-ului, ;n condi]iile cu un grad

redus sau ;nalt de deofrmare structurl\. :nsu[irile cap-rock-ului (ecranului) sunt
hot\r=toare pentru asigurarea impedan]ei, oricare ar fi gradul de deformare
structural\.
Din cele ar\tate rezult\ c\ sistemele petrolifere ;n general [i subsistemele
de migra]ie [i acumulare (play) ;n particular pot fi sistematizate dup\ gradul de
;nc\rcare, drenaj [i impedan]\ (G. Demaison [i B.J. Huizinga, 1994).
P\str=nd aceste criterii [i aplic=ndu-le la zona fli[ului extern al Carpa]ilor
Orientali ;n care s-a constituit un sistem petrolier ipotetic, se poate aprecia c\
sistemul petrolifer Cretecic-Oligocen este mai cur=nd subnormal ;nc\rcat, drenat
vertical, cu impedan]\ ;nalt\. El ar avea similitudini, numai sub acest aspect, cu
grabenul Rhinului, cu bazinul Vienei [i cu bazinul panonic.
Caracterul de sub;nc\rcare rezult\ din faptul c\ numeroase structuri (capcane) sunt slab saturate cu petrol (ex. Ar[i]a, Frumoasa, Nineasa, Cerdac, [.a.) ca
rezultat al disponibilit\]ilor reduse de petrol< drenajul vertical a fost determinat de
tectonizarea (cutare, faliere) foarte intens\ a Oliocenului [i Miocenului inferior,
iar impedan]a ;nalt\ a fost asigurat\ de Miocenul inferior [i de unitatea mediomarginal\. De altfel, ceea ce conteaz\ mai mult pentru protec]ia [i prezervarea
acumul\rilor este pachetul care se a[az\ direct peste depozitele oligocene [i mai
pu]in ceea ce se afl\ mai sus (p=nza).
1.5. Zona de acumulare

:ntr-un play se pot separa mai multe areale de interes imediat pentru activitatea de explorare< ele au primit denumiri diferite din partea geologilor de
petrol, precum> zone petrolifere, aliniamente structurale, aliniamente majore,
grupe de domuri, zone de acumulare, [.a. Ultima denumire pare s\ exprime mai
bine individualitatea acestui concept ;n cadrul sistemului petrolifer [i al
domeniului de explorare.
Prin zon\ de acumulare a petrolului sau a gazelor de hidrocarburi se ;n]elege o configura]ie geologic\ cu extindere regional\ sau semiregional\, ;nscris\ ;ntro provincie petrolifer\-gazeifer\ sau apar]in=nd unui subsistem de migra]ie-acumulare, care a func]ionat ca areal de apel al hidrocarburilor. :n cuprinsul s\u se
remarc\ o grupare de c=mpuri petrolifere, de cele mai multe ori izolate unele fa]\
de altele prin mici areale lipsite de acumul\ri.
Anticlinoriul, promontoriul ;ngropat, pintenul structural, fractura regional\
major\, o grupare a domurilor [i a brahianticlinalelor sunt, ;n principiu, exemple
de asemenea zone, toate reprezent=nd ;n fond geostructuri de ridicare major\ a
secven]elor stratigrafice din bazin (fig. 1.5).
34
Fig. 1.5 Gruparea structurilor ;ntr-o zon\ de ridicare major\ reprezent=nd o zon\ de
acumulare a hidrocarburilor
SM sinclinal major< Sm sinclinal minor< 1 secven]a cu roci surs\< 2 secven]a cu roci colectoare< 3 secven]a cu func]ie protectoare< 4 sensul migra]iei hidrocarburilor< 5 acumul\ri
:n cuprinsul unei zone de acumulare rata c=mpurilor petrolifere-gazeifere

(raportul dintre suprafa]a c=mpurilor cu hidrocarburi [i suprafa]a total\ a zonei de
acumulare) este ridicat\, adesea dep\[ind 40-50%, ca de pild\ ;n cazul unor
grup\ri de domuri (Bazna, Cop[a Mic\, Deleni) din bazinul Transilvaniei.
:n cazul general, zona de ridicare major\ s-a constituit ;n mai multe episoade structurale [i s-a des\v=r[it mult timp dup\ apari]ia primelor deforma]ii de
maniera mugurilor tectonici.
Fli[ul extern carpatic, mai cu seam\ sectorul s\u central (Moine[ti-Tg.
Ocna) ofer\ un foarte bun exemplu de provincie cu o succesiune de aliniamente
structurale majore ;n Unitatea de Vrancea, av=nd func]ionalitatea unor zone de
acumulare pentru hidrocarburi, cu rate ale c=mpurilor efectiv petrolifere de peste
60-70%.
1.6. Structura
No]iunea de structur\ se refer\ la un element structural local, care controleaz\ un c=mp petrolifer sau gazeifer. O atare structur\ este oricare deformare local\ ;n sus a secven]elor sedimentare, o discontinuitate ;n partea superioar\ a stratelor, o proeminen]\ recifal\ [.a.m.d., care la modul general reprezint\ pur [i simplu o structur\ geologic\ strict local\. C=nd con]ine petrol sau gaze, ea are [i atributul de structur\ petrolifer\ (gazeifer\).
Evident, no]iunea de structur\ geologic\ local\ este mai larg\ dec=t aceea
de structur\ petrolifer\-gazeifer\, pentru c\ nu orice structur\ geologic\ local\
35
este totodat\ petrolifer\ sau gazeifer\. De pild\, sinclinalul, ca structur\ geologic\

local\, nu poate fi structur\ petrolifer\-gazeifer\.
Structurile geologice [i cele petrolifere-gazeifere iau na[tere prin mecanis]me variate, care apar]in domeniilor tectonic, depozi]ional, diagenetic, astfel c\
sistematica general\ a lor separ\ structuri tectonice, stratigrafice [i litologice.
:n cercetarea geologic\ petrolier\ din ultimele decenii [i-a f\cut loc tot mai
mult o no]iune acceptat\ [i sus]inut\ de A.I. Levorsen (1967) numit\ prospect,
prin care acesta ;n]elegea un set de circumstan]e geologice [i economice care
justific\ s\parea unei sonde de explorare. Din aceast\ formulare se deduce c\, ;n
g=ndirea autorului, prospectul reprezint\ o mic\ parte din provincia petrolifer\
con]in=nd o capcan\ cu rezervoare [i cuverturi competente, care a oferit [ansa de a
fi alimentat\ cu petrol produs de o roc\ surs\. Dimensiunile acestei p\r]i din
provincie sunt reduse [i ele corespund dimensiunilor unei structuri geologice
locale sau ale unei capcane.
De altfel, mai t=rziu L.B. Magoon [i W.G. Dow (1994) afirm\ c\ prospectul este o capcan\ poten]ial\ care trebuie cercetat\ pentru a vedea dac\ ea
con]ine petrol. Astfel, ;ntre prospect, structur\ [i capcan\ apare o egalitate aproape
deplin\. Doar gradul de cercetare intervine ;n minima diferen]iere a lor> prospectul
este legat obligatoriu de cercetare. Oricum, prospectul este o component\ a ceea
ce s-a numit play sau, ;n opinia noastr\, domeniu al explor\rii.
1.7. Capcana
Concentrarea hidrocarburilor este rezultatul fluxului convergent al hidrocarburilor c\tre un loc ;n care stratul poros-permeabil este ;nchis. Aceast\ ;nchidere realizeaz\ o capcan\ ;n interiorul acelui strat, unde hidrocarburile odat\ intrate, nu pot evada ;n nici o direc]ie, sau, dac\ pot trece dincolo de barierele oponente, rata de scurgere este cu mult mai mic\ dec=t rata de alimentare cu hidrocarburi
a capcanei.
Capcana este, la r=ndul ei, o configura]ie sau o structur\ geologic\ local\.
Anticlinalul, hemianticlinalul faliat transversal sau retezat de o suprafa]\ de discontinuitate stratigrafic\ (discordan]\), efilarea ;n sus pe ;nclinare a unui strat poros-permeabil, cordoanele nisipoase litorale ;ngropate, sunt exemple banale de
capcane.
No]iunea de capcan\ are c=teva sensuri, geomorfologic, fizico-geologic [i
hidrodinamic, dar numai unul dintre ele este mai bine cunoscut [i aplicat ;n cercetarea petrolifer\. Acesta prive[te capcana ca o anumit\ dispundere sau aranjament
al unui strat poros permeabil, ;n raport cu stratele neporoase adiacente, capabil s\
re]in\ hidrocarburile ;n stratul poros. Astfel, orice strat poros ;ncadrat de dou\
36
strate neporoase, particip=nd la alc\tuirea unui anticlinal, va realiza o capcan\ ;n

partea central\ [i pe flancurile anticlinalului. Pe acest concept, de altfel corect, se
bazeaz\ ansamblul de metode geologice [i geofizice de identificare a capcanelor.
O structur\ geologic\ poate dispunde de una sau mai multe capcane suprapuse sau juxtapuse (fig. 1.6).
Fig. 1.6 Structuri geologice locale [i capcane

A structur\ cu o capcan\ (bolt\ faliat\)< B structur\ cu trei capcane> 1 bolt\ refaliat\, 2
trunchiere sub discordan]\, 3 schimbare de litofacies
Mai pu]in cunoscute, ;n]elese [i aplicate sunt celelalte sensuri ale capcanei.
Astfel, capcana poate fi privit\ [i ca acea parte a unui strat poros-permeabil care
se caracterizeaz\ printr-o circula]ie selectiv\ a fluidelor> apei ;i este permis\ trecerea din stratul poros ;n stratele neporoase adiacente, ;n timp ce hidrocarburile
sunt re]inute ;n stratul poros< interfa]a acestuia cu stratele adiacente neporoase
func]ioneaz\, astfel, ca o barier\ selectiv\.
Pe de alt\ parte, capcana poate fi ;n]eleas\ din punct de vedere fizic referitor la reparti]ia energiei poten]iale ;ntr-un strat poros ;n care ;ntr\ ;n concuren]\
trei fluide> apa, petrolul [i gazele de hidrocarburi. Astfel, capcana apare ca acea
parte a stratului poros ;n care energia poten]ial\ este minim\ ;n raport cu sectoarele al\turate.
Construc]ia capcanelor este efectul factorilor geologici, astfel ;nc=t ele pot
fi tectonice, stratigrafice, litologice, hidrogeologice (cele stratigrafice [i litologice
sunt uneori reunite ;n grupa litostratigrafic\).
Unele capcane sunt efectiv petrolifere sau gazeifere, altele sunt sterile.
Lipsa hidrocarburilor ;ntr-o capcan\ poate avea cauze diferite> neaprovizionarea
cu hidrocarburi, scurgerea hidrocarburilor ;n afara capcanei, distrugerea petrolului
;n capcan\, etc.
Exist\ indicii c\ ;n provinciile foarte tinere, ;n care procesele form\rii [i
migra]iei hidrocarburilor sunt active ;n zilele noastre, are loc totodat\ [i un proces
extrem de lent, de umplere a capcanelor (sau a unor capcane) cu hidrocarburi, proces care dureaz\ mai multe milioane de ani.
Capcanele mai pot fi tratate ca bine exprimate [i ca subtile (obscure), adic\
greu de eviden]iat. Aceast\ diferen]iere are o semnifica]ie aparte [i o importan]\
special\ ;n activitatea de cercetare [i de exploatare a acumul\rilor pe care ele le
re]in.
37
1.8. Z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer

No]iunile de z\c\m=nt [i de acumulare sunt fundamentale pentru analiza
provinciilor petrolifere-gazeifere [i ;n mod cu totul special ;n cazul de fa]\.
:n unele publica]ii din ]ar\, ca [i din str\in\tate, se fac afirma]ii de felul> ;n
bazinul (provincia) X exist\ Y z\c\minte de petrol (gaze). Dar ce este acela z\c\m=nt ? Dac\ o structur\ geologic\ local\ [i o structur\ petrolifer\-gazeifer\ sunt
u[or de identificat [i de precizat ;n cadrul unui bazin [i li se pot determina relativ
u[or caracteristicile, dac\ un c=mp petrolifer-gazeifer este simplu de conturat, ;n
cazul z\c\m=ntului situa]ia devine echivoc\, dup\ sensul acordat acestui termen,
;n condi]iile suprapunerii mai multor z\c\minte ;n limitele aceleia[i structuri [i ale
aceluia[i c=mp.
:n actuala Lege a Petrolului promulgat\ ;n 28 decembrie 1995 se precizeaz\ (art. 2, al. a) c\ z\c\m=ntul ;nseamn\ o acumulare natural\ de hidrocarburi,
unitar\ sau separat\, valorificabil\ din punct de vedere tehnic sau economic.
Din aceast\ formulare rezult\ c\>
a) no]iunile de z\c\m=nt [i de acumulare (natural\) de hidrocarburi sunt
echivalente<
b) z\c\m=ntul poate fi alc\tuit din mai multe p\r]i, ;ntre care exist\ sau nu
exist\ comunicare<
c) z\c\mintul admite, ;n mod obligatoriu, procesul de exploatare cu
tehnici adecvate [i ;n condi]ii de profitabilitate.
Sensul exprimat ;n Legea Petrolului privind z\c\m=ntul sau acumularea de
petrol (gaze) r\spunde unor exigen]e ce ]in mai mult de sfera tehnic\-economic\
dec=t de domeniul geologic, care de altfel este ignorat.
Pentru un geolog de petrol z\c\m=ntul este, poate, no]iunea cea mai complex\, care are cele mai ad=nci implica]ii ;n multiple mecanisme genetice cum
sunt cele ce privesc migra]ia primar\ [i scundar\ a hidrocarburilor, geneza diferen]iat\ a structurilor hidrocarburice ;n func]ie de natura materiei prime, de condi]iile geochimice ale transform\rilor, apoi cele ce privesc acumularea ;n sine [i
diferen]ierea fluidelor ;n capcan\ [.a.m.d. C=nd geologul de petrol se afl\ ;n fa]a
unui z\c\m=nt el are viziunea tuturor acestor mecanisme care au dus ;n final la
constituirea acelei acumul\ri. Pentru acest motiv sensul geologic al no]iunii de z\c\m=nt este unul care dep\[e[te ;n]elegerea pur tehnic\-economic\, f\r\ ;ndoial\
important\, dar nu complet\. :n atare situa]ie, sensul geologic-genetic al no]iunii
de z\c\m=nt ar putea fi definit astfel> z\c\m=ntul este o acumulare exploatabil\
(tehnic [i economic) de hidrocarburi ;n stare monofazic\ sau bifazic\, constituit\
;ntr-unul sau ;ntr-o succesiune de colectoare independente sau interdependente din
punct de vedere hidrodinamic, caracterizat\ printr-o unitate de genez\ ;n raport cu
roca surs\, capcana [i timpul geologic ;n care s-a format< de regul\ z\c\m=ntul
38
apar]ine unui etaj stratigrafic [i unei

singure capcane. De exemplu, z\c\m=ntul
din Meo]ianul structurii }intea ([i nu z\c\m=ntul din M I al structurii }intea, ori, cu
at=t mai pu]in, z\c\m=ntul din M I, blocul
C flancul sudic al structurii }intea), z\c\m=ntul din Sarma]ianul structurii M\rgineni, z\c\m=ntul din Oligocenul structurii
Tazl\u-Moine[ti [.a.m.d. De altfel un asemenea concept a stat la baza prezent\rii z\c\mintelor de petrol [i de gaze din sistemul
petrolifer cretacic-oligocen al fli[ului extern f\cut\ ;n paginile acestei lucr\ri. Fig.
1.7 schematizeaz\ conceptul geologic de
z\c\m=nt.
:n cercetarea z\c\mintelor de
hidrocarburi se apeleaz\ la grupe de criterii
geologice [i tehnico-economice, criterii
e[alonate ;n modalit\]i care difer\ de la un
autor la altul. Un grup de criterii ;l reprezint\ forma rezervorului, tipul genetic [i tipul morfologic al capcanei, raporturile dinFig. 1.7 O structur\ (anticlinal) cu un
tre petrol [i apa asociat\, particularit\]i ale
z\c\m=nt format din dou\ acumul\ri
independente
capcanei [i rezervorului. Prin aceste criterii
se face separarea ;ntre z\c\mintele strati- G gaze< O ]i]ei< W ap\< F falie
forme, masive, delimitate litologic [i mixte.
Alt grup de criterii ;l reprezint\ unii parametrii fizico-geologici de z\c\m=nt (raportul dintre presiunea de z\c\m=nt [i cea de satura]ie, starea fizic\ a hidrocarburilor, regimul natural de z\c\m=nt) sau criterii hidrogeologice.
No]iunea de c=mp petrolifer sau gazeifer se refer\ la un areal ;n care s-au
descoperit acumul\ri (una sau mai multe)< acestea sunt conturate, iar pe suprafe]ele corespunz\toare se execut\ foraje de exploatare sau exploatarea este ;n curs.
Rezult\ astfel c\ no]iunea de c=mp nu are semnifica]ie geologic\ ci doar
economic\< de aceea no]iunea de c=mp nu oblig\ la cunoa[terea mecanismelor de
formare a acumul\rii.
39
1.9. Rezervorul natural [i colectorul

:n literatura geologic\ recent\ de specialitate nu se face distinc]ie ;ntre no]iunile de rezervor (natural) [i colector, prin acestea ;n]eleg=ndu-se orice strat poros sau fisurat [i permeabil, care con]ine sau ar putea con]ine unul sau mai multe
fluide saturante (apa ;n mod obligatoriu, petrol, gaze de hidrocarburi, dioxid de
carbon, [.a.)
:n lucr\rile mai vechi (I.Gav\t, 1964 [.a.) se face distic]ia ;ntre rezervorul
(natural) [i colector, ;n sensul c\ primul se refer\ la ;ntregul areal de dezvoltare a
stratului permeabil, cel\lalt este localizat dar la c=mpurile ;n care rezervorul este
saturat cu hidrocarburi.
Pentru simplificare, sensul acordat ;n lucrarea de fa]\ celor dou\ no]iuni
este nediferen]iat, cei doi termeni fiind considera]i sinonimi.
O grupare de rezervoare naturale (colectoare) apar]in=nd aceluia[i z\c\m=nt poate forma un complex, ca de pild\ complexele K I, K II, K III, K IV, din
Oligocenul structurii Tazl\u. Fiecare complex este compus din strate permeabile
;ntre care se afl\ strate sub]iri greu permeabile, iar ;ntre complexe se dezvolt\ pachete mai groase cu permeabilitate foarte redus\. Asemenea pachete pot izola hidrodinamic complexele permeabile adiacente sau permit comunicarea de la unul
la altul.
Separarea complexelor permeabile ;n cuprinsul unui z\c\m=nt rezult\ din
cerin]e legate de exploatarea z\c\m=ntului la indici tehnico-economici superiori.
2. FLI{UL EXTERN CARPATIC>

CARACTERE GEOLOGICE {I PETROLIERE
Geologia este con[tiin]a [i ra]iunea P\m=ntului
(V. St\nescu)
2.1. Fli[ul extern ;n cadrul structural al Carpa]ilor Orientali

Cadrul geologic al teritoriului Rom=niei ;l formeaz\ c=teva unit\]i geostructurale majore apar]in=nd tipului geosinclinal [i tipului platformic. Primul tip
include unit\]i ale arcului carpatic, cutate ;n fazele orogenice alpine, al doilea cuprinde unit\]ile vorlandului carpatic, consolidate ;n faze prealpine. Reparti]ia lor
este redat\ schematic ;n fig. 2.1.
Pe parcursul evolu]iei sale, geosinclinalul carpatic a suportat ;n mod diferen]iat impulsurile geotectogenetice [i a reac]ionat ;n forme variate de la un sector
la altul. Din acest motiv arcul carpatic apare neomogen din punct de vedere structural, astfel ;nc=t separarea lui ;n cele trei ramuri bine cunoscute, oriental\, meridional\ [i apusean\, este pe deplin justificat\ din considerente geologice.
:n cuprinsul Carpa]ilor Orientali, separa]i fa]\ de Carpa]ii Meridionali
printr-un sistem de fracturi situat ;n zona cursului superior al r=ului D=mbovi]a, se
disting mai multe unit\]i geostructurale [i geomorfologice bine individualizate,
care ocup\ areale paralele cu axa sistemului muntos, [i care se e[aloneaz\ de la interior (vest) c\tre exterior (est) ;n ordinea> zona vulcanitelor neogene, zona cristalino-mezozoic\, zona fli[ului [i zona de molas\.
Vulcanitele neogene s-au constituit ;n faza terminal\ de evolu]ie a Carpa]ilor Orientali, anume ;n ultimele 10 milioane de ani, adic\ din Badenian p=n\ la
finele Pliocenului.
Zona cristalino-mezozoic\ este vestigiul celei mai vechi etape de edificare
a Carpa]ilor Orientali, etap\ ;nceput\ ;n Paleozoicul timpuriu [i ;ncheiat\ cu faza
tectogenetic\ austric\.
Zona fli[ului are cel mai ;ntins areal [i este unitatea geostructural\ care
imprim\ nota caracteristic\ ramurii orientale a Carpa]ilor rom=ne[ti. Ea corespun-
42
Fig. 2.1 Unit\]ile structurale majore ale teritoriului Rom=niei

Orogenul carpatic (alpin)> CA Mun]ii Apuseni< CM Carpa]ii Meridionali< CO Carpa]ii
Orientali (ZC zona cristalinomezozoic\< FI fli[ul intern< FE fli[ul extern< ZM zona
miocen\< CD zona cutelor diapire< DG depresiunea getic\)< V zona vulcanitelor neogene<
Orogenul dobrogean (hercinic)> DN Dobrogea de Nord< PND promontoriul nord-dobrogean ;ngropat<
Platforme> PMd platforma moldoveneasc\< PMs platforma moesic\< DC Dobrogea central\< DS Dobrogea de sud<
Depresiuni> DB Depresiunea B=rladului (predobrogean\)< DT dpresiunea Transilvaniei
(intracarpatic\)< DM depresiunea Maramure[ului (intracarpatic\)< DP depresiunea
panonic\ (intracarpato-alpino-dinaric\)< DI depresiunea Istria (ofshore)
Linii tectonice cu semnifica]ie special\> LP linia pericarpatic\< LCO linia Capidava-Ovidiu< LPC linia Peceneaga-Camena< LSG linia Sf. Gheorghe< LBF linia Bac\u-F\lciu
de unui domeniu de sedimentare care s-a manifestat activ ;nc\ din ultima parte a
Jurasicului, s-a umplut cu sedimente ;n Miocenul timpuriu [i a avut dou\ momente tectogenetice principale> unul ;n Neocretacic [i altul ;n Miocen. :n prima
faz\ tectogenetic\ s-a produs cutarea a ceea ce se nume[te fli[ul intern (sau cretacic), iar ;n a doua, s-au cutat sedimentele postcretacice, ;n arealul numit fli[ul
extern (sau paleogen). Dup\ o concep]ie mai nou\, fli[ul intern constituie dacidele
externe, iar fli[ul extern, ;mpreun\ cu zona de molas\, formeaz\ moldavidele.
Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere
43
Zona de molas\ atest\ existen]a celui mai extern [i mai vechi bazin de
sedimentare est-carpatic, care s-a extins [i de-a lungul Carpa]ilor Meridionali.
Bazinul a fost umplut cu sedimente mio-pliocene [i cuaternare [i dispune de un
flanc intern epicarpatic cutat, cu molas\ complet\ (inferioar\ [i superioar\) [i un
flanc extern epiplatformic necutat, cu molas\ incomplet\ (superioar\).
Fig. 2.2 Sec]iune geologic\ schematic\ prin Carpa]ii Orientali

relev=nd rela]iile fli[ului extern cu unit\]ile structurale adiacente
Fli[ul extern, care formeaz\ obiectul acestei prezent\ri, este cuprins ;ntre
dou\ linii tectonice regionale, una la interior (linia Audia) dup\ care fli[ul intern
;ncalec\ peste cel extern, [i alta la exterior (linia extern\), dup\ care fli[ul extern
;ncalec\ peste zona de molas\. Aceste raporturi sunt schematizate ;n fig. 2.2.
Fli[ul carpatic s-a constituit ;ntr-un bazin instalat pe un rift deschis la finele Jurasicului. :nc\ din faza ini]ial\, acest bazin de sedimentare a fost separat ;n
dou\ p\r]i printr-o ridicare median\ desf\[urat\ ;n lungul axei mari a bazinului,
descris\ ;n literatura geologic\ sub numele de cordiliera cuman\. :n partea vestic\
a cordilierei s-a constituit fli[ul intern, iar cea estic\, fli[ul extern. Primul sector
[i-a ;ncheiat func]ia depozi]ional\ la finele Cretacicului, iar cel\lalt, la finele Miocenului timpuriu, ;n urma fazelor tectogenetice neocretacic\ [i respectiv stiric\.
Structura fli[ului extern carpatic este foarte complicat\, ca efect al presiunilor compresionale care au succedat fazei de expansiune a fundului bazinului.
Complica]ia structural\ este relevat\ de existen]a mai multor p=nze de [ariaj sau a
mai multor digita]ii, precum [i de prezen]a ferestrelor [i semiferestrelor tectonice,
a fracturilor regionale [i locale, acestea din urm\ realiz=nd pe alocuri veritabile
mozaicuri tectonice (fig. 2.3).
Cu mult timp ;n urm\ (I. Atanasiu, 1953) s-a considerat c\ fli[ul extern
carpatic este format din mai multe unit\]i suprapuse (p=nze de [ariaj), suportate de
un autohton general. Mai apoi s-a demonstrat c\ ;n fli[ul extern exist\ peste un
autohton o singur\ p=nz\ de [ariaj, care prezint\ local una sau mai multe digita]ii
(T. Joja, 1952< I. Dumitrescu et al., 1962, 1968< I. B\ncil\, 1958 etc). Aceast\
44
p=nz\ a c\p\tat diferite denumiri cum

sunt> p=nza de Tarc\u, unitatea mediomarginal\, etc, iar suportul ei a fost
desemnat ca unitatea extern\, unitatea
marginal\, unitatea submarginal\, unitatea cutelor marginale, p=nza de
Vrancea.
:n concep]ia unor geologi (N.
Grigora[, 1961< D. Paraschiv, 1975< N.
Ionescu, 1994) fli[ul carpatic ;mpreun\
cu zona neogen\ (de molas\), reprezent=nd cele mai tinere bazine de sedimentare ale Carpa]ilor Orientali, se
grupeaz\ ;n ceea ce s-a numit depresiunea precarpatic\. Al]i geologi (I.
Dumitrescu et al., 1962< I. Dumitrescu,
M. S\ndulescu, 1968, 1970< M> S\ndulesu, 1984) grupeaz\ fli[ul extern
(p=nza de Tarc\u [i p=nza cutelor marginale) [i partea intern\ a zonei de molas\ (avanfosa intern\ sau p=nza subcarpatic\) ;n ceea ce s-a numit moldavide.
Din punct de vedere petrolier,
fli[ul extern reprezint\ o provincie petrolifer\-gazeifer\ distinct\ a Carpa]ilor Orientali, ale c\rei caractere vor
fi prezentate ;n cele ce urmeaz\.
Fig. 2.3 Schi]a tectonic\ a fli[ului carpatic extern

D Dacide< MI Moldavide interne (p=nza fli[ului
curbicortical, p=nza de Macla, p=nza de Audia)< ME
Moldavide externe (T p=nza de Tarc\u< V p=nza de
Vrancea< S p=nza subcarpatic\)< 1 fereastra Pipirig<
2 semifereastra Bistri]a< 3 semifereastra Sl\nicOituz< 4 semifereastra Putna-Vrancea< PH pintenul
de Homor=ciu< PV pintenul de V\leni< A avanfosa
extern\< LP linia pericarpatic\
45
2.2. Caracterele geologice ale fli[ului extern

2.2.1. Caractere stratigrafice
A) P=nza de Tarc\u
La alc\tuirea stratigrafic\ a p=nzei de Tarc\u particip\ Cretacicul, Paleogenul [i Neogenul.
Cretacicul este reprezentat prin toate diviziunile sale, de la Neocomian la
Senonianul terminal (fig. 2.4).
Fig. 2.4 Coloana stratigrafic\ sintetic\ a Cretacicului din fli[ul extern

(p=nza de Tarc\u [i p=nza de Vrancea)
46
Cretacicul inferior este reprezentat ;n suita [isturilor negre cu cele trei

complexe litologice cunoscute ;n p=nza de Audia> sferosideritic, [istos [i grezo-silicios-glauconitic.
Cenomanian-Coniacianul este la partea inferioar\ argilos-marnos cu intercala]ii de tufite, [i gresii calcaroase, iar la partea superioar\ marnocalcaros cu intercala]ii grezoase (stratele de C=rnu-{icl\u sau stratele de Lupchianu).
Cretacicul se ;ncheie cu Santonian-Maastrichtianul, const=nd dintr-o alternan]\ de microconglomerate, gresii micacee sau calcaroase [i marne sau marnocalcare albicioase cu fucoide (strate cu Inocerami, strate de Hangu sau strate de Horgazu).
Paleogenul se remarc\ prin importante varia]ii laterale de facies, at=t longitudinal c=t mai ales transversal fa]\ de axa mare a unit\]ii. Asemenea varia]ii de
litofacies afecteaz\ cu deosebire suita eocen\, dar, mai atenuate, ele se constat\ [i
;n celelalte diviziuni (fig. 2.5).
La nivelul Paleocen-Eocenului, litofaciesul intern este cunoscut ca litofaciesul
de Tarc\u, unde caracteristica principal\ o d\ gresia de Tarc\u masiv\, grosier\, micafer\ calcaroas\, cu treceri la microconglomerate [i cu intercala]ii de pachete sub]iri
argiloase [i gresii glauconitice, totul ating=nd grosimi de 1800-2000 m. La sud-vest
de valea Buz\ului litofaciesul de Tarc\u se recunoa[te ;n pintenul de Homor=ciu.
Gresia masiv\ de Tarc\u este acoperit\ de un complex ;n care alterneaz\
gresii curbicorticale cu hieroglife [i argile cenu[ii sau verzui, cu un final de marne
cu globigerine. Acest complex a c\rui grosime este de circa 200 m este cunoscut
ca strate de Podu Secu (I. B\ncil\, 1958).
Litofaciesul de Tarc\u se ;ncheie printr-un complex de gresii calcaroase,
micacee, cu intercala]ii de marne cu globigerine [i marnocalcare cu grosimea sub
100 m, denumit strate de Ardelu]a.
Litofaciesul intermediar numit litofaciesul de Tazl\u dispunde de gresie de
Tarc\u ;n bancuri relativ sub]iri intercalate ;ntre gresii calcaroase, [i marne, marnocalcare [i conglomerate m\runte. Acest complex este cunoscut ca strate de Tazl\u. El este acoperit de un complex de gresii calcaroase, argile cenu[ii, verzui, mai
rar ro[ietice sau v\rgate, acoperite de marne cu globigerine, complex echivalent
stratelor de Podu Secu, dar cunoscut ca strate de Plopu.
Litofaciesul intermediar (de Tazl\u) se termin\ printr-un complex de gresii
calcaroase micacee, gresii silicioase (de Luc\ce[ti), marne [i marnocalcare constituind stratele de Lupoaia.
Litofaciesul marginal, numit litofaciesul de Doamna, cu varianta sa litofaciesul de Le[un] separat la sud de valea Trotu[ului, debuteaz\ cu un complex ;n
care alterneaz\ calcarenite, gresii, marnocalcare, microconglomerate, cunoscut ca
strate de Putna sau strate de Izvor. Acest complex este acoperit de o succesiune de
calcare silicioase galbene, brune sau ro[cate, argile, gresii silicioase glauconitice
constituind stratele de Straja. Deasupra acestei succesiuni apare o alternan]\ de argile, gresii calcaroase [i uneori silicioase, constituind stratele de Sucevi]a.
47
Fig. 2.5 Coloana stratigrafic\ a Paleogenului [i Neogenului din fli[ul extern

(p=nza de Tarc\u [i p=nza de Vrancea)
1 complexul grezos-[istos< 2 gresia de Siriu-Prisaca< 3 gresia de Tarc\u masiv\< 4 strate
de Podu Secu< 5 strate de Ardelu]a< 6 strate de Tazl\u< 7 strate de Plopu< 8 gresia de Luc\ce[tistrate de Ardelu]a< 9 strate de Izvor (Putna)< 10 strate de Streja (Piatra Uscat\)< 11
strate de Sucevi]a< 12 calcare de Doamna< 13 strate de Bisericani< 14 gresia de Luc\ce[ti< 15
strate de Ca[in< 16 strate de Piatra Uscat\ (tisaroideStraja)< 17 strate de Gre[u< 18 strate
de Bucie[< 19 calcare de Doamna< 20 strate de Bisericani< 21 gresia de Luc\ce[ti< 22 strate
de Runcu (Ca[in)< 23 strate de Straja (Piatra Uscat\)< 24 strate de Jgheabu Mare
(Gre[uSucevi]a)< 25 calcare de Doamna< 26 strate de Plopu< 27 gresia de Luc\ce[ti< 28
marne bituminoase< 29 menilite< 30 pseudodisodile< 31 gresia de Fusaru< 32 strate de
Vineti[u (G\ine[ti)< 33 argile [i marne bituminoase< 34 menilite inferioare< 35 disodile
inferioare< 36 strate de Pucioasa< 37 strate de Izvoarele (Vineti[u)< 38 menilite [i disodile
superioare< 39 marne bituminoase< 40 menilite inferioare< 41 marne [i disodile inferioare<
42 complexul gresiilor de Fusaru [i Kliwa (strate de Moldovi]a)< 43 fli[ grezos-calcaros
(strate de G\ine[tiVineti[u)< 44 disodile [i menilite superioare< 45 marne bituminoase< 46
menilite inferioare< 47 disodile inferioare< 48 gresia de Kliwa inferioar\< 49 strate de Podu
Morii< 50 gresia de Kliwa superioar\ (nisipuri de Bu[tenari)< 51 menilite [i disodile
superioare< 52 marne bituminoase< 53 menilite inferioare< 54 gresia de Kliwa inferioar\< 55
strate de Podu Morii< 56 gresia de Kliwa superioar\ (nisipuri de Bu[tenari)< 57 menilite [i
disodile superioare< 58 conglomerate cu elemente de [isturi verzi< 59 strate de Cornu< 60
strate de Goru-Mi[ina (Gura {oimului)< 61 forma]iunea cu sare inferioar\
48
Urm\torul orizont este cel al calcarelor de Doamna, reprezentat prin calcare micritice sub]iri cu accidente silicioase. Suita eocen\ se ;ncheie cu o alternan]\
de gresii calcaroase, gresii cenu[ii, verzui, ro[ietice [i pestri]e, ;ncheiat\ cu marne
cu globigerine. Aceast\ secven]\ este cunoscut\ ca strate de Bisericani, sincrone
stratelor de Podu Secu [i stratelor de Plopu.
Unii geologi consider\ c\ termenul final al Eocenului ;l reprezint\ gresia
de Luc\ce[ti, silicioas\, alb\ sau g\lbuie, pe care geologii din industria de petrol o
atribuie Oligocenului bazal.
:n Muntenia central\ litofaciesul intermediar (de Tazl\u) [i cel marginal
(de Doamna) sunt reprezentate printr-o secven]\ foarte groas\ (peste 1200 m) de
gresii calcaroase [i argile cenu[ii, prezent\ ;n pintenul de V\leni, constituind faciesul de Col]i.
Fig. 2.6 Schema corel\rii faciesurilor oligocene din p=nza de Tarc\u [i p=nza de Vrancea
(dup\ Grasu [i Catana, 1989)
1 argile [i gresii micacee< 2 menilite inferioare< 3 marne albe bituminoase< 4 [isturi disodilice inferioare< 5 gresie de Fusaru< 6 gresie de Kliwa< 7 [isturi disodilice superioare< 8
conglomerate cu elemente de [isturi verzi
La nivelul Oligocenului ;n p=nza de Tarc\u se constat\ existen]a a trei litofaciesuri principale> de Fusaru, de Kliwa [i de Moldovi]a (fig. 2.6).
49
Litofaciesul de Fusaru apare ;n partea intern\ a p=nzei de Tarc\u, av=nd

caracter aproape exclusiv grezos. Gresia de Fusaru, calcaroas\, argiloas\, fin\ sau
grosier\ este litotipul caracteristic.
:n alc\tuirea litofaciesului de Fusaru se succed> marne bituminoase uneori
menilitizate [i gresii micacee< argile bituminoase (pseudodisodile) cu intercala]ii
sub]iri calcaroase< gresia de Fusaru masiv\ cu intercala]ii sub]iri de calcar< gresii
calcaroase curbicorticale (strate de G\ine[ti, strate de Vine]i[u).
:n pintenul de Homor=ciu [i mai la vest faciesul predominant grezos al
Oligocenului devine grezos-argilos bituminos, argilele slab [istoase [i bituminoase (strate de Pucioasa) ;nlocuind o bun\ parte din gresia de Fusaru. Acest Oligocen constituie litofaciesul de Pucioasa.
Litofaciesul de Pucioasa are ;n compunere patru secven]e inegale> argile
bituminoase cu intercala]ii de menilite [i marnocalcare (disodile inferioare)< [isturi argiloase bituminoase cu c=teva intercala]ii de gresie de Fusaru (strate de Pucioasa)< gresii calcaroase curbicorticale, argile [i cinerite (strate de Izvoarele, strate de Vine]i[u)< [isturi disodilice [i menilite (disodilele [i menilitele superioare).
:n cea mai intern\ parte a p=nzei de Tarc\u, ;n bazinul Teleajenului Oligocenul se dezvolt\ ;ntr-un facies grezos-brecios (faciesul de Slon).
Litofaciesul de Kliwa se ;nt=lne[te ;n partea estic\ a p=nzei de Tarc\u, ca
un facies pregnant bituminos. El este alc\tuit din c=teva entit\]i litostratigrafice,
dup\ cum urmeaz\> gresia de Luc\ce[ti (acceptat\ de unii geologi ;n baza suitei
oligocene)< menilitele inferioare (marne, menilite, [isturi argiloase)< marne (albe)
bituminoase< [isturi disodilice inferioare (cu intercala]ii de gresie silicioas\ [i calcare albicioase cu nodule silicioase)< gresia de Kliwa silicioas\, masiv\, care ;n
pintenul de V\leni este separat\ ;n dou\ secven]e de c\tre stratele de Podu Morii<
disodile [i menilite superioare cu intercala]ii sub]iri de gresie silicioas\.
Litofaciesul de Moldovi]a este unul de tranzi]ie ;ntre faciesurile de Fusaru
[i de Kliwa< el se ;nt=lne[te ;n nordul Moldovei [i se remarc\ prin coexisten]a gresiei de Fusaru cu gresia de Kliwa ;n aceea[i suit\, deasupra c\reia se dispune un
fli[ grezos-calcaros de tipul stratelor de G\ine[ti (Vine]i[u).
Miocenul din p=nza de Tarc\u este reprezentat prin Acvitanian [i Burdigalian inferior, c\rora li se atribuie stratele de Cornu, secven]\ compus\ din c=teva
complexe de strate, [i anume> un complex gipsifer (gipsuri inferioare)< un complex de [isturi argiloase altern=nd cu nisipuri, gresii glauconitice [i conglomerate<
marnocalcare cu Pectinide.
:n domeniul de dezvoltare a p=nzei de Tarc\u, anume ;n Muntenia central\, ;n partea central\ a sinclinalelor Sl\nic [i Drajna, forma]iunile fli[ului sunt acoperite de sedimente postparoxismale, ;n facies de molas\, reprezent=nd intervalul
de timp de la Burdigalianul t=rziu la Pliocen.
:n acest interval s-au constituit c=teva complexe de strate [i anume> unul
conglomeratic masiv (conglomeratele de Brebu), ;nlocuit ;n unele zone de un
50
complex marnos-argilos cu strate verzui sau ro[cate, ;ntre care se intercaleaz\

marnocalcare, cinerite, calcare bituminoase [i conglomerate (strate de Valea Leorzii)< un complex marnos-argilos cu gipsuri [i tufuri (gipsurile superioare), cu care
se termin\ succesiunea burdigalian\< un complex badenian compus din patru entit\]i litologice (tufuri [i marne cu globigerine, forma]iunea cu sare, [isturi cu radiolari [i marne cu Spiratella, av=nd intercala]ii de gresii, nisipuri [i rare tufite)<
un complex sarma]ian (volhinian-basarabian), litologic foarte variat (argile, marne, nisipuri, gresii calcaroase, gresii oolitice, conglomerate m\runte tufuri dacitice)< un complex terminal pliocen (meo]ian-pon]ian-dacian) cu gresii calcaroase,
nisipuri, marne [i argile.
B) P=nza de Vrancea
Unitatea extern\, marginal\, submarginal\, a cutelor marginale sau de
Vrancea, cum a fost numit autohtonul p=nzei de Tarc\u de diver[i autori, a fost
deschis\ la zi, sub efectul erozional, ;n mai multe semiferestre cum sunt cele ale
Putnei, Humorului, Dumesnic, Bistri]ei, Oituzului [i Vrancei. Dar aceast\ unitate
se prelunge[te mult spre vest pe sub p=nza de Tarc\u (p=n\ ;n zona Ghelin]aOjdula).
Depozitele care intr\ ;n alc\tuirea p=nzei de Vrancea apar]in acelora[i diviziuni cronostratigrafice ca [i ;n cazul p=nzei de Tarc\u (Cretacic, Paleogen,
Neogen), dar cu faciesuri mai mult sau mai pu]in schimbate (fig. 2.4 [i 2.5).
Cretacicul inferior apare ;n faciesul [isturilor negre, ;ns\ cu unele particularit\]i. Astfel, ;n semifereastra Bistri]ei ;n suita eocretacic\ predomin\ depozitele
pelitice, ;n care se intercaleaz\ frecvent strate de calcar, suit\ care a fost numit\
strate de S\rata. :n semifereastra Vrancea Eocretacicul se remarc\ prin substituirea gresiilor silicioase glauconitice de c\tre calcare cu accidente silicioase [i de
c\tre microconglomerate calcaroase (strate de Streiu).
Cretacicului superior ;i revine, ;n semifereastra Bistri]ei, un complex de argile v\rgate [i tufite (strate de C=rnu-[icl\u) urmat de marnocalcare [i gresii calcaroase cu inocerami, secven]\ ce se ;ncheie cu un complex grezos-marnos-marnocalcaros echivalent stratelor cu inocerami, stratelor de Hangu [i stratelor de Horgazu.
:n semifereastra Vrancea secven]a neocretacic\ este reprezentat\ la partea
inferioar\ prin argile v\rgate [i negricioase cu intercala]ii de gresii glauconitice,
acoperite de marne g\lbui [i ro[cate cu intercala]ii de conglomerate [i radiolarite.
Acest complex a fost numit strate de Tisaru inferioare [i el este sincron stratelor
de C=rnu-{icl\u [i stratelor de Lupchianu din p=nza de Tarc\u.
Deasupra stratelor de Tisaru se dispune un complex format din strate de
calcar cu silex, calcarenite [i marne ro[ii, complex numit strate de Lep[a, echivalente stratelor cu inocerami, de Hangu [i de Horgazu.
51
Paleogenul, complet [i prezent ;n toat\ unitatea, ca litofacies este asem\n\tor Paleogenului din p\r]ile externe ale p=nzei de Tarc\u.
Paleocen-Eocenul din semifereastra Vrancea este constituit dintr-un complex bazal cu marne [i marnocalcare bituminoase form=nd stratele de Ca[in< acestea primesc dou\ intercala]ii conglomeratice, una inferioar\ (conglomerate de Piatra Streiului) [i alta superioar\ (conglomeratele de Piatra Cornii). Deasupra stratelor de Ca[in se a[eaz\ un complex argilos-grezos glauconitic cu calcare av=nd silicolite, similar [i sincron stratelor de Straja, dar numite strate tisaroide (;n partea
vestic\ a semifereastrei Vrancea) [i strate de Piatra Uscat\ (;n partea estic\ a semiferestrei).
Urm\torul complex litologic ;l reprezint\ o alternan]\ ritmic\ de gresii calcaroase curbicorticale, argile verzi, calcarenite cu silicifieri, conglomerate, alc\tuind stratele de Gre[u< acestea devin spre est predominant argiloase, primesc intercala]ii de strate calcaroase [i au fost numite strate de Bucie[. At=t stratele de
Gre[u, c=t [i cele de Bucie[ sunt contemporane stratelor de Sucevi]a din p=nza de
Tarc\u. Ele sunt acoperite de acela[i complex al calcarelor de Doamna, cu care se
;ncheie secven]a paleocen\-eocen\ mijlocie.
Eocenului t=rziu ;i revin stratele de Bisericani [i gresia de Luc\ce[ti care le
acoper\ (pentru cei care o consider\ eocen\), la fel ca ;n faciesurile marginale ale
p=nzei de Tarc\u.
Paleocen-Eocenul din semifereastra Bistri]ei este similar celui din semifereastra Vrancei. El debuteaz\ cu un complex de fli[ (strate de Runcu) av=nd afinit\]i cu stratele de Izvoare [i stratele de Ca[in. Urmeaz\ apoi un complex de gresii
calcaroase masive [i gresii silicioase asem\n\toare stratelor de Straja [i stratelor
de Piatra Uscat\, deasupra c\rora stau argile verzi [i calcare, stratele de Jgheabul
Mare, care amintesc stratele de Gre[u [i stratele de Sucevi]a. Calcarele de Doamna ;ncheie secven]a paleocen\-eocen\ mijlocie.
Eocenul t=rziu este reprezentat [i aici prin stratele de Bisericani care suport\ gresia de Luc\ce[ti.
Oligocenul din p=nza de Vrancea are asem\n\ri cu Oligocenul din litofaciesul de Kliwa al p=nzei de Tarc\u, dispun=nd de aceia[i termeni litologici, ;ncep=nd cu menilitele inferioare [i termin=nd cu disodilele superioare (fig. 2.6).
:ns\, except=nd primele dou\ complexe (menilitele inferioare [i marnele
bituminoase), Oligocenul este invadat, pe aliniamentele estice, de conglomerate
cu elemente verzi, pe seama reducerii celorlal]i litotipi. Local, conglomeratele cu
elemente de [isturi verzi, bine cimentate, reu[esc s\ devin\ exclusive deasupra
marnelor bituminoase (conglomeratele de Pietricica).
Miocenului ;i sunt raportate depozite aquitaniene-burdigaliene timpurii,
care ;n semifereastra Oituz-Sl\nic compun stratele de Goru-Mi[ina iar ;n semifereastra Bistri]ei formeaz\ stratele de Gura {oimului. Acest complex este format
52
din marne [i argile bituminoase cu intercala]ii de calcare, tufite, gipsuri. Deasupra
Fig. 2.7 Coloana stratigrafic\ sintetic\ a Miocenului

din p=nza de Vrancea (dup\ N. Ionescu, 1994)
lor se dispun menilite, disodile [i conglomerate.

Stratele de Gura {oimului sau de Goru-Mi[ina sunt acoperite de o forma]iune argiloas\-brecioas\ cu lentile de gips [i sare reprezent=nd forma]iunea cu
sare inferioar\.
Molasa miocen\ t=rzie-pliocen\ amintit\ mai ;nainte pentru p=nza de Tarc\u este prezent\ [i ;n alc\tuirea p=nzei de Vrancea.
O schem\ pu]in diferit\ de cea prezentat\ mai sus o ofer\ N. Ionescu
(1994) pentru Miocenul din p=nza de Vrancea, mai bine adaptat\ la ceea ce se cu-
53
noa[te ;n semifereastra Oituz-Sl\nic (fig. 2.7). Aici autorul men]ionat are ;n vedere Burdigalianul ;n a c\rei alc\tuire intr\ c=teva secven]e succesive, dup\ cum urmeaz\. :n partea bazal\ se individualizeaz\ un complex disodilic (disodile superioare) cu intercala]ii fli[oide (gresii calcaroase [i silicioase, argile, marne), acoperit de un complex de menilite [i disodile terminale. Aceste dou\ complexe sunt
considerate tranzi]ia de la Oligocen la Miocen de c\tre geologii din industria
extractiv\ de petrol.
Al treilea complex ;l reprezint\ stratele de Gura {oimului [i echivalentul
lor lateral, forma]iunea marnoas\-arenacee [i forma]iunea conglomeratic\-brecioas\. Stratele de Gura {oimului sunt acoperite de un nivel cu menilite terminale.
Al patrulea complex este forma]iunea argiloas\-marnoas\-gipsifer\ cu
sare, care admite la partea superioar\ un pachet de gresii calcaroase cu resturi
c\rbunoase, gresia de Condor. Suita burdigalian\ se ;ncheie cu forma]iunea (stratele) de H=rja, complex grezos-argilos cu strate v\rgate, ro[ii, verzui sau cenu[ii.
2.2.2. Caractere tectonice
Pe durata Cretacicului [i a Paleogenului zona fli[ului extern s-a comportat
ca un bazin unic de sedimentare, cuprins ;ntre masivele carpatice, pe de o parte,
ridicate ;n fazele diastrofice anterioare (neocretacice [i mai vechi), dar afectate [i
de fazele ulterioare (stirice), [i platformele din fa]\ (Moldoveneasc\, Scitic\,
Moesic\), pe de alt\ parte. Mai apoi acest bazin s-a fragmentat [i a cunoscut
evolu]ii diferen]iate de la un sector la altul.
Depozitele p=nzei de Tarc\u [i ale unit\]ii cutelor marginale au fost intens
dizlocate ;n mai multe faze tectonice, ;ncep=nd cu faza eostiric\ (intraburdigalian\) [i continu=nd cu cea moldavic\.
Cu privire la p=nza de Tarc\u, caracterul polilitofacial al depozitelor sale a
controlat ;n bun\ m\sur\ structura de ansamblu a unit\]ii, anume formarea mai
multor digita]ii (unele considerate chiar p=nze), suprapuse faciesurilor p=nzei. Cea
mai vestic\ (intern\) digita]ie este aceea a gresiei de Tarc\u, totodat\ cea mai extins\, ;n care gresia omonim\ are dezvoltarea cea mai ampl\. Structura acestei digita]ii este caracterizat\ de cute verticale sau deversate, largi, bine exprimate, faliate longitudinal, [i transversal. Aceast\ digita]ie se dezvolt\ ;n lungul p=nzei de
Tarc\u, din nordul Moldovei p=na la vest de valea Buz\ului (pintenul de Homor=ciu).
Digita]iile mediane (intermediare) ale p=nzei de Tarc\u, cunoscute ca digita]iile Ciunget [i Sboina Frumoas\ ocup\ suprafe]e ;nguste ;ntre valea Bistri]ei [i
valea Sl\nicului, precum [i la sud de semifereastra Vrancei, p=n\ aproape de valea
Buz\ului. Aici sunt ;nc\ prezente faciesurile fli[ului grezos, mai cu seam\ ;n Eocenul mediu, a c\rui structur\ este de cute anticlinale [i sinclinale largi, faliate.
54
Digita]iile externe ale p=nzei de Tarc\u se caracterizeaz\ prin absen]a,

aproape general\ a fli[ului grezos eocen. Ele se ;nt=lesc ;n trei zone principale, ;nguste> una la nord de valea Bistri]ei, alta din bazinul Tazl\ului S\rat p=n\ ;n valea
Oituzului [i alta la sud de semifereastra Vrancea p=n\ la vest de valea Buz\ului.
:n aceste areale sunt reprezentate digita]iile de Tazl\u [i marginal\, ambele considerate, ;n bazinul Tazl\ului S\rat, veritabile p=nze de ;nc\lecare (I. Atanasiu,
Fig. 2.8 Sec]iune geologic\ transversal\ prin unit\]ile fli[ului Carpa]ilor Orientali
din nordul Moldovei (dup\ M. S\ndulescu [i M. Visarion, cu simplific\ri)
PCC p=nzele carpatice centrale< PC p=nza de Ceahl\u< PCB p=nza fli[ului curbicortical<
PA p=nza de Audia< PT p=nza de Tarc\u< PM p=nza cutelor marginale (Vrancea)< PS
p=nza subcarpatic\< PMd platforma moldoveneasc\< F fundamentul platformei< PM
cuvertura paleozoic\-mezozoic\ a platformei< M23 cuvertura badenian\-sarma]ian\ a platformei< LA linia Audia< LT linia Tarc\u
1940).
Structura depozitelor este de cute-solzi paralele cu marginile unit\]ii (fig.
2.8 [i 2.9), care se acoper\ de la interior spre exterior. Gradul de imbricare este
mare, ajung=ndu-se uneori la acoperirea integral\ a unor cute de c\tre altele. Asem\narea frapant\ a acestei structuri cu aceea a skibelor Carpa]ilor Nordici a permis separarea, [i ;n Carpa]ii Orientali, a zonei skibelor interne (digita]ia de Tazl\u) [i a zonei skibelor externe (digita]ia marginal\ sau extern\).
P=nza de Tarc\u, ;nc\lecat\ de unit\]ile mai interne ale fli[ului (p=nza de
Audia [i fli[ul curbicortical), la r=ndul s\u ;ncalec\ peste unit\]ile din fa]\ (unitatea cutelor marginale, unitatea subcarpatic\ [i chiar Platforma Moldoveneasc\).
Amploarea [ariajului s\u este de c=teva zeci de km, din apropierea depresiunii
Bre]cu p=n\ ;n valea Trotu[ului.
{ariajul [i deformarea seriilor sedimentare ale p=nzei de Tarc\u s-au produs ;n dou\ etape diferite (M. S\ndulescu, 1984)> ;n prima etap\ s-a realizat dezlipirea secven]ei sedimentare de pe soclul s\u, secven]\ care cuprindea depozite de
la Cretacic la Miocenul timpuriu (aceast\ etap\, eostiric\, a fost contemporan\ cu
[ariajul p=nzelor moldavice mai interne ale Carpa]ilor Orientali)< a doua etap\ a
;nsemnat deplasarea stivei sedimentare peste un substrat ;n care cel mai nou ter-
55
men stratigrafic a fost Badenianul timpuriu (Langhian). Av=nd ;n vedere c\ depozitele cele mai vechi care acoper\ (local) p=nza de Tarc\u apar]in Sarma]ianului
t=rziu (Depresiunea Com\ne[ti), rezult\ c\ ;nc\lecarea [i deformarea stivei acestei
unit\]i s-a produs in intervalul Kossovian-Sarma]ian timpuriu (faza neostiric\).
Fig. 2.9 Sec]iune geologic\ transversal\ prin unitatea fli[ului Carpa]ilor Orientali
din partea central\ a Moldovei
PC p=nza de Ceahl\u< PCB p=nza fli[ului curbicortical< PA p=nza de Audia< PT p=nza
de Tarc\u< PCM p=nza cutelor marginale (Vrancea)< PS p=nza subcarpatic\< PM platforma moldoveneasc\< MP Mezozoic [i Paleozoic< K Cretacic< Pg paleogen nedivizat<
N1 Miocen< N1bs Badenian [i Sarma]ianplatformic
Cuprins\ ;ntre dou\ mari dizloca]ii, una la interior linia Audia dup\
care este ;nc\lecat\ de p=nza cu acela[i nume, [i alta ;n baz\ [i la limita frontal\
linia Tarc\u dup\ care ea ;ncalec\ peste p=nza de Vrancea, p=nza de Tarc\u este
afectat\ de c=teva falii longitudinale majore ;ntre care sunt delimitate sus men]ionatele digita]ii.
De la valea Buz\ului spre vest p=nza de Tarc\u se desparte ;n a[a-numi]ii
pinteni de Homor=ciu [i de V\leni cu afundare spre vest. Cei doi pinteni, reprezent=nd anticlinorii paralele care l\s\ ;ntre ele cuvete umplute cu depozite neogene, cuveta de Sl\nic [i cuveta de Drajna, au o existen]\ inegal\> pintenul de Homor=ciu se prelunge[te ;n valea D=mbovi]ei [i continu\ spre vest, pe rama nordic\
a Depresiunii Getice, iar pintenul de V\leni dispare prin afundarea periclinal\ sub
depozite miocene [i pliocene ;n valea Telega.
:n procesul constituirii sale, p=nza de Tarc\u a alunecat peste un substrat
reprezentat prin unitatea de Vrancea, care dispunea de un relief de eroziune sculptat ;ntr-un scurt interval de timp din Burdigalian, dar de o manier\ foarte intens\.
Pentru aceasta, M. S\ndulescu (1984) consider\ c\ aceast\ p=nz\ este epigliptic\.
Totodat\, ;n avansarea sa spre exterior, partea frontal\ a p=nzei de Tarc\u
a antrenat elemente structurale mai restr=nse [i mai extinse din substrat, pe care
le-a transportat pe distan]e mari. Astfel s-au format peticele de rabotaj de la Gura
56
Humorului, Moine[ti (Muntele Manahia), T=rgu Ocna, N\ruja-R=mnic, formate

din depozite oligocene [i miocene inferioare, c\rora li se adaug\ uneori depozite
eocene, ;n acelea[i faciesuri ca depozitele sincrone din unitatea cutelor marginale.
Cu privire la p=nza de Vrancea (unitatea cutelor marginale), limita ei intern\, este dat\ de fruntea p=nzei de Tarc\u. Dar pe sub aceasta din urm\, unitatea de
Vrancea se ;nt=lne[te, prin foraje, mult spre vest, p=n\ pe pantele vestice ale Mun]ilor Oituzului. Limita extern\ a p=nzei de Vrancea este mai greu de precizat, din
cauz\ c\ ;n partea extern\ a sa unitatea de Vrancea este acoperit\ de depozite miocene destul de asem\n\toare celor din unitatea (p=nza) subcarpatic\ sau din zona
de molas\. Se admite astfel c\ limita extern\ a unit\]ii ;n semifereastra Bistri]ei se
situeaz\ aproximativ pe linia de contact ;ntre depozitele peleogene ale p=nzei de
Vrancea [i cele miocene ale p=nzei subcarpatice (zonei de molas\). Mai la sud
(Moine[ti-Tg. Ocna p=na la valea Z\balei) limita ;ntre cele dou\ unit\]i este trasat\ la est de apari]iile Paleogenului [i Miocenului inferior ale unit\]ii de Vrancea,
adic\ undeva ;n domeniul de dezvoltare a depozitelor miocene.
Unitatea cutelor marginale este prezent\ ;ntr-o serie de ferestre [i semiferestre de eroziune a p=nzei de Tarc\u, cum sunt cele de la Dumesnic, Mitocul lui
B\lan, a Bistri]ei, Oituz-Sl\nic, a Vrancei (fig. 2.3).
P=nza de Vrancea s-a desprins de pe soclul s\u [i a ;nceput alunecarea peste molasa carpatic\ ;n faza eostiric\ [i a continuat p=n\ la finele Miocenului (faza
moldavic\). :n acest interval de timp ;nc\lecarea ei peste unitatea din fa]\ (p=nza
subcarpatic\, zona de molas\) a dep\[it 15 km pe alocuri.
Dinamica form\rii p=nzelor de Tarc\u [i de Vrancea poate fi schematizat\
ca ;n fig. 2.10.
P=nza de Vrancea are o structur\ complicat\, cu predominarea cutelor cu
flanc invers, deversate spre est, culcate, chiar r\sturnate. Cutele solzi, av=nd flancul estic laminat, au o mare dezvoltare mai cu seam\ ;n partea estic\ a unit\]ii.
:n semifereastra Vrancea au fost identificate dou\ digita]ii structurale ale
unit\]ii (I. Dumitrescu, 1963)> una intern\, digita]ia Gre[u, [i alt\ extern\, digita]ia
Coza, acoperit\ aproape integral de c\tre prima. Asemenea digita]ii nu s-au semnalat ;n alte zone ale unit\]ii, dar M. S\ndulescu (1984) sugereaz\ existen]a lor pe
toat\ lungimea Carpa]ilor Orientali, ca o digita]ie intern\ extins\ din zona Gre[u
(Vrancea) p=n\ ;n Pocu]ia [i alta extern\, Coza-Bistri]a.
Structurile pozitive ale depozitelor cretacice-paleogene-miocene inferioare, ca anticlinale normale, cute-falii sau solzi, a c\ror configura]ie s-a definitivat
;n faza tectogenetic\ moldav\ de la finele Miocenului, sunt separate ;ntre ele de
structuri negative, sinclinale, unele largi [i bine dezvoltate, altele ;nguste [i strivite
;ntre solzi.
Dup\ configura]ia structurilor [i mai cu seam\ dup\ aspectul sinclinalelor
dintre anticlinalele p=nzei de Vrancea, se pot distinge ;n partea central\ a acestei
unit\]ii (la nord de Trotu[) [ase aliniamente stucturale majore (D. Paraschiv,
57
1975) e[alonate de la vest la est [i de la nord la sud dup\ cum urmeaz\> Geam\na<
Gropile lui Zaharache-Chilii vest-Ta[buga< Toporu-Chilii-Cilioaia vest< Zeme[Cilioaia-Moine[ti vest< Ar[i]a-Foale-Tazl\u-Moine[ti-V\sie[ti< Tazl\ul Mare-Mihoc-Cucue]i-Solon]-Moine[ti ora[-V\sie[ti. :n semifereastra Oituz-Sl\nic se pot
separa trei aliniamente care se e[aloneaz\ de la vest la est ;n ordinea> D\rm\ne[ti
vest-Dofteni]a-Sl\nic B\i-Cerdac vest-Lep[a< P\curi]a-Cerdac est< Dofteana-Bogata-Gura Sl\nicului-Fer\str\u. Rela]iile dintre aliniamentele de la nord [i de la
sud de valea Trotu[ului nu sunt cunoscute. Oricum, fiecare aliniament structural
este o ridicare major\, format\ din mai multe anticlinale (solzi) grupate, separat\
de aliniamentele limitrofe prin sinclinale largi [i ad=nci. Aliniamentele structurale
men]ionate au func]ionat ca domenii de apel principal pentru hidrocarburi [i ca
zone de acumulare a petrolului.
Fig. 2.10 Formarea fli[ului carpatic [i principalele episoade genetice

I episodul jurasic t=rziu cretacic timpuriu< II episodul subsecvent tectogenezei austrice<
III episodul subsecvent tectogenezei stirice-moldavice< CC cordiliera cuman\< CO crust\
oceanic\< C crust\ continental\< T p=nza de Tarc\u< CM p=nza cutelor marginale
(Vrancea)< LA linia Andia< LMM linia medio-marginal\< LE linia extern\
58
2.3. Caracterele petroliere ale fli[ului extern

P=nza cutelor marginale reprezint\ principala subunitate petrolifer\-gazeifer\ a fli[ului extern de]in=nd peste 90% din volumul total de rezerve de petrol din
fli[ul extern. Peste ea s-a suprapus p=nza de Tarc\u, care prezint\ un interes mai
redus din punct de vedere petrolifer-gazeifer (sub 10% din rezervele de petrol ale
fli[ului extern).
Luate ;mpreun\, ele constituie o provincie petrolifer\, care a ;ntrunit condi]ii favorabile pentru generarea, acumularea [i prezervarea hidrocarburilor ;n
anumite secven]e stratigrafice [i ;n anumite etape din evolu]ia acestei provincii.
:ns\, condi]iile de formare, acumulare [i conservare a hidrocarburilor nu
au fost identice ;n cele dou\ subunit\]i tectonice, ceea ce a determinat o diferen]iere important\ ;n ceea ce prive[te poten]ialul petrolifer-gazeifer al acestora.
Astfel, suprapunerea subunit\]ilor structurale a avut dou\ consecin]e importante> prima, aceea c\ rocile pelitice organoclastice ale subunit\]ii superioare
(p=nza de Tarc\u) au ie[it de timpuriu (;n a doua parte a Miocenului) din fereastra de petrol, ;n vreme ce similarele lor din unitatea inferioar\ (p=nza de
Vrancea), au r\mas ;n fereastra de petrol un timp mai lung, iar ;n anumite zone ele
persist\ [i acum ;n domeniul oleogenezei< a doua consecin]\ const\ ;n faptul c\
subunitatea superioar\ a fost expus\ ;n mod direct ac]iunii factorilor hipergenetici,
distrug\tori ai acumul\rilor, comparativ cu subunitatea inferioar\ unde protec]ia
acumul\rilor a fost asigurat\ ;ntr-un grad superior.
2.3.1. Formarea petrolului
Punctul de plecare ;n cercetarea privind formarea petrolului este f\r\ ;ndoial\, recunoa[terea, ;n profilul stratigrafic al bazinului de sedimentare, a rocilor
pelitice bituminoase susceptibile a fi roci surs\ de hidrocarburi. Faza urm\toare [i
hot\r=toare este determinarea , prin analize chimice [i fizico-chimice de laborator,
a caracterelor specifice pentru rocile surs\ prezumtive, dup\ care cercetarea continu\ cu evalu\ri semicantitative [i cantitative privind treapta de maturizare organic\, volumele de hidrocarburi generate, volumele expulzate din rocile surs\ [i cele
acumulate ;n capcane.
Cu privire la prezen]a pelitelor, posibile roci surs\ de hidrocarburi ;n p=nza
de Tarc\u [i ;n p=nza de Vrancea, sunt de semnalat [i de re]inut ;n coloana litostratigrafic\ a depozitelor mai multe secven]e dup\ cum urmeaz\.
a) {isturile negre cretacice timpurii, [i mai cu seam\ complexul median
[istos, constituit predominant din argile [i siltite negre [istoase, av=nd grosimea maxim\ de 200 m. Complexul este bituminos. Dac\ ;n p=nza de
Tarc\u acest complex este bine individualizat ;ntre celelalte dou\ complexe ale forma]iunii [isturilor negre, ;n semifereastra Bistri]ei (unitatea de
59
Vrancea) toate cele trei complexe sunt mai omogene [i mai calcaroase (stratele de S\rata). :n semifereastra Vrancei suita [isturilor negre se remarc\
prin reducerea gresiilor silicioase glauconitice [i substituirea lor de c\tre
calcare cu silicifieri [i de c\tre conglomerate m\runte (stratele de Streiu).
b) Marne [i marnocalcare bituminoase paleocene, ;n grosime p=na la 600
m, negre, bituminoase, reprezent=nd stratele de Ca[in, complex prezent ;n
semifereastra Vrancea.
c) Stratele de Bisericani, prezente ;n faciesul distal al p=nzei de Tarc\u [i
;n p=nza de Vrancea, a c\ror grosime maxim\ poate atinge 200 m. Ele formeaz\ un complex grezos-marnos-argilos cenu[iu ;nchis< pelitele sunt slab
[istoase [i pot reprezenta jum\tate din grosimea complexului. Pozi]ia lor
stratigrafic\ este priabonian\.
d) Complexul marnelor bituminoase [i al argilelor pseudodisodilice de
asemenea bituminoase, ;n grosime de peste 150 m, cu care debuteaz\ secven]a oligocen\ din litofaciesul de Fusaru al p=nzei de Tarc\u.
e) Stratele de Pucioasa argiloase, [istoase, bituminoase, inclusiv substratul lor format din [isturi disodilice, menilite [i marnocalcare, complex care
dep\[e[te grosimea de 1000 m. Acestea se ;nt=lnesc ;n pintenul de Homor=ciu [i au v=rsta oligocen\.
f) Menilitele inferioare (30-50 m), marnele bituminoase (80-100 m),
[isturile disodilice inferioare (200 m), calcarele negricioase, complex care
ocup\ partea inferioar\ a Oligocenului din litofaciesul de Kliwa al p=nzei
de Tarc\u [i din p=nza de Vrancea.
g) {isturile disodilice intercalate ;n complexul gresiei de Kliwa din cele
dou\ p=nze, care, raportate la grosimea ;ntregului complex, pot ajunge la
25%.
h) {isturile disodilice superioare [i menilite superioare din partea terminal\ a Oligocenului [i din tranzi]ia la Miocen, dezvoltate mai bine ;n p=nza
de Vrancea, unde pot atinge 100 m grosime.
i) Marnele bituminoase, menilitele inferioare, disodilele inferioare, menilitele superioare ;nsum=nd 250-300 m, de v=rst\ oligocen\, dezvoltate ;n
domeniul pintenului de V\leni.
Dintre aceste secven]e, al c\ror caracter bituminos, de altfel foarte evident,
a fost relevat ;nc\ de la primele lucr\ri de cartare geologic\ (la finele secolului al
XIX-lea [i la ;nceputul secolului al XX-lea), atrag aten]ia ;n primul r=nd [isturile
negre [i pelitele oligocene, al c\ror ;nalt poten]ial de generare a hidrocarburilor a
fost admis de c\tre geologi chiar ;n lipsa analizelor geochimice specifice.
Este de observat c\ ;n zonele ;n care aceste roci au dezvoltare mare (bazinul Trotu[ului, Muntenia central\) s-au identificat [i cele mai numeroase [i importante acumul\ri de petrol. :n schimb, ;n Moldova de nord, unde suita oligocen\
60
este mai s\rac\ ;n pelite bituminoase, acumul\rile de petrol sunt corespunz\tor

mai reduse.
Cu privire la diagnoza [isturilor negre [i eventual a echivalentelor lor laterale (stratele de Streiu [i stratele de S\rata), considera]iile au un caracter cu totul
general, ;ntruc=t exist\ prea pu]ine informa]ii de natur\ geochimic\ asupra pelitelor din aceste suite (D. Paraschiv, 1975). Primii care le-au considerat roci surs\ de
petrol au fost G. Macovei (1924) [i St. Zuber (1925), iar mai t=rziu N. Grigora[
(1961), I. Gav\t (1964), [i cu oarecare re]ineri, M. Popescu (1984), N. Ionescu
(1994), O. Dicea (1994).
Astfel, [isturile negre au un con]inut de carbon organic ;ntre 0,67% [i
3,12% (cu media de 1,7%, inferioar\ valorii minime de 2% dat\ de unii autori
pentru rocile surs\ argiloase (B. Tissot, D. Welte, 1978)< sulful nu dep\[e[te 1%,
num\rul Trask este 1, iar propor]ia de hidrocarburi variaz\ ;ntre 74,9 [i 572 ppm.
Aceste cifre indic\ o roc\ surs\ cu calit\]i slabe sau cel mult medii, ;n contradic]ie
cu aspectul macroscopic al rocii. :ns\ trebuie re]inut c\ num\rul probelor analizate
este extrem de redus (doar c=teva) [i, ;n plus, este posibil ca probele s\ fi fost prelevate din nivele nereprezentative, cu indicatori geochimici slabi.
Pe de alt\ parte, prezen]a sideritei ;n propor]ie mare ;n complexul argilos[istos inferior al suitei s[isturilor negre pune unele ;ntreb\ri cu r\spunsuri dificile.
De pild\, cum s-au format corpurile de siderite cvasisferice ;ntr-o secven]\ argiloas\ depus\ ;n condi]ii anoxice, dup\ cum se afirm\ c\ au fost condi]iile geochimice de pe fundul bazinului de sedimentare cretacic.
:n condi]ii lipsite de oxigen, cum sunt cele favorabile constituirii rocilor
surs\, ionii de fier se leag\ de cei ai sulfului rezult=nd pirita (sulful provine din
reducerea bacterial\ a sulfa]ilor din apa re]inut\ de sedimentul mineral-organic).
O alt\ observa]ie este legat\ de propor]ia redus\ de sulf total care nu sus]ine mediul anoxic de constituire a rocilor surs\.
Cu mult timp ;n urm\ un grup de geochimi[ti (M.N. Filipescu, V. Negrescu, D. }intil\, S. Apostol 1967) au raportat rezultatele unor ;ncerc\ri de identificare a rocilor generatoare de petrol pe probe prelevate din secven]e pelitice
[istoase cu aspect bituminos, folosind o metod\ nou\ pentru acele timpuri, propus\ de Y. Khalifeh [i M. Louis (1955, 1961), care are ca obiect materia organic\
fix\, bitumenul C sau, mai propriu, kerogenul din roc\.
Supun=nd roca oxid\rii succesive [i progresive [i m\sur=nd de fiecare dat\
cantitatea de carbon r\mas neoxidat, rezultatul poate fi exprimat printr-o diagram\
de dependen]\ a carbonului neoxidat de capacitatea de reducere a probei.
Aplic=nd aceast\ metod\ pe o prob\ de [isturi negre prelevat\ de pe valea
Uzului s-a ajuns la un rezultat ca acela prezentat ;n figura 2.11. Aspectul descendent al curbei, ar\t=nd o dependen]\ direct\ a celor doi indicatori, nu este ;nt=lnit
la rocile surs\ de hidrocarburi. Un rezultat asem\n\tor s-a ob]inut [i ;n urma cer-
61
Fig. 2.11 Curba Khalifeh-Louis pentru o prob\ de [isturi negre din

valea Uzului (dup\ M.N.Filipscu et al., 1967)
cet\rii unei probe de argilit prelevat\ din Senonianul interceptat de o sond\ la

Mu[a-Nehoia[.
Dubiile privin caracterul oleogenerator al [isturilor negre sunt ;ntre]inute
de lipsa analizelor geochimice specifice ;n num\r suficient pentru a se ajunge la o
concluzie veridic\. Este posibil ca ;n continuare s\ se ob]in\ elementele de cert\
diagnoz\ asupra acestei suite impresionant\ prin grosime, extindere ;n suprafa]\ [i
aspect geochimic [i litofacial, cu at=t mai mult, cu c=t, la nivel mondial, Cretacicul pare a fi cea mai important\ perioad\ geologic\ sub aspectul form\rii [i acumul\rii petrolului.
Eocenul are ca posibile roci surs\ dou\ complexe, unul situat la extremitatea inferioar\, stratele de Ca[in, [i altul la extremitatea superioar\, stratele de Bisericani. Ambele complexe au caracter bituminos la examinarea macroscopic\.
Stratele de Ca[in au grosimea de cca. 600 m [i sunt constituite din marne
[i marnocalcare pe care I. Dumitrescu le-a descris ca secven]\ cu evident aspect
bituminos. Ele nu au fost cercetate din punct de vedere geochimic. Astfel c\ ;n
prezent acestea nu pot fi diagnosticate cu precizie ca roci surs\ de hidrocarburi ,
dar nici nu pot fi contestate.
Nici situa]ia stratelor de Bisericani nu este mai clar\ dec=t acea a stratelor
de Ca[in. Acestea sunt un complex de 2-300 m cu argile cenu[ii, verzui, ro[ii sau
62
pestri]e gresii calcaroase [i marne cu globigerine prezent=nd o [istuozitate slab\ [i

un u[or caracter bituminos. Ele se reg\sesc ;n litofaciesul marginal al p=nzei de
Tarc\u [i ;n p=nza cutelor marginale [i au fost considerate roci bituminoase de
c\tre I. Atanasiu (1948) [i I. Gav\t (1964) ;n lipsa analizelor geochimice specifice.
Dup\ c=t se pare, ;n ultimele decade s-au efectuat unele cercet\ri nespecifice de laborator pe probe din stratele de Bisericani, al c\ror rezultat este exprimat
printr-un coeficient IMO de 3,4 p=n\ la 4, parametru insuficient pentru diagnoz\.
Oligocenul este ;ns\ depozitarul celor mai importante roci bituminoase din
domeniile carpatice de r\s\rit [i meridionale, dup\ cum au afirmat cei mai mul]i
geologi de petrol> I. Novac (1922), G. Macovei (1924, 1938), P.R. Walters (1950),
G. Popescu (1940), I. Gherman (1960), N. Grigora[ (1961), I. Gav\t (1964), D.
Paraschiv (1975), M. Popescu (1984), N. Ionescu (1994) etc. Marnele [i calcarele
albe, menilitele [i [isturile disodilice inferioare, cele intercalate ;ntre bancurile
gresiei de Kliwa, cele superioare sau din complexul de tranzi]ie sunt bituminoase
la examinarea macroscopic\. :ntre acestea, ponderea cea mai mare ca extindere,
grosime, facies geochimic o au, f\r\ ;ndoial\, [isturile disodilice al c\ror aspect
este foarte caracteristic pentru orice roc\ argiloas\ surs\ efectiv\ de hidrocarburi.
Asemenea depozite se ;nt=lnesc ;n faciesurile mai externe ale p=nzei de
Tarc\u [i ;n p=nza cutelor marginale din Moldova, precum [i ;n domeniul de dezvoltare a pintenului de V\leni. :n pintenul de Homor=ciu acestea sunt ;nlocuite de
stratele de Pucioasa, care sunt de asemenea roci argiloase, [istoase sau semi[istoase [i bituminoase.
:n general toate pelitele oligocene din unit\]ile fli[ului extern men]ionate
mai sus s-au depus ;ntr-un bazin ;n care ;nc\ de la ;nceputul Oligocenului s-a produs o ridicare important\ a nivelului eustatic, ceea ce a determinat o sedimentare
pelagic\ ;n condi]ii de mare anoxicitate a fundului m\rii.
:n atare condi]ii, resturile materialului organic s-au conservat ;n sediment
[i ulterior au putut intra ;n domeniul mezodiagenezei (fereastra de petrol). Probele
recoltate din diferite nivele ale [isturilor disodilice au ar\tat un con]inut de carbon
organic total rareori sub 2%, dar valori maxime de 8,6%, 6,57%, 4,19%< media
valorilor ob]inute ;ntr-o serie de determin\ri a fost 3,67% pentru carbonul organic
total din pelitele oligocene ale fli[ului extern.
Aceste valori indic\ roci surs\ foarte competente.
Alte analize geochimice indic\ pentru pelitele oligocene valori de 0,157,65 pentru carbonul organic, 0,02-1,98 pentru bitumenul A< 0,01-0,50 pentru
bitumenul C< 10,9-48,0 pentru asfaltene< 31,9-62,8 pentru hidrocarburi< 0,39-4
pentru num\rul Trask (D. Paraschiv, 1975).
Atrag aten]ia [i sugereaz\ caracterul generator al pelitelor oligocene valorile mari pentru con]inutul de carbon organic total (peste 3%). Acela[i lucru ;l su-
63
gereaz\ [i valorile mici ale num\rului Trask, care, ;n mod direct, indic\ m\sura
anoxicit\]ii fundului bazinului de sedimentare ;n timpul Oligocenului.
Recurg=nd la metoda Khalifeh-Louis de identificare a rocilor surs\ de
hidrocarburi, colectivul de geochimi[ti condus de M.N. Filipescu (1967) a efectuat analiza unor probe de [isturi disodilice prelevate din Oligocenul zonei Piatra
Neam] [i de pe valea Bughea. Reprezentarea grafic\ a rezultatelor ob]inute prin
oxid\ri succesive ale materiei organice (fig. 2.12) sugereaz\, prin aspectul ascendent al curbelor ;n domeniul con]inutul mai mic de carbonic organic r\mas neoxidat, c\ toate cel trei probe reprezint\ roci surs\ de hidrocarburi.
Fig. 2.12 Curbele Khalifeh-Louis ale unor probe de [isturi disodilice oligocene
din fli[ul extern carpatic (dup\ M.N. Filipescu et al., 1967)
PR puterea de reducere a materiei organice fixe< C carbonul organic r\mas neoxidat< A
prob\ din Valea Bughea< B prob\ prelevat\ din sond\ la Geam\na< C prob\ din zona Piatra
Neam]
Datele geochimice disponibile p=n\ acum confirm\ prezum]ia formulat\

;nc\ de mult\ vreme c\ pelitele oligocene sunt roci care au acumulat resturi organice ;n propor]ie mare [i care au oferit posibilitatea convertirii acestora ;n hidrocarburi. :n lipsa unor date geochimice sigure, este de admis c\ resturile organice
;ncorporate ;n sedimentele oligocene din care s-au constituit menilitele [i [isturile
64
disodilice au condus la formarea unui kerogen de tipul II, de altfel cel mai comun
tip ;nt=lnit ;n provinciile petrolifere. El s-a convertit apoi ;n hidrocarburi lichide [i
gazoase.
Nu este lipsit\ de
interes observa]ia c\ ;n
profilul Oligocenului din
fli[ul extern pelitele
ocup\ cel pu]in jum\tate
din grosimea secven]ei,
restul revenind gresiilor
(fig. 2.13). Propor]ia pelitelor cre[te p=n\ la 7080% ;n cazul pintenului
de Homor=ciu.
Asemenea reparti]ie a rocilor pelitice ;n
cuprinsul unei subdiviziuni stratigrafice, cel pu]in teoretic, este optim\
privitor la productivitatea oleogenetic\ [i la capacitatea de acumulare a
hidrocarburilor.
Identificarea rocilor surs\ este, cum se
[tie, doar una din problemele esen]iale privitoare la formarea petrolului ;ntr-un bazin de sedimentare< cea de-a doua problem\ nu mai pu]in important\ este aceea
referitoare la treapta de
maturizare organic\ pe
care se afl\ fiecare roc\
surs\, iar a treia problem\, evaluarea cantitativ\
a produc]iei de hidrocarFig. 2.13 Profilul reprezentativ al Oligocenului petrolifer din
p=nza de Vrancea [i varia]ia ra]iei roc\ surs\/roci colectoare
buri, a volumelor expulzate, migrate [i acumulate ;n colectoare.
65
:n ceea ce prive[te maturizarea organic\ a rocilor organoclastice pelitice

din fli[ul extern literatura publicat\ nu ofer\ informa]ii directe ob]inute prin cercetarea geochimic\ a kerogenului din roc\. :ns\ studiul efectuat asupra palinomorfelor, metod\ indirect\ de evaluare a treptei de maturizare, sugereaz\ valori de 3-3,9
pentru indicele de metamorfism organic (IMO) ;n [isturile disodilice (M. Popescu,
C. Georgescu, 1990). Aceste cifre indic\ pozi]ionarea probelor ;n fereastra de
petrol cele maxime fiind foarte aproape de catadiagenez\.
Determin\rile reflectan]ei vitrinitului pe probe oligocene ;n faciesul disodilic arat\ valori cuprinse ;ntre 0,38 (la ad=ncimea de 2709 m) [i 0,51 (la ad=ncimea de 1900 m)< pentru faciesul stratelor de Pucioasa valorile arat\ pentu reflectan]a vitrinitului 0,5-0,55. Aceste valori sugereaz\ c\ pelitele oligocene ;nc\ nu au
intrat ;n fereastra de petrol, dar se afl\ la finele epidiagenezei.
Fig. 2.14 Diagrama ;ngrop\rii [i maturiz\rii termale a [isturilor negre din fli[ul extern
carpatic (dup\ St\nescu [i Morariu, 1986, simplificat\)
A p=nza de Audia< T p=nza de Tarc\u< V p=nza de Vrancea< e stadiul epidiagenetic< m
stadiul mezodiagenetic< C stadiul catadiagenetic
Studiile privind determinarea maturiz\rii organice a secven]elor pelitice

din Cretacicul superior [i Paleogenul t=rziu al fli[ului extern din Carpa]ii Orientali, folosind metoda timp-temperatur\ de ;ngropare ini]iat\ de Lopatin (1969) au
;nceput destul de t=rziu. Primele informa]ii publicate ;n acest domeniu apar]in lui
V. St\nescu [i D. Morariu (1986). Cu privire la [isturile negre, ace[tia arat\ c\ ;n
sectorul de bazin care a devenit, prin [ariaj, p=nza de Audia secven]a bituminoas\
a parcurs trei etape> prima, cu durata de 70-80 milioane de ani, ;n care [isturile
66
negre s-au men]inut ;n domeniul imaturit\]ii organice, gener=nd gaz metan

biogen< a doua, cu durata de p=n\ la 10 milioane de ani, ;n care ele s-au aflat ;n
fereastra de petrol, c=nd au produs hidrocarburi lichide< a treia, ;ncep=nd cu
ridicarea [i ;nc\lcarea peste unitatea din fa]\, c=nd [isturile negre au trecut din nou
;n domeniul epidiagenezei, adic\ de imaturitate organic\ (fig. 2.14).
Timpul petrecut de [isturile negre ale p=nzei de Audia ;n fereastra de petrol a fost prea scurt pentru ca ;ntregul kerogen s\ se converteasc\ ;n hidrocarburi
lichide [i gazoase. De aceea este de a[teptat ca analizele geochimice s\ arate ;n
[isturile negre con]inuturi mari de materie organic\ polimerizat\, care la piroliz\
s\ dea produc]ii mari (curbe S2 ample).
Dar, dup\ cum rezult\ din fig. 2.14, evolu]ia [isturilor negre a fost benefic\ ;n p=nza de Tarc\u [i mai ales ;n p=nza de Vrancea, unde acest complex a subzistat 50-60 milioane de ani ;n domeniul mezodiagenezei [i 30 milioane de ani ;n
cel al catadiagenezei.
Cu privire la pelitele oligocene, evolu]ia tectonic\ a bazinului diferen]iindu-se net ;n Miocenul inferior, c=nd s-a produs [ariajul p=nzei de Tarc\u peste
unitatea din fa]\, procesul maturiz\rii organice a cunoscut [i el o diferen]iere
clar\.
P=n\ ;n Miocenul timpuriu, ;ngroparea sedimentelor a avut un caracter
unitar< ad=ncimile maxime nu au dep\[it cu mult 3 km, iar temperatura de forma]ie a fost de 80-90 C. ;n aceast\ faz\ valorile indicelui Lopatin (ITT) au fost mai
mici de 4. Aceast\ faz\ de imaturitate organic\ a fost biogazogen\. Totu[i, pu]in
;naintea producerii [ariajului, Oligocenul a putut intra ;ntr-un scurt interval, [i
doar pentru partea lui inferioar\, ;n domeniul gener\rii petrolului.
{ariajul p=nzei de Tarc\u a produs ;n m\sur\ notabil\ ridicarea secven]ei
bituminoase ;n domeniul temperaturilor mai sc\zute, astfel c\ ;n arealul p=nzei de
Tarc\u s-au men]inut condi]iile epidiagenezei.
:n schimb, unitatea ;nc\lecat\ a continuat s\ se afunde, cu toate c\ [i
aceasta, la r=ndul s\u, acoper\, ;n oarecare m\sur\, unitatea din fa]a sa. Astfel, pelitele oligocene din p=nza cutelor marginale au fost aduse ;n condi]iile mezodiagenezei avansate, ;nregistr=nd valori de 25-30 pentru parametrul TTI (fig. 2.15). :n
consecin]\, ;nc\ de la ;nceputul [ariajului, Oligocenul din p=nza cutelor marginale
a produs hidrocarburi lichide.
Al]i cercet\tori care s-au preocupat mai t=rziu cu determinarea gradului de
maturizare organic\ a rocilor bituminoase din fli[ul extern (O. Dicea, N. Ionescu,
D. Morariu, 1992) ajung la concluzii care nu difer\ ;n m\sur\ apreciabil\ fa]\ de
cele prezentate mai sus.
Unele dintre aceste cercet\ri estimeaz\ c\ [isturile negre din compunerea
p=nzei de Tarc\u [i a p=nzei de Vrancea au ;nceput s\ genereze petrol la aproximativ 45 mil ani de la ;nceperea sediment\rii, moment ;n care ad=ncimea lor de
67
Fig. 2.15 Diagrama ;ngrop\rii [i a maturiz\rii termale a rocilor organoclastice oligocene

din fli[ul extern carpatic, (dup\ St\nescu [i Morariu, 1986, simplificat\)
T p=nza de Tarc\u< V p=nza de Vrancea< e stadiul epidiagenetic< m stadiul
mezodiagenetic (fereastra de petrol)
;ngropare era de cca 3700 m, iar temperatura de forma]ie atinsese 115C [i c\ procesul oleogenetic este activ [i ast\zi.
:n ceea ce prive[te rocile bituminoase oligocene din p=nza cutelor marginale, petrolul [i-a ;nceput apari]ia atunci c=nd temperatura de strat a ajuns la
120C, situa]ie ce corespundea unei ad=ncimi de ;ngropare de cca 4600 m. {isturile disodilice [i menilitele au fost mai productive ;n perioada cuprins\ ;ntre 17 [i 5
milioane ani ;n urm\, perioad\ ;n care ad=ncimea de ;ngropare a fost maxim\, iar
temperatura de strat s-a men]inut la cele mai ;nalte valori (125-138C).
Neconcordan]ele ;ntre valorile indicelui de maturizare organic\ ob]inut de
diferi]ii autori care au abordat aceast\ problem\ rezult\ din valorile diferite acordate de cercet\tori parametrilor care intr\ ;n calculul maturiz\rii> modelul geologic de baz\, dinamica ;ngrop\rii, paleogradientul geotermic [.a.m.d. :ns\ neconcordan]ele nu sunt at=t de mari ;nc=t s\ pun\ sub semnul ;ntreb\rii rezultate la care
s-a ajuns.
Adept al caracterului petroligen pe care ;l au [isturile negre cretacice [i [isturile disodilice [i menilitele oligocene, A. Vod\, ;mpreun\ cu colaboratorii, a elaborat un scenariu geodinamic interesant pentru a explica oleogeneza ;n fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali (1992).
Scenariul se bazeaz\ pe procesul complex al [ariajului succesiv al forma]iunilor sedimentare cretacice-paleogene-miocene timpurii, [ariaj care are mare
;nsemn\tate ;n oleogenez\ prin unitatea sub[ariat\, [i prin subduc]ia asociat\, capabil\ s\ conduc\ la ad=ncimi mari, cu temperaturi ;nalte, stiva sedimentar\ cu
secven]e organoclastice (fig. 1.2).
68
Autorii separ\ trei etape ;n evolu]ia de principiu a unui [ariaj> una ini]ial\,
a form\rii cutelor solzi, nesemnificativ\ pentru oleogenez\< a doua, a declan[\rii
[ariajului propriu-zis, care are efect instalarea oleogenezei ;n unitatea sub[ariat\<
ultima, a [ariajului avansat, ;n care unitatea inferioar\ se afund\ la ad=ncimi de
peste 6-7000 m, ;n domeniul catadiagenezei metanoformatoare. :n ultimele dou\
etape unitatea superioar\ r\m=ne ;n domeniul epidiagenezei, f\r\ importan]\
oleogenetic\.
Deplasarea ;n ad=ncime a unit\]ii sub[ariate apar]ine unui mecanism de
subduc]ie, care antreneaz\ ;ntreaga stiv\ sedimentar\ ce acoper\ stratul granitic
sau bazaltic.
Particulariz=nd la zona moldavidelor rom=ne[ti, Al. Vod\ et al. (1992)
prezint\ un grafic sugestiv care apeleaz\ la principiile tectonicii pl\cilor litosferice
adaptat\ la situa]ia Carpa]ilor Orientali. Concluziile autorilor sunt> a) secven]ele
bituminoase cretacice, eocene [i oligocene sunt sub[ariate [i impinse la ad=ncimi
de 5-7 km, trec=nd prin condi]iile termodinamice de generare [i expulzare a petrolului< b) p=nzele de [ariaj (unit\]ile supra[ariate) nu au generat petrol pentru c\ ele
s-au men]inut tot timpul ;n domeniile epidiagenezei, iar dac\ ele con]in totu[i
oarecare acumul\ri, acestea s-au constituit pe seama petrolului generat ;n unit\]ile
sub[ariate< c) oleogeneza ;n unit\]ile moldavidelor a fost ajutat\ de aportul termal
al eruptivului neogen din partea estic\ a bazinului Transilvaniei.
Modelul geodinamic [i oleogenetic elaborat de Al. Vod\ (1992) ar putea
reprezenta un punct de plecare pentru calcularea gradului de maturizare organic\
pentru toate secven]ele bituminoase cretacice-paleogene, folosind metoda Lopatin.
2.3.2. Acumularea petrolului
a) Cu privire la rocile care au acumulat hidrocarburi, rocile colectoare,
aten]ia cercet\torului se ;ndreapt\, ;n principiu, c\tre toate rocile poroasepermeabile, oricare ar fi tipul porozit\]ii lor (intergranular\, fisural\,
vacuolar\, mixt\, primar\, secundar\ etc). :n fapt, doar unele roci poroasepermeabile au atributul de colectoare pentru hidrocarburi.
Cele mai vechi roci poroase-permeabile din stiva cretacic\-paleogen\ sunt
gresiile silicioase ce formeaz\ intercala]ii ;n seria [isturilor negre cretacice
timpurii, [i care au o dezvoltare mare ;n complexul superior al acestei serii< de
asemenea, ;n aceast\ categorie intr\ [i gresiile din complexul stratelor de Streiu [i
al stratelor de S\rata,
:ns\ gradul de cimentare al granulelor este foarte mare, ;nc=t porozitatea
lor este sub 3,8%, iar permeabilitatea, uneori nul\, poate fi de cel mult 2,45 mD
(D. Paraschiv, 1975). Aceste valori exprim\ o capacitate de acumulare a hidrocarburilor foarte redus\, neeconomic\, [i o capacitate de cedare a lor, practic nul\.
69
Nu se exclude posibilitatea c\ ;n anumite zone restr=nse aceste gresii s\ dispun\

de o porozitate fisural\ ridicat\, care ar transfera colectoarele respective ;n domeniul cu valori acceptabile sau chiar bune.
Eocenul dispune de roci poroase-permeabile care intr\ ;n alc\tuirea p=nzei
de Tarc\u, mai cu seam\ ;n domeniul de dezvoltare a faciesului de Tazl\u, unde
gresia de Tarc\u apare ca intercala]ii stratiforme sau lentiliforme ;ntr-o suit\ de
marno-argile< de asemenea, local calcarele de Doamna fisurate sunt colectoare.
Exist\ foarte pu]ine informa]ii publicate asupra parametrilor petro-fizici ai
gresiei de Tarc\u. Astfel pentru structura Vasie[ti (la sud de Moine[ti) valorile
medii sunt 10,9% pentru porozitatea efectiv\ [i 35% pentru satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ (D. Paraschiv, 1975)
La P\curi]a gresia de Tarc\u are porozitatea medie 12%, permeabilitatea
medie 2,9 mD [i o satura]ie ;n apa intersti]ial\ de 45%, iar pe zona structural\
Uture-Moine[ti Ora[, calcarele de Doamna, fisurate, au ca valori medii 10% pentru porozitate, 0,3-5 mD pentru permeabilitate, [i 40% pentru con]inutul ;n ap\
intersti]ial\.
M\rimea parametrilor fizici men]iona]i arat\ c\ colectoarele eocene au slabe ;nsu[iri de a acumula [i de a ceda hidrocarburile, iar con]inuturile mari de ap\
intersti]ial\ reduc drastic permeabilitatea stratului pentru ]i]ei.
Oligocenului ;i revin cele mai importante colectoare ;n p=nza de Tarc\u [i
mai cu seam\ ;n p=nza cutelor marginale, at=t ca dezvoltare c=t [i ca poten]ial de
acumulare [i cedare a hidrocarburilor. Colectoarele sunt reprezentate prin> gresia
de Kliwa, gresia supraKliwa, local marnele albe bituminoase, complexul de tranzi]ie [i, dup\ cum s-a acceptat mai demult printre geologii din industria de petrol,
gresia de Luc\ce[ti. Dintre toate colectoarele enumerate, importan]a cea mai mare
revine gresiei de Kliwa, ai c\rei parametri petrofizici sunt de 10-14% pentru
porozitate [i 2-100 mD pentru permeabilitate (N. Ionescu, 1994).
Pentru zona Geam\na porozitatea este mai mare (14-25%), dar pentru
structura Gropile lui Zaharache, porozitatea poate sc\dea la 6%. La asemenea valori mici pentru porozitate satura]ia ;n apa intersti]ial\ este de peste 35%, put=nd
ajunge la 45% (D. Paraschiv, 1975).
Colectoarele oligocene, ca [i cele eocene, apar]in categoriei colectoarelor
cu slabe ;nsu[iri de acumulare [i cedare a hidrocarburilor, judec=nd dup\ valorile
mici ale parametrilor ;nregistra]i. Este de notat c\ analizele de laborator s-au f\cut
pe probe mici de roc\, ;n care a fost examinat\ doar porozitatea intergranular\ [i
implicit permeabilitatea dat\ de re]eaua de pori dintre particulele minerale. Dar
gresia de Kliwa, de altfel foarte dur\, dispune de o apreciabil\ porozitate fisural\,
mai greu de relevat prin analiza carotelor ;n laborator, care m\re[te, ;n m\sur\ important\, coeficientul de porozitate [i permeabilitatea colectorului.
:n practica de [antier a devenit curent\ opera]iunea de fracturare hidraulic\
a gresiei de Luc\ce[ti, a gresiei de Kliwa [i a gresiei supraKliwa< rezultatele foarte
70
bune privind cre[terea valorii parametrilor petrofizici

[i a afluxului de ]i]ei catre perforaturile sondelor au
f\cut ca aceast\ metod\ s\ se generalizeze.
b) Acumularea petrolului ;n unit\]ile fli[ului
extern al Carpa]ilor Orientali a fost controlat\
de condi]iile structurale oferite de aceste
unit\]i, exprimate prin> 1) modul [i timpul de
formare a capcanelor [i 2) caracteristicile morfologice [i morfometrice, precum [i reparti]ia
spa]ial\ a capcanelor.
At=t ;n p=nza de Tarc\u, c=t [i ;n p=nza cutelor
marginale, capcanele au provenien]\ tectonic\. Nu se
cunoa[te ;nc\ suficient de detaliat m\sura ;n care
eventuala eroziune a unor structuri, intervenit\ ;ntr-o
faz\ tectonogenetic\ [i morfogenetic\, anterioar\
[ariajului p=nzei de Tarc\u a afectat caracterul fundamental tectonic al unor capcane din unitatea de Vrancea, dar la o evaluare general\ se pare c\ acest mecanism nu a introdus efecte notabile stratigrafice (sau
paleogeomorfologice) ;n constituirea capcanelor afecFig. 2.16 Schi]\ de hart\
tate de procesele erozionale. Mai multe detalii asupra
structural\ cu izobate
pentru un brachianticlinal
acestui aspect vor fi prezentate la analiza structurilor
faliat din fli[ul extern
petrolifere.
carpatic
Tipul structural general al capcanelor este anticlinalul faliat, av=nd axa mare aproximativ paralel\ cu axa bazinului. Falierea sa produs longitudinal [i transversal, fiecare anticlinal fiind compus din mai multe
blocuri cu grade variate de denivelare. Exemple ale acestui tip structural se ;nt=lnesc la Salon], Uture, Chilii etc. (fig. 2.16)
Anticlinalul faliat longitudinal trece adeseori la tipul structural de solz deversat spre est, ;n care flancul estic scufundat [i ;nc\lecat, rareori particip\ la
constituirea capcanei. Astfel de solzi apar la Tazl\u-Moine[ti, Zeme[, Ghelin]a ;n
p=nza cutelor marginale (fig. 2.17).
:n mod excep]ional capcana poate fi realizat\ prin ;nchiderea stratelor monoclinale (sau flancuri ale anticlinalelor) de c\tre falii, ca ;n cazul structurii St\ne[ti (la vest de Salon]).
:ntre parametrii importan]i pentru caracterizarea capcanelor, ;n afar\ de
tipul genetic [i morfologic, v=rsta capcanelor ocup\ un loc central, care trebuie
examinat\ ;n corela]ie cu v=rsta petrolului [i cu epoca migra]iei.
:n unit\]ile externe ale moldavidelor (p=nza de Tarc\u [i p=nza cutelor
marginale) cutarea s-a ini]iat ;n faza eostiric\ (intraburdigalian\), cu cca. 15-18
milioane de ani ;n urm\. Acum s-au format primii muguri tectonici ;n aceste
71
unit\]i, care s-au des\v=r[it ;n faza subsecvent\ neostiric\, intrabadenian\, produs\ cu 10-12 milioane de ani ;n urm\,
c=nd s-a realizat [i structura ;n p=nze de
[ariaj a celor dou\ unit\]i. Prin urmare,
structurile geologice locale ca anticlinale
sau solzi nu puteau reprezenta capcane
pentru petrol dec=t cel mai devreme ;n
intraburdigalian [i, cu probabilitate mai
mare, dup\ Badenian, c=nd acestea s-au
definitivat. Asupra acestor probleme se
va reveni ;n partea care urmeaz\.
c) Cu privire la mecanismele
migra]iei [i acumul\rii hidrocarburilor, acestea au fost amorsate
Fig. 2.17 Sec]iune geologic\ transversal\
cur=nd dup\ declan[area proceschematic\ ilustr=nd o structur\ de solzi
;n fli[ul extern carpatic
sului oleogenetic.
A[a cum s-a ar\tat mai ;nainte,
petrolul a ;nceput s\ apar\ ;n rocile surs\ oligocene ale p=nzei cutelor marginale [i
ale p=nzei de Tarc\u aproximativ ;n Badenian (cu cca 15-17 milioane de ani ;n
urm\)< la scurt timp dup\ aceea, s-a constituit [i s-a ridicat p=nza de Tarc\u, iar
rocile sale bituminoase din Oligocen au ie[it din fereastra de petrol, ;ncet=ndu-si
produc]ia de petrol. Oleogeneza a continuat ;ns\ ;n rocile surs\ oligocene ale
p=nzei cutelor marginale, ;nc\ mult\ vreme, probabil p=n\ aproape de Holocen.
Mai ;nainte, probabil cu 55 milioane de ani ;n urm\, adic\ ;n Eocen,
;ncepuse produc]ia de petrol ;n [isturile negre ale acestor dou\ unit\]i. :ntruc=t
cutarea acestora s-a realizat mult mai t=rziu, este de admis c\ petrolul produs de
[isturile negre nu a g\sit condi]ii de acumulare [i s-a pierdut.
Produc]ia redus\ de petrol a Oligocenului din p=nza de Tarc\u nu a putut
satisface colectoarele acesteia. Acesta este primul motiv care explic\ lipsa acumul\rilor semnificative ;n p=nza de Tarc\u. Al doilea motiv este eroziunea intens\ la
care a fost supus\ aceast\ unitate dup\ realizarea [ariajului s\u.
:n p=nza de Vrancea, cu rocile surs\ oligocene ;ngropate ne;ntrerupt ;n domeniul mezodiagenezei, procesele form\rii petrolului au continuat, produc]ia de
petrol a fost abundent\ ceea ce explic\ volumele mari acumulate ;n colectoare. La
aceasta se adaug\ protec]ia bun\ realizat\ de p=nza de Tarc\u, ;mpreun\ cu lubrifiantul pe care ea a alunecat (Miocenul cu sare)de care au beneficiat structurile din
p=nza cutelor marginale.
Evolu]ia proceselor de formare [i de acumulare a petrolului corelativ cu
fazele tectogenezei produc\toare de capcane, considerat\ ;n coordonate cronologice relev\ aspecte interesante, care permit s\ se formuleze r\spunsuri pertinente,
72
Fig. 2.18 Corelarea componentelor acumul\rii petrolului ;n fli[ul extern al Carpa]ilor

Orientali (p=nza de Vrancea)
SN [isturi negre< O roci surs\ oligocene< 1 intervalul de timp f\r\ capcan\ ;n stiva cretacic\-paleogen\< 2 intervalul de timp cu expulzarea petrolului din [isturile negre [i dispersarea lui< 3 intervalul de timp ;n care s-au produs migra]ia petrolului din [isturile oligocene [i
acumularea lui
la unele ;ntreb\ri privind cele dou\ provincii superpuse ale fli[ului extern (fig.
2.18).
Astfel, dac\ admitem c\ [isturile negre din p=nza de Vrancea au ;nceput s\
genereze petrol cu 55-60 milioane de ani ;n urm\, atunci c=nd au atins temperatura critic\ de formare a hidrocarburilor din kerogen, ;ndat\ dup\ aceea, a ;nceput
migra]ia primar\ orientat\ spre stratele poroase permeabile care puteau fi tot de
v=rst\ cretacic\ sau paleogen\. Pentru c\ ;nc\ nu ap\ruser\ capcanele, acestea abia
;n Burdigalian s-au schi]at, petrolul migrat a r\mas ;n stare de dispersie [i ;n urm\torul lung interval de timp p=na la apari]ia capcanelor (cca 35-40 milioane de
ani), hidrocarburile s-au distrus sub ac]iunea mai multor factori.
Cu consumarea kerogenului, productivitatea [isturilor negre a sc\zut, iar
migra]ia primar\ s-a restr=ns. Abia la apari]ia capcanelor (faza eostiric\) a fost posibil\ captarea [i concentrarea slabelor fluxuri de hidrocarburi emanate postum de
[isturile negre.
C=t prive[te rocile surs\ oligocene, la timpul c=nd acestea au ;nceput s\
produc\ hidrocarburi [i dup\ ce rocile surs\ au dep\[it pragul critic de re]inere a
hidrocarburilor, capcanele erau de cur=nd formate [i ele puteau concentra [i re]ine
fluxurile de petrol [i gaze ce proveneau din pelitele care mai apoi au devenit
[isturi [i menilite. Procesul [i distan]a migra]iei primare au fost extrem de scurte
(spre deosebire de cele legate de [isturile negre), ;ntruc=t colectoarele sunt intercalate ;n secven]a generatoare de petrol. Migra]ia secundar\ care a urmat a avut o
particularitate probabil ne;nt=lnit\ ;n alte bazine rom=ne[ti, anume c\ ea a fost
reluat\, poate nu la o scar\ mare, ;n faza neostiric\ (intrabadenian\), c=nd s-a defi-
73
nitivat planul structural actual al celor dou\ p=nze [i tectonica de am\nunt a fiec\rei unit\]i. Neostirica nu a inversat structurile p=nzei cutelor marginale, ci le-a
acutizat, le-a accentuat, a produs falieri [i separ\ri de blocuri, care au stricat
echilibrul primelor acumul\ri, [i au obligat hidrocarburile s\ se adapteze prin migra]ie, noilor condi]ii structurale. C\tre aceast\ concluzie conduc multe date de teren, ;ntre care [i lipsa petrolului, de regul\, ;n flancul estic scufundat al solzilor
din p=nza de Vrancea.
Este de admis c\ ;ntre eostiric\ [i neostiric\, atunci c=nd anticlinalele erau
mai pu]in exprimate [i tectonizate, petrolul se afla [i pe flancul estic al anticlinalelor. Dar din cauza scufund\rii flancului estic produs\ ;n faza neostiric\, petrolul
de aici a migrat ;n partea central\, mai ridicat\ a structurii.
Ca o concluzie la analiza form\rii [i acumul\rii hidrocarburilor ;n sistemul
petrolifer-gazeifer al fli[ului extern carpatic din sectorul moldovenesc, scenariul
constituirii z\c\mintelor prive[te esen]ialmente unitatea inferioar\, veritabil\ autoclav\ de generare a petrolului ;n pelitele oliogocene c=ndva c\tre partea terminal\
a Miocenului, c=nd aceste roci organoclastice au intrat ;n mezodiageneza organic\. :n acela[i timp, procesele tectogenetice realizaser\ configura]ii structurale favorabile re]inerii hidrocarburilor ;n colectoarele intercalate ;n stiva generatoare.
Astfel, migra]ia produselor hidrocarburice ;n colectoarele adiacente rocilor surs\ a
constituit un proces inevitabil [i general, ca migra]ie primar\, primul pas spre acumulare. Pasul urm\tor l-a reprezentat migra]ia hidrocarburilor ;n interiorul fiec\rui
colector, sub ac]iunea for]elor de segrega]ie gravita]ional\, care, ca migra]ie secundar\, a ;nsemnat deplasarea particulelor de petrol [i de gaze paralel cu limitele
rezervoarelor, c\tre apexul anticlinalelor.
Dup\ punerea ;n loc a acumul\rilor din colectoarele oligocene ale unit\]ii
de Vrancea, s-a manifestat tendin]a e[ap\rii unei p\r]i din volumele de hidrocarburi din capcane [i trecerea acestora ;n etajele stratigrafice ale unit\]ii de Tarc\u,
ceea ce s-a [i realizat ;n unele cazuri ;n care cuvertura Oligocenului de Vrancea
era sl\bit\ fie din cauza unei eroziuni anterioare punerii ;n loc a p=nzei de Tarc\u,
fie din cauza rabot\rii cuverturii miocene de c\tre p=nza de Tarc\u sau, ;n sf=r[it,
din cauza prezen]ei numeroaselor dizloca]ii rupturale unele cu caracter deschis
extinse ;n ambele unit\]i structurale suprapuse. :n consecin]\, hidrocarburile din
unitatea de Vrancea au ajuns [i ;n unitatea de Tarc\u, precum [i ;n bazinul posttectonic Com\ne[ti, ;ntr-o m\sur\ oarecare.
Astfel, principala tr\s\tur\ a constituirii acumul\rilor ;n acest sistem petrolifer o reprezint\ migra]ia transversal\ a hidrocarburilor, ca deplasare din roca surs\ ;n colectoarele adiacente [i mai cu seam\ din primele acumul\ri formate ;n
structurile unit\]ii de Vrancea, c\tre structurile unit\]ii de Tarc\u.
74
2.3.3. Tipuri de acumul\ri

Fli[ul extern
moldovenesc dispune de un num\r de
peste 30 structuri cu
acumul\ri de petrol
[i gaze, amplasate
preferen]ial ;n unitatea inferioar\ (p=nza
de Vrancea) [i doar
;n mod excep]ional
;n digita]ii ale p=nzei
de Tarc\u. C=nd se
g\sesc ;n ambele
unit\]i, acumul\rile
realizeaz\ c=mpuri
petrolifere comune,
mai rar separate.
Evolu]ia geotectonic\ a fli[ului
extern [i r\spunsul
stivei
sedimentare
cretacice-paleogenemiocene timpurii la
stressul declan[at ;n
fazele de cutare au
determinat constituirea unor aliniamente
structurale
majore
(fig. 2.19), dezvoltaFig. 2.19 Aliniamentele structurale majore din unitatea cutelor
marginale ;ntre valea Nechitu [i valea Dofteanei
te ;n lungul bazinu(dup\ datele PETROM)
lui, amintite ;n subLMM linia medio-marginal\< LE linia extern\
capitolele precedente, ca ridic\ri cu mare extindere ;n unitatea de Vrancea, care grupeaz\ mai multe
structuri locale ca brahianticlinale, anticlinale mai mult sau mai pu]in simetrice,
p=n\ la cute-solz deversate spre exterior [i chiar fragmente de solzi cu o
morfologie cu totul neobi[nuit\, ca de pild\ ;n structura Moine[ti ora[.
Structurile geologice locale din p=nza de Vrancea reprezint\, la nivelul
Oligocenului, capcane competente pentru acumularea petrolului. Aceste acumul\ri, sau z\c\minte, au caractere ce se ;nscriu ;ntr-o larg\ gam\ de variet\]i. Fieca-
75
re acumulare este, ;n fond, un unicat, cum de altfel se ;nt=lne[te ;n toate provinciile [i sistemele petrolifere ale planetei. De aceea este destul de dificil de a stabili
tr\s\turi comune pentru toate acumul\rile sau pentru un grup de acumul\ri. Este
;ns\ posibil ca ;n raport cu un criteriu de evaluare, mai multe acumul\ri s\ poat\ fi
incluse ;ntr-o grupare, dar acelea[i acumul\ri, considerate ;n raport cu alt criteriu,
;[i pierd caracterul de uniformitate.
:n cele ce urmeaz\ ne vom str\dui s\ schi]\m principalele tr\s\turi ale z\c\mintelor, mai cu seam\ pe cele care au semnifica]ie aparte ;n cercetarea [i exploatarea petrolier\.
Mai ;nt=i este de remarcat c\ acumul\rile s-au constituit ;ntr-unul sau mai
multe colectoare.
Primul caz, de altfel pu]in frecvent, este ilustrat de structurile Com\ne[ti
nord, Gropile lui Zaharache [.a.< ;n cazul frecvent al mai multor colectoare petrolifere, acestea pot fi grupate ;n acela[i etaj stratigrafic (ca ;n structurile Geam\na,
Chilii, Toporu, As\u, Tazl\ul Mare [.a.), ori sunt repartizate la dou\ (Moine[ti
Vest, Ta[buga etc.) sau chiar la trei etaje stratigrafice (Com\ne[ti-Podei).
Asemenea acumul\ri constituite ;ntr-un singur colector sau ;n mai multe
colectoare dintr-un etaj stratigrafic reprezint\ ;n fiecare caz un z\c\m=nt ;n accep]iunea geologic\-genetic\ pentru c\ toate aceste acumul\ri se caracterizeaz\ printr-o unitate de genez\ ;n ceea ce prive[te sursa, capcana [i v=rsta.
C=nd colectoarele apar]in la dou\ sau la trei etaje stratigrafice se poate admite c\ exist\ tot at=tea z\c\minte. De exemplu, ;n c=mpul Com\ne[ti-Podei s-au
identificat o acumulare ;n Oligocenul p=nzei de Vrancea ;n sectrorul {ipoteni, alta
;n Eocenul p=nzei de Tarc\u, altele c=teva ;n Oligocenul aceleia[i p=nze [i altele
;n Sarma]ianul bazinului posttectonic Com\ne[ti. Exist\ argumente valide pentru
a considera ;n acest caz patru z\c\minte (;n sens geologic-genetic) suprapuse ;n
cuprinsul aceluia[i c=mp [i aceleia[i structuri geologice locale.
Examinarea tipurilor de z\c\minte se poate face lu=nd ;n considerare un
grup de criterii, cum sunt v=rsta, con]inutul, morfologia, rela]iile cu apa asociat\,
forma rezervoarelor, tipul genetic al capcanei care controleaz\ acumularea petrolului [i ;nc\ alte criterii geologice [i nongeologice.
:n cele ce urmeaz\ se va ;ncerca o caracterizare a z\c\mintelor descoperite
p=n\ acum ;n fli[ul extern moldovenesc pe baza acestor criterii.
Din punctul de vedere al v=rstei z\c\mintelor, dat\ de epoca migra]iei [i
acumul\rii, z\c\mintele constituite ;n Oligocenul unit\]ii de Vrancea, de altfel
cele mai numeroase [i mai bogate, pot fi considerate ca postneostirice (postbadeniene) pentru c\ formarea petrolului ;n pelitele oligocene, principalele roci surs\,
apar]ine Miocenului t=rziu, ca [i migra]ia [i acumularea petrolului.
Z\c\mintele constituite ;n p=nza de Tarc\u au ap\rut mai t=rziu, ca rezultat
al procesului de e[apare a petrolului din unitatea inferioar\ [i recuperarea lui ;n
76
unitatea superioar\, iar z\c\m=ntul din Sarma]ianul bazinului Com\ne[ti este mai
nou, de v=rst\ pliocen\ t=rzie.
Prin urmare, dup\ v=rsta lor, z\c\mintele acestui sistem petrolifer se e[aloneaz\ pe trei nivele, ;ncep=nd din Badenian-Sarma]ian [i termin=nd ;n Pliocenul
terminal sau poate chiar ;n Cuaternar. Este de re]inut c\ v=rsta z\c\mintelor este
;ntotdeauna diferit\ de v=rsta colectoarelor, [i anume f\r\ excep]ie mai nou\ dec=t
aceasta din urm\.
Din acest punct de vedere, totalitatea z\c\mintelor ar putea fi ;mp\r]it\ ;n
trei grupe> primare (de]inute ;n Oligocenul unit\]ii de Vrancea), secundare (constituite ;n Eocenul [i Oligocenul unit\]ii de Tarc\u) [i ter]iare sau de recuperare (prezente ;n Sarma]ianul bazinului Com\ne[ti). Z\c\mintele primare sunt nu numai
primordiale, c\ci ele s-au constituit primele, ci [i principale, pentru c\ din ele s-au
format celelalte z\c\minte.
Dup\ con]inut, aproape toate z\c\mintele din cele trei subunit\]i structurale care compun sistemul petrolifer sunt petrolifere. Doar c=teva sunt pur gazeifere,
ca de pild\ cele din c=mpurile Tazl\ul Mare (Oligocen), Uture (Eocen), Ojdula
(Oligocen). Exist\ [i c=teva cazuri c=nd o structur\ are petrol ;n unele colectoare
[i gaze libere ;n alte colectoare, constituind un z\c\m=nt unic (Cerdac est) sau un
bloc al structurii este petrolifer, iar altul este gazeifer (As\u).
:n condi]iile ini]iale de z\c\m=nt, acumul\rile au putut dispune de petrol
nesaturat ;n gaze, c=nd toate gazele se aflau ;n stare dizolvat\ ;n faza lichid\, ;n
condi]iile unor presiuni de z\c\m=nt superioare presiunii de satura]ie. :n acest caz
ra]ia de gaze putea fi ;nalt\ (zeci de Nmc/mc) sau mai redus\. Altfel spus, z\c\m=ntul putea fi petrolifer bogat sau s\rac ;n gaze dezvoltate. Alteori petrolul era
de la ;nceput saturat ;n gaze, astfel c\ excesul gazelor ;n raport cu volumele dizolvate, era liber form=nd capul primar de gaze al petrolului (Fer\str\u, Sl\nic, Valea
Arinilor [.a.).
Capul de gaze s-a format la multe z\c\minte dup\ o perioad\ de exploatare
(Tazl\u, Moine[ti etc). Acesta este un cap secundar de gaze libere.
:n atare condi]ii privind starea de faz\ a hidrocarburilor din z\c\m=nt se
poate deduce ;n mod corespunz\tor c\ acumul\rile petrolifere au beneficiat, ;n
faza ini]ial\ de exploatare de regimul de expansiune a gazelor ce se eliberau din
solu]ie ;n conul de drenaj al fiec\rei sonde, combinat sau nu, dup\ caz, cu expansiunea gazelor din capul de gaze.
C=t prive[te apa de sinclinal, ;n toate cazurile ea s-a comportat ini]ial ca
inactiv\, ceea ce se poate explica prin lipsa aliment\rii libere [i abundente a principalelor rezervoare naturale (cele oligocene din Unitatea de Vrancea) [i prin valorile reduse ale permeabilit\]ii stratelor. :n plus, volumele mici de ap\ de]inute ;n
sinclinalele Oligocenului, ;nguste, strivite [i uneori aproape inexistente, nu au putut ;nmagazina o cantitate mare de energie de destindere elastic\, chiar la o ra]ie
relativ mare de gaze.
77
Rela]iile pozi]ionale dintre fluidele

de z\c\m=nt cunosc o
mare diversitate. Ele
pot fi ;ncadrate ;ntr-o
schem\ general\ care
cuprinde patru cazuri
principale (fig 2.20).
Primul caz relev\ un z\c\m=nt care
dispune de dou\ faze
lichide separate ;ntre
ele printr-un contact
cvasiplan [i orizontal
situat la marginea zonei petrolifere. Aici
petrolul are doar par]ial un suport de ap\,
iar ;n cea mai mare
parte el este suportat
de patul stratului. :n
plan orizontal contuFig. 2.20 Tipuri de rela]ii ;ntre fluidele de z\c\m=nt din
colectoarele
oligocene ale fli[ului carpatic extern din Moldova
rul zonei petrolifere
O/W
limita
de
separa]ie ;ntre petrol [i ap\< I dou\ faze sepaeste dublu>exterior [i
rate printr-un contact marginal, suprapuse par]ial (tip Ta[buga)< II
interior.
dou\ faze separate printr-un contact generalizat, suprapuse inAcest tip de tegral (tip Com\ne[ti nord)< III trei faze separate prin contacte
rela]ie caracterizeaz\ combinate (marginal [i generalizat) (tip Mihoc)< IV dou\ faze
a[a-numitele
z\c\- separate printr-un contact marginal la fiecare complex, dar generalizat la nivelul ;ntregului z\c\m=nt
minte stratiforme.
Al doilea caz
ilustreaz\ un z\c\m=nt ;n dou\ faze lichide separate ;ntre ele printr-un contact
cvasiplan [i orizontal situat sub ;ntreaga zon\ petrolifer\ a stratului. :n plan orizontal limita zonei petrolifere este unic\ [i echivalent\ conturului acvifer exterior
din cazul prezent.
Acest tip de rela]ie exprim\ caracterul tabular de talp\ al apei [i caracterizeaz\ z\c\mintele masive.
Al treilea caz este o combina]ie a celor precedente, dar aici sunt prezente trei
faze ;ntre care exist\ rela]ii de ambele feluri, care caracterizeaz\ z\c\mintele mixte.
Al patrulea caz prive[te acele z\c\minte care dispun de ap\ marginal\ ;n
fiecare complex, la acela[ nivel hipsometric, dar, ;n ansamblul s\u, z\c\m=ntul,
form=nd o unitate hidrodinamic\, are atributul unuia pseudomasiv.
78
Cele prezentate mai sus privind rela]iile dintre fluidele de z\c\m=nt au o

importan]\ aparte nu doar din punct de vedere geologic, ci [i din acela al elabor\rii [i conducerii programului de exploatare a z\c\m=ntului, ceea ce inginerii de
exploatare [i de z\c\m=nt cunosc foarte bine.
Dup\ forma rezervorului petrolifer, z\c\mintele fli[ului extern din Moldova (unitatea de Vrancea) se ;ncadreaz\ ;n toate grupele men]ionate (stratiforme,
masive, mixte, pseudomasive). La acestea se adaug\ tipul de z\c\m=nt delimitat
litologic pe care ;l au acumul\rile din lentilele gresiei de Tarc\u la Ta[buga [i
Dofteana, ca [i lentilele de nisipuri sarma]iene de la Com\ne[ti.
Capcanele care controleaz\ acumul\rile de petrol [i de gaze sunt ;n marea
majoritate tectonice, exprimate prin structuri anticlinale variate ca form\, cu predominarea cutei-solz cu flancul estic laminat, deversat\ spre est, cu planul axial
;nclinat spre vest, ;n m\sur\ mai mic\ sau mai mare. Structurile sunt de regul\ intens faliate [i fragmentate ;n multe blocuri tectonice.
Sunt ;ns\ [i excep]ii de la aceast\ regul\, pe care le ofer\ structuri ca V\sie[ti, Dofteana [i Com\ne[ti-Podei.
Capcana din structura V\sie[ti este realizat\, ;n orizontul tranzi]iei prin rabotarea produs\ de p=nza de Tarc\u.
Capcana din structura Dofteana este realizat\ ;n Eocenul p=nzei de Tarc\u
prin lentilizarea gresiei de Tarc\u. O atare lentilizare s-a produs [i ;n cazul nisipurilor sarma]iene din structura Com\ne[ti-Podei. Dar aici rezervoarele eocene [i
oligocene ale p=nzei de Tarc\u sunt decapitate [i acoperite discordant de cuvertura sarma]ian\. Acest tip de capcan\ este, desigur, stratigrafic (paleo-geografic).
Caracterizarea tipurilor de z\c\minte poate avea ;n vedere [i alte criterii.
Astfel, un criteriu interesant ;l reprezint\ gradul de umplere (;nc\rcare) a capcanei, ca raport ;ntre volumul ocupat de hidrocarburi [i volumul capcanei, sau, cu
oarecare aproxima]ie, ca raport ;ntre ;nchiderea practic\ (a z\c\m=ntului) [i ;nchiderea teoretic\ (a capcanei).
Dup\ acest criteriu z\c\mintele Oligocenului din unitatea de Vrancea se
e[aloneaz\ pe un larg interval, ;ntre 100% pentru unele blocuri izolate hidrodinamic din structuri ca St\ne[ti, Moine[ti ora[, Zeme[, Tazl\u [.a. [i c=teva procente
sau chiar 0% ;n structuri ca Mihoc, Chilii vest, Fer\str\u, Nineasa vest, Ghelin]a
vest [.a.
Dup\ unele evalu\ri, ;n acest sistem petrolifer-gazeifer s-au descoperit
p=n\ acum patru gigan]i, care ;nsumeaz\ peste 50% din rezervele totale descoperite, ;n vreme ce nou\ pigmei de]in abia pu]in peste 3% din rezerve. Restul de
44% din rezervele descoperite revine unui num\r de 16 structuri.
79
3. STRUCTURI, Z|C|MINTE {I C+MPURI

PETROLIFERE
Les champs dcouverts refltent les ides qui ont guid lexploration
(Sall et Debyser)
3.1 Privire general\

Prezen]a petrolului ;n zona extern\ a fli[ului Carpa]ilor Orientali a fost
relevat\ de numero[i oameni de [tiin]\ sau c\l\tori prin }\rile Rom=ne[ti, cum au
fost Bandinus, Dimitrie Cantemir, Raicevici, Contele de Langevin, Andreas Wolf,
Demidov [.a., care au descris unele exploat\ri rudimentare practicate de localnici
;nc\ din prima jum\tate a secolului al XVI-lea.
Lucr\rile de cartare geologic\ de suprafa]\, ;ntreprinse ;n a doua parte a
secolului al XIX-lea [i ;n primele decenii ale secolului al XX-lea au identificat un
mare num\r de puncte cu iviri naturale superficiale de petrol de-a lungul ;ntregii
zone a fli[ului extern, din nordul Moldovei, p=n\ ;n Muntenia central\. Aceste
iviri constau ;n prelingeri [i scurgeri de ]i]ei pe aflorimentul unor roci, care uneori
au aspectul de mici izvoare, apoi apari]ii de gaze sub ap\ sau pe terenuri uscate,
c=teodat\ aprinse [i arz=nd mult\ vreme. :n c=teva areale s-a identificat ozocherit\, produs solid de degradare a ]i]eiului parafinic.
Principalele puncte ;n care s-au observat asemenea apari]ii legate de p=nza
de Tarc\u [i de p=nza de Vrancea, citate ;n literatura geologic\, sunt> G\ine[ti
(Suceava) [i p=r=ul Buhalni]a (Neam]), ca impregna]ii de petrol ;n aflorimentele
unor roci senoniene< bazinul hidrografic al Moldovi]ei (p=r=ul Petac, p=r=ul Argel,
p=r=ul Boul, p=r=ul Deia, p=r=ul S\l\truc [.a.) ca impregna]ii de ]i]ei pe capetele
rocilor oligocene< Negrile[ti (Neam]), ca scurgeri de petrol< v\ile Crac\ului [i
Tazl\ului, ca izvoare de ape s\rate de z\c\m=nt< p=raele {oimu [i Geam\na, ca
prelingeri [i mici izvoare de petrol legate de roci oligocene< Chilii, Zeme[, Tazl\u,
Luc\ce[ti, Moine[ti, Salon], Podeiu, Dofteana, P\curi, Bogata, Mosoare, Poeni, ca
prelingeri [i izvoare de petrol< p=r=ul lui Tudorache [i Dealul Dr\coaia, ca impregna]ii cu ozocherit\ ;n gresia de Kliwa< H=rja, ca apari]ii de gaze hidrocarbu-
80
rice< valea superioar\ a Putnei, ca prelingeri de ]i]ei pe o fractur\ de ;nc\lecare a

Senonianului peste Oligocen< Lop\tari [i Lunci (Buz\u), ca prelingeri de petrol [i
apari]ii de gaze< v\ile Sibiciului, Boului, C\tia[ului, Chiojdu Mic (Buz\u), ca prelingeri de petrol< alte puncte [i apari]ii de petrol ;n domeniile de dezvoltare a
pintenului de Homor=ciu (valea B=scii f\r\ Cale, Muntele C\lug\ru, Valea lui Sterp
[.a.) [i a pintenului de V\leni (Valea Anei, Pose[ti, Ogretin, Surani, P\cura [.a.).
Manifest\rile superficiale de hidrocarburi din fli[ul extern sunt legate, ;n
cea mai mare m\sur\, de unitatea superioar\ (Tarc\u), care a fost mai bine deschis\ prin eroziune< ;n unitatea inferioar\ (Vrancea) condi]iile de p\strare a acumul\rilor au fost mai bine asigurate, astfel c\ manifest\rile superficiale de hidrocarburi ;n aceast\ unitate sunt sporadice.
De[i apari]iile superficiale de petrol [i de gaze provenite din colectoare cu
acumul\ri de hidrocarburi reprezint\ un factor de degradare [i de distrugere a z\c\mintelor, multe dintre aceste apari]ii au fost folosite de c\tre exploratori ca
indicatori ai prezen]ei concentra]iilor comerciale de petrol. Astfel, ele au avut un
rol de necontestat ;n ceea ce prive[te descoperirea z\c\mintelor de petrol pe elementele structurale pe care s-au instalat aceste apari]ii, sau pe elemente structurale
apropiate, cu condi]ii mai bune de conservare.
Acumul\rile de petrol [i de gaze din fli[ul extern s-au constituit ;n gresia
de Tarc\u din unitatea de Tarc\u, apoi ;n calcarele de Doamna (sporadic), gresia
de Luc\ce[ti, gresia de Kliwa, gresia supraKliwa, orizontul de tranzi]ie din unitatea de Vrancea [i gresii [i nisipuri sarma]iene ;n bazinul Com\ne[ti, bazin posttectonic, amplasat la marginea extern\ a p=nzei de Tarc\u. :n mod excep]ional
gresia de Kliwa [i gresia de Luc\ce[ti sunt petrolifere [i ;n p=nza de Tarc\u, ca [i
marnele albe bituminoase atunci c=nd sunt fisurate.
Acumul\rile sunt de tip stratiform sau masiv, cu totul excep]ional delimitate litologic, cel mai frecvent sunt de petrol nesaturat ;n gaze (;n condi]ii ini]iale
de z\c\m=nt), dar bogate ;n gaze dizolvate [i mult mai rar acumul\ri pur gazeifere.
Controlul acestora este, cu foarte pu]ine excep]ii, tectonic.
3.2 Principalele structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere

Descrierea care va urma se refer\ doar la sectorul moldovenesc al fli[ului
extern carpatic, unde s-au format [i acumulat cele mai mari volume de hidrocarburi
ale fli[ului [i unde se g\sesc cele mai multe structuri petrolifere (peste 30), ;n timp
ce ;n pintenii de paleogen din Muntenia, structurile petrolifere ale fli[ului extern
sunt mult mai pu]ine (5), iar ca rezerve, ele sunt nesemnificative except=nd structura Bu[tenari-Runcu.
81
:n sectorul moldovenesc al fli[ului extern structurile petrolifere se grupeaz\ ;n dou\ areale, unul nordic, ;ntre valea Nechitului [i valea Trotu[ului, altul sudic,
;ntre valea Trotu[ului [i valea Oituzului.
Primul areal de]ine cele mai multe c=mpuri petrolifere, a c\ror structur\
geologic\ este mai complicat\, iar rezervele de petrol sunt cu mult mai mari dec=t
acelea din arealul sudic. A[a cum se va constata, deosebiri semnificative ;ntre cele
dou\ areale apar [i ;n privin]a habitatului petrolului.
3.2.1. Grupul structurilor de la nord de valea Trotu[ului
I. STRUCTURA GEAM|NA
Situat\ la cca. 22 km NV de ora[ul Moine[ti, la izvoarele p=r=ului cu acela[i nume, structura Geam\na este una dintre cele mai importante capcane pentru
petrol din fli[ul extern carpatic, considerat\ dup\ volumul rezervelor de petrol [i
de gaze asociate.
Totodat\ ea este cea mai nordic\ structur\ petrolifer\ din acest sector [i
apar]ine celui mai vestic aliniament structural cu func]ionalitatea de zon\ de acumulare pentru petrol, aflat\ la nord de valea Trotu[ului.
Structura Geam\na este o cut\-solz
orientat\ NNV-SSE,
lung\ de 12 km, faliat\ longitudinal pe
flancul estic [i puternic deversat\ spre est,
repauz=nd pe un sinclinal strivit, care o
separ\ de solzul Gropile lui Zaharache situat mai la est (fig.
3.1). Numeroase falii
Fig. 3.1 Sec]iune geologic\ transversal\ prin structura Geam\na
transversale [i oblice Tr, Ds, SK, K orizonturi Oligocene< p/a limita petrol / ap\
produc fragmentarea
structurii ;ntr-un mare num\r de blocuri tectonice, unele izolate, altele ;n
comunica]ie hidrodinamic\. Ea coboar\ lin de la nord spre sud.
Structura Geam\na, al c\rui periclin nordic se situeaz\ ;n semifereastra
Bistri]ei, are dezvoltarea cea mai mare sub p=nza de Tarc\u [i este ;ncadrat\ de
dou\ cute-solzi, una la est (Gropile lui Zaharache), alta la vest (P=r=ul Negru). :n
sud ea se continu\ cu structurile Chilii vest, Ta[buga [i As\u, cu care constituie o
mare zon\ de acumulare a petrolului.
82
Descoperirea structurii Geam\na, al c\rui periclin nordic este deschis

[i poate fi cercetat ;n semifereastra
Bistri]ei, dateaz\ din ultimii ani ai deceniului al VI-lea, iar descoperirea
acumul\rilor de petrol re]inute ;n
structur\ s-a produs ;n anul 1961.
Structura de ansamblu o formeaz\ (fig. 3.1) unitatea extern\ (p=nza de Vrancea) acoperit\ tectonic de
unitatea medio-marginal\ (p=nza de
Tarc\u).
Unitatea inferioar\, apare ca un
solz puternic faliat, ;n alc\tuirea c\ruia
intr\ depozite eocene, oligocene [i
miocene inferioare.
Eocenul se prezint\ cu o stiv\
sedimentar\ care ;ncepe cu conglomerate poligene, continu\ cu un orizont marnos-marnocalcaros (stratele
de Ca[in), apoi cu un pachet de argile
verzi [i calcare compacte, acoperit de
marno-argile. Stiva se ;ncheie cu marne [istoase negre slab nisipoase reprezent=nd stratele de Bisericani.
Fig. 3.2 Profilul litologic standard
Oligocenul, a c\rui grosime
al Oligocenului din structura Geam\na
total\ este variabil\, maxima varia]ie
dator=ndu-se celui mai nou termen al
s\u, orizontul tranzi]ie, este compus din orizonturile (fig. 3.2)> al gresiei de Luc\ce[ti (grosime 20-25m), al menilitelor inferioare [i al marnelor albe bituminoase
(grosime 20m), al [isturilor disodilice inferioare (grosime 15-40m), al gresiei de
Kliwa [i supraKliwa (grosime 170-300m), al [isturilor disodilice superioare
(grosime 25-65m) [i al tranzi]iei (grosime 0-380m). Orizontul tranzi]ie lipse[te pe
unele por]iuni fie din cauza rabot\rii lui de c\tre p=nza de Tarc\u fie din cauza
unei eroziuni anterioare [ariajului.
Miocenul inferioar este format din pachete de argile, marne, gresii, gips [i
sare, rabotate de p=nza de Tarc\u pe suprafe]e mari.
Unitatea superioar\ are o structur\ str=ns cutat\ [i puternic fracturat\, la
care particip\ depozite eocene ;n facies grezos (Tarc\u).
Structura Geam\na a re]inut hidrocarburi ;n mic\ m\sur\ ;n gresia de Tarc\u a unit\]ii medio-marginale, gresie care se g\se[te ;n partea mijlocie a Eocenu-
83
lui [i care, ;mpreun\ cu intercala]iile sale marnoase-argiloase, ;nsumeaz\ o grosime total\ de 170-280m.
Dar ;n cea mai mare parte, hidrocarburile sunt re]inute ;n orizonturile
oligocene ale unit\]ii externe (de Vrancea), anume ;n orizontul gresiei de Luc\ce[ti (cu o suprafa]\ petrolifer\ restr=ns\ ;n jurul unei singure sonde), ;n orizontul
menilitelor inferioare [i al marnelor albe bituminoase (;ntr-o suprafa]\ petrolifer\
restr=ns\ ;n jurul a dou\ sonde), ;n orizonturile reunite ale gresiei de Kliwa [i supraKliwa [i ;n orizontul tranzi]ie. Astfel, cele mai importante acumul\ri sunt
de]inute de orizonturile gresiei de Kliwa, supraKliwa [i tranzi]ie.
Acumul\rile din gresia de Kliwa [i din supraKliwa au limita cu apa la acela[i nivel, dovada comunic\rii hidrodinamice ;ntre ele. Acumularea din tranzi]ie
are o limit= proprie cu apa, pentru c\ orizontul [isturilor disodilice superioare
asigur\ o bun\ izolare a sa.
Unele falii care fragmenteaz\ acumul\rile oligocene sunt etan[e, altele
neetan[e, nepermi]=nd [i respectiv permi]=nd comunicarea fluidelor dintr-un bloc
;n altul. Astfel, ;n cele peste 40 de blocuri ale z\c\m=ntului s-au identificat 12
unit\]i hidrodinamice.
Acumul\rile sunt, ;n cea mai mare parte, de petrol nesaturat ;n gaze, cu excep]ia a dou\ blocuri tectonice unul ;n Geam\na nord, altul ;n Geam\na sud, unde
petrolul este saturat ;n gaze (are cap primar de gaze).
Acumul\rile sunt de tip stratiform (;n tranzi]ie) [i masiv (;n Kliwa [i supraKliwa). Astfel se pune ;n eviden]\ caracterul complex al z\c\m=ntului din Oligocen, care este singular, considerat din punct de vedere geologic genetic.
Gradul de ;nc\rcare sau de umplere a capcanei la nivelul Oligocenului nu
este foarte mare. Aceast\ concluzie rezult\ din constatarea c\ volumul hidrocarburilor acumulate ;n orizonturile inferioare ale Oligocenului este foarte mic, chiar
neglijabil, petrolul [i gazele asociate prefer=nd orizonturile situate mai sus (K, SK
[i Tr). Pe de alt\ parte nici orizonturile superioare nu sunt saturate ;n totalitate cu
petrol. Dac\ la orizontul de tranzi]ie suprafa]a petrolifer\ este extins\, la orizonturile SK K ea este mai restr=ns\, ca ;n general la acumul\rile cu ap\ tabular\ de
talp\.
Cu toate acestea, structura Geam\na apar]ine grupului de capcane din fli[ul extern carpatic av=nd un grad de ;nc\rcare cu petrol, relativ ridicat.
II. STRUCTURA CHILII VEST-TOPORU
Structura Chilii vest-Toporu se afl\ la SSE de structura Geam\na, ;n prelungirea c\reia se dezvolt\, ambele apar]in=nd aceleia[i zone de acumulare a petrolului.
Ea se situeaz\ la 14 km NV de ora[ul Moine[ti [i a fost descoperit\ ca
structur\ petrolifer\, ;n mai multe faze. Astfel, ;n anul 1952 la Chilii s-a identificat
o acumulare de petrol ;n intercala]iile grezoase din orizontul de tranzi]ie (Oligo-
84
cen)< ;n anul 1970, tot la Chilii, s-a g\sit petrol ;n orizontul gresiei de Kliwa [i ;n
mai mic\ m\sur\, ;n gresia de Luc\ce[ti. Mai t=rziu (1980) s-a descoperit petrol [i
;n partea sudic\ a structurii (sectorul Toporu) de asemenea ;n Oligocen (orizonturile de tranzi]ie [i Kliwa).
Structura Chilii vest-Toporu este un anticlinal de Paleogen apar]in=nd unit\]ii externe (Vrancea) protejat sub unitatea medio-marginal\ (p=nza de Tarc\u).
Aspectul structurii este diferit ;n nord [i ;n sud. Astfel, ;n sectorul nordic (Chilii)
axa anticlinalului are orientare NNV-SSE, iar ;n cel sudic (Toporu), orientare este
NV-SE.
:ntre cele dou\ sectoare exist\ o important\ fractur\ cu o deplasare semnificativ\ spre est a sectorului Toporu.
Anticlinalul este asimetric, cu
flancul estic afectat de o important\
falie longitudinal\, dup\ care anticlinalul ;ncalec\ [i strive[te o structur\
sinclinal\ situat\ la est (fig. 3.3).
Structura Chilii vest-Toporu
dispune de multe alte falii longitudinale, transversale [i oblice, care o
fragmenteaz\ ;n numeroase blocuri
tectonice (fig. 3.4).
Caracterul asimetric al anticlinalului rezult\ nu numai din ;nc\lecarea lui peste elementul structural estic, ci [i din ;nclin\rile mai mici ale
stratelor pe flancul vestic (30-40),
fa]\ de flancul estic (50-65).
Fig. 3.3 Sec]iune geologic\ transversal\ prin
:n aceast\ structur\ sondele au
structura petrolifer\ Chilii vest Toporu
deschis depozite oligocene [i eocene F1, F2, F3 falii longitudinale< Minf Miocen
;n p=nza de Tarc\u, sub care ele au inferior< Tr, Ds, K orizonturi oligocene< G
trecut ;n sedimente miocene timpurii gaze< O petrol< W ap\
[i oligocene apar]in=nd unit\]ii externe (Vrancea). Sub depozitele oligocene din unitatea inferioar\ exist\ cu certitudine, dar neatinse de sonde, depozite eocene.
Din punct de vedere al prezen]ei petrolului, interesul apar]ine Oligocenului
din unitatea de Vrancea. Depozitele oligocene au grosime foarte variabil\ pentru
c\ [i aici, ca [i la Geam\na, orizontul terminal (tranzi]ie) poate lipsi prin rabotare
sau prin eroziune, sau poate fi complet, ating=nd 380 m. Din acest motiv grosimea
stivei oligocene este cuprins\ ;ntre 350 m [i 600 m.
85
Orizontul bazal (gresia de Luc\ce[ti)

are 50-60 m, iar menilitele inferioare [i marnele albe au 15-30m< grosimea orizontului
gresiei de Kliwa este ;n medie de 325 m, iar
cea a [isturilor disodilice superioare, ;ntre 20
m [i 80m. (fig. 3.5)
Acumul\rile de hidrocarburi sunt cantonate la Chili vest ;n trei nivele ale stivei oligocene> 1) ;n gresia de Luc\ce[ti [i ;n marnele
albe bituminoase acolo unde acestea sunt
fisurate, 2) ;n gresia de Kliwa [i 3) ;n gresiile
orizontului de tranzi]ie. La Toporu hidrocarburile sunt prezente numai ;n orizonturile Kliwa [i tranzi]ie.
Orizontul gresiei de Luc\ce[ti [i al
marnelor albe bituminoase de]ine o acumulare
de petrol nesaturat ;n gaze, cu importan]\ economic\ minor\. Raportat\ la rezerva geologic\
ini]ial\ de petrol a structurii, rezerva acestui
orizont reprezint\ sub 5%.
Orizontul gresiei de Kliwa a re]inut o
acumulare de petrol care ;n unele blocuri este
saturat cu gaze. Acesta este principalul orizont
petrolifer al structurii, el de]in=nd cca. 65%
din rezerva geologic\ ini]ial\ a anticlinalului.
Orizontul de tranzi]ie cuprinde o acumulare de petrol, ;n multe blocuri saturat cu
gaze, deci cu cap primar de gaze libere. Rezerva geologic\ ini]ial\ de petrol a fost de cca.
Fig. 3.4 Schi]\ de hart\ structural\
cu izobate la cap Kliwa (Oligocen)
30% fa]\ de rezerva total\ a structurii.
din
structura Chilii vest [i reparti]ia
Acumularea din orizontul bazal al Olifluide
gocenului este izolat\ fa]\ de celelelte dou\, F faliihidrocarburilor
longitudinale (majore)< f
dar acumul\rile din orizonturile de tranzi]ie [i falii transversale [i oblice (secundade Kliwa pot avea o limit\ cu apa comun\ sau re)< G/O, O/W limite de separa]ie
;ntre fluidele de z\c\m=nt, gaze/pela niveluri diferite.
De regul\ ;n orizontul gresiei de Kliwa trol, petrol/ap\ ;n orizontul gresiei
limita de separa]ie ;ntre petrol [i ap\ are un de Kliwa
caracter tabular de talp\, specific acumul\rilor
de tip masiv, dar ;n orizontul de tranzi]ie, caracterul ei este marginal, specific
acumul\rilor stratiforme.
86
Examinarea atent\ a structurii geologice

(fig. 3.3) relev\ c=teva aspecte ce pot forma baza
unei discu]ii.
Un prim aspect ;l relev\ falia F3 care este
comunicant\ la nivelul orizontului gresiei de Kliwa,
deoarece limita dintre petrol [i ap\ este la acela[i
nivel ;n blocurile al\turate, [i necomunicant\ la
nivelul orizontului tranzi]ie, ;ntruc=t limita petrolap\ din tranzi]ie este diferit\ ;n cele dou\ blocuri
care iau contact pe falie.
Un alt aspect, legat de aceea[i falie este
acela c\ denivelarea limitei de separa]ie ;ntre petrol
[i ap\ din orizontul de tranzi]ie este egal\ cu
denivelarea pe falie a celor dou\ blocuri tectonice.
Acest fapt sugereaz\ opinia c\ falia F3 s-a format
dup\ constituirea acumul\rii ;n orizontul de tranzi]ie, ;nc=t denivelarea celor dou\ blocuri a determinat, obligatoriu, aceea[i denivelare a limitei petrolap\. Prin urmare, punerea ;n loc a acumul\rii s-a
produs foarte timpuriu, ;naintea des\v=r[irii structurii, ceea ce este perfect plauzibil, deoarece migra]ia
hidrocarburilor, primar\ [i secundar\ realizat\ la
distan]e at=t de mici s-a produs ;ntr-un timp foarte
scurt.
:n structura Chilii vest-Toporu, unde sunt
prezente trei acumul\ri de hidrocarburi ;n trei nivele
oligocene, exist\ un singur z\c\m=nt din punct de Fig. 3.5 Profilul reprezentativ
al Oligocenului petrolifer din
vedere geologic genetic. El este controlat de o capstructura Chilii vest -Toporu
can\ pur tectonic\ [i are un caracter mixt, stratiform
[i masiv.
Gradul de umplere a capcanei este relativ ridicat, dar incomplet, ceea ce se
deduce din observa]ia c\ orizontul gresiei de Kliwa, principalul acumulator de
petrol ;n aceast\ structur\, este saaturat cu petrol pe mai pu]in de jum\tate din
grosimea lui.
III. STRUCTURA TA{BUGA
Situat\ la circa 8 km nord de ora[ul Moine[ti (jud. Bac\u), pe interfluviul
dintre v\ile As\u [i Tazl\ul S\rat, structura Ta[buga, denumit\ astfel dup\ v=rful
omonim (1151m) sub care s-a constituit, apar]ine celui mai vestic aliniament
structural major cunoscut ;n unitatea medio-marginal\. Aceluia[i aliniament struc-
87
tural ;i mai apar]in structurile Chilii Vest [i Geam\na situate la nord [i As\u la
sud.
Orientat\ aproximativ nord-sud, ca toate celelalte structuri din bazinul
Trotu[ului, structura Ta[buga se dezvolt\ pe mai mult de 5 km lungime [i pe o l\]ime de 2,5 km, av=nd ;ns\ o suprafa]\ petrolifer\ mult mai mic\ (cca. 2/1,5 km).
Dup\ dimensiuni, structura se ;ncadreaz\ ;n grupa celor medii.
Structura are ;n componen]a sa depozite eocene, oligocene [i miocene timpurii. Unitatea superioar\, [ariat\ [i pu]in important\ din punct de vedere petrolifer, este format\ din terenuri eocene ;n general marno-calcaroase [i argiloase, proprii faciesului de Tazl\u, cu intercala]ii de gresii calcaroase micacee lenticulare,
dispuse la partea inferioar\ a secven]ei [i marno-argile terminale care compun
stratele de Plopu.
Acestea sunt acoperite de terenuri oligocene ;n faciesul de Kliwa. Grosimea stivei paleogene a p=nzei de Tarc\u ce acoper\ structura Ta[buga este cuprins\ ;ntre 800 m [i 2000 m.
Unitatea inferioar\, a cutelor marginale sau de Vrancea, av=nd func]ia de
autohton al p=nzei de Tarc\u, este important\ din punct de vedere petrolifer.
:n componen]a sa intr\ depozite eocene, oligocene [i miocene inferioare
identificate ;n forajele care au vizat doar secven]a petrolifer\. Nu exist\ motive de
a exclude, la ad=ncimi mai mari, termenii Cretacicului, de la stratele cu Inocerami
(Hangu) la complexele [isturilor negre, termeni cunoscu]i din cartarea geologic\
;n semisferele Bistri]ei, Oituz-Sl\nic [i Vrancea.
:n procesul deplas\rii spre est a p=nzei de Tarc\u o parte din depozitele
subjacente a fost rabotat\ ;n unele por]iuni, astfel c\ pe zone destul de mari pot
lipsi terenurile miocene [i orizonturile superioare oligocene (tranzi]ia, disodilele
superioare, supraKliwa). Rabotajul nu a afectat ;ns\ orizontul gresiei de Kliwa,
sub care se afl\, bine protejate, orizonturile mai timpurii. Dup\ alte opinii, unele
dintre aceste lipsuri s-ar datora eroziunii anterioare punerii ;n loc a p=nzei de
Tarc\u.
Eocenul unit\]ii inferioare, component al structurii Ta[buga ;n sens strict,
este cel obi[nuit ;n unitatea cutelor marginale, anume marnocalcaros la partea
inferioar\, reprezent=nd orizontul calcarelor de Doamna, prezent sporadic, [i marnos-argilos la partea superioar\, reprezent=nd orizontul stratelor de Bisericani
existent pe toat\ structura, cu grosime de 150-250 m. :n acesta din urm\ se dezvolt\ c=teva intercala]ii de gresie calcaroas\ micafer\ cu structur\ lenticular\, interesante pentru acumularea petrolului, a c\ror grosime variaz\ ;ntre 20 [i 50 m.
Oligocenul unit\]ii inferioare (Vrancea) este repartizat pe dou\ intervale>
unul superior, ca Oligocen I [i altul inferior, ca Oligocen II, ;ntre care se dispune
Eocenul cu stratele de Bisericani (fig. 3.6). Dup\ toate probabilit\]ile cele dou\
intervale apar]in la doi solzi suprapu[i [i puternic strivi]i, mai ales ;n ceea ce
prive[te solzul superior.
88
Oligocenul I, cu grosimea de 120-250

m, este reprezentat ;n exclusivitate prin gresie
de Kliwa dispus\ nemijlocit sub p=nza de
Tarc\u. :n cuprinsul orizontului se pot separa,
dup\ grosimea intercala]iilor disodilice, trei
complexe cu grosimi aproximativ egale, ;n
raporturi de comunicare hidrodinamic\ din
cauza varia]iilor litofaciale frecvente ale
intercala]iilor lor.
Oligocenul II, cu grosimea de 150-300
m, este reprezentat probabil prin toate
orizonturile cunoscute ;n structurile vecine,
dar la Ta[buga nu a fost posibil\ identificarea
tuturor acestora. Astfel, la partea superioar\
este prezent\ gresia de Kliwa, orizont gros
p=n\ la 220 m, care ar putea ;ngloba [i orizonturile supraKliwa [i tranzi]ie. Sub orizontul de Kliwa se recunosc orizonturile disodilelor, menilitelor inferioare [i al gresiei de
Luc\ce[ti, ;nsum=nd 75-100m.
Miocenul inferior, de regul\ integral
rabotat de p=nz\ sau erodat, este cunoscut la
est de Ta[buga ;n facies pelitic-evaporitic.
Din punct de vedere tectonic, structura
Ta[buga este tratat\ ca un anticlinal al unit\]ii
Fig. 3.6 Profilul reprezentativ al
cutelor marginale orientat nord-sud, u[or dePaleogenului din structura Ta[buga
viat spre sud-est, faliat longitudinal [i transversal, av=nd la est structura Cilioaia Vest, iar ;n partea sudic\ [i sud-estic\,
structurile As\u [i respectiv Com\ne[ti nord. Raporturile cu aceste structuri sunt
fie rupturale (ca ;n cazul structurii Cilioaia vest) fie mixte, rupturale-perianticlinale sau sinclinale (ca ;n cazul celorlalte dou\).
Flancul estic al structurii Ta[buga este mai cobor=t [i ;nc\lecat de cel
vestic. Patru falii transversale rectangulare sau oblice ;mpart anticlinalul ;n cinci
blocuri tectonice< cele trei blocuri centrale (I, Ia [i II) sunt petrolifere iar blocurile
cu pozi]ie periclinal\ sunt acvifere (fig. 3.7).
Blocurile sunt denivelate cu mari varia]ii ;ntre 20 [i 450 m.
Datele de foraj permit ;ns\ [i o alt\ interpretare a structurii, anume
existen]a a doi solzi de Paleogen, mai mult sau mai pu]in incomple]i, ;n pozi]ie
suprapus\. Solzul superior este mai pu]in complet, el fiind alc\tuit din depozite
eocene (strate de Bisericani) [i oligocene t=rzii (gresia de Kliwa), constituind
Oligocenul I. Solzul inferior este mai complet, dispun=nd de Eocen ;n succesiune
89
complet\, [i de Oligocen cu gresie de Kliwa, [isturi disodilice, menilite inferioare

[i gresie de Luc\ce[ti (Oligocen II), cum apare ;n sec]iunea geologic\ (fig. 3.8.).
Fig. 3.8 Sec]iune geologic\ transversal\ prin structura

Ta[buga [i ocuren]ele petrolului ;n orizonturile Oligocene
Structura Ta[buga apar]in=nd unit\]ii cutelor

marginale nu se reflect\ ;n configura]ia p=nzei. Ca
multe alte structuri ale aceleia[i unit\]i, ea a fost
bine ascuns\ fa]\ de cercet\rile geologilor de cartare. Aceasta este explica]ia pentru faptul c\ descoperirea ei [i a z\c\mintelor sale s-a produs destul de
t=rziu, abia ;n anul 1971, la peste 20 de ani dup\
descoperirea primelor z\c\minte importante ;n bazinul Trotu[ului.
Fig. 3.7 Schi]\ de hart\ a
Z\c\mintele de petrol de la Ta[buga au fost
structurii Ta[buga cu izobate
descoperite at=t ;n p=nza de Tarc\u, c=t [i ;n unitatea
la acoperi[ul orizontului
Kliwa II
de Vrancea. Primele au importan]\ economic\ reA zona cu gresia de Kliwa
dus\. Ele sunt cuprinse ;n gresii calcaroase micafere
poroas\< B zona cu gresia
(tip Tarc\u) intercalate ;n partea inferioar\ a Eode Kliwa compact\ (nepocenului din faciesul de Tazl\u (gresia de Moine[ti).
roas\)< O/W limita ]i]ei/ap\ la
Kliwa II
Dar cele mai importante colectoare petrolifere au
fost g\site ;n unitatea inferioar\, [i anume ;n gresiile
de Kliwa ale Oligocenului I [i II, [i, ;n mai mic\ m\sur\, ;n gresiile calcaroase
intercalate ;n stratele de Bisericani eocene.
Acumul\rile Oligocenului din solzul superior [i cele ale Eocenului p=nzei
au ;nceput s\ fie exploatate din anul 1971, iar din anul 1973 s-a trecut [i la exploatarea acumul\rilor din solzul inferior. Ini]ial exploatarea a avut caracter primar, folosindu-se ca agent de dezlocuire a petrolului energia de destindere elastic\
90
a sistemului roc\-fluid, [i mai cu seam\ energia de destindere a gazelor eliberate

din solu]ie. :n anul 1975 s-a trecut la exploatarea secundar\ prin metoda injec]iei
conven]ionale de ap\ extra [i intracontural, mai ;nt=i la Oligocenul I [i apoi la
Oligocenul II.
Suprafa]a petrolifer\ a structurii reprezint\ sub 35% din suprafa]a structurii, ceea ce arat\ un grad mediu de umplere cu petrol a capcanei. Cel mai saturat
bloc, este cel notat II, unde ;n\l]imea z\c\m=ntului la nivelul Oligocenului II este
350 m, iar ;n\l]imea structurii se estimeaz\ la 700 m. :n blocul I valorile celor doi
parametri sunt 175 m [i respectiv 800 m, iar ;n blocul I a, 100 m [i respectiv 850
m. Raportul dintre ;n\l]imea z\c\m=ntului [i ;n\l]imea capcanei, la nivelul Oligocenului II este, prin urmare, variabil de la un bloc la altul, ;ntre limitele 0,5 [i
0,12, valori foarte mici, compensate ;ns\ de grosimea apreciabil\ a colectoarelor.
Cu privire la structura colectoarelor, gresiile de Kliwa apar, at=t ;n solzul
superior, c=t [i ;n cel inferior, ca dou\ secven]e groase, masive, ;n care intercala]iile de [isturi disodilice nu produc izolarea ;ntre complexele de gresie [i individualizarea unit\]ilor hidrodinamice independente.
Parametrii fizico-geologici ai gresiei de Kliwa variaz\ ;ntre 10-14% pentru
porozitatea efectiv\ medie ;n oligocenul I [i 10-11% pentru Oligocenul II, iar
permeabilitatea absolut\ variaz\ ;ntre 2 [i 20 mD pentru Oligocenul I [i 1-3 mD
pentru Oligocenul II. Satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ urm\re[te valorile porozit\]ii [i
variaz\ ;ntre 30 [i 40%.
Pentru rezervoarele eocene porozitatea efectiv\ medie este 10%, permeabilitatea ;ntre 2-8mD, iar satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ se ridic\ la 40%.
Rezervoarele oligocene sunt, ca aspect, stratiforme. Gresia de Kliwa formeaz\ pachete comunicante, cu aspect pseudomasiv. Rezervoarele eocene sunt
;ns\ lentiliforme, prezent=ndu-se ca rezultat al schimb\rilor litofaciale. Prin urmare ele sunt delimitate litologic ;n sensul derivat din manifestarea proceselor
sinsedimentare.
Lentilele de gresii eocene sunt saturate integral cu petrol. Acest fapt se datoreaz\ volumului redus al capcanelor raportat la volumul de petrol produs de roca
surs\, desigur, stratele de Bisericani. Acumul\rile din stratele de Bisericani sunt
cert primare [i bine conservate ;n secven]a generatoare.
Rezervoarele oligocene comunic\ ;n cuprinsul aceluia[i bloc tectonic, dar
;ntre blocuri adiacente nu exist\ comunicare hidrodinamic\. Totu[i, ;n unele blocuri se constat\ varia]ii ale nivelului apei de la un complex petrolifer la altul.
Aceste varia]ii sunt mici, de ordinul a c=]iva metri, ele fiind produse de varia]ia
porozit\]ii colectoarelor, care diferen]iaz\ propriet\]ile capilare [i ascensiunea capilar\ a apei. Asemenea varia]ii mici pot fi neglijate. Dar nu pot fi neglijate varia]iile nivelului apei constatate de la un bloc la altul, care pot ajunge p=n\ la
200m.
91
Blocurile de la capetele structurii nu con]in petrol pentru c\ ele sunt ad=nc

scufundate, situa]ie ;nt=lnit\ [i la alte structuri din fli[ul extern carpatic.
Gresia de Kliwa din solzul inferior (II) prezint\ particularitatea c\ este
foarte compact\ pe flancul vestic, ;n zona acvifer\, astfel c\ linia de reducere a
porozit\]ii nu afecteaz\ acumularea de petrol. Totu[i aceast\ linie reduce semnificativ volumul capcanei. Dac\ se ]ine cont de prezen]a acestui accident diagenetic
rezult\ un grad superior de ;nc\rcare cu petrol a capcanei (peste 75% ;n blocul I).
Petrolul din structura Ta[buga a fost ini]ial nesaturat ;n gaze. Deci z\c\m=ntul a fost ini]ial monofazic lichid, dar cu un con]inut relativ mare de gaze dizolvate ;n faza lichid\.
Pentru caracterizarea geologic\ - genetic\ a acumul\rilor din structura
Ta[buga este necesar s\ se fac\ apel la criteriile prezentate ;n prima sec]iune a
acestei lucr\ri< dup\ asemenea criterii toate acumul\rile sunt primare ;n sensul c\
sunt cuprinse ;n secven]a cu roc\ surs\. Cel mai ilustrativ exemplu ;n acest sens ;l
ofer\ acumul\rile din lentilele nisipoase ale stratelor de Bisericani surs\ de petrol.
Dar [i gresiile de Kliwa cuprind acumul\ri primare pentru c\ petrolul din acestea
a fost generat de [isturile disodilice intercalate. De altfel ;ntregul Oligocen este o
secven]\ mixt\, at=t generatoare c=t [i acumulatoare de petrol.
Din punct de vedere structural, acumul\rile din Eocen sunt z\c\minte
delimitate litologic, iar cele din Oligocen formeaz\ dou\ z\c\minte cvasistratiforme, cvasimasive sau pseudomasive, controlate tectonic ;n anticlinale faliate> ;n
solzul superior Oligocenul de]ine un z\c\m=nt, iar ;n solzul inferior el con]ine un
alt z\c\m=nt ;n sens geologic< fiecare dintre cele dou\ z\c\minte este controlat de
o capcan\ proprie.
IV. ANSAMBLUL STRUCTURAL AS|U
La cca. 10 km nord-vest de ora[ul Com\ne[ti se recunoa[te ;n unitatea
inferioar\ a fli[ului extern (unitatea extern\ sau de Vrancea) un ansamblu structural format din trei cute-solz ale Paleogenului, av=nd orientarea general\ nordsud. Spre sud el se afund\ ad=nc sub p=nza de Tarc\u [i sub bazinul post-tectonic
Com\ne[ti. Cei trei solzi se e[aloneaz\ de la vest la est astfel> As\u, As\u Est [i
As\u Est 1, delimit=ndu-se unul fa]\ de altul prin falii longitudinale (fig. 3.9).
Rela]iile lor cu structurile din unitatea de Vrancea situate ;n pozi]ii mai nordice
sau mai sudice sunt destul de neclare, dar, dup\ unele indicii, cei trei solzi, care
alc\tuiesc o ridicare major\ a Paleogenului autohton, par a fi ;n prelungirea ansamblului structural Ta[buga-Cilioaia.
Identificarea structurii [i descoperirea acumul\rilor de petrol ;n colectoarele sale s-au produs relativ t=rziu, anume ;n anul 1977. Sondele s\pate au ar\tat
condi]iile geologice-petrolifere ale structurii, ;n spe]\ stratigrafia, tectonica, prezen]a fluidelor ;n rezervoare, raporturile dintre fluidele de z\c\m=nt, ;nsu[irile lor
[i ale depozitelor pe care ele le satureaz\.
92
Ansamblul structural As\u este protejat de

p=nza de Tarc\u ;n faciesul de Tazl\u, cu Eocen
predominant pelitic (argilos-marnos) ;n partea
inferioar\, av=nd intercala]ii stratiforme sau
lenticulare de gresie calcaros\ [i micafer\ (gresie
de Moine[ti)< la partea superioar\ a Eocenului se
dezvolt\ stratele de Plopu, de asemenea marnoargiloase, av=nd ;ns\ colora]ia ro[ie [i vi[inie,
specific\ acestui complex.
Sub Eocenul p=nzei se recunoa[te Miocenul inferior pelitic, brecios, cu incluziuni sau
mici lentile de sare gem\.
Miocenul inferior (Acvitanian-Burdigalian) acoper\ Oligocenul intr=nd ;n componen]a
unit\]ii inferioare (Vrancea).
Oligocenul, av=nd o grosime de peste 400
m, este format din orizonturile comune, succedate
de sus ;n jos, dup\ cum urmeaz\ (fig. 3.10)>
orizontul de tranzi]ie (20-150 m) cu mari varia]ii
litofaciale, orizontul disodilelor superioare (20120 m), orizontul gresiei de Kliwa (20-200 m),
orizontul disodilelor inferioare (40-60 m) [i
orizontul marnelor bituminoase [i al gresiei de
Luc\ce[ti (40-80 m).
Fig. 3.9 Schi]\ tectonic\ a
Marile varia]ii de grosime ale orizontuansamblului structural As\u
rilor superioare oligocene se datorez\ proceselor FA falia din fruntea solzului
erozionale la care stiva miocen\-oligocen\ a fost As\u< FE falia din fruntea
solzului As\u est< FE falia din
supus\ anterior punerii ;n loc a p=nzei de Tarc\u, fruntea solzului As\u1 est 1< f
procese mai slabe ;n unele sectoare, mai intense falii secundare (transversale
;n alte sectoare. Acolo unde eroziunea a avut oblice)< ha[urile reprezint\ cu
intensitate maxim\, orizonturile tranzi]ie, al diso- aproxima]ie domeniile de dezdilelor superioare [i par]ial cel al gresiei de Kliwa voltare a celor trei cute solz
au fost ;nl\turae.
Din punct de vedere tectonic, acest ansamblu structural prezint\ mari
complica]ii determinate de prezen]a a trei fracturi longitudinale (fig. 3.11 [i 3.12)
[i opt fracturi transversale principale care produc mai multe blocuri cu denivel\ri
;ntre 50 m [i 200 m unul fa]\ de altul. Unele blocuri tectonice sunt izolate
hidrodinamic, altele comunic\ pe faliile dintre ele.
Petrolul este acumulat ;n dou\ orizonturi oligocene ;n care se dezvolt\
abundent stratele de gresie silicioas\> orizontul de tranzi]ie [i orizontul gresiei de
93
Kliwa. Dintre acestea, al doilea orizont este principala gazd\ a petrolului, datorit\
grosimii mari a rezervoarelor care au aspect masiv.
Fig. 3.10 Profilul electric al secven]ei oligocene

petrolifere din structurile As\u [i As\u est
Fig. 3.11 Schi]\ de hart\

structural\ a solzului
As\u cu izobate la baza
orizontului [isturilor
disodilice superioare
[i cu reparti]ia fluidelor
de z\c\m=nt
G/O, O/W, G/W limite
de separa]ie gravita]ional\
a fluidelor (gaze/petrol,
petrol/ap\, gaze/ap\)
Rezervoarele oligocene, fracturate [i repartizate ;ntr-un num\r de aproape

20 blocuri tectonice ;n cei trei solzi, formeaz\ 7 unit\]i hidrodinamice, dintre care
patru se afl\ ;n solzul As\u iar celelalte trei ;n solzii estici.
:n ceea ce prive[te parametrii fizico-geologici ai colectoarelor, gresia de
Kliwa are o porozitate efectiv\ medie de 13%, iar gresiile din orizontul de tran-
94
zi]ie sunt mai slab poroase (10%). Cu privire

la permeabilitate, valoarea medie pentru
gresia de Kliwa este 16%, iar pentru tranzi]ie,
doar 10%. Satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ este de
26% pentru Kliwa [i 40% pentru tranzi]ie, ;n
acord cu valorile de porozitate efectiv\ [i de
permeabilitate ale celor dou\ orizonturi.
Acumul\rile din ansamblul structural
As\u sunt, ;n cele mai multe blocuri, petrolifere, cu petrol nesaturat ;n gaze. Unele blocuri au ;ns\ petrol cu cap primar de gaze, ;n
condi]iile unor presiuni de z\c\m=nt inferioare presiunilor de satura]ie, un bloc la As\u
are numai gaze, iar mai multe blocuri din solzul As\u est sunt acvifere (fig. 3.11).
:n consecin]\, regimul natural de exploatare folose[te ca agent energetic at=t gazele libere (;n blocurile cu cap primar de
gaze) c=t [i gazele dizolvate ;n petrol (;n toate
blocurile petrolifere).
Din anul 1985 s-a trecut la injec]ia
conven]ional\ de ap\, a c\rei eficien]\ a fost
redus\, astfel c\ dup\ trei ani opera]iunea a
fost sistat\.
Fig. 3.12 Schi]\ de hart\ structural\
Apa care delimiteaz\ la partea infe- a solzului As\u est cu izobate la baza
orizontului [isturilor disodilice
rioar\ acumul\rile de petrol din fiecare bloc
superioare [i cu reparti]ia fluidelor
tectonic are caracter tubular de talp\ pentru
de z\c\m=nt. G/O, O/W limite de
orizontul gresiei de Kliwa [i marginal extrasepara]ie gravita]ional\ a fluidelor
contural pentru orizontul de tranzi]ie.
(gaze/petrol, petrol/ap\
Astfel, dup\ acest criteriu, acumularea
este complex\, cu caracter masiv pentru acumularea principal\ (Kliwa) [i
stratiform pentru acumularea din orizontul tranzi]ie.
O problem\ geologic\ important\ este determinarea num\rului de z\c\minte din ansamblul structural As\u. Din punct de vedere geologic problema se
reduce la stabilirea num\rului capcanelor care controleaz\ acumul\rile fragmentate ;n numeroase blocuri. La As\u exist\ trei solzi str=ns grupa]i, reprezent=nd tot
at=tea capcane.
:n componen]a fiec\rei capcane sunt c=te dou\ stive colectoare> una ;n orizontul de Kliwa, alta ;n orizontul de tranzi]ie (cu importan]\ mult mai mic\). Ambele stive de]in un singur z\c\m=nt ;ntr-o capcan\ (solz). Prin urmare, ansamblul
structural As\u de]ine trei z\c\minte ;n sens geologic-genetic.
95
V. STRUCTURA COM|NE{TI NORD

Apar]in=nd ridic\rii majore Chilii-Toporu-Zeme[ [i situat\ la cca. 5 km
nord-vest de ora[ul Moine[ti (jud. Bac\u), structura Com\ne[ti nord este cuprins\
;ntre anticlinalele As\u [i
Cilioaia Vest (fig. 3.13)< ea
se sf=r[e[te ;ntr-un periclin
nordic, ;ntre Ta[buga [i Cilioaia Vest, iar ;n sud se prelunge[te (dup\ o cobor=re
axial\ nu prea accentuat\,
afectat\ de mai multe fracturi) cu mica structur\ anticlinal\ Leorda.
Structura Com\ne[ti
nord este un anticlinal relativ scurt, cu lungimea de numai 4 km [i cu l\]imea de 1
Fig. 3.13 Sec]iune geologic\ transversal\ simplificat\
prin
structura Com\ne[ti nord [i controlul acumul\rii de
km, cu axa mare orientat\
petrol
aproximativ NS. Anticlinalul Tr, Ds, K orizonturi Oligocene<
p/a limita petrol / ap\
este faliat longitudinal, o
falie invers\ afecteaz\ flancul vestic,
alta, tot invers\, se situeaz\ pe flancul
estic, fiecare cu s\ritura de peste 100 m
(chiar 250 m pentru falia vestic\).
Structura este asimetric\, cu o u[oar\
deversare spre est. Totodat\ ea este
;nc\lecat\ de solzul As\u Est, motiv
pentru care sinclinalul vestic nu se mai
recunoa[te, [i ;ncalec\ peste solzul Cilioaia Vest, astfel c\ sinclinalul estic s-a
redus considerabil (fig. 3.13).
Anticlinalul Com\ne[ti Nord
este fragmentat de c\tre patru falii
transversale ;n [ase blocuri tectonice,
Fig. 3.14 Schi]\ de hart\ structural\ la
blocurile de la extremit\]ile nordic\ [i
baza orizontului tranzi]ie (Oligocen) cu
sudic\ reprezent=nd p\r]ile terminale
reparti]ia petrolului ;n c=mpul Com\ne[ti
nord
ale structurii (fig. 3.14).
Ca dimensiuni [i ca volum al rezervelor de hidrocarburi anticlinalul Com\ne[ti nord apar]ine grupei de structuri petrolifere modeste ale fli[ului extern carpatic.
96
Aceast\ structur\ [i-a dovedit capacitatea

petrolifer\ relativ t=rziu, abia ;n anul 1980, ea nefiind
sugerat\ de nici un element rezultat din cartarea geologic\ de suprafa]\. Astfel, descoperirea ei s-a datorat extinderii forajului pentru a urm\ri dezvoltarea spre sud a
structurii Cilioaia Vest, identificat\ anterior ca structur\ petrolifer\.
Sondele au relevat la Com\ne[ti nord existen]a
unei unit\]i superioare, p=nza de Tarc\u cu unele digita]ii mai restr=nse sau mai dezvoltate [i a unei unit\]i
inferioare, p=nza de Vrancea. Prima este alc\tuit\ din
terenuri eocene [i oligocene, cealalt\ av=nd ;n plus [i
depozite miocene timpurii, cu faciesurile cunoscute ;n
structurile apropiate.
Din punct de vedere petrolifer, interesant\ este
unitatea inferioar\, anume stiva oligocen\, pe care sondele au traversat-o ;n cea mai mare parte.
Profilul Oligocenului a[a cum a fost ;nt=lnit ;n
sondele de la Com\ne[ti nord (fig. 3.15) reprezint\ o
secven]\ sedimentar\ care ar putea avea grosimea de
aproape 1000 m, neatins\ ;nc\ ;n alte structuri din fli[.
Cel mai vechi orizont deschis de sonde este cel al
gresiei de Kliwa, traversat pe o grosime de 350 m f\r\
a i se atinge baza. Acest orizont este alc\tuit ;n propor]ie de peste 80% din gresii silicioase, form=nd complexe groase de 40-50 m, ;ntre care se dispun pachete
de [isturi disodilice, care rareori ajung la grosimea de
20 m. :n aceste pachete argiloase-[istoase ;[i fac sim]it\
prezen]a strate de 1-2 m grosime de gresie silicioas\.
Fig. 3.15 Profilul
Deasupra orizontului gresiei de Kliwa se dispuOligocenului mediu
ne orizontul [isturilor disodilice superioare, a c\rui grosuperior din structura
sime este cuprins\ ;ntre 60 m [i 140 m, orizont foarte
Com\ne[ti nord
omogen din punct de vedere litologic. Doar ;n mod excep]ional ;ntre [isturile disodilice apar strate rare [i sub]iri (2-3 m) de gresie silicioas\ (Kliwa).
Orizontul terminal al Oligocenului este cel de tranzi]ie la Miocen. :n mod
surprinz\tor, acesta are o grosime de 400 m, ceea ce denot\ sustragerea lui fa]\ de
procesele reducerii grosimii, manifestate la alte structuri, cum sunt eroziunea
anterioar\ punerii ;n loc a p=nzei de Tarc\u, rabotajul p=nzei de Tarc\u sau ambele ;n succesiunea lor fireasc\.
97
:n orizontul de tranzi]ie, al c\rui facies este predominant psamitic mai cu

seam\ ;n jum\tatea superioar\, sunt ;nt=lnite gresii silicioase (tip Kliwa), gresii
calcaroase, gresii argiloase, conglomerate m\runte cu elemente de [isturi verzi,
[isturi disodilice, argile, marne, ;n strate care prezint\ mari varia]ii litofaciale pe
lateral\.
Fig. 3.13 [i 3.14 relev\ caracterul tectonic al structurii, care poate fi caracterizat\ ca o cut\ brahianticlinal\ solz deversat\ spre est [i faliat\, prins\ ;ntre
dou\ cute solz, una la vest, alta la est.
Blocurile realizate de faliile transversale au denivel\ri ce pot dep\[i 200 m.
Totodat\ pe faliile transversale s-au produs [i decro[\ri ale axului structurii, de la 50 m p=n\ la 250 m.
Tendin]a general\ a structurii este de afundare spre sud, cu un gradient
relativ mic (sub 10%).
Structura Com\ne[ti nord este petrolifer\ la nivelul orizontului tranzi]ie.
Petrolul este nesaturat ;n gaze, astfel c\ z\c\m=ntul este monofazic lichid. Celelalte orizonturi poroase-permeabile oligocene sunt acvifere.
Este cazul s\ se remarce faptul c\ orizontul tranzi]ie nu este petrolifer pe
toat\ lungimea structurii. Astfel, din cele [ase blocuri ale structurii doar dou\ (II [i
III) au petrol, restul fiind acvifere (fig. 3.14).
Limita de separa]ie a ]i]eiului fa]\ de ap\ este la cota -1586 m ;n blocul II
[i la -1352 m ;n blocul III, iar denivelarea blocurilor este de cca. 30m. Apa este
tabular\ de talp\.
Aceast\ diferen]\ de cot\ sugereaz\ dou\ concluzii> 1) falia care separ\
blocurile II [i III este etan[\< 2) umplerea cu petrol a structurii s-a produs dup\ definitivarea ei (dup\ formarea blocurilor [i etan[area faliilor).
Alte observa]ii care pot fi re]inute asupra acestei structuri sunt>
lipsa petrolului ;n blocul II, care se afl\ ;ntr-o pozi]ie mai ridicat\ ;n
raport cu blocul II petrolifer<
prezen]a unei miniacumul\ri de gaze ;nt=lnit\ de o sond\ ;n orizontul
de tranzi]ie din blocul I, cu debit timp de 6 luni, de cca. 5500 Nmc/zi, dup\ care
produc]ia sondei a ;ncetat<
blocurile II [i III au o valoare ridicat\ a gradului de ;nc\rcare cu petrol
(aproape 100%), dar blocurile adiacente au valoarea nul\.
Gresiile ;n care s-a acumulat petrolul au o porozitate efectiv\ medie de
10%, permeabilitatea de 10-15 mD [i coeficientul con]inutului de ap\ intersti]ial\
de 35%. Acestea sunt de altfel valorile cele mai frecvente ;n toate structurile
petrolifere ale fli[ului extern.
Presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt a dep\[it pu]in 200 at, fiind mult superioar\
presiunii de satura]ie a ]i]eiului ;n gaze (170 at). Astfel se explic\ lipsa capului
98
primar de gaze al acumul\rii de petrol. Ra]ia ini]ial\ de solu]ie a fost de 98 st

mc/mc, suger=nd c\ ini]ial petrolul a fost bogat ;n gaze dizolvate.
:n condi]ii standard, ]i]eiul de la Com\ne[ti nord este pu]in mai greu (869
kg/mc) [i mai v=scos (12 cP) dec=t ]i]eiul din celelalte structuri situate ;n acela[i
grup (except=nd structura Uture-Solon]).
Din punct de vedere geologic-genetic, ;n structura Com\ne[ti nord exist\
un singur z\c\m=nt. El este masiv, este petrolifer, nesaturat ;n gaze, are un regim
natural de ie[ire a gazelor din solu]ie. Ca rezerve, z\c\m=ntul este dintre cele mai
modeste ale fli[ului extern. :n aceste condi]ii, 90% dintre rezerve sunt de]inute de
blocul II (restul de 10% revenind blocului III).
VI. STRUCTURA GROPILE LUI ZAHARACHE
La est de structura Geam\na, pe un alt aliniament de ridicare major\ a
Paleogenului unit\]ii cutelor marginale, se afl\ structura Gropile lui Zaharache,
cea mai nordic\ structur\ a unei
zone de acumulare a petrolului,
care se urm\re[te din semifereastra
Bistri]ei ;n nord, p=n\ la sud de
ansamblul structural As\u.
La est de ridicarea major\
Gropile lui Zaharache se recunoa[te ridicarea Fruntea Comanului, cu
structurile reprezentative Chilii est
[i Zeme[.
Partea nordic\ a structurii
Gropile lui Zaharache se descoper\
;n semifereastra Bistri]ei, dar cea
mai mare parte a sa de dezvolt\ sub
unitatea medio-marginal\ (p=nza
simplificat\
prin structura Gropile lui Zaharache
de Tarc\u).
[i ocuren]ele petrolului
Structura Gropile lui Zaha- O/W contactul ;ntre petrol [i ap\ ;n colectoare
rache este de tip anticlinal, cu orientare NNV-SSE, asimetric, deversat spre est (fig. 3.16), cu dou\ falii longitudinale principale, falii de ;nc\lecare de la vest c\tre est. Una dintre falii se afl\
pe flancul vestic, la limita cu structura Geam\na, falie dup\ care solzul Geam\na
;ncalec\ peste solzul Gropile lui Zaharache< alt\ falie este situat\ pe flancul estic
dup\ care solzul Gropile lui Zaharache ;ncalec\ peste solzul Chilii est. :nc\lec\rile
sunt mai ample ;n partea sudic\ a structurii, acolo unde aliniamentele structurale
se apropie comprim=nd structurile lor de tip cut\ solz.
99
Structura Gropile lui Zaharache este afectat\ [i de

numeroase falii transversale [i oblice, produc=nd
fragmentarea anticlinalului ;n blocuri tectonice care
coboar\ de la nord spre sud cu un gradient relativ mic
(sub 10%).
La alc\tuirea structurii particip\ depozitele
eocene ale p=nzei de Tarc\u [i depozitele oligocene [i
miocene ale p=nzei de Vrancea, sub care se g\se[te
Eocenul, ;nc\ neatins de foraje.
:n anul 1963 lucr\rile de cercetare au avut ca
rezultat descoperirea unui z\c\m=nt de petrol ;n secven]a
oligocen\ a p=nzei de Vrancea.
Grosimea secven]ei oligocene are valori foarte
diferite de la o sond\ la alta (ajung=nd la un maxim de
1000 m) valorile m\surate referindu-se la grosimi aparente (;n condi]iile devierii sondelor [i ale varia]iei
;nclin\rii stratelor). Grosimea stratigrafic\ este ;ns\ mai
mic\ (800-850 m).
Orizonturile
Oligocenului
sunt
complete
;ncep=nd cu cel al gresiei de Luc\ce[ti [i ;ncheind cu cel
de tranzi]ie (fig. 3.17).
Gresia de Luc\ce[ti are grosimea de 25-30 m iar
complexul marnelor albe bituminoase nu dep\[e[te 60 m.
Orizontul [isturilor disodilice inferioare are ;ntre 25 m [i
75 m, iar orizontul gresiei de Kliwa poate ajunge la 350
m f\r\ a cobor; sub 200 m grosime. {isturile disodilice
superioare au 30 m-80 m, iar orizontul de tranzi]ie se
Fig. 3.17 Profilul litologic
normal al Oligoremarc\ printr-o varia]ie important\ a grosimii (200-400
cenului
petrolifer din
m) din cauza eroziunii anterioare punerii ;n loc a p=nzei
structura Gropile lui
de Tarc\u.
Zaharache (zona
Cu privire la orizontul de tranzi]ie este necesar\ o
estic\)
remarc\, anume c\ ;n partea estic\ a structurii, complexul superior este format din roci dure, cu permeabilitate slab\, alc\tuind seria
dur\ a tranzi]iei, iar complexul inferior cuprinde roci mai pu]in compacte [i mai
permeabile, alc\tuind seria grezoas\ (fig. 3.18).
Petrolul este re]inut ;n orizontul de tranzi]ie, iar ;ntr-un bloc din partea
estic\ a structurii [i ;n orizontul [isturilor disodilice superioare. Z\c\m=ntul a fost
descoperit ;n anul 1963 [i ;ndat\ a intrat ;n exploatare folosind ;n prima etap\
agentul natural al z\c\m=ntului, gazele dizolvate ;n petrol. Dup\ aproape 20 de
ani de la ini]ierea exploat\rii primare, s-a trecut la exploatarea secundar\ prin
metoda inject\rii de ap\.
100
Colectorul grezos
are o porozitate efectiv\
de 7-13% [i o permeabilitate de 1,7-18,4 mD.
Con]inutul ;n ap\ intersti]ial\ este mare (35-50%).
Petrolul din orizontul de tranzi]ie este
parafinos, are o densitate
relativ mic\ (0,840 kg
/dmc) [i v=scozitate redus\ (4 cP). Este interesant
c\ presiunea ini]ial\ de
z\c\m=nt a fost foarte
apropiat\ de presiunea de
satura]ie, ceea ce ;nseamFig. 3.18 Profilul litologic
n\ c\ ini]ial petrolul se
normal
al orizontului tranzi]ie
afla la limita de satura]ie
din structura Gropile lui
;n gaze, situa]ie care s-a Zaharache [i rela]ia tectonic\ cu
men]inut [i mai t=rziu.
structura Geam\na
Din punct de ve- F falie de ;nc\lecare.
dere geologic, ;n structura
Gropile lui Zaharache este un singur z\c\m=nt, controlat
de o capcan\ tectonic\ un anticlinal de cutare [i fragmentat ;n mai multe blocuri, unele comunicante, altele
independente din punct de vedere hidrodinamic. Dintre
aceste blocuri, ;n num\r de aproximativ 10, doar 2 sau 3
Fig. 3.19 Schi]\ de
hart\ structural\ cu
nu sunt petrolifere, de regul\ din cauza pozi]iei lor
izobate la cap tranzi]ie
structural cobor=te (fig. 3.19).
a c=mpului petrolifer
Fiecare bloc are o ;nchidere efectiv\ [i un grad de
Gropile lui Zaharache
umplere cu petrol la nivelul tranzi]iei cu valori proprii. De
[i reparti]ia petrolului
exemplu, blocul din extremitatea nordic\ are ;nchiderea F falie< O/W conefectiv\ de 25 m iar gradul s\u de umplere este de 0,15. tactul dintre ]i]ei [i ap\
la reperul h\r]ii
Blocul central, ;n schimb, are ;nchiderea efectiv\ de cca.
110 m [i gradul de umplere de 0,45.
De[i anticlinalul Gropile lui Zaharache are o lungime relativ mare (peste 6
km), el de]ine rezerve de petrol cu un volum destul de modest, f\c=nd parte din
grupa structurilor cu poten]ial sc\zut, pentru faptul c\ petrolul este re]inut doar ;n
orizontul de tranzi]ie, orizontul gresiei de Kliwa fiind inundat.
Pe de alt\ parte, nici tranzi]ia nu este petrolifer\ pe ;ntreaga sa grosime.
Dac\ examin\m profilul Oligocenului din aceast\ structur\ deducem c\ volumul
101
[isturilor disodilice (inferioare, superioare [i intercalate ;ntre complexele de Kliwa) este relativ redus (grosimea total\ a [isturilor nedep\[ind 200 m). :n atare situa]ie, [isturile disodilice din aceast\ zon\ nu au putut genera un volum de petrol
suficient de mare, care s\ satisfac\ integral colectoarele grezoase din Oligocen, a
c\ror grosime este de cel pu]in 250 m).
VII. STRUCTURA CHILII EST
La cca. 14 km NNV de
ora[ul Moine[ti, dintr-un ansamblu structural de o mare
complexitate poate fi decupat\
structura Chilii vest, adiacent\
structurii Toporu, prelungirea
sudic\ a structurii Chilii vest
(fig. 3.20) . Ea este reprezentat\
printr-o cut\ solz, deversat\
spre est, puternic ;nc\lecat\
dinspre vest de c\tre structura
Toporu, rev\rs=ndu-se peste un
solz estic mai amplu dezvoltat,
numit solzul Zeme[.
Fig. 3.20 Schi]a ;ncadr\rii tectonice a structurii
Lungimea structurii ChiChilii est
lii est dep\[e[te 7-8 km, dar lunMi Miocen inferior cu sare< Tr, Ds, K, Ma, GL
gimea suprafe]ii petrolifere este orizonturile Oligocenului
de doar aproape 4 km, [i o l\]ime maxim\ de 1200 m.
Cercetarea prin sonde a structurii Chilii est a ;nceput ;n anul 1950 [i s-a
dezvoltat ;n urm\torii 10-15 ani, concomitent cu realizarea forajelor de exploatare.
La alc\tuirea structurii particip\ depozite paleogene apar]in=nd unit\]i medio-marginale [i digita]iilor sale (de Tazl\u [i marginal\) [i depozite paleogene [i
miocene timpurii ale unit\]ii de Vrancea, ;n faciesurile caracteristice. Dintre aceste depozite ceea ce intereseaz\ ;n mod special sunt cele apar]in=nd Oligocenului
unit\]ii inferioare (de Vrancea), care con]in petrol.
La Chilii est s-au identificat prin foraje orizonturile tranzi]iei, al [isturilor
disodilice superioare [i al gresiei de Kliwa (fig. 3.21). Sub orizontul gresiei de
Kliwa s-a ;nt=lnit o brecie tectonic\ miocen\ timpurie, care apar]ine solzului inferior cunoscut sub numele Zeme[.
Tranzi]ia prezint\ particularitatea c\ vine ;n contact nemijlocit cu baza
p=nzei de Tarc\u, ;nc=t limita sa superioar\ fiind tectonic\, grosimea orizontului
are o mare variabilitate (;ntre zero [i 150 m). C=nd este prezent\, tranzi]ia este format\ dintr-o succesiune de strate de gresie silicioas\ (Kliwa) sau calcaroas\ dia-
102
clazat\, marnocalcare, marne verzui sau cenu[ii, succesiune caracterizat\ prin mari varia]ii litofaciale.
Orizontul [isturilor disodilice superioare, cu grosimea cuprins\ ;ntre 25 m [i
100 m, are un caracter pregnant pelitic [i
dispune de [isturi disodilice, menilite [i calcare dure sub]iri.
Gresia de Kliwa formeaz\ un orizont
a c\rui grosime poate ajunge la 200 m. :n
alc\tuirea lui intr\ bancuri groase de gresie
silicioas\, care de astfel dau not\ dominant\
acestui orizont. :ntre ele se dispun pachete
[istoase argiloase, care local (c\tre extremit\]ile de nord [i de sud ale structurii) cap\t\
o pondere mai mare.
Structura Chilii est, cu Oligocenul
astfel constituit, are caractere structurale siFig. 3.21 Profilul litologic al
milare celorlalte structuri din acela[i bazin.
Oligocenului din structura Chilii
:n spe]\, ea este un solz orientat
NNV-SSE, faliat longitudinal pe
flancul estic, pe flancul vestic [i
de-a lungul axului (fig. 3.22 [i
3.23). Dintre aceste falii, cele situate pe flancurile de est [i de
vest au caracter de ;nc\lecare.
:n afara acestora, structura
este afectat\ de multe falii transversale [i oblice, care o compartimenteaz\ ;ntr-un num\r de peste
25 blocuri tectonice cu denivel\ri
de ordinul zecilor de metri, care
rareori dep\[esc 100 m.
La Chilii est petrolul este
structura Chilii est [i ocuren]a petrolului
re]inut ;n gresiile orizontului
Miocen
inferior< Tr, Ds, K, Di orizonturi OliM
i
tranzi]iei [i ;n cele ale orizontugocene< T ]i]ei< A ap\< F falie
lui de Kliwa, acestea din urm\
fiind principalul colector.
Din punctul de vedere al propriet\]ilor petrofizice nu se constat\ deosebiri
;ntre aceste dou\ orizonturi, iar valorile medii sunt, pentru ambele, 12% pentru
103
porozitate, 8 mD pentru permeabilitate [i 30% pentru

con]inutul de ap\ intersti]ial\.
:ntre cele dou\ orizonturi, [isturile disodilice
superioare realizeaz\ o bun\ izolare, astfel c\ limita de
separa]ie a petrolului fa]\ de ap\ nu este comun\ dec=t
;n cazul unui singur bloc din cele at=t de numeroase.
Acumul\rile sunt fragmentate de c\tre falii, de
a[a natur\ ;nc=t necesit\]ile exploat\rii au determinat
separarea, pentru fiecare orizont (tranzi]ie [i Kliwa) a
c=te 11 unit\]i hidrodinamice.
Unele blocuri tectonice sunt saturate integral cu
petrol ;n orizontul gresiei de Kliwa, ;ns\ acesta nu este
niciodat\ cazul pentru orizontul de tranzi]ie.
Pe alt\ parte, exist\ blocuri f\r\ petrol la Kliwa,
la tranzi]ie sau, concomitent, la ambele.
Privind reparti]ia petrolului ;n Oligocenul acestei
structuri se poate estima gradul de umplere a capcanei la
aproximativ 35-40% din volumul ei.
Apa care ;nso]e[te petrolul are o pozi]ie de talp\
[i este totodat\ tabular\. Acest caracter este specific
acumul\rilor masive.
:n acela[i timp este de remarcat din sec]iunea
geologic\ transversal\ c\ z\c\m=ntul este ;nchis [i ;n
tranzi]ie [i ;n Kliwa sub suprafa]a de [ariaj, adic\ tectonic.
Din punct de vedere geologic genetic, ;n strucFig. 3.23 Harta cu
tura Chilii est exist\ un singur z\c\m=nt. Exploatarea
izobate
la cap Kliwa din
sa, ;nceput\ ;n anul 1955, s-a realizat ini]ial sub ac]iunea
structura Chilii est [i
agentului natural (gazele dizolvate ;n petrol), dar ;nceocuren]ele petrolului ;n
p=nd cu anul 1972 s-a trecut la exploatarea secundar\
colectoarele gresiei de
Kliwa
prin metoda injec]iei de ap\ intracontural, opera]iune
care a fost sistat\ ;n anul 1998. :n intervalul 1982-1990 B z blocuri tectonice<
contactul ]i]ei/ap\
s-a experimentat [i injec]ia de abur, ca metod\ de ex- O/W
;n gresia de Kliwa
ploatare secundar\, iar ;n paralel cu acestea s-au aplicat
o serie de m\suri pentru cre[terea afluxului de ]i]ei ;n sonde, cu rezultate foarte
bune (fisur\ri hidraulice, acidiz\ri, tratamente cu solven]i, tratamente tensioactive
[.a.).
VIII. ANSAMBLUL STRUCTURAL CILIOAIA-ZEME{
La cca. 9 km NNV de ora[ul Moine[ti structura unit\]ii externe (p=nza de
Vrancea) se complic\ foarte mult prin faptul c\ trei aliniamente de ridic\ri majore
104
se apropie [i se
str=ng ;ntr-un spa]iu restr=ns, ceea
ce determin\ comprimarea, supracutarea [i fracturarea
intens\ a depozitelor paleogene ale
acestei
unit\]i.
Astfel s-au format
o serie de solzi ;n
pozi]ii suprapuse,
;n maniera unor Fig. 3.24 Sec]iune transversal\ simplificat\ prin ansamblul structural
mici p=nze de [aCilioaia Zeme[ Tazl\u
E
Eocen<
O
Oligocen<
T, Ds, SK, K, GL orizonturi Oligocene<
riaj. :ntre ace[tia
Mio
Miocen
(inferior)
se remarc\ solzii
Cilioaia vest, care
;ncalc\ solzul Zeme[ [i solzul Cilioaia est, care ;ncalec\ solzul Tazl\u, fiecare
dintre ei av=nd o structur\ foarte complicat\ datorit\ interven]iei unui mare num\r
de fracturi longitudinale [i transversale. Imaginea simplificat\ a acestei structuri
complicate rezult\ ;n fig. 3.24.
Pentru o tratare sistematic\, fiecare element al acestui ansamblu va fi
prezentat separat.
a) STRUCTURA CILIOAIA VEST
Din figura 3.24 rezult\ c\ structura CILIOAIA Vest se afl\ la vest de
structura Zeme[, de care o desparte o linie de fractur\ cu ;nc\lecare de la vest
c\tre est. Lungimea ei este de cca. 5 km, iar l\]imea zonei petroliere, de cca. 1,5
km.
Aici p=nza de Tarc\u prezint\ o digita]ie inferioar\, digita]ia de Tazl\u,
sub care se afl\ unitatea de Vrancea.
La alc\tuirea structurii Cilioaia Vest particip\ depozite paleogene [i
miocene timpuri. :n p=nza de Tarc\u Eocenul ;mbrac\ dou\ faciesuri> unul al
gresiei de Tarc\u, cu gresie de Tarc\u masiv\, ;n bancuri mari cu intercala]ii
nesemnificative de marno-argile [i altul de Tazl\u, cu un orizont inferior marnosargilos, ;n care sunt prezente c=teva intercala]ii de gresie de Tarc\u ;n strate de
20-30 m grosime, totaliz=nd 100-150 m, [i un orizont superior marnos, stratele de
Plopu.
Depozitele eocene din unitatea inferioar\, situate la ad=ncimi neinteresante
pentru prezen]a petrolului, nu au fost interceptate de sonde, ;ns\ nu exist\ indicii
c\ ar lipsi sau c\ ar avea alte faciesuri dec=t cele cunoscute ;n unitatea de Vrancea.
105
Oligocenul este prezent sporadic ;n digita]ia de Tazl\u, dar este bine reprezentat ;n unitatea de Vrancea. Aici Oligocenul cuprinde probabil toate orizonturile cunoscute pe structurile
apropiate, dar sondele s-au oprit ;n orizontul
gresiei de Kliwa. A[a dar, Oligocenul are orizonturile tranzi]ie, al [isturilor disodilice superioare [i al gresiei de Kliwa, ;n grosime total\ de
300 m (fig. 3.25), deschise de sonde.
Orizontul tranzi]iei este predominant
grezos< stratele de gresie silicioas\ alterneaz\ cu
cele de gresie calcaroas\, cu strate de argile
[istoase sau compacte, pe grosimi totale care pot
dep\[i 150 m, dar care au o mare variabilitate,
fie din cauza unei faze de eroziune anterioar\
[ariajului fie din cauza rabot\rii substratului pe
care a alunecat p=nza de Tarc\u.
Orizontul [isturilor disodilice superioare,
mai omogen din punct de vedere litologic [i mai
constant ca grosime, este mai sub]ire dec=t ;n
structurile apropiate (20-25 m), cu partea inferioar\ mai bogat\ ;n psamite dec=t partea superioar\, care este mai pelitic\
Orizontul gresiei Kliwa are grosimea de
180-220 m, din care peste 80% revine stratelor
de gresie, iar restul, pachetelor de [isturi disodilice intercalate ;ntre bancurile [i stratele de greFig. 3.25 Profilul electric al
sie silicioas\.
Oligocenului deschis de o sond\
:ntr-o alt\ interpretare, ;n unitatea de
pe structura Cilioaia vest
Vrancea de la Cilioaia Vest sunt doi solzi de
Oligocen ;n pozi]ie suprapus\. Solzul superior este alc\tuit dintr-o stiv\ oligocen\
notat\ I, iar cel inferior dispune de o stiv\ notat\ Oligocen II. Cele dou\ stive sunt
identice din punct de vedere litologic.
Nu este exclus, ;ns\, ca solzul superior s\ apar]in\ unei digita]ii inferioare
a p=nzei de Tarc\u, infra Tazl\u sau marginal\, problem\ care s-ar putea solu]iona
dup\ faciesul depozitelor eocene, ;nc\ nedeschise de c\tre sondele s\pate pe
aceast\ structur\.
Acumul\rile de petrol sunt cantonate ;n gresia de Tarc\u intercalat\ ;n orizontul inferior al Eocenului de Tazl\u, precum [i ;n gresiile oligocene ale unit\]ii
de Vrancea, anume ;n orizonturile tranzi]iei [i Kliwa ;n Oligocen I [i ;n tranzi]ie
;n Oliocen II. Principalele acumul\ri apar]in Oligocenului I, ca [i cum petrolul
106
Oligocenului II, mai ad=nc, a p\r\sit

primul habitat, trec=nd ;n mare parte, ;n Oligocenul I, situat mai sus
(fig. 3.26).
Colectoarele oligocene au o
porozitate relativ bun\, 16% ;n
medie, dar cele eocene sunt mai pu]in poroase (14%). Permeabilitatea
medie este de 20 mD pentru gresile
oligocene [i de 35,5 pentru cele eocene. Con]inutul de ap\ intersti]ial\
este, ;n medie, 35% at=t pentru colectoarele oligocene, c=t [i pentru
Fig. 3.26 Ocuren]ele petrolului ;n structura
cele eocene.
Cilioaia vest
Exploatarea a fost inaugura- Mis Miocen inferior<
Tr orizontul tranzi]iei<
t\ ;n anul 1961 ;n a[a numit\ @zona Ds orizontul disoditelor superioare< K
veche#< ;n @zona nou\# exploatarea orizontul gresiei de Kliwa< t/a limita ]i]ei/ap\
a ;nceput ;n anul 1975. :n prima
faz\, exploatarea s-a f\cut prin metode primare, folosind ca agent de dezlocuire a
petrolului gazele dizolvate ;n petrol. :n anul 1966 s-a ;nceput exploatarea ;n regim
de injec]ie conven]ional\ de ap\.
Acumul\rile sunt petrolifere, petrolul nefiind saturat ;n gaze. Ele sunt
controlate tectonic (fig. 3.26) [i au caracter stratiform dup\ aspectul conturului
acvifer.
Ele sunt foarte fragmentate datorit\ interven]iei numeroaselor falii care
produc blocuri diferite ca m\rime [i form\, unele izolate, altele ;n comunica]ie.
Din punct de vedere geologic genetic ;n structura Cilioaia Vest ar putea fi
considerate> un z\c\m=nt ;n Eocen, ca z\c\m=nt de @recuperare# ;n concep]ia
clasic\< dou\ z\c\minte ;n Oligocen, unul ;n solzul superior, altul ;n cel inferior,
pe considerentul c\ fiecare solz reprezint\ o capcan\ pentru petrol. Dar este de
re]inut c\ ambele acumul\ri din solzul superior (;n tranzi]ie [i Kliwa) formeaz\ un
singur z\c\m=nt sub aspect genetic.
Sub raportul poten]ialului, Cilioaia Vest apar]ine structurilor fli[ului cu
importan]\ petrolier\ medie.
b) STRUCTURA CILIOAIA EST
Situat\ la cca. 8,5 km NNV de ora[ul Moine[ti, structura Cilioaia Est
acoper\ o parte din vestul structurii Tazl\u. Ea se ridic\ spre est, unde depozitele
sale sunt par]ial deschise la suprafa]\.
Schi]a tectonic\ prezentat\ ;n fig. 3.24 ofer\ imaginea unui mare solz de
Paleogen, dedublat, care este format din dou\ p\r]i, una ;n vest, alta ;n est, [i care
107
acoper\ cutele solz de la Zeme[ [i de la Tazl\u (par]ial). :nc\lecarea este relevat\

de prezen]a Miocenului cu sare ;ntre cele dou\ elemente structurale suprapuse.
Deasupra solzului Cilioaia se dispune digita]ia de Tazl\u, acoperit\, la r=ndul s\u, de p=nza de Tarc\u propriu-zis\.
La Cilioaia est
partea central\ a structurii o formeaz\ depozitele eocene t=rzii, ;n
facies argilos-marnos
probabil faciesul stratelor de Bisericani, depozite ;ncadrate de secven]a oligocen\. Partea
superioar\ este notat\
Oligocen I, iar cea inferioar\, Oligocen II (fig.
3.27), fiecare apar]in=nd unui solz care are
raporturi tectonice cu
Fig. 3.27 Sec]iune geologic\ transversal\ prin structura
Cilioaia est [i habitatul petrolului
cel\lalt.
PT
p=nza
de
Tarc\u< PV p=nza de Vrancea< Tr, Ds, K
Oligocenul I este
orizonturi oligocene< T/A limita ]i]ei/ap\
relativ uniform din
punct de vedere litologic [i cu greu poate fi divizat ;n orizonturi litologice.
Totu[i, ;n unele sonde, se poate constata o dezvoltare ampl\ a gresiei de
Kliwa ;n cea mai mare parte a Oligocenului, apoi un pachet de 15-20 m de [isturi
disodilice relativ compacte, iar secven]a se ;ncheie cu o alternan]\ care aminte[te
tranzi]ia. Astfel, cu oarecare bun\voin]\, Oligocenul I dispune de trei orizonturi.
:n multe alte sonde aceast\ divizare nu este posibil\.
Deasupra acestei stive se dezvolt\ p=nza de Tarc\u cu Eocen marnos-marnocalcaros-argilos, propriu faciesului intermediar (de Tazl\u).
Sub solzul superior se recunoa[te solzul inferior format din Oligocenul II.
Grosimea acestui Oligocen este pu]in mai redus\ dec\t aceea a Oligocenului I, variind ;ntre 50 [i 150 m (fig. 3.28). Varia]ia grosimii pare a fi de natur\
tectonic\, ;n direct\ leg\tur\ cu configura]ia suprafe]ei de [ariaj al structurii Cilioaia Est peste structura Tazl\u. Oligocenul II nu poate fi separat ;n orizonturi distincte, a[a cum s-a procedat ;n celelalte structuri.
Cei doi solzi ;ncalec\, local, peste structura Tazl\u, ;n sensul de la vest la
est, lubrifiantul fiind reprezentat de Miocenul inferior argilos-evaporitic. Unii
geologi din industria de petrol cred c\ Cilioaia Est este un petec de acoperire,
108
structur\ intens tectonizat\ [i fragmentat\ ;n

blocuri tectonice variate ca form\ [i dimensiuni. Ideea este interesant\ [i merit\ a fi re]inut\
[i eventual aprofundat\ ;n cercet\rile ulterioare.
Formarea structurii Cilioaia Est poate fi
considerat\ ca un proces polifazic (fig. 3.29).
Prezen]a petrolului ;n structura Cilioaia
Est era cunoscut\ ;nc\ din secolul al XVIII-lea
[i al XIX-lea. Exploatarea prin pu]uri de m=n\
s\pate la c=teva zeci de metri, amplasate ;n
zona de afloriment a Oligocenului I, era intens\
la ;nceputul secolului al XX-lea, dar exploatarea pe scar\ industrial\ a ;nceput ;n anul
1948, c=nd s-au descoperit acumul\ri de petrol
cu rezerve comerciale apreciabile.
Petrolifere s-au dovedit at=t Oligocenul
I (orizontul gresiei de Kliwa), c=t [i Oligocenul
II nedivizat. Primul obiectiv are grosimi aparente variabile, ;ntre 70 [i 450 m, iar al doilea,
;ntre 20 [i 300 m.
Fig. 3.28 Profilul general al
Paleogenului [i Miocenului din
Colectoarele sunt reprezentate exclusiv
structura Cilioaia est
prin gresia de Kliwa, compact\, intens fisurat\,
cu mari varia]ii litofaciale, care permit o bun\
comunicare a fluidelor pe toat\ grosimea orizontului.
UCM
UCM
UCM
Fig. 3.29 Fazele form\rii structurii Cilioaia est
A apari]ia solzilor I (vestic) [i II (estic)< B
alunecarea solzului I peste solzul II, dispari]ia
sinclinalului dintre ei [i laminarea par]ial\ a
Eocenului din solzul inferior< C avansarea [ariajului p=nzei de Tarc\u [i a ;nc\lec\rii solzului I peste solzul II cu laminarea total\ a Eocenului din solzul inferior< PT p=nza de Tarc\u<
UCM unitatea cutelor marginale (Vrancea)
Porozitatea gresiei de Kliwa este mixt\, intergranular\ [i fisural\, iar ca

valoare ea are o medie de 12%. Gresia este relativ uniform\ ca porozitate.
109
Permeabilitatea variaz\ ;ntre 10 mD (perpendicular pe stratifica]ie) [i 20,1

mD (paralel cu stratifica]ia). Valoarea de 18 sau 20 mD poate fi considerat\ ca o
medie acceptabil\. Permeabilitatea efectiv\ pentru ]i]ei este ;ns\ aproximativ jum\tate din cea absolut\, ;n condi]iile unei satura]ii ;n ap\ intersti]ial\ de 35%.
Suprafa]a petrolifer\ a structurii Cilioaia est este aproximativ jum\tate din
suprafa]a structurii, anume ;n raportul de 5,5/3,5 km pentru lungime, [i 2,7/1,3 km
pentru l\]ime.
:n periada 1948-1982 exploatarea a utilizat ;n exclusivitate agentul natural
de dezlocuire (gazele dizolvate), ;n condi]iile unei ape inactive. :n anul 1983 a ;nceput injec]ia conven]ional\ de ap\, care nu a avut efecte benefice, astfel c\ se
poate considera c\ regimul de eliberare a gazelor din solu]ie este [i ast\zi prezent<
acestuia i se asociaz\ regimul gravita]ional.
Presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt se estimeaz\ la 50 at. ;n medie, egal\ cu
presiunea de satura]ie a petrolului ;n gaze. O ra]ie ini]ial\ de solu]ie de numai 30
stmc/mc sugereaz\ faptul c\ toate gazele se aflau ;n faz\ lichid\ la ;nceputul exploat\rii.
Acumul\rile sunt fragmentate ;n blocuri, unele comunicante, altele izolate
hidrodinamic. :ntre Oligocenul I [i Oligocenul II nu este comunicare, iar limita de
separa]ie ;ntre petrol [i ap\, cu caracter marginal (mai cu seam\ la Oligocenul II)
sugereaz\ caracterul stratiform al acumul\rilor.
Din punct de vedere geologic genetic, conform sec]iunii geologice oficializat\ ;n ;ntreprinderile de extrac]ia petrolului, exist\ un singur z\c\m=nt, cuprins ;n
dou\ complexe de roci poroase-permeabile. :ns\ judec=nd dup\ o alt\ interpretare,
bazat\ pe recunoa[terea a doi solzi, ca structuri independente, s-ar putea considera
dou\ z\c\minte, unul ;n solzul superior, altul ;n cel inferior. Ambele sunt stratiforme [i ;nchise tectonic ;ntr-o dubl\ manier\> prin deformarea convex\ a secven]ei
(proeminen]\ structural\) [i prin faliere (fig. 3.27).
c) STRUCTURA ZEME{
Situat\ la cca. 8,5 km NNV de ora[ul Moine[ti (jud. Bac\u) [i numit\
astfel dup\ p=r=ul omonim care o traverseaz\ de la vest la est, colector al apelor ce
izvor\sc din termina]ia sudic\ a muntelui Go[manu, pe care le conduce doar 3 km
v\rs=ndu-le apoi ;n Tazl\ul S\rat, structura Zeme[ apar]ine unui grup de structuri
;ngem\nate, orientate aproximativ nord-sud, cunoscute sub numele de Cilioaia
vest-Zeme[-Cilioaia est, structuri care vin ;n raporturi tectonice foarte complicate.
La vest de acest grup structural se aliniaz\ structurile Chilii, Toporu [i
Ta[buga, iar la est Foale-Tazl\u, toate prezent=nd un interes petrolifer major ;n
unitatea cutelor marginale.
Alc\tuirea stratigrafic\ a elementului structural local Zeme[ este similar\
structurilor apropiate, mai cu seam\ structurii Ta[buga, cu care cea dint=i are v\dite asem\n\ri.
110
La Zeme[ unitatea cutelor marginale prezint\ doi solzi puternic deversa]i

spre est, suprapu[i, cu planurile axiale aproape orizontale ;n maniera structural\
;nt=lnit\ [i la Cilioaia (vest [i est). Ei sunt acoperi]i de unitatea medio-marginal\
cu digita]iile ei (de Tazl\u [i marginal\).
Unitatea ;n p=nz\ de [ariaj este alc\tuit\ din terenuri cretacice [i paleogene, iar cea subjacent\, din terenuri paleogene [i miocene inferioare puse ;n eviden]\ de foraje. Componen]a secven]elor stratigrafice din unitatea superioar\ nu are
particularit\]i notabile fa]\ de ceea ce este cunoscut, din cartarea de suprafa]\, ;n
bazinul Trotu[ului.
Pentru secven]a din unitatea inferioar\, care este petrolifer\, se pot re]ine o
serie de caractere stratigrafice, dup\ cum urmeaz\.
Solzul inferior, care a func]ionat ca autohton fa]\ de solzul superior, este
format din terenuri oligocene [i miocene inferioare (sondele nu au p\truns ;n depozite mai vechi). Oligocenul s\u, numit Oligocenul II este format din cunoscutele orizonturi> al gresiei de Luc\ce[ti [i al marnelor albe, al gresiei de Kliwa, al
[isturilor disodilice superioare [i al tranzi]iei.
Orizontul bazal, cu grosimea p=n\ la 50 m are la partea inferioar\ un strat
de gresie silicioas\ groas\ de 15-20 m, gresia de Luc\ce[ti, iar mai sus un pachet
de 30-40 m de marne bituminoase compacte, marne silicifiate (menilite) [i [isturi
disodilice.
Orizontul gresiei de Kliwa se dezvolt\ pe o grosime de aproximativ 250
m, [i este compus din strate de gresie silicioas\ formate din bancuri cu grosime de
1-5 m, ;ntre care se afl\ pachete sub]iri de [isturi disodilice. Important de semnalat
este caracterul instabil litologic al acestui orizont, care determin\ varia]ii litofaciale importante, cu treceri frecvente de la gresie la [ist [i invers.
Cu toate acestea, orizontul gresiei de Kliwa a fost separat ;n trei complexe
notate KI, KII [i KIII (gresia de Luc\ce[ti fiind considerat\ KIV).
Orizontul [isturilor disodilice superioare are grosimea de 50-100 m [i ;n
afar\ de [isturi argiloase bituminoase, care reprezint\ p=n\ la 70% din grosimea
orizontului, se mai ;nt=lnesc intercala]ii sub]iri de gresie silicioas\.
Orizontul de tranzi]ie ;ncheie secven]a oligocen\. El lipse[te pe unele zone
din cauza rabotajului exercitat de solzul superior sau de p=nza de Tarc\u. Acolo
unde este complet, acest orizont poate ajunge la grosimea de 200 m, cuprinz=nd
strate variate ca litologie, amintind at=t faciesurile oligocene, c=t [i pe cele miocene. Important este c\ ;n orizontul de tranzi]ie gresile au o ampl\ reprezentare (mai
ales la partea superioar\ a lui, unde ajung la o pondere de 60% din grosimea total\
a orizontului). Aceste gresii au func]ia de rezervoare naturale pentru petrol.
Miocenul inferior are grosimi cuprinse ;ntre 20 [i 100 m [i este reprezentat
printr-o brecie argiloas\ cu mici lentile de sare [i gips [i cu salinitate rezidual\
ridicat\, marne diaclazate av=nd oglinzi de fric]iune etc.
111
Solzul superior are Oligocen I constituit doar din

orizonturile gresiei de Kliwa (50-60 m grosime) al [isturilor disodilice superioare (60-80 m grosime) [i de tranzi]ie (140-160 m grosime), toate cu dezvoltare local\ din
cauza rabotajului p=nzei. Acolo unde sunt prezente, ele au
aceea[i componen]\ ca [i orizonturile Oligocenului II.
Profilul Oligocenului este schematizat ;n fig. 3.30.
Structura Zeme[ este o ridicare a unit\]ii cutelor
marginale orientat\ NNV-SSE, constituind un solz faliat
pe flancul estic [i deversat spre est. Peste partea central\ a
acestuia se suprapune un alt solz produs prin antrenarea
unui sector al acestei ridic\ri de c\tre unitatea medio-marginal\ ;n deplasarea ei spre est (fig. 3.31). :n acest fel s-a
realizat o structur\ foarte complicat\, afectat\ de numeroase falii longitudinale [i mai cu seam\ transversale, care
determin\ existen]a a numeroase blocuri tectonice, cu denivel\ri ce pot dep\[i 200 m.
La r=ndul s\u, ansamblul structural al celor doi
solzi de paleogen ;ncalec\ peste al]i doi solzi suprapu[i
par]ial, situa]i la est, Cilioaia est [i Tazl\u.
:n vest, structura Zeme[ vine ;n raporturi tectonice
rupturale cu structura Cilioaia vest, considerat\ un petic
de acoperire care se dezvolt\ ;n partea central\-sudic\ a
ansamblului structural. Aceast\ interpretare nu este
sus]inut\ de argumente suficient de durabile, Cilioaia vest
put=nd reprezenta simple blocuri tectonice ale structurii
Zeme[ ;mpinse spre est de p=nza de Tarc\u. Astfel Zeme[
ar putea fi cea mai ampl\ structur\ din bazinul Trotu[ului,
cu o dezvoltare neobi[nuit de mare ;n l\]ime.
Spre nord [i spre sud structura Zeme[ este delimitat\ de periclinale care o ;nchid [i o separ\ clar de structuFig. 3.30 profilul gerile din nord (Gropile lui Zaharache) [i sud (Moine[ti
neral al Oligocenului
din structura Zeme[
vest).
Solzul inferior este afectat longitudinal pe partea
estic\ de o falie care separ\ structura Zeme[ de structurile Cilioaia est [i Tazl\u,
ambele ;n est. :nc\ dou\ falii longitudinale str\bat structura, una aproximativ ;n
zona axial\, alta pe flancul vestic (fig. 3.32). Ambele falii sunt decro[ate de trei
falii transversale, iar alte falii transversale, mai pu]in extinse, apar doar ;n limitele
unor blocuri tectonice.
Valoarea s\riturii pe aceste falii este foarte diferit\, de la un minim de 20
m, la un maxim de 150 m.
112
Aceast\ structur\ de cut\ anticlinal\

fragmentat\ ;n mai
mult de 20 de blocuri
tectonice are aspectul
unui mozaic [i este
;nt=lnit\ ;n multe alte
cazuri din acela[i bazin.
Structura solzului inferior se transmite
;n solzul superior, unde
;ns\ intervine [i supraFig. 3.31 Sec]iune geologic\ transversal\ simplificat\ prin
fa]a de [ariaj care comstructura petrolifer\ Zeme[
plic\ morfologia depo- Mio-Miocen inferior< Tr, Ds, K, Di, MA, GL orizonturi oligozitelor oligocene, ;n cene< t/a-limita dintre ]i]ei [i ap\
sensul rabot\rii par]iale [i neuniforme a unora
dintre ele.
Lungimea structurii Zeme[ dep\[e[te 5,5
km, iar l\]imea 3 km. :n acest areal dimensiunile
suprafe]ei petrolifere sunt de aproape 5 km lungime [i 2 km l\]ime. Judecat\ dup\ raportul dintre
suprafa]a petrolifer\ [i suprafa]a structurii, Zeme[
reprezint\ cazul uneia dintre cele mai eficiente
capcane, cu cel mai mare raport de umplere (;nc\rcare) cu petrol.
Pu]ine sunt blocurile inundate (F1, F3) la
orizontul tranzi]iei, iar blocurile petrolifere sunt
aproape integral saturate cu petrol ;n gresile oligocene, ;n toat\ ;ntinderea lor.
La Zeme[ au fost descoperite acumul\ri de
petrol ;nc\ ;n anul 1905, dar adev\rata descoperire
[i cunoa[tere a acumul\rilor s-a realizat dup\ anul
1950, cur=nd dup\ identificarea marelui z\c\m=nt
din Oligocenul de la Tazl\u-Moine[ti.
Fig. 3.32 Schi]a solzului inferior din c=mpul petrolifer

Zeme[ cu izobate la un reper din baza orizontului tranzi]ie
t/a- limita ]i]ei/ap\ la tranzi]ie
113
Petrolifere sunt ;n solzul superior (Oligocenul I) orizontul de tranzi]ie [i

orizontul gresiei de Kliwa, iar ;n solzul inferior (Oligocenul II) orizontul de
tranzi]ie, orizontul gresiei de Kliwa [i orizontul gresiei de Luc\ce[ti. A[a dar,
rezervoarele ;n care s-a acumulat petrolul sunt de tipul gresiilor silicioase (Kliwa
[i Luc\ce[ti), poroase-permeabile, cu porozitate mixt\ (intergranular\ [i fisural\).
Dintre aceste rezervoare, rolul principal ;l de]ine gresia de Kliwa din orizontul
omonim, prin extinderea sa pe vertical\ [i ;n suprafa]\.
Porozitatea efectiv\ a gresiei de Kliwa determinat\ pe carote este de 14%,
permeabilitatea paralel\ cu stratifica]ia este 10 mD pentru Oligocenul I [i 19,2
mD pentru Oligocenul II, iar cea perpendicular\ pe stratifica]ie este sensibil mai
redus\> 7,1 mD [i respectiv 11,7 mD.
Cercetarea parametrilor petrofizici a relevat relativa uniformitate a porozit\]ii gresiei de Kliwa, ;n vreme ce permeabilit\]ile (paralel\ [i perpendicular\ fa]\
de planele de stratifica]ie )sunt neuniforme.
:n ceea ce prive[te satura]ia ;n ap\ intersti]ial\, valoarea medie acceptat\
este 40%.
Parametrii fizici ai z\c\m=ntului au fost accepta]i pe baza unor similitudini
[i considera]iuni teoretice, ;n lipsa analizelor speciale. Se admite astfel c\ presiunea medie ini]ial\ de z\c\m=nt a fost egal\ cu presiunea de satura]ie [i a avut valoarea de 50 at. Aceasta ;nseamn\ c\ ini]ial z\c\m=ntul se afla la limita de satura]ie a petrolului ;n gaze [i c\ intrarea ;n exploatare, chiar cu menajarea ra]iei de
gaze, ar fi trebuit s\ conduc\ la apari]ia unui cap secundar de gaze libere, ca de
pild\ la Tazl\u.
Ra]ia de solu]ie la presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt s-a estimat la 50,5
Stmc/mc, valoare medie pentru z\c\mintele Oligocenului din acest bazin, iar v=scozitatea dinamic\ a petrolului la presiunea de satura]ie, deci cu un con]inut de
50,5 Stmc/mc de gaze dizolvate s-a estimat la 4,4 CP.
Cu privire la reparti]ia fluidelor de z\c\m=nt ;n blocurile tectonice ;n care
se afl\ acumul\rile, sunt de re]inut c=teva observa]iuni.
Unele falii permit comunicarea rezervoarelor petrolifere dintr-o parte ;n
alta a lor. :n consecin]\ nivelul apei ;n blocurile adiacente se stabile[te la cote
comune. Astfel este cazul, de pild\, al celor 4 blocuri notate C (C1, C1, C2 [i
C2) care la orizontul gresiei de Kliwa au limita ]i]ei/ap\ la aceea[i cot\ (+20 m).
Un exemplu similar ;l ofer\ blocurile al\turate E1 [i E2 cu limita ]i]ei/ap\ la gresia
de Kliwa la 125 m, iar pentru orizontul de tranzi]ie limita ]i]ei/ap\ ;n blocurile
A1 [i A2 s-a situat la cota comun\ 250 m. Toate aceste valori sunt stabilite
pentru condi]iile ini]iale de z\c\m=nt [i nu pentru cele actuale, adic\ dup\ o perioad\ lung\ de exploatare.
:ns\ multe blocuri au manifestat independen]\ hidrodinamic\, ;nc=t nivelul
apei ;n acestea are valori diferite. De pild\, ;n blocul F2 limita ]i]ei/ap\ ini]ial\ a
114
fost pentru tranzi]ie la 95 iar ;n blocul adiacent G, cu 35 m mai jos< sau ;n F ea

s-a situat la 15 m, iar ;n F1 la 90.
:n multe blocuri limita de separa]ie ;ntre petrol [i ap\ ocup\ mari suprafe]e, apa av=nd caracter @de talp\#, propriu z\c\mintelor masive.
Zeme[ este una dintre cele mai importante structuri petrolifere ale fli[ului
extern ca rezerve geologice ini]iale [i ca rezerve de bilan]. Exploatarea primar\ a
acumul\rilor a ;nceput ;n 1905-1908 folosind ca agent de dezlocuire expasiunea
gazelor din solu]ie< dup\ anul 1956 exploatarea s-a f\cut apel=nd la metode de
cre[terea afluxului de ]i]ei ;n sond\, ca> fisurarea hidraulic\, fisurarea hidraulic\
acid\, tratamente cu solven]i [i cu substan]e tensioactive. :n anul 1960 s-a ;nceput
exploatarea secundar\ folosind injec]ia conven]ional\ de ap\.
:n ideea c\ exist\ un singur solz, ;n structura Zeme[ s-a constituit un z\c\m=nt unic din punct de vedere geologic-genetic, cu particularitatea c\ este foarte
fragmentat [i, din punct de vedere structural, complex, cu caractere de z\c\m=nt
masiv [i stratiform ;n acela[i timp. El este un z\c\m=nt de petrol nesaturat, dar
bogat ;n gaze, care a trecut pe parcursul exploat\rii de la etapa agentului unic de
dezlocuire (eliberarea gazelor din solu]ie) la etapa de manifestare a doi agen]i,
unul natural (gazele din solu]ie), altul artificial (apa injectat\).
Dac\ ;ns\ accept\m prezen]a a doi solzi suprapu[i, ar putea fi considerate
dou\ z\c\minte din punct de vedere geologic genetic.
IX. STRUCTURA MOINE{TI VEST
Moine[ti vest este o structur\ a unit\]ii de Vrancea, situat\ la 5 km nordvest de ora[ul Moine[ti (jude]ul Bac\u), apar]in=nd de aliniamentul structural major Zeme[-Cilioaia-Moine[ti vest, o veritabil\ zon\ de acumulare din partea central\ a domeniului petrolifer din unitatea de Vrancea, acoperit\ de p=nza de Tarc\u [i de bazinul posttectonic Com\ne[ti.
:n alc\tuirea stratigrafic\ a structurii intr\ depozitele eocene ale unit\]ii
medio-marginale, depozitele eocene, oligocene [i miocene ale unit\]ii cutelor
marginale [i cele sarma]iene ale bazinului Com\ne[ti.
Eocenul din unitatea medio-marginal\ se prezint\ ;n faciesul gresiei de
Tarc\u, anume cu orizontul inferior grezo-marnos [i cu orizontul superior marnos.
Eocenul din unitatea cutelor marginale este argilos-grezos, iar Oligocenul care ;l
succede are ca orizonturi> gresia de Luc\ce[ti, marnele bituminoase [i menilitele
inferioare, [isturile disodilice inferioare, gresia de Kliwa, [isturile disodilice superioare [i menilitele superioare, iar ;n ;ncheiere, tranzi]ia.
Miocenul apare deasupra orizontului de tranzi]ie, adic\ ;ntre unitatea medio-marginal\ [i Paleogenul unit\]ii de Vrancea, dar uneori el se insinueaz\ ca o
lam\ ;ntre depozitele unit\]ii medio-marginale, ca efect al form\rii unor digita]ii
locale ale p=nzei, cu ;nglobarea unor volume de roci miocene. El este argilos [i
evaporitic [i reprezint\ Acvitanian-Burdigalianul.
115
Sarma]ianul acoper\ relieful structural [i de eroziune al unit\]ii mediomarginale, cu o stiv\ inferioar\ predominant psefito-psamitic\ [i alta superioar\
predominant pelitic\.
Sub aspect tectonic, structura Moine[tivest apare ca un anticlinal cu axa mare orientat\
nord-sud, asimetric, ;ncadrat de dou\ falii longitudinale, una pe flancul estic mai aproape de ax< alta
pe flancul vestic, mai ;ndep\rtat\. O a treia falie
longitudinal\ se situeaz\ foarte aproape de axa
structurii. {apte falii transversale afecteaz\ structura de la un flanc la altul, iar altele dou\ au traseul mai redus (fig. 3.33).
Examin=nd harta structural\ cu izobate la
baza orizontului de tranzi]ie se constat\ c\ ;n
realitate ceea ce se nume[te Moine[ti-Vest este un
plonj foarte amplu al unui anticlinal (sau solz) care
are partea central\ mai la nord, ;n zona Zeme[.
Aceast\ termina]ie perianticlinal\ are lungimea de
cca. 5 km [i l\]imea, ;ntre principalele falii longitudinale, de 800-1400 m (mai mare ;n nord [i mai
mic\ ;n sud, adic\ ;n sensul de afundare a structurii). Ea este compus\ din 16 blocuri tectonice,
dintre care dou\ cu dimensiuni foarte mici (sub 15
ha). Denivelarea blocurilor pe faliile adiacente este
de 25-60 m. Faliile transversale au ;n general caracter invers, astfel c\ blocul ;n pozi]ie relativ\
mai sudic\ este mai ridicat dec=t cel de la nord de
falie.
Dac\ traseul faliilor este determinat [i reprezentat corect pe harta structural\, ar rezulta c\
aceste fracturi s-au produs ;n trei etape> o etap\
ini]ial\, c=nd s-a produs falierea flancului estic, a
Fig. 3.33 Schi]\ de hart\
structural\ la baza orizontului
doua etap\ ;n care s-au format faliile transversale
tranzi]ie din solzul Moine[ti
cu decro[area faliei longitudinale primare, [i etapa
vest
final\ c=nd s-a produs falierea flancului vestic al IIIX blocuri
tectonice< a
periclinalului.
limita zonei f\r\ orizontul tran:n structura Moine[ti-Vest descoperirea zi]ie< b limita ]i]ei/ap\ la
acumul\rilor de petrol s-a realizat ;ntr-o perioad\ orizontul tranzi]ie< c limita ]ilung\ de timp, care a ;nceput ;n anul 1952 [i a du- ]ei/ap\ la orizontul gresiei de
Kliwa< G, O, W gaze, ]i]ei,
rat p=n\ ;n anul 1971. :n acest interval s-au desco- ap\
perit acumul\ri de petrol ;n Oligocenul unit\]ii de
116
Vrancea (orizonturile de tranzi]ie [i al gresiei de Kliwa) [i ;n Eocenul p=nzei de

Tarc\u.
Porozitatea efectiv\ a gresiilor oligocene din cele dou\ orizonturi petrolifere este apreciat\ la o valoare medie de 14%, iar aceea a gresiei eocene, la numai
7%. Permeabilitatea este ;n medie 15m D pentru colectoarele oligocene, iar satura]ia ;n ap\ intersti]ial\, 35% pentru toate colectoarele.
Presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt a fost, ca valoare medie pentru acumularea
din Oligocen, 100 at, valoare aproximativ egal\ cu aceea a presiunii de satura]ie a
]i]eiului ;n gaze. De aceea toate gazele s-au aflat ini]ial ;n solu]ie, petrolul a fost
nesaturat, dar foarte aproape de limita de satura]ie.
Ra]ia ini]ial\ de solu]ie, relativ mic\, numai 50 stmc/mc pentru acumularea
din Oligocen, s-a cifrat la doar 33 stmc/mc pentru acumularea din Eocen.
Cu privire la raporturile dintre fluidele de z\c\m=nt este de notat c\ ;ntre
colectoarele tranzi]iei [i cele ale orizontului gresiei de Kliwa ini]ial nu a existat
comunicare hidrodinamic\ pentru c\ [isturile disodilice superioare intercalate ;ntre cele dou\ orizonturi petrolifere sunt compacte. Tranzi]ia are ap\ marginal\ extracontural\, pe o zon\ relativ lat\, dar Kliwa dispune de ap\ de talp\.
Este de notat c\ doar unele blocuri tectonice sunt petrolifere [i anume>
la tranzi]ie> VIIIa, VIa, VIb, Va, Vb, IIIa, IIIb, IIIc<
la Kliwa> IXb, VIIIa, VIIa [i IIIa.
Celelalte blocuri sunt inundate (Xa, Xb, IXa, VIIIb, VIIb, IV).
Se constat\ c\ pu]ine blocuri con]in petrol ;n ambele complexe oligocene
(tranzi]ie [i Kliwa) anume doar VIIIa [i IIIa. De asemenea se observ\ c\ petrolul
prefer\ tranzi]ia, ;nc=t acumularea din Kliwa ar p\rea s\ reprezinte doar un stadiu
de repaus relativ al hidrocarburilor
cu tendin]a de a se refugia integral ;n
tranzi]ie.
Este greu de explicat un asemenea habitat pe baza datelor actuale.
Ca rezerve geologice ini]iale,
Moine[ti vest este o structur\ modest\< cca. 80% din rezervele totale
de petrol ale structurii [i cca. 83%
din cele de gaze asociate revin orizontului de tranzi]ie, orizontului
gresiei de Kliwa cea 5,5% ]i]ei [i
respectiv 5,6% gaze, iar Eocenul
de]ine cca. 14,5% din rezervele de
simplificat\ prin structura Moine[ti vest [i
]i]ei [i cca. 11,4% din cele de gaze
ocuren]a petrolului
asociate, fa]\ de rezerva total\ a
Tr, Ds, SK, K orizonturi Oligocene< Minf
structurii.
Miocen inferior< O ]i]ei< W ap\ asociat\
117
Mai este de notat observa]ia c\ un singur bloc tectonic (Vb) este saturat
integral cu petrol la oriozontul de tranzi]ie, iar blocul VIIIa prezint\ cea mai mare
suprafa]\ saturat\ cu petrol ;n orizontul gresiei de Kliwa.
:n\l]imea maxim\ a acumul\rii se constat\ pentru tranzi]ie ;n blocul IIIb,
anume 200 m, fa]\ de o ;nchidere a blocului de 700 m. Prin urmare umplerea capcanei ;n acest bloc este aproximativ 30%.
Z\c\m=ntul oligocen este mixt, stratiform ;n tranzi]ie [i masiv ;n Kliwa
(fig. 3.34).
X. STRUCTURA FRUMOASA
Situat\ la cca. 22 Km nord de ora[ul Moine[ti (jude]ul Bac\u) [i traversat\
de p=r=ul omonim, afluent pe partea dreapt\ al r=ului Tazl\u, structura Frumoasa
apar]ine unui aliniament structural major al unit\]ii externe (unitatea cutelor marginale sau unitatea de Vrancea), a c\rui direc]ie general\ este aproximativ nordsud, direc]ie pe care o manifest\ toate aliniamentele fli[ului extern de la nordul
curburii Carpa]ilor Orientali.
Lungimea aliniamentului dep\[e[te 40 km, ;ntre M\gura Tazl\ului din
apropiere de Piatra Neam] [i ora[ul Moine[ti, prelungindu-se chiar mai la sud,
dup\ ce se contope[te cu un alt aliniament, cel jalonat de structurile Mihoc, Uture
[i Moine[ti ora[.
Structura Frumoasa se dezvolt\ ;n semifereastra Bistri]ei, imediat la nord
de marginea p=nzei de Tarc\u. :n sud ea se afund\ sub p=nza de Tarc\u, astfel c\
termina]ia sa sudic\, cobor=t\ cu peste 700 m fa]\ de partea central\, nu mai este
interesant\ pentru acumularea petrolului.
:ncadrarea structurii Frumoasa este realizat\ de anticlinalele Tazl\ul Mare
la est [i Tisoasa la vest, ambele situate de asemenea ;n semifereastra Bistri]ei.
:ntre aceste structuri anticlinale cvasiparalele se afl\ sinclinale afectate de falii
longitudinale cu extindere mare.
Cercetarea structurii Frumoasa a ;nceput cu cartarea geologic\ de suprafa]\, care a relevat existen]a mai multor structuri geologice paralele, bine deschise la
zi pe p=raele tributare r=urilor Tazl\u (Frumoasa, Brusturet) [i Bistri]a (Nechit),
precum [i pe valea Tazl\ului, structuri de Paleogen, cu Eocen ;n axele anticlinalelor [i Oligocen pe flancuri [i ;n sinclinale. Forajele executate au completat [i detaliat imaginea structural\ p=n\ la nivelul Eocenului t=rziu [i mijlociu.
Eocenul mediu a fost indentificat prin complexul calcaros silicifiat, cu gresii [i argile subordonate, care formeaz\ stratele de Doamna.
Eocenul superior cuprinde un complex marnos-argilos cenu[iu ;nchis,
av=nd grosimea de 200-300 m, cunoscut sub numele stratelor de Bisericani.
Oligocenul, prezent ;n faciesul cunoscut peste tot ;n unitatea cutelor marginale la sud de Piatra Neam], are ;n componen]\ to]i termenii s\i, f\r\ particularit\]i deosebite (fig. 3.35). Ace[ti termeni sunt> orizontul gresiei de Luc\ce[ti
118
(25-30m), orizontul marnelor (albe) [i al calcarelor bituminoase (75-100m), orizontul [isturilor disodilice
inferioare [i al menilitelor
(20-30m), orizontul gresiei
de Kliwa (150-170m), orizontul supraKliwa (75100m) predominant [istosdisodilic cu intercala]ii sub]iri de gresie de Kliwa [i
orizontul tranzi]ie (20-40m),
cuprinz=nd gresii calcaroase, microconglomerate, argile, marne ;n strate sub]iri
[i alternante.
Miocenul
inferior
este acoperi[ul Paleogenului, care ;ns\ nu are r\sp=ndire general\. El este argilos, brecios, cu strate sub]iri
de gips [i sare, alc\tuind o
stiv\ care poate ajunge la
grosimea de 3-400 m pe
flancurile structurii. :n partea central\ a anticlinalului
aceast\ stiv\ lipse[te prin
Fig. 3.35 Profilul general al Oligocenului din structura
Frumoasa
rabotarea realizat\ de p=nza
a,
b,
c
strate
petrolifere
de Tarc\u sau din cauza
unei eroziuni petrecut\ anterior punerii ;n loc a p=nzei.
:n sens petrolier, structura Frumoasa reprezint\ partea sudic\ a unui anticlinal de Paleogen, lung\ de cca. 3 km [i lat\ de 2-2,5 km< structura este faliat\
longitudinal [i transversal (fig. 3.36). Prin urmare, structura petrolier\ Frumoasa
poate fi considerat\ ca un perianticlinal cu afundare spre sud. Afundarea se produce ;n trepte, dup\ o succesiune de falii transversale, care separ\ [ase blocuri notate Ia, Ib, II, IIIa, IIIb [i IV (fig. 3.37).
Perianticlinalul este u[or asimetric [i deversat spre est, flancul estic fiind
faliat ;n lung, iar compartimentul estic este cobor=t cu peste 250 m [i ;nc\lecat de
compartimentul vestic.
Faliile transversale au s\rituri mai mici, care nu dep\[esc 100 m.

:n structura Frumoasa
a fost descoperit un z\c\m=nt
de petrol ;n anul 1965. :ndat\
dup\ aceea a ;nceput exploatarea prin metode primare, folosind ca agent energetic de
dezlocuire gazele eliberate din
solu]ie ;n procesul de exploatare a z\c\m=ntului.
Pentru ;mbun\t\]irea
recuper\rii, ;n anul 1973 s-a
trecut la exploatarea z\c\m=ntului prin ;njec]ia de ap\, ca
metod\ de exploatare secundar\ f\r\ a se ob]ine rezultatele scontate.
Fig. 3.37 Harta structural\ simplificat\ a hemianticlinalului

Frumoasa cu izobate la capul
orizontului SK [i limita ]i]ei/ap\
(acoperi[ [i pat) ;n stratul @C#
IIV blocuri tectonice.
119
Fig. 3.36 Sec]iunea geologic\ transversal\ simplificat\

prin structura Frumoasa cu limitele ]i]ei/ap\ ;n
orizonturile petrolifere
Acumularea petrolului s-a realizat ;n colectoarele grezoase ale Oligocenului (gresii silicioase),
care intr\ ;n alc\tuirea orizontului supraKliwa [i, ;n
m\sur\ mult mai redus\, a orizontului tranzi]ie.
Reparti]ia petrolului ;n blocurile tectonice
care compun structura este foarte inegal\. Astfel
supraKliwa are petrol ;n blocurile II, IIIa [i IIIb, iar
tranzi]ia doar ;n blocul IIIa. Prin urmare, sec]iunea
oligocen\ interesant\ pentru acumularea petrolului
este aceea situat\ de-asupra orizontului gresiei de
Kliwa, anume o secven]\ groas\ de cca. 150 m, din
care grosimea ;nsumat\ efectiv\ a colectoarelor este
de cel mult 50 m.
Orizontul supraKliwa a acumulat peste 90%
din rezerva total\ de petrol [i de gaze a Oligocenului structurii. El este alc\tuit din trei pachete de gresii, notate a, b [i c, fiecare cu grosimea de 1012 m, ;ntre ele afl=ndu-se pachete de [isturi disodilice.
Orizontului tranzi]ie ;i revin doar aproape
10% din rezerva total\ de petrol [i gaze a Oligocenului structurii, propor]ie pe care a re]inut-o un
complex grezos (10-15m) bazal.
Protec]ia general\ a z\c\m=ntului o realizea-
120
z\ Miocenul inferior (cu sare) [i p=nza de Tarc\u (acolo unde exist\)< este o
protec]ie relativ slab\, deoarece aceast\ cuvertur\ nu are extindere general\.
Astfel se explic\ rezerva de petrol relativ mic\ pe care o de]ine orizontul tranzi]ie.
Protec]ia acumul\rilor din cele trei colectoare ale orizontului supraKliwa
este mai bine realizat\< asigurarea ei revine orizontului [isturilor disodilice superioare, orizont compact, pelitic, eficient.
:ntre pachetele de gresie din orizontul supraKliwa exist\ comunicare hidrodinamic\, concluzie ce rezult\ din observa]ia c\ toate cele trei pachete au limita de separa]ie ;ntre petrol [i ap\ la acela[i nivel hipsometric. Aceasta ;nseamn\ c\
intercala]iile pelitice dintre cele trei pachete grezoase nu sunt protectoare [i nici
separatoare ;n sens hidrodinamic.
Colectoarele petrolifere dispun de ;nsu[iri fizico-geologice relativ slabe.
Astfel, porozitatea efectiv\ este cuprins\ ;ntre 10% pentru gresiile din orizontul de
tranzi]ie [i 15% pentru cele din orizontul supraKliwa. Permeabilitatea medie este
de 22mD, iar satura]ia medie ;n ap\ intersti]ial\ este estimat\ la 33%.
La deschiderea z\c\m=ntului cu primele sonde, petrolul din colectoarele
oligocene a ar\tat un grad de nesaturare ;n gaze foarte aproape de limita satura]iei
(presiunea de z=c=m=nt era pu]in superioar\ presiunii de satura]ie). Astfel z\c\m=ntul se prezenta ca o acumulare monofazic\ lichid\.
Mai apoi, dup\ o perioad\ relativ lung\ de exploatare (cca. 15 ani) presiunea z\c\m=ntului a sc\zut cu peste 20 at sub presiunea de satura]ie, timp ;n care
s-a produs fierberea fazei lichide cu eliberarea din solu]ie a unei p\r]i oarecare a
gazelor. Conducerea exploat\rii a fost astfel dirijat\ ;nc=t s\ nu se formeze un cap
de gaze secundar, ci s\ se extrag\, ;mpreun\ cu ]i]eiul [i cea mai mare parte din
gazele eliberate< ;n acest interval, sondele au produs ]i]ei cu ra]ii de gaze mai ridicate. Cu timpul, ra]iile de gaze au diminuat, consecin]a degazeific\rii avansate a
]i]eiului.
Exploatarea z\c\m=ntului oligocen de la Frumoasa realizat\ prin metode
primare a fost ajutat\, cu rezultate bune, de o serie de lucr\ri [i opera]iuni menite
s\ sporeasc\ afluxul de ]i]ei c\tre filtrul sondelor de extrac]ie. :ntre acestea se
men]ioneaz\ fisur\rile hidraulice, acidiz\rile, tratamentele cu solven]i, tratamentele su substan]e tensioactive, opera]iuni care au cunoscut o mare utilizare ;n aproape toate z\c\mintele oligocene din fli[ul carpatic moldovenesc.
:ncep=nd din anul 1999 exploatarea z\c\m=ntului a fost sistat\ din cauze
economice (lipsa rentabilit\]ii).
Cu toate c\ dimensiunile [i rezervele sale ini]iale au fost mici, structura [i
z\c\m=ntul de la Frumoasa permit a se face o serie de considera]iuni [i deduc]ii
geologice care intereseaz\ domeniul petrolier. Dintre acestea ne vom opri la c=teva.
121
Perianticlinalul Frumoasa e compus din [ase blocuri tectonice cu tendin]\

general\ de cobor=re ;n trepte spre sud. Denivel\rile dintre blocuri nu sunt suficiente pentru a izola hidrodinamic rezervoarele oligocene petrolifere.
Petrolul este acumulat ;n principal ;n orizontul supraKliwa (blocurile II,
IIIa [i IIIb) iar ;n orizontul de tranzi]ie doar excep]ional (blocul IIIa).
Absen]a petrolului ;n blocurile Ia [i Ib, cele mai nordice [i cele mai ridicate structural, este consecin]a lipsei ecranului care s\ ;nchid\ ;n nord cele dou\
blocuri. Pe de alt\ parte, prezen]a petrolului ;n orizontul SK ;n blocurile II, IIIa [i
IIIb arat\ c\ falia care limiteaz\ ;n nord blocul II este etan[\. Tot etan[\ pare a fi
[i falia dintre blocurile II [i III, deoarece nivelul apei ;n aceste blocuri are valori
care difer\ cu 125-150m.
Lipsa petrolului ;n blocul IV se justific\ prin faptul c\ falia care separ\
acest bloc de blocul IIIa petrolifer nu este etan[\, astfel c\ petrolul care ini]ial a
existat ;n blocul IV a migrat ;n sus pe ;nclinarea stratelor ;n blocul IIIa.
Rezult\ c\ z\c\m=ntul din Oligocenul structurii Frumoasa este rezultatul
convergen]ei a doi factori favorabili, r\spunz\tori ;n egal\ m\sur\> structura perianticlinal\ [i falia etan[\ dintre blocurile II [i Ia. :n atare situa]ie, z\c\m=ntul
este controlat de o capcan\ tectonic\ mixt\> deformarea hemianticlinal\ [i falierea
stratelor transversal fa]\ de direc]ia de plonjare a depozitelor.
O problem\ important\ care se pune este aceea a num\rului de capcane [i
de z\c\minte, ;n sens geologic-genetic, din structura Frumoasa, problem\ c\reia i
se dau solu]ii diferite, mai mult sau mai pu]in corecte.
Structura elemental\ Frumoasa reprezint\ o singur\ capcan\ pentru petrol,
o combina]ie ;ntre un hemianticlinal [i o falie ;nchis\ transversal\. Aceast\ capcan\ unic\ ;nchide acumul\ri ;n mai multe rezervoare naturale oligocene (trei ;n SK,
unul ;n tranzi]ie), care toate au surs\ genetic\ comun\, capcan\ comun\ [i acela[i
timp de punere ;n loc. Prin urmare, la Frumoasa exist\ un singur z\c\m=nt ;n sens
geologic genetic cu mai multe acumul\ri elementale ;n patru rezervoare [i trei
blocuri tectonice.
Scenariul form\rii acestui z\c\m=nt ar putea fi cel ce urmeaz\.
Petrolul generat de stratele de Biscricani, marnele bituminoase [i disodilele inferioare a migrat vertical prin orizontul gresiei de Kliwa [i de aici ;n orizontul
supraKliwa, unde a sta]ionat din cauza opozi]iei [isturilor disodilice superioare.
Acestea, la r=ndul lor, au generat oarecare volume de petrol ;n condi]iile unei mai
slabe maturiz\ri (ele au avut ad=ncimi de ;ngropare mai mici dec=t celelalte pelite
oligocene)< acest petrol a migrat ;n complexul de tranzi]ie, unde s-a oprit sub barajul forma]iunii saline miocene timpurii.
Migra]ia subsecvent\ ;n interiorul rezervoarelor a fost controlat\ de ;nclinarea stratelor [i de caracterul faliilor dintre blocurile tectonice.
Reparti]ia ini]ial\ a fluidelor de z\c\m=nt ;n rezervoare relev\ particularit\]ile urm\toare> ;n blocul II complexul a din orizontul SK este integral acvifer.
122
complexul b are nivelul apei la Om, iar complexul c are limita ]i]ei/ap\ la
40m< ;n blocul IIIa toate cele 3 complexe ale orizontului SK au nivelul apei la
aceea[i valoare, 125m< ;n blocul IIIb cele trei complexe ale orizontului SK au
limita ]i]ei/ap\ comun\ la cota 60m, iar orizontul tranzi]ie are apa la o cot\ superioar\, 80m. Rezult\ c\ ;ntre blocurile petrolifere nu exist\ comunicare, dar
complexele orizontului supraKliwa sunt interdependente hidrodinamic, at=t ;n
blocul IIIa c=t [i ;n blocul IIIb.
Diferen]a ;ntre nivelul apei ;n rezervoarele tranzi]iei [i cele ale orizontului
SK sugereaz\ c\ disodilele superioare dintre cele dou\ orizonturi asigur\ etan[area [i izolarea bun\ a orizonturilor adiacente, ceea ce nu se remarc\ pentru pachetele disodilice dintre cele trei strate de gresie ale SK, a, b [i c.
Apa asociat\ petrolului nu a avansat pe parcursul exploat\rii.
Z\c\m=ntul de petrol din structura Frumoasa este tipic stratiform pentru c\
rezervoarele au conture acvifere duble, exterioare [i interioare. Capcana care
controleaz\ z\c\m=ntul are provenien]\ tectonic\ [i forma de perianticlinal ;nchis
de falie< prin urmare, o ecranare tectonic\ tipic\.
:n\l]imea z\c\m=ntului este de 235m, calculat\ ca denivelare ;ntre v=rful
z\c\m=ntului (plasat ;n blocul II pe limita superioar\ a stratului b din supraKliwa) [i limita ]i]ei/ap\ din blocul IIIa, comun\ pentru toate stratele din supraKliwa, din care se scade s\ritura faliei dintre blocurile II [i IIIa.
:nchiderea teoretic\ a structurii este mai greu de determinat, dar ea dep\[e[te 600m, considerat\ lu=nd ;n seam\ blocurile II, IIIa [i IV.
Raportul ;ntre ;n\l]imea z\c\m=ntului [i ;nchiderea teoretic\ a capcanei
este mai mic de 0,4, cea ce arat\ un grad redus de ;nc\rcare a capcanei. Acest grad
se reduce drastic consider=nd raportul dintre grosimea colectoarelor efectiv petroliere [i grosimea total\ a colectoarelor oligocene, care este mai mic de 0,2.
Structura Frumoasa apar]ine grupului de structuri cu importan]a petrolifer\
cea mai redus\ din sistemul petrolier al fli[ului extern.
XI. STRUCTURA AR{I}A
Structura Ar[i]a se afl\ la cca. 20km nord de ora[ul Moine[ti (jude]ul Bac\u), [i reprezint\ partea sudic\ a unei cute solz extins\ spre nord, la Tisoasa (anticlinalul Tisoara-Ar[ita). Acest anticlinal, care are o lungime de peste 6km [i care
se afl\ la sud de hemianticlinalul Frumoasa, apar]ine unei zone de ridicare major\
a Paleogenului unit\]ii externe, care ;nglobeaz\ structuri cum sunt Foale-Tazl\u,
Moine[ti [i poate Com\ne[ti-Podei [i {ipoteni. Structura este ;ncadrat\ de structurile Tisoasa [i Frumoasa la nord, Foale la sud, Chilii est la vest. Ea este acoperit\
integral, [i astfel este bine protejat\, de unitatea medio-marginal\.
Cercetarea prin foraje s-a desf\[urat ;n anii de dup\ 1958, iar ;n anul 1961
prima sond\ a descoperit un z\c\m=nt ;n Oligocenul unit\]ii externe (Vrancea).
123
Exploatarea a ;nceput abia ;n anul 1972 dup\ terminarea explor\rii [i dup\ realizarea gabaritului de exploatare. Ea a ;ncetat ;n anul 1997 din cauze economice.
Sondele au deschis depozitele unit\]ii de Tarc\u [i pe cele ale unit\]ii de
Vrancea p=n\ la nivelul stratigrafic al Eocenului superior inclusiv. Acestea din
urm\ sunt petrolifere-gazeifere, prin unele colectoare oligocene.
Profilul general al Oligocenului din unitatea extern\ (fig. 3.38) cuprinde orizonturile
bine cunoscute ;n multe alte structuri ale acestui
sistem petrolier, dar aici el are unele particularit\]i [i anume>
orizontul gresiei de Luc\ce[ti, orizont
bazal, este reprezentat printr-un pachet de gresie silicioas\ av=nd grosimea de numai 20m<
orizontul marnelor albe [i al calcarelor bituminoase, cu intercala]ii de menilite, are grosimea total\ de 80m<
orizontul [isturilor disodilice inferioare este un orizont compact, cu un
singur tip litologic [i cu grosimea de
30-50m<
orizontul gresiei de Kliwa, cu grosimea de 150-400m, este format din
trei complexe predominant grezoase,
separate prin pachete groase de [isturi
disodilice (complexul superior este
cel mai bine dezvoltat)<
Fig. 3.38 Profilul litologic gene orizontul supraKliwa (grosimea 60ral al Oligocenului petrolifer din
70m) grezos-microconglomeratic-arstructura Ar[i]a
gilos-[istos este relativ greu de separat fa]\ de precedentul (de aceea se prefer\ contopirea sa cu orizontul
gresiei de Kliwa)<
orizontul [isturilor disodilice superioare are grosimea de 30-60m<
orizontul tranzi]iei are grosimea variabil\ ;ntre 60 [i 100m.
Secven]a oligocen\ este acoperit\ de un Miocen inferior (Burdigalian inferior) debut=nd cu o brecie argiloas\ cu sare, continu=nd cu strate de microconglomerate, gresii calcaroase [i gipsifere, marne, totul av=nd grosimi de p=n\ la
500-600m.
Deasupra acestei stive se dispune unitatea medio-marginal\, care ;mpreun\
cu Miocenul subjacent, asigur\ protec]ia cutelor din unitatea de Vrancea.
124
Habitatul hidrocarburilor ;n structura Ar[i]a este legat de colectoarele grezoase oligocene din orizonturile gresiei de Kliwa [i supraKliwa (reunite) [i din
orizontul tranzi]ie. Colectoarele primelor dou\ orizonturi sunt comunicante, de
aceea ele se constituie ;ntr-o singur\ unitate hidrodinamic\. Colectoarele orizontului tranzi]ie comunic\ ;ntre ele, dar nu comunic\ cu cele subjacente. Astfel ele
formeaz\ a doua unitate hidrodinamic\.
Parametrii petrofizici ai colectoarelor au valori modeste privind capacitatea de acumulare [i de cedare a hidrocarburilor> porozitate efectiv\ medie de 10%
pentru tranzi]ie [i 13% pentru Kliwa [i supraKliwa< permeabilitate 11,7-231,8mD
pentru Kliwa [i supraKliwa< con]inut de ap\ intersti]ial\ ridicat (40% pentru toate
colectoarele) etc.
Structura Ar[i]a este jum\tatea
sudic\ a anticlinalului Tisoasa-Ar[i]a,
de fapt o cut\ solz a unit\]ii externe
faliat\ pe flancul estic, pe flancul
vestic [i axial (fig. 3.39 [i 3.40), u[or
asimetric\ [i deversat\ spre est. C=teva
falii transversale separ\ blocuri tectonice ;n care hidrocarburile se distribuie
astfel> ;n patru blocuri (izolate hidrodinamic) exist\ acumul\ri de petrol
(band\ ;ngust\) cu cap primar de gaze
foarte dezvoltat at=t ;n tranzi]ie, c=t [i
;n K SK< ;ntr-un bloc (de asemenea
izolat hidrodinamic) s-a constituit o
prin structura Ar[i]a [i habitatul hidrocaracumulare exclusiv de petrol ;n tranziburilor fluide
]ie [i ;n K SK. Periclinul sudic, mai Tr, Ds, SK, K , Di, MA, GL orizonturile
cobor=t dec=t celelalte blocuri, este Oligocenului< G, O, W fluidele de z\c\m=nt (gaze, ]i]ei, ap\) [i limitele dintre ele
acvifer.
Suprafa]a petrolifer\ gazeifer\
a structurii este foarte mic\. Lungimea ei nu dep\[e[te 2,4km, iar l\]imea este
;ntre 0,5 [i 0,9km.
:n\l]imea (grosimea) p\turii de petrol este cuprins\ ;ntre 10m [i 60m variind de la un bloc la altul (cea mai mare valoare se ;nt=lne[te ;n blocul lipsit de capul primar de gaze). :n schimb, ;n\l]imea zonei gazeifere este mai mare> 66-75m
pentru tranzi]ie [i 60-145m pentru K SK, de asemenea variabil\ de la un bloc la
altul.
Sec]iunea geologic\ (fig. 3.39) pune ;n eviden]\ rela]ii mai pu]in comune
;ntre fluidele de z\c\m=nt controlate tectonic, care permit o serie de apreciere privind caracterul faliilor dintre blocuri. De pild\, falia cvasicentral\ apare etan[\ la
nivelul K SK [i neetan[\ la nivelul tranzi]iei. Etan[eitatea din nivelul K SK [i
125
neetan[eitatea din nivelul tranzi]iei privesc toate cele

trei fluide de z\c\m=nt> gazele libere, petrolul [i apa
asociat\.
Din punct de vedere geologic-genetic la Ar[i]a
exist\ un singur z\c\m=nt de tip stratiform (;n tranzi]ie)
[i masiv (;n K SK). El este controlat de o capcan\
tectonic\, o proeminen]\ structural\ faliat\.
XII. STRUCTURA TAZL|U-MOINE{TI
Situat\ aproape de marginea estic\ a bazinului
petrolifer, Tazl\u-Moine[ti este una dintre cele mai
mari structuri petrolifere din fli[ul carpatic extern. Suprafa]a petrolifer\ a acestei structuri dep\[e[te 20 kmp,
[i, cu toate c\ este foarte omogen\ din punct de vedere
geologic [i petrolier, structura Tazl\u-Moine[ti a fost
;mp\r]it\, pe considerente ce ]in de exploatarea petrolului, ;n c=teva sectoare mari, care se succed de la nord
la sud ;n urm\toarea ordine> Foale, Tazl\u, Pietrosu,
Luc\ce[ti [i Moine[ti. Dintre acestea, sectorul Tazl\u
are cea mai mare pondere at=t ca suprafa]\, c=t [i ca
rezerve, num\r de sonde active [.a.m.d.
3.40 Schi]\ de hart\
Dac\ acestei structuri i se adaug\ structurile ter- Fig.
structural\ cu izobate la
minale din nord (Ar[i]a [i Tisoasa) [i din sud (Com\un reper din orizontul
tranzi]ie (Oligocen) al
ne[ti-Podei, {ipoteni) se ob]ine una dintre cele mai imc=mpului petrolifer
portante zone structurale majore ale unit\]ii externe a
Ar[i]a [i reparti]ia
fli[ului (a cutelor marginale sau a p=nzei de Vrancea),
fluidelor de z\c\m=nt
zon\ a c\rei extindere dep\[e[te 30 km.
G gaze< O ]i]ei< W
Structura Tazl\u-Moine[ti este flancat\ la est de ap\
structura Uture-Moine[ti ora[, iar la vest de ansamblul
structural Zeme[-Cilioaia [i de structura Moine[ti vest. Ea este o cut\ solz u[or
deversat\ spre est, asimetric\, orientat\ nord-sud, care se scufund\ spre sud. O
falie longitudinal\ situat\ pe flancul estic produce c\derea compartimentului estic
cu mai mult de 500 m, [i ;nc\lecarea lui ;ntr-o manier\ moderat\.
La r=ndul s\u, structura Tazl\u-Moine[ti este ;nc\lecat\ de structurile Zeme[ [i Cilioaia est dup\ un sistem de falii longitudinale, pecum [i dup\ o suprafa]\ de [ariaj veritabil (fig. 3.40 bis).
Raporturile de ;nc\lecare ar\tate mai sus au avut ca urmare strivirea accentuat\ a sinclinalelor adiacente, reducerea drastic\ a dimensiunilor lor, [i de aici
acumularea unor mici volume de ap\ ;n afara suprafe]elor petrolifere. Consecin]a
fireasc\ a fost aceea c\ la volum mic, apa de sinclinal nu poate dispune de o
126
energie de destindere elastic\ notabil\ pentru a dezlocui petrolul ;n

procesul de exploatare a z\c\m=ntului.
Din sec]iunea schematic\
3.40 bis rezult\ c\ la Tazl\u-Moine[ti se suprapun dou\ cute solz,
Cilioaia est [i Tazl\u, prin aceasta
din urm\ ;n]eleg=ndu-se numai
cuta inferioar\. :n aceast\ cut\ intereseaz\ din punct de vedere peFig. 3.40 bis Raporturile tectonice ale structurii
Tazl\u-Moine[ti
cu structurile adiacente relevate
trolifer Oligocenul [i ;n mult mai
de
o
sec]iune
geologic\
transversal\ simplificat\
mic\ m\sur\ Eocenul.
UMM unitatea medio-marginal\ (Tarc\u)< D, Tz
Eocenul cutei solz Tazl\u digita]ia Tazl\u
;mbrac\ faciesul cel mai extern al
fli[ului, cu orizontul inferior al stratelor de Doamna care prezint\ dou\ p\r]i,
stratele de Zeme[ inferioare [i stratele de Zeme[ superioare, [i cu orizontul
superior, acela al stratelor de Bisericani.
Oligocenul cunoa[te o bun\ dezvoltare a tuturor orizonturilor sale clasice ;n
aceast\ parte a fli[ului extern (fig. 3.41),
anume>
a) Orizontul gresiei de Luc\ce[ti
care cuprinde gresia silicioas\
alb\ sau verzuie (cu glauconit),
groas\ de 20-25 m, orizont notat
KIV<
b) Orizontul marnelor albe bituminoase [i al menilitelor, ;n care
apar [i marnocalcare [i calcare<
grosimea sa variaz\ ;ntre 10 m [i
40 m<
c) Orizontul [isturilor disodilice inferioare av=nd grosimea de 25-60
m, alc\tuit din argile [istoase, negre, bituminoase<
d) Orizontul gresiei de Kliwa este
cel cu cea mai mare pondere
(200-250 m), fiind compus din
Fig. 3.41 Profilul general al
strate masive de gresie silicioas\
Oligocenului din zona structural\
;ntre care se dispun pachete de
Tazl\u-Moine[ti
127
[isturi disodilice. Dup\ grosimea acestora din urm\, gresia de Kliwa se

separ\ ;n trei suborizonturi, notate de sus ;n jos KI, KII, [i KIII.
Separarea nu este ;ntotdeauna tran[ant\ pe profilele de sond\, iar pe de
alt\ parte, limitele dintre aceste suborizonturi nu au valoare stratigrafic\, ci una pur litologic\. Acest fapt nu
introduce ;ns\ dificult\]i ;n cercetarea [i
mai cu seam\ ;n exploatarea z\c\m=ntului<
e) Orizontul supraKliwa, av=nd grosimea
de 90-130 m, este compus dintr-o succesiune de strate de gresie silicioas\, [isturi disodilice [i menilite, succesiune ;n
care ponderea gresiei este mult mai mic\
dec=t ;n orizontul subjacent<
f) Orizontul [isturilor disodilice superioare,
a c\rui grosime poate ajunge la 50-55 m,
este foarte omogen ca litologie, dar susceptibil de efil\ri par]iale sau de schimb\ri litofaciale. :n cazul schimb\rilor
litofaciale (trecerea [isturilor ;n gresie)
pachetele de gresie se ata[eaz\ unuia
dintre orizonturile al\turate<
g) Orizontul tranzi]ie ajunge rareori la 100
m [i cuprinde reprezentan]i ai secven]ei
oligocene (gresii silicioase, [isturi disodilice), c=t [i reprezentan]i ai secven]ei
miocene (gresii calcaroase, microconglomerate cu elemente verzi).
Cuvertura general\ a Oligocenului o realizeaz\ Miocenul timpuriu (Burdigalian) cu argile,
brecie [i strate de gips [i sare.
Ca tectonic\ este de re]inut caracterul de tectonizare moderat\ a solzului prin interven]ia faliilor
Fig. 3.42 Schi]a de hart\ cu
transversale (fig. 3.42). Cea mai intens\ tectonizare
izobate la cap Kliwa ;n zona
se recunoa[te ;n sectorul sudic (Moine[ti), acolo
structural\ Foale-Tazl\uunde cuta Tazl\u-Moine[ti se alipe[te cutei UtuMoine[ti
re-Moine[ti ora[. Astfel, ;n sectorul Moine[ti s-au i izobat\< a ax\ structuformat numeroase falii transversale [i blocuri ral\< F folie< T/A limita ]itectonice (peste 20), ;n cea mai mare parte comu- ]ei/ap\ la complexul KI
nicante din punct de vedere hidrodinamic.
128
Sectorul nordic (Foale) are un grad de tectonizare mai redus. Aici faliile au
realizat 10-12 blocuri tectonice, unele cu dimensiuni foarte mici.
Sectoarele intermediare (Tazl\u, Pietrosu [i Luc\ce[ti), care de]in mai
mult de jum\tate din suprafa]a structurii, sunt foarte slab tectonizate.
Identificarea acumul\rilor de petrol ;n aceast\ structur\ a fost un proces
dificil [i ;ndelungat, care a durat aproape [apte decenii. :nceputurile dateaz\ din
anul 1912 c=nd o sond\ a descoperit o acumulare de petrol la sud de ora[ul
Moine[ti, localizat\ ;n gresii din orizontul tranzi]ie al Oligocenului. P=n\ ;n anul
1929 s-au mai s\pat ;nc\ [ase sonde ;n extinderea suprafe]ei petrolifere din jurul
primei sonde.
O lung\ perioad\ de timp (dou\ decenii) cercetarea prin foraje a stagnat,
dar ea a fost reluat\ ;n anul 1949, c=nd la Foale s-a descoperit o important\ acumulare de petrol ;n Oligocen, care a redeschis, amplific=nd, interesul pentru noi
descoperiri ;n unitatea de Vrancea. Un an mai apoi este descoperit\ o bogat\ acumulare de petrol ;n Oligocenul de la Moine[ti, iar ;ntre 1950 [i 1955 s-au acoperit
cu sonde de explorare toate sectoarele dintre Foale [i Moine[ti.
Prin aceste lucr\ri, foarte dificile, s-au descoperit acumul\ri de petrol ;n
toate complexele grezoase din orizontul gresiei de Luc\ce[ti (KIV), din orizontul
gresiei de Kliwa (KI, KII, KIII), din orizontul supraKliwa [i din orizontul
tranzi]ie.
:n anul 1977 a fost descoperit\ o acumulare de petrol ;n Eocenul inferior,
anume ;n stratele de Zeme[ superioare formate din gresii calcaroase, silicioase,
glauconitice sau argiloase, calcare microcristaline [i dolomitice, marno-calcare,
;nsum=nd 250-320 m [i etal=nd o fisura]ie ridicat\. Aceast\ acumulare a avut o
importan]\ economic\ redus\, dar ea pune probleme interesante cu privire la provenien]a petrolului [i modalitatea ;n care s-a constituit.
Toate acumul\rile descoperite ;n structura Tazl\u-Moine[ti au intrat ;ndat\
;n exploatare [i continu\ s\ debiteze petrol [i acum, except=nd acumularea din
stratele de Zeme[ superioare, care a fost abandonat\ prin epuizare.
:n prima etap\ a exploat\rii s-a folosit ;n exclusivitate agentul natural al
z\c\m=ntului, anume gazele dizolvate ;n petrol, a c\ror ie[ire din solu]ie era mecanismul de dezlocuire a ]i]eiului.
Conducerea procesului de exploatare a fost astfel realizat\ ;nc=t o parte din
gazele eliberate din solu]ie a segregat la partea superioar\ a capcanei unde au
format cap secundar de gaze ;n unele blocuri de la Tazl\u, de la Luc\ce[ti [i de la
Moine[ti.
:n paralel cu acest proces, exploatarea primar\ a recurs la o serie de opera]iuni pentru ;mbun\t\]irea afluxului de ]i]ei ;n strat c\tre filtrul sondelor, cum
sunt> ;n primul r=nd fracturarea hidraulic\ cu multiple variante, apoi tratamente
tensioactive, tratamente cu solven]i [.a.
129
Perioada de exploatare primar\ a fost relativ scurt\ (4-6 ani) dup\ care s-a
trecut la exploatarea secundar\ folosind injec]ia de gaze ;n capul secundar de gaze
[i injec]ia de ap\ prin sonde extraconturale [i intraconturale.
:n anul 1985 s-a aplicat ;n mod experimental, ;n sectorul Tazl\u, injec]ia
de solu]ii micelare (doar la KIII), dup\ injec]ia de ap\, ceea ce ;nseamn\ o exploatare ter]iar\.
De altfel structura Tazl\u-Moine[ti a oferit pentru speciali[tii din domeniile for\rii sondelor, al exploat\rii z\c\mintelor [i al ingineriei de z\c\m=nt un
veritabil laborator de experimentare a celor mai moderne, mai performante [i mai
;ndr\zne]e metode [i opera]iuni de [antier care ;n final s\ determine parametri
superiori privind produc]ia z\c\mintelor.
Colectoarele oligocene au ;nsu[iri petrofizice relativ slabe> porozitate
medie 14-15%, permeabilitate medie 25 mD (prin fracturare hidraulic\ ea poate
cre[te la peste 50 mD), con]inutul ;n ap\ intersti]ial\ de cca. 35%.
Este de notat c\ porozitatea [i permeabilitatea ini]iale au fost mixte> intergranular\ [i fisural\. Mai t=rziu, c=nd s-au aplicat metode de stimulare a stratului, ponderea fisura]iei a sporit substan]ial iar valorile parametrilor respectivi au
crescut de asemenea.
Z\c\m=ntul Oligocenului de la Tazl\u-Moine[ti
este de petrol ini]ial nesaturat,
ulterior saturat ;n gaze. El este
delimitat de o ap\ inactiv\, lipsit\ de posibilitatea aliment\rii
dintr-o surs\ superficial\ sau
adiacent\. Ulterior, prin injec]ia de ap\ practicat\ ;ncep=nd
din anii 1952-1954, apa asociat\ a fost activat\ ;n m\sura necesar\ pentru a dezlocui ]i]eiul
extras din canalele colectoarelor.
Fig. 3.43 Sec]iunea geologic\ transversal\ simplificat\
prin zona structural\ Tazl\u-Moine[ti [i ocuren]a
Din punct de vedere
petrolului
geologic genetic, Oligocenul
Tr tranzi]ie< Ds [isturi disodilice superioare< SK
de la Tazl\u-Moine[ti de]ine Suprakliwa< K Kliwa< MAB marne albe bitumiun singur z\c\m=nt cu mai noase< GL gresia de Luc\re[ti< t/a limita ]i]ei/ap\
multe complexe [i fragmentat
;n blocuri. Rela]iile pe care fiecare acumulare elementar\ (KI, KII, KIII, KIV) le are
cu apa (fig. 3.43), importante pentru definirea caracterului z\c\m=ntului, sugereaz\ tipul pseudomasiv [i stratiform, iar controlul este asigurat tectonic, de o capcan\ unic\ (anticlinal ;n varianta cut\ solz).
130
Caracterul pseudomasiv deriv\ din conturul acvifer comun al complexelor

KI, KII [i KIII, iar cel stratiform este ilustrat de complexul KIV, independent
hidrodinamic fa]\ de celelalte.
Structura Tazl\u-Moine[ti este, din punct de vedere petrolifer, una dintre
cele trei mari acumulatoare de petrol din fli[ul extern moldovenesc. Ea prezint\ o
valoare deosebit\ nu numai pentru rezervele sale ini]iale de petrol, ci [i pentru c\
a dovedit cea dint=i marele poten]ial petrolifer al fli[ului din Moldova, a contribuit
cu o mare pondere la produc]ia de petrol a fli[ului carpatic, a reprezentat domeniul
aplic\rii unor metode performante de forajul sondelor (electroforajul, dar mai cu
seam\ forajul cu turbina) [i de exploatare (variate feluri de fisurare hidraulic\,
tratamente cu substan]e tensioactive, injec]ie de ap\ ;n colectoare cu apa inactiv\
[.a.). Astfel, dincolo de importan]a sa comercial\, c=mpul petrolifer Tazl\u- Moine[ti a reprezentat un veritabil laborator de aplicare [i de ;mbun\t\]ire a metodelor
de cercetare geologic\, de elaborare [i executare a programelor de foraj, a s\p\rii
sondelor, a extrac]iei ]i]eiului [i a ingineriei de z\c\m=nt, pe parcursul multor
decenii.
XIII. STRUCTURA V|SIE{TI
Structura V\sie[ti se afl\ la 6 km sud de ora[ul Moine[ti [i ocup\ o suprafa]\ aproximativ eliptic\, cu axa mare orientat\ pe direc]ia nord-sud [i cu lungimea de cca. 4 km, iar axa mic\ orientat\ est-vest, av=nd cca. 3 km.
Aceast\ structur\ este continuarea spre sud a dou\ structuri
majore, mari zone de acumulare a
petrolului, una la vest (Tazl\uMoine[ti), alta la est (Uture-Moine[ti ora[), structuri care ;n nord
sunt separate printr-un sinclinal
relativ larg, dar ;n sud (zona Moine[ti) ele se apropie reduc=nd propor]iile sinclinalului desp\r]itor. La
V\sie[ti cele dou\ structuri majore
vin ;n contact, reduc=ndu-se la
dou\ brahianticlinale alipite, ;n
timp ce sinclinalul a disp\rut total,
fiind ;nlocuit cu o falie longitudinal\ (fig. 3.44).
Fig. 3.44 Schi]a structurii V\sie[ti cu izobate la
Structura V\sie[ti, apar]i- cap orizont supra Kliwa [i cu reparti]ia petrolului
;n blocurile tectonice produse de falii
n=nd unit\]ii externe (Vrancea),
este acoperit\ de o unitate medio- O ]i]ei< W ap\ asociat\< F falie
marginal\ foarte groas\ (peste
131
2000 m), care suport\ stiva sarma]ian\ a bazinului

posttectonic Com\ne[ti. Ea a fost identificat\ cu
cca. 40 de ani ;n urm\, iar descoperirea acumul\rilor de petrol s-a realizat ;n anul 1968. Aceste acumul\ri sunt repartizate ;n depozitele grezoase eocene ale unit\]ii medio-marginale [i ;n gresiile oligocene ale unit\]ii externe.Eocenul este pelitic ;n cea
mai mare parte (argile, marne) cu intercala]ii de
gresii silicioase, calcaroase sau argiloase sub]iri.
Aceste intercala]ii apar ;ntr-un complex litologic
av=nd grosimea de cca. 400 m, situat cu 800-1000
m mai sus de suprafa]a de [ariaj. Caracterul esen]ial
al acestor gresii ;l reprezint\ discontinuitatea din
cauze litologice (varia]ii litofaciale), ;nc=t ele par
mai degrab\ corpuri delimitate litologic. S-au recunoscut astfel, ;n componen]a complexului men]ionat, mai multe asemenea corpuri grezoase, dintre
care patru sunt petrolifere (celelalte sunt acvifere).
Oligocenul, principalul de]in\tor al petrolului, are grosimea total\ de peste 350 m. El a fost separat ;n [apte orizonturi litologice ;n profilul sondelor s\pate, care se succed de jos ;n sus ;n urm\toarea ordine (fig. 3.45)>
a) Orizontul gresiei de Luc\ce[ti, cu grosimea de 25-30 m, foarte omogen la litologie (gresie silicioas\ alb\, g\lbuie sau
verzuie), ;n bancuri de 2-4 m separate de
[isturi argiloase sub]iri.
Fig. 3.45 Profilul litologic
b) Orizontul marnelor albe, al calcarelor
reprezentativ al Oligocenului
bituminoase [i al menilitelor inferioare,
petrolifer din structura
av=nd grosimea de 75-100 m, unele straV\sie[ti
te trec=nd lateral la [isturi disodilice sau
gresie silicioas\.
c) Orizontul [isturilor disodilice inferioare, gros de 20-35 m, ;n care
[isturile brune sau negre formeaz\ un pachet compact.
d) Orizontul gresiei de Kliwa, cu grosimea ;ntre 150 m [i 250 m, compus
din strate de gresie silicioas\ dur\, compact\, separate de pachete
sub]iri de [isturi disodilice. Propor]ia ;ntre cele dou\ litotipuri este cu
mult ;n avantajul gresiei (peste 90%).
e) Orizontul supraKliwa, relativ sub]ire (25-30 m grosime) cuprinde strate sub]iri, alternante de gresie silicioas\, [isturi disodilice [i menilite.
132
f) Orizontul [isturilor disodilice superioare, a c\rui grosime este de 50-60

m, este omogen [istos-argilos.
g) Orizontul tranzi]ie are grosimea p=n\ la 75-80 m (;n unele locuri lipse[te) [i cuprinde o succesiune de gresii silicioase, gresii calcaroase,
microconglomerate, [isturi disodilice, argile.
Din punct de vedere tectonic, structura V\sie[ti este reprezentat\ prin dou\
brahianticlinale al\turate, orientate nord-sud, fiecare brahianticlinal constituind o
structur\ geologic\ separat\, iar din punct de vedere petrolier, o capcan\. Prin urmare numele de structura V\sie[ti se refer\ la un ansamblu de dou\ structuri geologice locale, cu dimensiuni mici, cu dou\ capcane pentru hidrocarburi.
Cele dou\ brahianticlinale
sunt u[or asimetrice, vin ;n raporturi de discret\ ;nc\lecare de la
vest c\tre est (fig. 3.46) [i prezint\, pe l=ng\ dou\ falii longitudinale, mai multe falii transversale,
care au determinat, ;n mod corespunz\tor, formarea mai multor
blocuri. Astfel, brahianticlinalul
estic (notat I) reune[te patru blocuri, iar brahianticlinalul vestic
(notat II), cinci blocuri.
Faliile au s\ritura de 30-50
m. Este interesant de observat c\
simplificat\
prin structura V\sie[ti [i reparti]ia
blocurile brahianticlinalului estic
petrolului ;n capcan\
cad, cu regularitate, ;n trepte de la
Tr, Ds, SK, K orizonturi Oligocene< O ]i]ei< W
nord spre sud. :n schimb, ;n cazul ap\< F falie
brahianticlinalului vestic, blocul
central este mai ridicat, iar spre nord [i spre sud fa]\ de centrul structurii, blocurile
cad ;n trepte (fig. 3.44).
Colectoarele eocene sunt reprezentate prin gresii calcaroase, argiloase sau
silicioase, cu porozitatea medie de 9% [i cu permeabilitate foarte mic\ (1 mD).
Colectoarele oligocene sunt gresii care apar]in orizonturilor tranzi]ie, supraKliwa [i Kliwa. Ele au porozit\]i medii de 9% (tranzi]ie) [i 12-14% (supraKliwa [i Kliwa), iar permeabilitatea medie variaz\ ;ntre 1 mD (tranzi]ie) [i 3,5 mD
(supraKliwa [i Kliwa).
:n ceea ce prive[te con]inutul de ap\ intersti]ial\, valorile cele mai mici
apar]in colectoarelor din orizonturile de Kliwa [i supraKliwa, 35%, cresc=nd la
40% pentru tranzi]ie [i la 45% pentru gresiile eocene, valoarea maxim\ pun=nd ;n
dificultate curgerea fazei de petrol prin canalele colectorului.
133
Acumul\rile din Eocen [i Oligocen sunt petrolifere, f\r\ cap primar de

gaze, cu presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt mult superioar\ presiunii de satura]ie (cu
25-40 at) ;n colectoarele oligocene. Aceasta a permis ca acumul\rile s\ fie exploatate prin metoda primar\ (regim de eliberare a gazelor din solu]ie) o lung\ perioad\ de timp (cca. 10 ani), dup\ care s-a recurs la exploatarea prin injec]ie de ap\.
Exploatarea primar\ a fost avantajat\ ;n cazul acumul\rilor din colectoarele oligocene datorit\ unei ra]ii ini]iale de solu]ie ridicat\ (120 st mc/mc). Nu aceea[i situa]ie au avut colectoarele eocene din cauza con]inutului mai redus de gaze (40 st
mc/mc).
Rezult\ c\ ]i]eiul din Oligocen a fost mult mai bogat ;n gaze dizolvate dec=t cel din Eocen, fapt repercutat ;n performan]e diferite ale procesului de exploatare a ]i]eiului din cele dou\ feluri de acumul\ri.
Cu privire la acumul\rile din orizonturile oligocene, harta structural\ [i
sec]iunea prezentate relev\ o serie de aspecte. Mai ;nt=i, faptul c\ volumele de petrol acumulat sunt mai mari ;n brahianticlinalul estic, comparativ cu cel vestic.
Cauza const\ ;n dimensiunile inegale ale celor dou\ capcane.
:n doilea r=nd, ;n brahianticlinalul estic toate blocurile sunt petrolifere, iar
unul dintre ele este chiar saturat integral cu petrol la tranzi]ie [i la supraKliwa.
Av=nd ;ns\ ap\ tabular\, colectoarele orizontului gresiei de Kliwa nu sunt saturate
cu petrol p=n\ la limita cu orizontul disodilelor inferioare.
:n al treilea r=nd, ;nchiderea efectiv\ a capcanelor este ;n jur de 100 m
pentru fiecare bloc tectonic, f\r\ diferen]e mari de la un bloc la altul.
Cea mai mare valoare pare s\ o aib\ blocul notat Ib1, astfel c\ aici, raportul
de umplere a capcanei se estimeaz\ la 2/3.
Limitele de satura]ie ;ntre fluidele de z\c\m=nt, care arat\ un contur acvifer orizontal marginal la orizontul tranzi]ie [i un contur acvifer orizontal tabular
de talp\ la celelalte dou\ orizonturi, sugereaz\, pe de o parte, caracterul static al
apei asociate, iar pe de alt\ parte, omogenitatea parametrilor petrofizici ai colectoarelor .
Toate colectoarele [i blocurile ambelor structuri comunic\ ;ntre ele la nivelul K [i SK, ;n timp ce colectoarele din tranzi]ie sunt independente hidrodinamic.
Prezen]a ]i]eiului s\rac ;n gaze dizolvate ;n colectoarele eocene medii ale
p=nzei de Tarc\u pune ;n discu]ie problema sursei petrolului acumulat [i a mecanismului migra]iei [i acumul\rii. Provenien]a sa din secven]a bituminoas\ oligocen\ ar fi trebuit s\ fie dovedit\ printr-un con]inut ridicat de gaze, [tiut fiind c\ gazele pot penetra mai u[or prin secven]ele pelitice, cum este aceea a Eocenului inferior. Dar con]inutul de gaze al ]i]eiului din Eocen este sc\zut.
Pe de alt\ parte, Eocenul superior al p=nzei de Tarc\u nu are strate de Bisericani, considerate petroligene. :n consecin]\, de provenien]a petrolului acumulat ;n Eocenul p=nzei ar putea fi responsabil\ ;ns\[i secven]a pelitic\ eocen\ care
134
;nglobeaz\ colectoarele grezoase lenticulare. P=n\ acum aceast\ secven]\ nu a fost

suspectat\ ca fiind surs\ de petrol, dar ea ar putea reprezenta obiect de cercetare ;n
anii urm\tori.
Din punct de vedere geologic genetic ;n structura V\sie[ti sunt dou\ z\c\minte ;n Oligocen repartizate c=te unul ;n fiecare brahianticlinal. Pentru scopuri
care privesc exploatarea, ele au fost ;mp\r]ite ;n 10 unit\]i hidrodinamice.
Z\c\mintele au caracter mixt> stratiform ;n orizontul tranzi]ie [i masiv ;n
celelalte dou\ orizonturi oligocene. Controlul este realizat de capcane tectonice
(anticlinale de cutare faliate).
:n Eocen sunt z\c\minte delimitate litologic< fiecare colector cu aspect
lenticular cuprinde un z\c\m=nt.
Dar toate aceste z\c\minte din Eocen [i din Oligocen sunt primare, ;n sensul c\ sursa este ;n imediata lor apropiere.
XIV. STRUCTURA TAZL|UL MARE
Structura Tazl\ul Mare se afl\ la cca. 26 km nord de ora[ul Moine[ti (jud.
Bac\u) [i este traversat\ de r=ul Tazl\u. Ea este cea mai estic\ structur\ a unit\]ii
externe (Vrancea) a fli[ului extern carpatic moldovenesc, fiind separat\ de depresiunea precarpatic\ (unitatea pericarpatic\) printr-o falie de ;nc\lecare de la vest la
est.
Structura
Tazl\u
este componentul marginal
al unui aliniament structural
care mai cuprinde structura
M\gura Tazl\ului situat\
pu]in mai la vest (fig. 3.47.)
Acest aliniament apar]ine
unit\]ii externe a fli[ului,
anume semiferestrei Bistri]ei [i plonjeaz\ spre sud
continu=ndu-se, probabil, cu Fig. 3.47 Sec]iune geologic\ transversal\ schematic\ prin
ansamblul structural M\gura Tazl\ului-Tazl\ul Mare
ridicarea Mihoc-Uture-Solon]. Structura M\gura Tazl\ului este deschis\ la zi pe intervalul stratigrafic Eocen superior-Oligocen, dar ;n
structura Tazl\ul Mare, mai afundat\, Paleogenul este bine protejat sub o cuvertur\ de peste 600 m de terenuri miocene inferioare.
:ntre cele dou\ structuri proeminente se afl\ un sinclinal ;ngust, strivit [i
faliat.
Structura Tazl\ul Mare, singura care prezint\ interes pentru acumularea
dar mai ales pentru p\strarea hidrocarburilor, este un brahianticlinal larg, ;nc\lecat
de structura M\gura Tazl\ului [i care ;ncalec\ ;n mod accentuat peste unitatea
135
pericarpatic\ (fig. 3.48). Prin urmare, brahianticlinalul este flancat

de dou\ falii longitudinale cu s\ritur\ mare (p=n\ la 800 m). Alte
falii longitudinale [i transversale
au fost identificate, iar denivel\rile
produse de acestea sunt mult mai
mici (p=n\ la 100-120 m).
La alc\tuirea structurii
Tazl\ul Mare particip\ depozitele
eocene, oligocene [i miocene timpurii, ;n leg\tur\ cu care sunt importante c=teva aspecte.
Eocenul intereseaz\ prin
complexul stratelor de Bisericani,
structura Tazl\ul Mare
gros de 250-300 m [i av=nd ca- G gaze< W ap\< sare
racter pregnant pelitic (argilos) cu
intercala]ii sub]iri de gresii [i de calcar sideritic.
Oligocenul este mai sub]ire dec=t ;n zonele situate la vest, grosimea lui
stratigrafic\ nedep\[ind 350 m. Pe de alt\ parte, faciesul Oligocenului este mai
psamitic, iar la alc\tuirea sa particip\ ;n propor]ie ridicat\ microconglomerate [i
conglomerate, mai cu seam\ ;n orizonturile superioare.
:n general Oligocenul de la Tazl\ul Mare cuprinde acelea[i orizonturi litologice separate ;n structurile din bazinul Trotu[ului, cu unele deosebiri determinate de schimb\rile litofaciale (trecerea unor pachete de strate la conglomerate).
Miocenul inferior (Acvitanian-Burdigalian) acoper\ ca o cuvertur\ continu\ Paleogenul structurii Tazl\ul Mare. Rela]iile dintre secven]a miocen\ [i substratul s\u nu sunt ;nc\ suficient de bine l\murite ;n cadrul acestei structuri< dup\
I. B\ncil\ (1958) secven]a miocen\ este ;n continuitate de sedimentare peste cea
oligocen\, iar geologii din industria de petrol consider\ c\ depozitele oligocene au
suferit un proces de eroziune ;nainte de sedimentarea Miocenului inferior. :ns\
caracterul discontinuu al sediment\rii nu ar fi putut avea consecin]e negative notabile asupra proceselor form\rii [i acumul\rii hidrocarburilor ;n aceast\ structur\.
Litologic, Miocenul inferior este reprezentat prin conglomerate, gresii gipsifere, marne cenu[ii, brecii sedimentare, lentile de sare gem\ [i de silvin\, marne
[i gresii ro[cate, ceea ce ;n alte zone ale fli[ului extern au fost numite strate de
H=rja [i strate de Tescani< local, secven]a se ;ncheie cu marne [i gresii verzi de
tipul stratelor de Borze[ti.
Sondele de explorare s\pate cu patru decenii ;n urm\ au descoperit acumul\ri pur gazeifere ;n toate orizonturile Oligocenului, ;n colectoare grezoase, silicioase sau argiloase, toate dispun=nd de o porozitate fisurat\ ridicat\. Astfel au
136
fost identificate gaze hidrocarburice ;n orizonturile gresiei de Luc\ce[ti, al marnelor albe [i al menilitelor inferioare, al [isturilor disodilice inferioare, al gresiei de
Kliwa, al [isturilor disodilice superioare [i al tranzi]iei.
Gazele sunt un amestec ;n care predomin\ cu mult metanul (peste 90% ;n
volum), c\ruia i se asociaz\ omologii, din care se ob]in cantit\]i mici de gazolin\.
Prin urmare aceste gaze sunt bogate.
Din punct de vedere geologic genetic ;n structura Tazl\ul Mare s-a constituit un z\c\m=nt ;n faz\ unic\ grezos\. Prin caracterul s\u pur gazeifer, structura
Tazl\ul Mare reprezint\ un unicat ;ntre structurile fli[ului extern carpatic. P=n\
acum nu a fost avansat\ nici o opinie, cel pu]in ipotetic\, privind lipsa fazei lichide ;n aceast\ structur\. Poate c\ ar fi necesar\ o cercetare detaliat\ a tipului de
materie organic\ fosilizat\ (kerogen) ;n pelitele oligocene, ca [i cercetarea ;nsu[irilor radioactive ale s\rurilor halogene din cuvertura miocen\ timpurie a brahianticlinalului Tazl\ul Mare, care ar putea aduce elemente explicative pentru aceast\
situa]ie.
XV. STRUCTURA MIHOC-CUCUIE}I
Situat\ la nord de ora[ul Moine[ti, la marginea extern\ a unit\]ii cutelor
marginale, pe cel mai exterior aliniament structural care se dezvolt\ la sud de
structurile Nechitu-M\gura Tazl\ului-Tazl\ul
Mare, ;n imediata apropiere a liniei externe de
contact al fli[ului cu depresiunea precarpatic\
(zona de molas\), ridicarea Uture, cu Paleogen la
zi plonjeaz\ spre nord [i se fragmenteaz\ ;n numeroase blocuri tectonice sub o cuvertur\ de Miocen inferior (Acirtanian-Burdigalian) evaporitic\,
predominant pelitic\, Fracturile sunt rectangulare,
unele longitudinale (;n sensul afund\rii forma]iunilor), altele transversale delimit=nd blocuri care
cad ;n trepte (fig. 3.49).
Toate aceste blocuri apar]in unei singure
structuri geologice locale, de tip hemianticlinal, cu
dou\ sectoare diferit dezvoltate> unul estic alungit
Fig. 3.49 Schi]a tectonic\ cu
pe direc]ia c\tre nord cuprins ;ntre dou\ falii lonaxe structurale [i falii pe tergitudinale, care se dep\rteaz\ spre nord, [i av=nd
mina]ia nordic\ a ridic\rii
Uture
l\]imea maxim\ de p=n\ la 1 km [i lungimea de
cca. 5 km, sector numit Mihoc< altul vestic, dezvoltat pe direc]ia est-vest, cu
lungimea de cca. 2 km [i l\]imea de aproape 1 km, triplu faliat longitudinal [i apoi
afectat de c=teva falii transversale, sector numit Cucuie]i.
Sub aspect geologic genetic, la Mihoc [i la Cucuie]i s-a constituit o singur\ structur\, care esen]ialmente este omogen\ [i poate fi caracterizat\ ca o struc-
137
tur\ ;n mozaic, pu]in obi[nuit\ ;n bazinele cutate, dar care se ;nt=lne[te ;n mai
multe structuri ale fli[ului extern carpatic.
Ambele sectoare au aceea[i alc\tuire stratigrafic\> Eocen, Oligocen [i
Miocen inferior, forma]iuni cunoscute la suprafa]\ ;n s=mburele anticlinalului
Uture [i pe flancurile sale. La Cucuie]i [i Mihoc forajele nu au cercetat ;ntreaga
secven]\ paleogen\.
Oligocenul a fost investigat ;n cea mai mare parte, adic\ de la orizontul
[isturilor disodilice inferioare ;n sus> orizontul gresiei de Kliwa, orizontul [isturilor disodilice superioare [i orizontul de tranzi]ie.
Ceea ce atrage aten]ia cercet=nd depozitele oligocene este frecventa
schimbare a litofaciesului, mai cu seam\ ;n orizontul gresiei de Kliwa, dar [i ;n
acela al tranzi]iei [i, ;n m\sur\ mai mic\, ;n orizontul disodilelor superioare. :n
consecin]\, se constat\ varia]ii importante [i ;n grosimea stratelor [i a complexelor
de strate de la o sond\ la alta. Iar varia]iile litofaciale determin\ conexiuni hidrodinamice frecvente ;ntre stratele poroase-permeabile, cu efecte asupra reparti]iei
fluidelor de z\c\m=nt.
Miocenul inferior, ca peste tot ;n unitatea cutelor marginale, este predominant pelitic [i evaporitic.
At=t la Cucuie]i, c=t [i la Mihoc petrolul s-a
acumulat ;n gresiile oligocene din orizontul de Kliwa
[i ;n orizontul de tranzi]ie.
La Cucuie]i orizontul de Kliwa are 150-175 m
grosime [i este alc\tuit din bancuri groase de gresie
silicioas\, dezvoltate preponderent ;n jum\tatea superioar\ a orizontului, separate de pachete sub]iri de [isturi disodilice, care au o pondere ceva mai mare ;n
jum\tatea inferioar\ (fig. 3.50). Bancurile de gresie nu
sunt separate hidrodinamic de c\tre disodile.
Orizontul [isturilor disodilice superioare are
grosimea de 75-80 m, [i este alc\tuit aproape exclusiv
din [isturi, ;ntre care se intercaleaz\ strate sub]iri [i
discontinui de gresie silicioas\. :n plus disodilele sunt
fisurate permi]=nd comunicarea gresiei de Kliwa cu
tranzi]ia.
Orizontul de tranzi]ie are grosimea de aproximativ 50 m [i este alc\tuit din [isturi disodilice, argile
Fig. 3.50 Profilul normal
nisipoase, gresii silicioase, gresii calcaroase. Profilul
al Oligocenului petrolifer
din c=mpul Cucuie]i
tip arat\ preferin]a stratelor de gresie de a se grupa ;n
dou\ complexe, unul bazal, altul terminal.
La Mihoc profilul tip (fig. 3.51) arat\ o grosime a depozitelor oligocene de
cel pu]in 300 m. Orizontul gresiei de Kliwa dep\[e[te 130 m grosime [i este mai
138
omogen (intercala]iile de
[isturi disodilice dintre
stratele de gresie silicioas\ sunt mai sub]iri).
Orizontul [isturilor disodilice superioare are grosimea de cca. 120 m [i
permite dezvoltarea relativ abundent\ a stratelor
de gresie silicioas\, care
ajung s\ formeze complexe remarcabile ;n partea
median\ [i ;n partea terminal\ a orizontului. Orizontul de tranzi]ie are o
grosime de 30-35 m [i
este predominant grezos.
Colectoarele petrolifere sunt de acela[i fel
pe toat\ structura, anume Fig. 3.51 Profilul normal al
Oligocenului petrolifer din
gresii silicioase tip Kliwa,
structura Mihoc
at=t ;n orizontul de Kliwa,
c=t [i ;n cel de tranzi]ie. Porozitatea lor este de 2123% iar permeabilitatea efectiv\ este 10-30 m D.
Z\c\m=ntul de petrol a fost descoperit ;n
anii 1955-1956, iar exploatarea lui a ;nceput la Cucuie]i ;n 1956 [i la Mihoc ;n 1958. Tectonica z\c\m=ntului este relativ complicat\. Astfel, ;n sectorul
Mihoc structura apare ca un anticlinal ;ngust, plonFig. 3.52 Schi]a de hart\ a
j=nd spre nord dar deschis ;n sud (c\tre centrul structurii Mihoc cu izobate la
Cap Kliwa
structurii Uture) [i faliat transversal, realiz=ndu-se
G, T, A gaze, ]i]ei, ap\ ;n
10 blocuri, notate de la A la J de la nord la sud. Blo- orizontul gresiei de Kliwa<
curile cad ;n trepte de la sud spre nord (fig. 3.52).
AJ blocuri tectonice
:n sectorul Cucuie]i apare cu claritate caracterul de monoclinal u[or ondulat ;n manier\ perianticlinal\ faliat longitudinal [i
transversal (fig. 3.53) form=ndu-se opt blocuri tectonice, notate de la est la vest> I,
I a, II, II a, III, III a, IV, IV a.
Dou\ sec]iuni transversale prin cele dou\ configura]ii geologice completeaz\ imaginea exprimat\ prin h\r]i (fig. 3.54, 3.55).
Denivelarea blocurilor pe falii este de cel pu]in 50 m, ajung=nd p=n\ la
150 m (ca de pild\ ;ntre blocurile C [i D Mihoc).

Privitor la reparti]ia fluidelor ;n z\c\m=nt sunt de re]inut c=teva aspecte esen]iale>
mai ;nt=i, comunicarea hidrodinamic\ ;ntre rezervoarele fiec\rui orizont [i uneori chiar ;ntre
rezervoarele ambelor orizonturi
petrolifere (Kliwa [i tranzi]ie).
A doua remarc\ este aceea c\
contactul dintre ]i]ei [i ap\ ;n
z\c\m=nt are caracter tabular ;n
Kliwa iar apa este de talp\ (fig.
3.54 [i 3.55). :n tranzi]ie apa
este marginal\.
139
Fig. 3.53 Schi]a de hart\ a termina]iei structurale

Cucuie]i cu izobate la cap orizont Kliwa
I IV blocuri tectonice< o/w contactul dintre ]i]ei
[i ap\ ;n orizontul gresiei de Kliwa< F falie
Fig. 3.54 Sec]iunea geologic\ transversal\

prin blocul G al structurii Mihoc [i ocuren]ele
hidrocarburilor fluide ;n orizonturile
oligocene (tranzi]ie [i Kliwa)
G, T, A gaze, ]i]ei, ap\
Fig. 3.55 Sec]iunea geologic\ prin blocurile

I [i Ia ale structurii Cucuie]i [i reparti]ia
petrolului ;n colectoarele oligocene. o/w
limita de separa]ie ;ntre ]i]ei [i ap\< Tr, Ds,
K orizonturi oligocene.
A treia remarc\ este c\ ;ntre unele blocuri adiacente se realizeaz\ comunicarea hidrodinamic\, ;ntre altele nu, dup\ cum rezult\ din examinarea nivelului
apei ;n blocurile tectonice al\turate. Astfel colectoarele din orizontul gresiei de
Kliwa din blocurile de la A la E Mihoc au limita gaze/]i]ei la 500 m, iar limita
]i]ei/ap\ la 550 m. Aceasta ;nseamn\ c\ toate aceste blocuri sunt comunicante la
nivelul orizontului de Kliwa. :n blocul I ;ns\, limita ]i]ei/ap\ la gresia de Kliwa se
afl\ la cota de 55 m. Prin urmare acest bloc este independent hidrodinamic. Pe
aceast\ baz\, precum [i dup\ datele de produc]ie ale sondelor, au fost separate ;n
acest z\c\m=nt 7 unit\]i hidrodinamice, 4 la Mihoc [i 3 la Cucuie]i.
Nu toate blocurile sunt petrolifere< c=teva sunt inundate.
140
:nchiderea structurii, considerat\ la modul general, a[a cum rezult\ din

examinarea celor dou\ schi]e de hart\ structural\, este pentru Mihoc de cca. 1000
m, consider=nd cotele extreme (850 [i 150), iar pentru Cucuie]i, de cca. 800 m,
dup\ cotele extreme din acest sector (400 [i 400).
:nchiderea teoretic\ a blocurilor tectonice este ;ns\ mai mic\. De exemplu,
blocul G Mihoc are o ;nchidere de aproape 100 m, iar blocul I Cucuie]i, are
;nchiderea de 160 m.
La fel, ;nchiderea z\c\m=ntului este diferit\ de la un bloc la altul, oscil=nd
;ntre 10-20 m [i aproape 150 m.
Din acest punct de vedere capcana este incomplet umplut\ sau ;nc\rcat\ cu
petrol. Cauza acestei insuficien]e ar putea fi genetic\-primar\ sau dispersionalsecundar\.
Petrolul are cap de gaze ;n unele blocuri din sectorul Mihoc. Astfel, aici
petrolul este saturat ;n gaze ;n unele blocuri [i nesaturat ;n altele. El a avut o ra]ie
ini]ial\ de solu]ie de 7-15 St mc/mc, fiind diferit\ de la un bloc la altul [i de la o
unitate hidrodinamic\ la alta. La o asemenea ra]ie sc\zut\, v=scozitatea dinamic\
a ]i]eiului este mare (5,66,8 cP). La Cucuie]i z\c\m=ntul este pur petrolifer, toate
gazele fiind dizolvate ;n petrol, ;n condi]iile unor presiuni de z\c\m=nt superioare
presiunii de satura]ie.
Exploatarea z\c\m=ntului prin metoda primar\ a durat pu]in timp. :n anul
1965 a ;nceput la Mihoc exploatarea secundar\, prin injec]ia de ap\ ;n zona saturat\ cu ]i]ei, sistem permisiv ;n condi]iile apei de talp\. La Cucuie]i injec]ia de ap\
;nceput\ cam ;n acela[i timp cu aceea de la Mihoc a fost sistat\ din cauza lipsei
eficien]ei sale. Aici s-a ;ncercat, tot f\r\ succes, [i injec]ia de abur.
Z\c\m=ntul din Oligocenul de la Cucuie]i-Mihoc are caractere structurale
complexe. El este controlat de o capcan\ tectonic\< la Mihoc convexitatea rezervoarelor este determinant\ ;n realizarea acumul\rii, dar la Cucuie]i, acest rol pare
s\-l aib\ mai cur=nd faliile longitudinale. Cu unele rezerve s-ar putea considera c\
z\c\m=ntul este masiv, ;nchis tectonic par]ial ;ntr-o proeminen]\ structural\, par]ial ;ntr-un monoclinal (hemianticlinal) ecranat de falii.
La Cucuie]i orizonturile tranzi]iei [i al gresiei de Kliwa sunt pur petrolifere
(faz\ unic\ lichid\), ;n care petrolul este relativ s\rac ;n gaze dizolvate (ra]ia ini]ial\ de solu]ie a fost de numai 715 std mc/mc).
La Mihoc orizonturile tranzi]iei [i gresiei de Kliwa sunt petrolifere-gazeifere< tranzi]ia are ;n unele blocuri, de pild\ blocul G, numai gaze (f\r\ ]i]ei), iar ;n
altele ]i]ei cu cap de gaze. Orizontul gresiei de Kliwa are ;n c=teva blocuri (AF)
petrol cu cap primar de gaze, petrolul reprezent=nd o band\ ;ngust\ (grosimea
p\turii de petrol fiind de 4060m) cu un cap de gaze foarte dezvoltat. :n blocul I,
situat ;n sus pe ;nclinarea stratelor, gresia de Kliwa are doar ]i]ei, f\r\ gaze libere,
iar blocul J, din extremitatea sudic\ are gresia de Kliwa [i tranzi]ia inundate.
141
Din cele relatate rezult\ unele deosebiri [i particularit\]i privind habitatul

hidrocarburilor ;n Oligocenul celor dou\ sectoare, Mihoc [i Cucuie]i, care ;[i pot
g\si explica]ia ;n condi]iile de z\c\m=nt diferite ;ntr-o parte [i alta. Astfel, la
Mihoc, unde Oligocenul este mai ad=nc cu cel pu]in 4500 m [i astfel mai bine
protejat, gazele s-au p\strat mai bine ;n colectoare ;n raport cu sectorul Cucuie]i.
Lipsa petrolului ;n blocurile I a [i II a de la Cucuie]i se poate atribui faliei
care delimiteaz\ ;n sud aceste blocuri [i care ;n sectorul s\u estic este deschis\
(este demonstrat c\ una [i aceea[i falie poate fi ;nchis\ pe un tronson vertical sau
orizontal, [i deschis\ pe alt tronson). Aceea[i afirma]ie se poate face [i pentru blocurile J de la Mihoc. Iar lipsa petrolului [i gazelor ;n blocurile G [i H este legat\
de fractura dintre ele [i urm\toarea falie situat\ mai la sud, falii care probabil sunt
deschise.
C=t prive[te existen]a capului de gaze ;n blocurile AF de la Mihoc, ea se
poate pune pe seama ad=ncimii reduse [i a presiunilor mici de z\c\m=nt, corelativ
cu existen]a unei cuverturi protectoare eficiente.
XVI. STRUCTURA UTURE-MOINE{TI ORA{
Structura Uture-Moine[ti ora[ apar]ine unei zone de ridicare major\, care
are [i calitatea de zon\ de acumulare a petrolului, situat\ la marginea unit\]ii de
Vrancea, ;n apropierea contactului dintre fli[ul extern [i depresiunea precarpatic\.
Aceast\ zon\, foarte extins\, av=nd o lungime de peste 20 km, din valea Cucuie]i
p=n\ la sud de ora[ul Moine[ti, este format\ dintr-o succesiune de sectoare, unele
dintre ele veritabile structuri geologice locale, altele compartimente ale unei singure structuri, e[alonate de la nord la sud ;n ordinea> Mihoc, Cucuie]i, Solon],
Uture, St\ne[ti, Mod=rz\u, Piatra Cr\pat\, Poiana Runcului, Valea Arinilor [i Moine[ti ora[. Primul [i ultimul compartiment sunt ;n realitate periclinele de nord [i
respectiv de sud ale acestei imense ridic\ri anticlinale cu o suprafa]\ petrolifer\
continu\ pe toat\ lungimea sa, suprafa]\ ;n subsolul c\reia s-a acumulat aproximativ o optime din rezervele de petrol descoperite p=n\ acum ;n fli[ul extern al
Carpa]ilor Orientali.
Primele acumul\ri relevate pe acest aliniament au fost cele de la Solon],
care au intrat ;n exploatare ;nc\ din anul 1886, desigur, o exploatare rudimentar\,
prin pu]uri [i prin sonde pu]in ad=nci.
Cererea de petrol, fiind satisf\cut\ de exploat\rile din depresiunea precarpatic\ a Munteniei centrale, unde efortul de a g\si acumul\ri era ;n acele vremuri
relativ mic, cercet\rile pentru descoperirea petrolului pe acest aliniament au r\mas
;n stadiul de proiect p=n\ ;n anul 1950, c=nd s-a trecut la explorarea intens\ a
structurii la Solon] [i mai la sud, p=n\ ;n zona ora[ului Moine[ti. S-au descoperit
astfel, r=nd pe r=nd, acumul\rile de la Uture, Mod=rz\u, St\ne[ti, Piatra Cr\pat\,
Poiana Runcului, Valea Arinilor [i Moine[ti ora[, cu punerea lor ;n exploatare ;n
scurt timp. Explorarea a durat aproape patru decenii, ultimele acumul\ri descope-
142
rite [i intrate ;n produc]ie fiind una ;n Oligocenul unei cute-solz suprapus\ peste
cuta-solz Uture-Moine[ti ora[ ;n zona periclinal\ de la Moine[ti (1978), [i altele
;n Eocenul [i Senonianul compartimentului Uture (1988), Totalul sondelor s\pate
;n scopul cercet\rii [i al exploat\rii ]i]eiului a ajuns la aproape 550. Aceste sonde
au furnizat un volum imens de date asupra geologiei zonei de acumulare, asupra
reparti]iei [i habitatului fluidelor de z\c\m=nt asupra condi]iilor fizice de z\c\m=nt etc., informa]ii care permit construirea unui model complex al fiec\ruia dintre z\c\mintele cuprinse ;n succesiunea de structuri de la Uture la Moine[ti.
Cu privire la stratigrafia acestui aliniament structural major, sunt de re]inut
ca [i ;n alte sectoare, dou\ unit\]i, una superioar\ (p=nza de Tarc\u) [i alta inferioar\ (unitatea de Vrancea)< prima cuprinde terenuri eocene [i oligocene, iar a
doua, terenuri senoniene, eocene, oligocene [i miocene inferioare.
Alc\tuirea stratigrafic\ a unit\]ii superioare intereseaz\ mai pu]in pentru c\ unitatea ;n p=nz\, ca [i ;n alte
zone ale fli[ului extern, nu dispune de acumul\ri petrolifere semnificative. Ea intereseaz\ mai mult prin calitatea
de cuvertur\ general\ pentru unitatea inferioar\.
Eocenul este prezent ;n m\sur\ redus\ ;n zona
marginal\ a p=nzei de Tarc\u, din cauza lamin\rii sale pe
suprafa]a de [ariaj. :n sectorul sudic al aliniamentului,
Eocenul este reprezentat la partea inferioar\ printr-un
orizont argilos-marnos-marno calcaros cu c=teva intercala]ii de gresii calcaroase, iar la partea superioar\, printr-un
orizont marnos-argilos de tipul stratelor de Plopu. Astfel,
acest Eocen aminte[te faciesul intermediar al p=nzei de
Tarc\u (faciesul de Tazl\u).
Oligocenul p=nzei de Tarc\u este prezent ;n toat\
aria de dezvoltare a p=nzei de Tarc\u pe acest aliniament,
av=nd grosimi de p=n\ la 6800 m [i o alc\tuire stratigrafic\ asem\n\toare aceleia din unitatea inferioar\ (Vrancea).
Alc\tuirea stratigrafic\ a unit\]ii inferioare este
inaugurat\ de Senonian, c\ruia ;i revine o succesiune sedimentar\ groas\ de 250300 m ;nt=lnit\ la Uture [i format\
dintr-un orizont inferior marnos-calcaros [i altul superior
grezos-calcaros, reprezent=nd ;mpreun\ stratele de Hangu
Fig. 3.55 bis Profilul
(fig. 3.55 bis).
electric general al
Eocenul cuprinde dou\ stive> inferioar\ [i supeSenonianului [i
rioar\ (fig. 3.55 bis). Stiva inferioar\ groas\ de 200300 Eocenului
din c=mpul
m, are orizonturile cunoscute [i ;n alte sectoare ale unit\]ii
petrolifer Uture
de Vrancea> stratele de Straja (argiloase-grezoase verzui
143
sau ro[ii-vi[inii), stratele de Jgheabu Mare (grezoase-calcaroase-argiloase), calcarele de Doamna (calcare cu silicifieri, grezo-calcare, marne). Stiva superioar\, cu
grosimi de 300500 m, predominant argiloas\, are intercala]ii sub]iri de gresii [i
marne, reprezent=nd stratele de Bisericani.
Fig. 3.56 Profilele electrice reprezentative ale Oligocenului din unele sectoare
ale zonei de acumulare a petrolului Uture-Moine[ti ora[
Oligocenul, similar celui din aliniamentele structurale mai vestice, are o

grosime care poate ajunge la 800 m [i cuprinde ca orizonturi> gresia de Luc\ce[ti
[i marnele bituminoase, [isturile disodilice inferioare, gresia de Kliwa [i supraKliwa, [isturile disodilice superioare [i tranzi]ia (fig. 3.56). Atrag aten]ia c=teva
particularit\]i> grosimea mai mare a stivei oligocene la Mod=rz\u, grosimea foarte
mare a orizontului [isturilor disodilice superioare (120130 m), imposibilitatea
separ\rii orizontului supraKliwa de cel al gresiei de Kliwa, dispari]ia orizontului
de tranzi]ie ;n sectoarele Mod=rz\u [i Solon], prezent ;ns\ la Moine[ti.
Miocenul cuprinde o brecie tectonic\ cu lentile de sare, acoperit\ de o secven]\ argiloas\-slab grezoas\ cu cuiburi de gips [i anhidrit, secven]\ evaporitic\
apar]in=nd Acvitanian-Burdigalianului.
144
Aliniamentul Uture-Moine[ti are o tectonic\ foarte complicat\, at=t plicativ\, c=t [i ruptural\, ceea ce a determinat condi]ii cu totul deosebite pentru acumularea [i p\strarea petrolului ;n colectoarele sale. Simplific=nd, structura este
reprezentat\ printr-o cut\ solz a unit\]ii de Vrancea, faliat\ pe flancul estic [i deversat\ spre est sub ac]iunea de ;mpingere exercitat\ de deplasarea spre est a p=nzei de Tarc\u.
:n sectorul nordic (Uture) [i ;n cel sudic
(Moine[ti) cuta se dedubleaz\, partea vestic\
;nc\lec=nd peste cea estic\.
Cuta este afectat\ de numeroase alte
falii, una longitudinal\ general\ pe flancul vestic, altele longitudinale locale [i multe altele
transversale, compartiment=nd structura ;n
foarte multe blocuri care cad ;n trepte de la
nord spre sud (fig. 3.57).
Zona cea mai ridicat\ a aliniamentului
structural Uture-Moine[ti ora[ este situat\ la
Solon]-Uture, de unde spre nord structura plonjeaz\ relativ accentuat, prin intermediul perianticlinalelor Mihoc (la est) [i Cucuie]i (la
vest). Spre sud de Solon] structura coboar\ relativ u[or, cu aspect de trepte [i de perianticlinale prelungi p=n\ la sud de ora[ul Moine[ti.
Un dezvoltat perianticlinal, lung de peste 5 km
se constat\ ;n sectorul Moine[ti ora[.
:ntre Solon] [i Moine[ti ora[ s-au identificat numeroase blocuri tectonice> zece ;n
sectorul Solon], opt la Mod=rz\u, cinci ;n zona
St\ne[ti, [apte ;n zona Piatra Cr\pat\, la sud de
care, din cauza scufund\rii structurii la ad=ncimi de peste 200 m, unde procesele de faliere
s-au resim]it mai slab, num\rul blocurilor tectonice se reduce (c=te unul la Poiana Runcului
[i Valea Arinilor [i opt la Moine[ti ora[). Astfel, ;n jum\tatea nordic\ mai ridicat\ a strucFig. 3.57 Harta structural\
turii sunt 23 de blocuri tectonice iar ;n cea su- simplificat\ a aliniamentului UtureMoine[ti ora[ (izobate la baza
dic\, mai afundat\, apar numai 10 blocuri tecorizontului tranzi]iei)
tonice.
G, O, W zone cu gaze, ]i]ei, ap\ ;n
Denivel\rile acestor blocuri au valori ;n orizontul tranzi]iei
general sub 100 m, rareori mai mult.
145
Structura geologic\
poate fi mai bine ;n]eleas\
prin intermediul unor sec]iuni transversale, care ilustreaz\ modul de a[ezare a
stratelor, prezen]a fracturilor, rela]iile dintre compartimentele tectonice [i alte
elemente ce reflect\ condi]iile geologice ale acumul\rilor de petrol (fig. 3.58
3.62).
Sec]iunea transversal\ cea mai nordic\ (Uture)
Fig. 3.58 Sec]iunea geologic\ transversal\ ;n sectorul
relev\ un solz deversat spre
Uture al zonei structurale majore Uture-Moine[ti ora[ [i
est, dublu faliat longitudinal
condi]iile acumul\rii petrolului ;n Senonian
pe flancul estic, ;n care de- C complex colector al Senonianului< O/W contactul
pozitele oligocene apar la zi ;ntre ]i]ei [i ap\ ;n colectorul senonian
[i din aceast\ cauz\ ele nu
prezint\ interes, dar ;n ad=ncime se
afl\ Eocenul ;n faciesurile de Doamna [i de Bisericani, precum [i Senonianul (strate de Hangu).
Sec]iunea prin sectorul Mod=rz\u, mai sudic, arat\ condi]iile
tectonice la sud-vest de Uture-Solon], ;ntr-o zon\ ;n care aliniamentul
este mai scufundat [i protejat de
p=nza de Tarc\u, iar depozitele sale
oligocene au aspect de monoclinal
slab ondulat [i faliat longitudinal.
Aspectul de monoclinal este doar
aparent, ;n realitate aici este un flanc
de anticlinal faliat longitudinal.
Fig. 3.59 Sec]iunea geologic\ transversal\ ;n
Sec]iunea prin sectorul St\sectorul Mod=rz\u al zonei structurale majore
Uture-Moine[ti ora[
ne[ti relev\ caracterul anticlinal reTr,
Ds,
SK,
K
orizonturi oligocene< O/W
lativ slab tectonizat, care doar sugecontactul ;ntre ]i]ei [i ap\ ;n colectoare.
reaz\ o u[oar\ ;nc\lcare a flancului
estic.
O sec]iune mai sudic\, desenat\ pentru partea nordic\ a sectorului Moine[ti ora[, red\ structura foarte complicat\ a p=nzei de Tarc\u care formeaz\ o di-
146
gita]ie neregulat\ insinuat\ ad=nc ;n unitatea de

Vrancea, [i prins\ ;ntre
dou\ stive de Miocen timpuriu [i de Oligocen apar]in=nd unit\]ii de Vrancea.
Stiva inferioar\ are rolul
unui veritabil autohton al
p=nzei de [ariaj, dar stiva
superioar\ reprezint\ capacul p=nzei. Acest tip de
structur\ geologic\ este
unic ;n fli[ul extern carpatic [i nu a fost prezentat, p=n\ acum, ;n publica]iile de specialitate.
Fig. 3.60 Sec]iunea geologic\ transversal\ prin zone de
acumulare
Uture-Moine[ti ora[ ;n sectorul St\ne[ti relev=nd
Sub lama p=nzei,
condi]iile de z\c\m=nt [i reparti]ia petrolului ;n colectoarele
alunecat\ peste o stiv\ aroligocene
giloas\, brecioas\, evapo- Tr, Ds, SK, K, Di, GL orizonturi oligocene< O/W
ritic\ a Miocenului tim- contactul ;ntre fluidele de z\c\m=nt (petrol [i ap\)
puriu, se dezvolt\ o structur\ complicat\ a Paleogenului. Mai ;nt=i c=teva petice
de Oligocen delimitate de
fracturi, care, cu oarecare licen]\ geologic\ pot fi considerate ;mpreun\ o cut\-solz,
[i care dispune de un Oligocen notat II. Existen]a acestui
solz este rezultatul presiunilor exercitate de p=nz\ asupra stivei din unitatea de
Vrancea, din care p=nza a
rupt o parte [i a antrenat-o ;n
deplasarea sa c\tre est.
Sub acest solz [i ;n
raporturi tectonice cu el se
Fig. 3.61 Sec]iune geologic\ transversal\ simplificat\ [i
deseneaz\ un anticlinal larg,
ocuren]a petrolului ;n sectorul Moine[ti ora[ (partea
u[or deversat spre est, faliat
sudic\ a ridic\rii majore Uture-Moine[ti ora[)
longitudinal pe ambele flan- Tr, Ds, SK, K orizonturi oligocene< o/w contactul
curi [i ;n partea central\, pre- dintre petrol [i ap\

cum [i transversal, fragmentat ;n mai multe
compartimente tectonice. El este alc\tuit din
depozite oligocene acoperite de petice de
Miocen cu sare. Unele falii sunt etan[e, altele
sunt comunicante. Fig.3.63 relev\ modul [i
etapele de formare a structurii geologice Moine[ti ora[.
Sec]iunea cea mai sudic\ prin aliniamentul structural Uture-Moine[ti ora[ arat\ o
structur\ mai calm\, cu o evident\ retragere
spre vest a p=nzei [i cu un aspect mult mai
lini[tit al anticlinalului din unitatea de Vrancea, care nu mai suport\ solzul cu oligocen
II. De altfel este firesc ca pe termina]iile periclinale s\ se produc\ atenuarea aspectului
structural, ca grad de dizlocare plicativ\ [i ruptural\.
Acumul\rile de hidrocarburi din zona
structural\ Uture-Moine[ti ora[ sunt constituite
;n principal ;n colectoarele Oligocenului pe o
suprafa]\ continu\ de la Uture la Moine[tiora[, suprafa]\ lung\ de 10 km [i lat\ de la 3
km ;n nord, la 0,8 km ;n sud. Acestea sunt
acumul\ri de petrol cu gaze dizolvate sau, mai
rar, cu cap primar de gaze libere.
147
Fig. 3.62 Sec]iune geologic\

transversal\ simplificat\ [i ocuren]a
petrolului ;n extremitatea sudic\ a
zonei de acumulare Uture-Moine[ti
ora[ (sectorul Moine[ti ora[)
Tr, Ds, SK, K orizonturi oligocene< O/W contactul dintre petrol [i
ap\
Fig. 3.63 Schema form\rii structurii geologice din sectorul sudic al zonei de acumulare UtureMoine[ti ora[
A ;nceperea [ariajului unit\]ii medio-marginale [i cutarea substratului (unitatea extern\)< B
avansarea [ariajului [i formarea solzilor ;n unitatea extern\< C ;n fruntea p=nzei apar digita]ii
locale cu prelungiri ;n stiva miocen\ cu consisten]\ slab\, iar solzii din unitatea extern\ se
;ncalec\, cu laminarea unor stive de sedimente
:n mod excep]ional, hidrocarburile au g\sit condi]ii de acumulare la Uture,

;n Senonian, sub forma de petrol cu gaze dizolvate, [i ;n Eocen sub forma de gaze
148
libere, iar la Moine[ti ora[ (partea vestic\), ;n Eocenul p=nzei de Tarc\u, ca petrol
nesaturat ;n gaze.
Petrolul din Senonian (Uture) este re]inut de
o gresie calcaroas\ situat\ la partea superioar\ a
stratelor de Hangu, notat\ C [i av=nd o grosime
stratigrafic\ de 2530 m. Acumularea este repartizat\ ;n patru blocuri tectonice (fig. 3.64).
Gazele libere din Eocenul de la Uture sunt
acumulate de grezo-calcare intens fisurate, ;ntr-un
singur bloc tectonic (fig. 3.65).
Petrolul din Eocenul p=nzei de Tarc\u (partea vestic\ a sectorului Moine[ti ora[) s-a acumulat
;n c=teva strate de gresie calcaroas\-argiloas\ de
Tarc\u intercalat\ ;n complexul predominant marnos-argilos al Eocenului timpuriu.
Oligocenul, de]in\tor a cca. 99% din volumul total al rezervelor de petrol din acest aliniament
structural, ofer\ ca rezervoare cu r\sp=ndire general\ gresiile silicioase din orizonturile tranzi]ie, supra Kliwa, Kliwa [i Luc\ce[ti, la care se adaug\ la
Moine[ti ora[, prin suprapunere ;n partea vestic\, un
Oligocen II cu orizonturile sale tranzi]ia [i Kliwa
(orizontul gresiei de Luc\ce[ti [i al marnelor bituminoase este inundat).
Z\c\m=ntul din colectoarele oligocene este
fragmentat ;n numeroase blocuri tectonice, unele coFig. 3.64 Condi]iile structumunicante, altele independente, ;n func]ie de caracrale ale acumul\rii petroterul faliilor dintre ele. :n consecin]\, unele blocuri lului ;n Senonianul c=mpului
Uture
adiacente pot avea nivel comun de ap\ sau ;n fiecare
Izobate la cap complex @C#<
apa se ridic\ la cote diferite.
O/W limita ]i]ei/ap\ la
Analiza h\r]ii z\c\m=ntului arat\ c\ ;n ge- complexul @C#< UU4
neral, limita ]i]ei/ap\ coboar\ ;n sensul de afundare a blocuri tectonice
structurii. Astfel, dac\ ;n sectoarele nordice (Solon]
[i Uture) ea se afl\ ;ntre 135 m [i 150 m, ;n sectoarele mediane (Piatra Cr\pat\
[i Poiana Runcului) limita coboar\ la 425 [i 1110 m, iar ;n sud (Moine[ti ora[),
limita este sub 1365 m, chiar la 1650 m.
Colectoarele oligocene au valori relativ mari pentru porozitatea medie
efectiv\, ;ntre 12,98% pentru zona Solon] [i 16,87% pentru zona Moine[ti ora[.
Aceast\ porozitate este dat\ at=t de spa]iul liber intergranular, c=t [i de fisura]ia
abundent\ a gresiilor silicioase.
149
Permeabilitatea rezervoarelor oligocene petrolifere m\surat\ ;n sensul paralel cu

stratifica]ia are valori medii cuprinse ;ntre
10,8 m D la Solon] [i 216,7 m D la Piatra
Cr\pat\, iar cea m\surat\ perpendicular pe
stratifica]ie, are valori medii foarte pu]in mai
mici> 10,6 m D la Solon] [i 216,0 la Piatra
Cr\pat\. :ntre aceste dou\ serii de valori
exist\ o corela]ie foarte bun\, precum [i ;ntre
ele [i textura gresiilor oligocene, care sunt
masive [i omogene.
:n ceea ce prive[te con]inutul de apa
intersti]ial\ din zona saturat\ cu petrol, acesta
variaz\ ;ntre 30,6% [i 33,5% ;n medie.
:n jum\tatea nordic\ (mai ridicat\) a
Fig. 3.65 Condi]iile structurale ale
aliniamentului structural, Oligocenul a dispus
acumul\rii gazelor ;n Eocenul
de acumul\ri de petrol nesaturat ;n gaze (acuc=mpului Uture
mul\ri monofazice lichide), iar ;n jum\tatea Izobate la cap complex gazeifer
sudic\ (mai afundat\), acumul\ri de petrol stratele de Doamna I< g/w limita gasaturat ;n gaze (acumul\ri bifazice, lichid- ze/ap\ la complexul gazeifer Doamna I
gaze libere).
Presiunile de satura]ie, pentru prima grup\ de acumul\ri au fost mai reduse
fa]\ de cele ini]iale de z\c\m=nt, iar pentru a doua grup\, sensibil mai mari. Se
estimeaz\ c\ ele au avut valori ;ntre 4,9 MPa (50at) la Solon] [i Mod=rz\u [i 20,6
MPa (210at) la Moine[ti ora[, fa]\ de o presiune medie de z\c\m=nt de 8,3 MPa
(85at) la Mod=rz\u [i 20,6 MPa (210at) la Moine[ti ora[.
Ra]ia ini]ial\ de solu]ie a avut valori cresc\toare de la nord la sud, adic\ ;n
direc]ia de scufundare a Oligocenului [i de cre[tere a presiunii de z\c\m=nt. La
Uture ea a ;nregistrat doar 45 Smc/mc iar la Moine[ti ora[ 97120 Smc/mc.
}i]eiul este foarte fluid< v=scozitatea sa dinamic\ este de 1,65-3,5 cP.
Structura Uture-Moine[ti ora[ apar]ine celei mai externe zone de acumulare a petrolului din unitatea cutelor marginale (sau de Vrancea). La nivelul Oligocenului ea cuprinde un z\c\m=nt unic ce poate fi caracterizat ca z\c\m=nt de
petrol cu cap primar de gaze [i fragmentat ;n blocuri tectonice comunicante [i necomunicante. Capcana care ;l controleaz\ este de natur\ tectonic\, plicativ\ [i
ruptural\. Caracterul plicativ este primordial, iar fracturile sunt un adjuvant care
complic\ structura.
Din punctul de vedere al formei colectorului, z\c\m=ntul se comport\ ;n
unele colectoare [i blocuri tectonice ca stratiform, av=nd ap\ marginal\ extracontural\, iar ;n altele ca masiv, av=nd ap\ tabular\ de talp\. Caracterul masiv este
derivat din marea grosime [i uniformitate a colectorului (gresia de Kliwa).
150
Cu privire la caracterul limitei ]i]ei/ap\ din colectoarele oligocene, important pentru procesul de exploatare, de regul\ orizontul tranzi]iei are ap\ marginal\,
cu contur acvifer exterior (pe acoperi[) [i interior (pe pat). De asemenea, de regul\
;ntre orizontul supraKliwa [i orizontul gresiei de Kliwa, nefiind o intercala]ie
separatoare continu\ [i eficient\, exist\ comunicare hidrodinamic\. :n plus, gresia
de Kliwa av=nd grosime mare, ;mpreun\ cu supraKliwa, dispun de ap\ tabular\ de
talp\.
Nivelul apei ;n blocuri adiacente poate fi comun sau diferit, indiferent dac\
s\ritura faliei dintre compartimente este mai mic\ sau mai mare dec=t grosimea
colectoarelor. Aceasta arat\ c\ ;n multe cazuri faliile ;[i datoreaz\ etan[eitatea
caracterului brecios compact al lor [i nu juxtapunerii colectorului cu un noncolector.
Aspectul z\c\m=ntului ;n unele sec]iuni (Mod=rz\u) pledeaz\ pentru o
ecranare tectonic\, ceea ce este perfect valabil dac\ se consider\ doar blocurile cu
;nchidere pe falie. Dar dac\ se evalueaz\ acumularea ;n ansamblul s\u, ecranarea
tectonic\ nu mai este justificat\.
Argumentele care sus]in opinia unui singur z\c\m=nt ;n ridicarea UtureMoine[ti ora[ sunt geologice-genetice> o roc\ surs\ comun\ pentru ;ntreaga zon\,
o singur\ capcan\ (anticlinalul faliat) [i acela[i interval de timp ;n care s-a f\cut
;nc\rcarea cu petrol a tuturor rezervoarelor oligocene [i a tuturor blocurilor tectonice. Discu]ia se poate extinde pentru a demonstra de ce faliile etan[e transversale
considerate individual sau ;n asocia]ie c=te dou\ sau trei nu creeaz\ capcane ele
;nsele. R\spunsul sumar este acela c\ elementul de apel al hidrocarburilor a fost
cuta anticlinal\ (solzul de Paleogen) [i nu faliile, iar acumularea se constituia
chiar dac\ faliile respective nu ar fi existat. Totu[i faliile au avut un rol esen]ial ;n
compartimentarea z\c\m=ntului [i ;n modalit\]ile de exploatare a lui.
Acumularea din Oligocenul de la Uture-Moine[ti ora[ este cea mai mare
dintre toate acumul\rile descoperite p=n\ acum ;n fli[ul extern carpatic. :ntr-o
clasificare aproximativ\ a rezervelor z\c\mintelor fli[ului ea se afl\ ;n fruntea
unei liste care cuprinde [i z\c\mintele din structurile Geam\na, Tazl\u [i Zeme[.
La ;nceput exploatate ;n regim natural, folosind ca agent de dezlocuire gazele eliberate din solu]ie sau, acolo unde au existat, gaze libere (gazele din capul
de gaze)< ;ncep=nd din anul 1963 s-a trecut la injec]ia de ap\ ;n toate sectoarele la
sud de Uture [i Solon].
Pentru m\rirea afluxului de ]i]ei spre filtrul sondelor ;n produc]ie, z\c\m=ntul oligocen de la Uture-Moine[ti a suferit numeroase tratamente specifice
cum sunt cele de fisurare hidraulic\, de acidizare, de tratamente cu substan]e tensioactive, cu solven]i etc, care, ;n cele mai multe cazuri, au avut rezultatele scontate.
151
3.2.2. Grupul structurilor de la sud de valea Trotu[ului

Structurile de la sud de valea Trotu[ului se ;nscriu, ca [i acelea mai de la
nord, pe aliniamente mai mult sau mai pu]in paralele, ale c\ror rela]ii cu aliniamente structurale de la nord de valea Trotu[ului sunt pu]in cunoscute.
Aceste structuri, apar]in=nd unit\]ii externe a fli[ului extern carpatic (unitatea de Vrancea) se ;nscriu ;n spa]iul geografic cuprins ;ntre v\ile Trotu[ului [i
Oituzului, adic\ par]ial ;n domeniul de dezvoltare a p=nzei de Tarc\u, par]ial ;n
cel al semiferestrei Sl\nic-Oituz. Fa]\ de aceste structuri, care apar relativ grupate
;n spa]iul men]ionat, dou\ fac excep]ie, fiind izolate ;n cea mai vestic\ parte a
p=nzei de Tarc\u, structuri care chiar dac\ au o importan]\ economic\ redus\, au
interesante semnifica]ii privind perspectivele petrolifere ale unit\]ii de Vrancea ;n
cea mai intern\ (vestic\) zon\ a sa.
:n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate principalele caractere geologice [i
petroliere ale structurilor Com\ne[ti-Podei, Dofteana-Larga, P\curi]a, Sl\nic-Fer\str\u, Cerdac, Nineasa, Sl\nic B\i, Ghelin]a [i Ojdula. :n acest domeniu sunt
cunoscute [i alte structuri (Dofteni]a, H\rja, Poiana S\rat\, Lep[a) dar deocamdat\
acestea nu prezint\ interes petrolier notabil.
I. STRUCTURA COM|NE{TI-PODEI
Structura Com\ne[ti-Podei se extinde de la Com\ne[ti spre SSE, pe la
Podei, p=n\ la D\rm\ne[ti, pe o lungime de cca. 6 km. Ea este cuprins\ ;ntre
structurile Leorda la vest [i nord [i V\sie[ti la est. Tot la vest de ea se afl\ perimetrul minier L\loaia.
La sud de D\rm\ne[ti structura sufer\ o scufundare accentuat\, termin=ndu-se cu un periclin normal.
Structura Com\ne[ti-Podei are un sector central estic cunoscut sub numele
de structura {ipoteni, ;n realitate un grup de c=teva blocuri tectonice ale ridic\rii
principale Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti.
:n anul 1955 ;n aceast\ structur\ s-au descoperit c=teva acumul\ri de petrol la ad=ncime mic\ (800-1000 m) ;n gresii [i nisipuri sarma]iene apar]in=nd bazinului Com\ne[ti, bazin posttectonic amplasat pe p=nza de Tarc\u. La pu]in\
vreme dup\ aceea s-a descoperit o acumulare de petrol [i ;n gresia de Tarc\u a
Eocenului unit\]ii medio-marginale.
:n anul 1970 lucr\rile de explorare au dus la identificarea unei acumul\ri
de petrol [i ;n Oligocenul aceleia[i unit\]i structurale (p=nza).
Acumul\rile din Sarma]ian apar]in sectorului nordic (Com\ne[ti-Podei) [i
celui sudic (D\rm\ne[ti) iar cele din Eocenul [i Oligocenul p=nzei sunt situate
doar ;n sectorul nordic (Com\ne[ti-Podei).
Atacarea cu sonde a sectorului central-estic ({ipoteni) a condus la descoperirea unei acumul\ri de petrol ;n colectoarele oligocene ale unit\]ii inferioare
(Vrancea).
152
A[a dar, structura Com\ne[ti-Podei dispune de acumul\ri de petrol ;n Sarma]ianul bazinului Com\ne[ti, ;n Oligocenul [i Eocenul p=nzei de Tarc\u (;n sectorul Com\ne[ti-Podei) [i ;n
Oligocenul unit\]ii de Vrancea (;n sectorul {ipoteni).
Condi]iile stratigrafice ale acumul\rii petrolului ;n aceast\ structur\ nu sunt diferite, ;n
mod esen]ial, de acelea cunoscute ;n celelalte
structuri ale bazinului fli[ului extern carpatic.
Unitatea inferioar\ (Vrancea) are ;n componen]\, identificate ;n sondele s\pate, depozite
eocene, oligocene [i miocene inferioare.
Eocenul formeaz\ o stiv\ de roci groas\
de cca. 600 m (fig. 3.66), compus\ din dou\ secven]e, una inferioar\ predominant grezo-calcaroas\ (300 m) atribuit\ faciesului stratelor de
Doamna [i alta superioar\ predominant argilomarnoas\ (300 m) atribuit\ faciesului stratelor
de Bisericani.
Oligocenului ;i este repartizat\ o stiv\ de
strate cu grosimea medie tot de cca. 600 m, format\ din orizonturile cunoscute> al gresiei de LuFig. 3.66 Profilul normal al
c\ce[ti (20 m), al marnelor bituminoase, calcaPaleogenului din structura
Com\ne[ti
Podei, unitatea
relor [i menilitelor (60 m), al [isturilor disodilice
extern\ (Vrancea)
inferioare (20 m), al gresiei de Kliwa (inclusiv A profilul litologic al EocenusupraKliwa), care ocup\ mai mult de jum\tate din lui< B profilul litologic al Oligrosimea stivei oligocene, al [isturilor disodilice gocenului
superioare (50 m) [i al tranzi]iei (75 m).
Miocenul inferior, absent pe unele zone din cauza rabot\rii produse de
p=nza de Tarc\u sau al unei eroziuni anterioare producerii [ariajului, acolo unde
exist\ este pelitic [i evaporitic (argile, gresii calcaroase, microconglomerate, brecii, strate de gips, lentile de sare).
Unitatea superioar\ (p;nza de Tarc\u) este alc\tuit\ din depozite eocene [i
oligocene (fig. 3.67).
Stiva eocen\ are grosimea de 700-750 m [i este compus\ din dou\ serii. :n
seria inferioar\, av=nd grosimea de 5-600 m o reprezentare larg\ ;[i g\sesc marnoargilele [i marnocalcarele intens fisurate, ;ntre care se intercaleaz\ frecvent strate
de gresie calcaroas\ tip Tarc\u. Gresiile au o pondere mare ;n partea terminal\ [i
;n partea bazal\ a seriei inferioare. Cele care ;ncheie stiva sunt petrolifere, cele
care o inaugureaz\ sunt acvifere.
153
Seria superioar\ este mult mai

sub]ire (100-150 m), este argiloas\-marnoas\, de tipul stratelor de Podu Secu [i de
Plopu.
Stiva oligocen\ are grosimea p=n\
la 350 m, variabil\ ;n m\sura ;n care ea a
suferit procese erozionale ;n presarma]ian.
Profilul s\u cuprinde aproape toate orizonturile cunoscute ;n structurile apropiate> al
gresiei de Luc\ce[ti, al marnelor albe, al
[isturilor disodilice inferioare, al gresiei de
Kliwa. Eroziunea a ;ndep\rtat o parte din
orizontul gresiei de Kliwa [i pe toate celelalte care urmeaz\ (supraKliwa, disodilele
superioare [i tranzi]ie).
Fig. 3.67 Profilul normal al Paleogenului
Sarma]ianul este reprezentat prindin structura Com\ne[ti Podei, unitatea
tr-o stiv\ groas\ de 700 m, compus\ din
medio-marginal\ (Tarc\u)
dou\ secven]e sedimentare> una inferioar\ A profilul litologic al Eocenului inferior<
B profilul litologic al Oligocenului
[i alta superioar\ (fig. 3.68).
Secven]a inferioar\ (200 m) este
alc\tuit\ dintr-o alternan]\ de strate psamitice [i pelitice, cu
structur\ ;ncruci[at\, cu dezvolt\ri locale (neregulate), care nu
permite a se face paraleliz\ri valide ale stratelor componente.
Secven]a superioar\ este alc\tuit\ din pelite (argile,
marne), rare nisipuri, gresii [i pietri[uri [i frecvente strate de
c\rbune brun (500 m).
Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti este un edificiu structural de o mare complexitate, la construc]ia c\ruia au participat un proces sever de cutare, un proces de [ariaj foarte
amplu, fenomene de eroziune subaerian\ diferen]iat\, scufundare [i reluarea sediment\rii care a produs o cuvertur\
general\ sarma]ian\-meo]ian\ de origine deltaic\-lacustr\, [i
care ulterior a suportat o mi[care de tasare moderat\. :n toate aceste faze s-au produs [i fracturi sau fracturile anterioare
au fost reactivate, [i s-a creat o puternic\ fisura]ie ;n stiva
depozitelor eocene [i oligocene compacte, benefic\ pentru
cre[terea porozit\]ii stratelor.
Paleogenul p=nzei de Tarc\u formeaz\ o cut\ anticlinal\ u[or asimetric\, [i deversat\ spre est, decapitat\ ;n Fig. 3.68 Profilul
general al Sarma]itimpul fazei de gliptogenez\ din Miocen. Ea este faliat\ anului din structura
longitudinal [i transversal fiind compartimentat\ ;ntr-un mare Com\ne[ti - Podei
154
num\r de blocuri tectonice. Se apreciaz\ c\ faliile longitudinale sunt etan[e, iar

cele transversale par a fi comunicante.
Tectonizarea intens\ a depozitelor p=nzei a determinat pozi]ia aproape vertical\ a stratelor, iar eroziunea presarma]ian\ a trunchiat stratele, dup\ care prin
reluarea sediment\rii, s-a produs o diversitate de paleoreliefuri ;ngropate.
:n figura 3.69 se prezint\, schematic, structura general\ a ansamblului Com\ne[ti-Podei, habitatul petrolului [i modalit\]ile de control al acumul\rilor, a
c\ror comentare se preteaz\ la mari dezvolt\ri.
Colectoarele structurii Com\ne[ti-Podei au capacitate relativ redus\ de
acumulare [i de cedare a hidrocarburilor. Astfel determin\rile directe [i indirecte
de porozitate indic\ valori relativ reduse pentru porozitatea efectiv\, a c\rei medie
este de 9,93% pentru colectoarele eocene, 11,22% pentru gresia de Luc\ce[ti,
13,90% pentru gresia de Kliwa [i 15,97% pentru gresiile sarma]iene. Permeabilitatea m\surat\ perpendicular pe stratifica]ie variaz\, ca valoare medie, ;ntre 0,20
mD pentru marnele bituminoase [i 2,62 mD pentru gresiile sarma]iene, iar pentru
permeabilitatea ;nregistrat\ paralel cu stratifica]ia, valorile medii sunt cuprinse ;ntre 0,30 mD pentru marnele bituminoase [i 3,38 mD pentru gresiile sarma]iene.
Colectoarele petrolifere sunt saturate par]ial cu ap\, propor]ia variind ;ntre
27% [i 40%, mai joas\ pentru colectoarele mai poroase [i mai permeabile.
Presiunea medie ini]ial\ de z\c\m=nt a fost estimat\ la 110 at, superioar\
cu 20 at presiunii de satura]ie a ]i]eiului ;n gaze.
Astfel toate gazele s-au aflat ;nc\ de la ;nceput ;n stare lichid\ (au fost dizolvate ;n petrol).
Ra]ia de solu]ie ini]ial\ a fost foarte redus\, variind ;ntre 11 [i 20 St mc/mc
ceea ce arat\ c\ petrolul a fost ;nc\ de la ;nceput relativ s\rac ;n gaze.
:n prezent, dup\ o perioad\ de aproape 30 de ani de exploatare, presiunea
de z\c\m=nt a sc\zut la valori de aproximativ 20 at. Totu[i nu s-a putut forma un
cap secundar de gaze ;n nici unul din blocurile tectonice petrolifere, consecin]\ a
modului ;n care a fost condus\ exploatarea.
Acumul\rile de hidrocarburi, cum s-a men]ionat, sunt localizate ;n colectoarele sarma]iene ale bazinului Com\ne[ti, apoi ;n cele oligocene (gresia de Kliwa, marnele albe [i gresia de Luc\ce[ti) [i eocene (gresia de Tarc\u) din p=nz\ [i
;n m\sur\ mai redus\, cele oligocene (gresia de Kliwa) ale unit\]ii de Vrancea, petrolifere doar la {ipoteni.
Dup\ cum se vede pe cele dou\ sec]iuni geologice figurate, unele acumul\ri dispun de colectoare stratiforme, altele de colector masiv iar altele de colector
delimitat litologic. Cele cu colector masiv se constat\ ;n cazul colectoarelor groase (gresiile de Tarc\u [i de Kliwa)< cele cu colector de forma stratului sunt gresia
de Luc\ce[ti [i marnele albe fisurate, iar colectoarele lenticulare apar]in seriei
sarma]iene inferioare.
155
Aspectul limitei de separa]ie ;ntre petrol [i ap\ confirm\ caracterul stratiform sau masiv al acumul\rilor, ;n timp ce lentilele de gresii sarma]iene sunt saturate ;n exclusivitate cu petrol (nu au ap\ liber\).
C=te z\c\minte sunt ;nchise ;n structura Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti este
o ;ntrebare la care s-au dat mai multe r\spunsuri de c\tre speciali[ti, anume de la
patru la unul singur.
Un r\spuns bazat pe considerente geologice genetice trebuie s\ ia ;n considera]ie urm\toarele date>
1. toate acumul\rile de hidrocarburi provin din aceea[i surs\, rocile bituminoase maturizate ale Oligocenului [i Eocenului t=rziu din unitatea
de Vrancea (depozitele sincrone din p=nza de Tarc\u nu sunt maturizate)<
2. ansamblul structural Com\ne[ti-Podei-{ipoteni-D\rm\ne[ti dispune de
trei capcane pentru petrol> o succesiune cu delimit\ri litologice (;n Sarma]ian), un solz de Paleogen al p=nzei de Tarc\u [i un solz de Paleogen al unit\]ii de Vrancea (la {ipoteni)<
3. migra]ia [i acumularea petrolului s-au ;nf\ptuit ;n trei etape> una de saturare a capcanei din unitatea de Vrancea, alta de migrare par]ial\ ;n
solzul p=nzei [i ultima, de reluarea migra]iei de aici [i recuperarea petrolului ;n gresiile sarma]iene.
A[a dar, considerentele geologice-genetice pledeaz\ pentru existen]a a trei
z\c\minte, chiar dac\ fiecare dintre acestea de]ine mai multe colectoare sau c\
toate ori numai unele sunt ;n comunica]ie hidrodinamic\.
Dac\ toate lentilele sarma]iene con]in un singur z\c\m=nt cu mai multe
colectoare [i este de tip evident delimitat litologic, celelalte dou\ sunt mai greu de
definit, pentru c\ unele dintre colectoarele lor sau unele blocuri dispun de ap\ tabular\ de talp\, iar altele de ap\ marginal\. Prin urmare, caracterul masiv [i
stratiform se asociaz\ ;n cadrul aceluia[i z\c\m=nt.
Foarte interesante apar condi]iile de ;nchidere a acumul\rilor, ;n deosebi a
celor din p=nza de Tarc\u [i din p=nza de Vrancea. :n primul caz ;nchiderea o
realizeaz\ deformarea structural\ a gresiei de Tarc\u masiv\ [i discordan]a cu
Sarmatianul (;n cazul Oligocenului p=nzei de Tarc\u). :n al doilea caz, ;nchiderea
este clasic structural\ la nivelul Oligocenului unit\]ii de Vrancea, cum se vede ;n
fig. 3.69.
:n perioada dintre anii 1955 [i 1974 exploatarea acestor acumul\ri s-a
realizat folosind numai energia primar\ dat\ de eliberarea din solu]ie a gazelor
dizolvate.
Din anul 1972 ;ncepe procesul de injec]ie a apei, mai ;nt=i ;n gresia de Luc\ce[ti, apoi ;n gresia de Tarc\u [i ;n gresiile sarma]iene. Astfel, regimul de exploatare folose[te ast\zi ca agent de dezlocuire a petrolului apa injectat\ ;n strat,
156
scont=ndu-se pe
o cre[tere a factorului final de
recuperare cu 5
7% fa]\ de valoarea calculat\
pentru exploatarea primar\.
:n paralel
cu injec]ia de
ap\, acumul\rile
de la Com\ne[tiPodeiu au fost
obiectul aplic\rii
unor variate opeFig. 3.69 Sec]iune geologic\ transversal\ simplificat\ prin ansamblul
ra]iuni de stimustructural Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti [i reparti]ia petrolului
lare a afluxului
t/a limita de repara]ie ;ntre petrol [i ap\
]i]eiului c\tre filtrul sondelor, care au m\rit, uneori substan]ial, debitele sondelor productive, mai
cu seam\ ;n perioada ;n care presiunea de z\c\m=nt avea valori relativ mari. :ntre
cele mai obi[nuite opera]iuni s-au num\rat> acidiz\ri cu solu]ii acide complexe,
fisur\ri hidraulice cu gel, cu ap\ s\rat\ sau cu solu]ii acide, fisur\ri cu nisip, tratamente cu solu]ii tensioactive pe baz\ de hidrocarburi [.a.
Asemenea tratamente s-au efectuat [i pentru multe alte z\c\minte de petrol
din fli[ul extern, care, ;n ciuda multor dificult\]i, s-au soldat ;n general cu rezultate satisf\c\toare, r\spl\tind astfel marile eforturi ale celor ce lucreaz\ ;n industria extractiv\ de petrol.
Dup\ volumul rezervelor geologice ini]iale, structura Com\ne[ti-PodeiD\rm\ne[ti de]ine un loc modest ;n ierarhia structurilor fli[ului extern carpatic.
Reparti]ia stratigrafic\ a petrolului ;n aceast\ structur\ este aparent paradoxal\.
Astfel, cu toate c\ Oligocenul este secven]a generatoare de petrol, unica sau cea
mai ;nsemnat\, colectoarele oligocene de]in abia 15% din rezerva total\ de petrol
a structurii, ;n timp ce Eocenului p=nzei de Tarc\u ;i revin 44% din rezerva total\,
iar Sarma]ianului, indiscutabil nepetroligen, ;i revin 41%. Aceasta este una dintre
numeroasele puncte ;nc\ neclarificate privind caracterele petroliere ale fli[ului
extern carpatic.
II. STRUCTURA DOFTEANA-LARGA
Una dintre cele mai complicate structuri din fli[ul extern carpatic este
Dofteana, structur\ t\iat\ oblic de la cap\tul nordic la cel sudic de c\tre valea Trotu[ului, av=nd ;n nord sectorul Larga, ;n sud structura Fer\str\u-Sl\nic, iar ;n vest
157
structura P\curi]a. :n est ea se afund\ sub unitatea medio-marginal\ care compune

Mun]ii Berzun].
Structura se afl\ la cca. 6 km NV de Tg. Ocna [i se dezvolt\ pe direc]ia
nord-sud ocup=nd cea mai estic\ pozi]ie ;n grupul structurilor de la sud de valea
Trotu[ului. Lungimea sa este de peste 8 km, iar l\]imea, ;ntre 2,5 [i 3 km, mai
;ngust\ ;n sud, mai larg\ spre nord.
Acumul\rile de petrol sunt
localizate ;n colectoare eocene ale
unit\]ii medio-marginale [i oligocene, apar]in=nd unit\]ii de Vrancea. Descoperirea lor a ;nceput ;n
anul 1954 la Dofteana [i ;n 1956
;n sectorul Larga. Condi]iile geologice ale acestor acumul\ri sunt
extrem de complicate, at=t din
cauze litologice, c=t mai cu seam\
din cauze tectonice (fig. 3.70).
:n modelul geologic simplificat al structurii sunt prezentate cele dou\ mari unit\]i tectonice,
Fig. 3.70 Modelul geologic simplificat al structurii
Dofteana-Larga
unitatea ;n p=nz\ [i substratul
(autohtonul) s\u, prima av=nd ca Tr, Ds, SKK,Di, MAGL orizonturile Oligoceparticularitate important\ pentru nului din unitatea inferioar\
acumularea petrolului dezvoltarea neregulat\ a corpurilor grezoase ;n Eocen, a
doua av=nd ca principal\ tr\s\tur\ existen]a a doi solzi ;n raporturi de ;nc\lecare,
unul superior numit solzul Dofteana-Larga, altul inferior numit solzul Bogata.
Ca alc\tuire stratigrafic\ regional\ sunt de men]ionat pentru unitatea de
Tarc\u Eocenul ;n faciesul gresiei de Tarc\u, dar cu abunden]a rocilor pelitice, ;n
care gresiile ;[i schimb\ frecvent caracterul stratiform devenind lentiliforme<
pentru unitatea de Vrancea, Oligocenul ;n faciesul gresiei de Kliwa, dar cu toate
orizonturile pe care acesta le are [i ;n celelalte structuri ale acestui bazin (fig.
3.71).
Dintre acestea, petrolifere sunt> Eocenul p=nzei de Tarc\u, Oligocenul
solzului Dofteana-Larga (notat I) [i Oligocenul solzului Bogata (notat II), ambii
solzi apar]in=nd unita]ii de Vrancea. Dintre aceste forma]iuni, Oligocenul I de]ine
cea mai mare parte a rezervelor geologice ini]iale de petrol [i de gaze asociate.
Pentru ra]iuni privitoare la habitatul petrolului, ca [i la modul cum decurge
procesul exploat\rii, c=mpul petrolifer Dofteana a fost ;mp\r]it ;n patru sectoare>
Dofteana nord, Dofteana sud, Larga [i Bogata.
158
:n sectorul Dofteana nord, delimitat de dou\ fracturi

transversale care separ\ acest sector fa]\ de Dofteana sud [i
fa]\ de Larga, petrolul satureaz\ gresia de Luc\ce[ti, lentilele de gresie silicioas\ din orizontul marnelor albe, gresia
de Kliwa, gresia supraKliwa, [i orizontul de tranzi]ie, toate
apar]in=nd Oligocenului I. :n plus, tot aici exist\ o serie de
gresii eocene lentiforme petrolifere apar]in=nd p=nzei de
Tarc\u. Sub Oligocenul I se afl\ solzul Bogata cu Oligocen
II, petrolifer ;n orizontul gresiei de Kliwa.
:n sectorul Dofteana sud petrolul se afl\ ;n orizontul
de tranzi]ie, ;n fisurile [i intercala]iile grezoase ale orizontului disodilelor superioare [i ;n orizontul gresiei de Kliwa,
toate apar]in=nd Oligocenului I (unitatea de Vrancea). Tot
aici este petrolifer [i orizontul gresiei de Kliwa ;n solzul
Bogata (Oligocen II) [i de asemenea, Eocenul dispune de
lentile grezoase, petrolifere (p=nza de Tarc\u).
:n sectorul Larga sunt petrolifere orizontul de tranzi]ie [i orizontul gresiei de Kliwa.
Un asemenea habitat al petrolului ;nc\ nu [i-a g\sit
o explica]ie plauzibil\, dar, desigur, el nu poate fi rezultatul
unui joc al hazardului.
Parametrii fizico-geologici ai colectoarelor au fost
determina]i pe cale direct\ sau prin metode indirecte. VaFig. 3.71 Profilul
lorile medii ale acestora se consider\> porozitatea 10% penelectric normal al
Oligocenului din
tru Eocen, 16% pentru Oligocenul de la Dofteana [i 14%
structura
Dofteana
pentru Oligocenul de la Larga< permeabilitatea este de 6,2
(sectorul sudic) [i
mD p=n\ la 8,7 mD pentru Eocen [i 9,1 mD p=n\ la 10,5
orizonturile sale
mD pentru Oligocen (valorile mai mari redau permeabilita(tranzi]ie, disodile
superioare, Kliwa,
tea paralel\ cu planurile de stratifica]ie ale rocii colectoare)<
disodile
inferioare,
con]inutul de ap\ din intersti]ii variaz\ ;ntre 40% pentru
marne albe, menilite
Eocen [i 35% pentru Oligocen.
inferioare, gresia de
Tectonica structurii Dofteana este relativ simpl\ la
Luc\ce[ti)
nivelul p=nzei de Tarc\u, care reprezint\ o cuvertur\ cvasiorizontal\ intens faliat\, elementele rupturale av=nd s\rituri mici, care le fac de
multe ori nesesizabile.
Mai complicat\ este structura unit\]ii inferioare, cu cei doi solzi de Paleogen suprapu[i, foarte falia]i [i separa]i ;n foarte multe blocuri tectonice, marea
majoritate a lor fiind ;n comunicare hidrodinamic\. Denivelarea blocurilor este de
la c=teva zeci de m la 300 m. O asemenea denivelare important\ se constat\ ;ntre
sectoarele Dofteana nord [i Dofteana sud.
159
Fig. 3.72 [i 3.73 redau ;n

plan [i ;n sec]iune imaginea par]ial\ a structurii geologice, deosebit de fr\m=ntat\, ;nc=t uneori
este greu s\ poat\ fi redus\ la
morfologia unui solz sau a doi
solzi ;nc\leca]i.
Harta structural\ la acoperi[ul orizontului gresiei de Kliwa din solzul superior DofteanaFig. 3.72 Sec]iune geologic\ transversal\
Larga relev\ c=teva aspecte deosimplificat\ prin structura Dofteana Larga
(sectorul Dofteana nord)
sebite. Mai ;nt=i faptul c\ nu toaT
,
D
,
SK,
K,
Di, MA, GL orizonturi oligocene<
r
s
te blocurile solzului sunt saturate
t/a limita ]i]ei/ap\
cu petrol. De exemplu, ;n sectorul Dofteana nord, din cele [apte blocuri
tectonice doar patru au petrol (fig. 3.73).
:n al doilea r=nd, suprafe]ele petrolifere
ale celor patru blocuri sunt dispropor]ionate. :ntr-unul dintre blocuri (B2) suprafa]a petrolifer\ ocup\ 40% din suprafa]a
blocului, dar ;n blocul al\turat (B3) procentul scade la doar c=teva unit\]i. :n al
treilea r=nd, limitele de separa]ie ;ntre petrol [i ap\ sunt la cote diferite ;n trei blocuri (B2, B3 [i D1) [i la aceea[i cot\ ;n
dou\ blocuri al\turate (D1 [i D2) ar\t=nd
necomunicarea [i respectiv comunicarea
pe falii. :n al patrulea r=nd se vede c\
Fig. 3.73 Schi]a h\r]ii structurale pentru
sectorul Dofteana nord cu izobate la cap
acumul\rile din blocurile petrolifere sunt
Kliwa
controlate local ;n modalit\]i variate. De
O/W contactul ]i]ei/ap\,la orizontul grepild\, acumularea din blocul B2 este con- siei de Kliwa<A D blocuri tectonice
1
2
trolat\ de ;nchiderea monoclinalului local
printr-un sistem de dou\ falii congruente.
:n blocul B3 miniacumularea este controlat\ de structura hemianticlinal\ a
colectorului [i de falierea lui transversal\ fa]\ de direc]ia de afundare. :n blocul
D1 acumularea are un control mixt, pe o falie [i pe linia de rabotare a colectorului
produs\ prin ;naintarea p=nzei de Tarc\u, iar ;n blocul D2 ;nchiderea acumul\rii
are un control realizat ;ntr-un mod mai complicat> prin morfostructura hemianticlinal\ a colectorului (gresia de Kliwa), prin falierea transversal\ a hemianticlinalului, prin linia de rabotare produs\ de ;naintarea p=nzei de Tarc\u, prin
schimbarea litofaciesului colectorului (trecerea gresiei de Kliwa ;n [isturi disodili-
160
ce). Aceste observa]ii sunt necesare pentru a fi luate ;n considera]ie la caracterizarea detaliat\ [i corect\ a z\c\m=ntului.
M\sur\tori ale presiunii ini]iale de z\c\m=nt ;n sensul propriu al no]iunii
s-au executat ;n num\r relativ mic. Dup\ valorile ;nregistrate la un oarecare timp
dup\ deschiderea stratelor [i dup\ alte procedee de evaluare, se admite c\ presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt pentru Oligocenul de la Dofteana nord ar fi avut valoarea
de cca. 125 at., cu cca. 30% superioar\ presiunii hidrostatice normale. :n sectorul
sudic presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt a fost de 80105 at, u[or mai mic\ dec=t
presiunea hidrostatic\ normal\. :n sectorul Larga se admite c\ presiunea ini]ial\ a
z\c\m=ntului era egal\ cu cea hidrostatic\ normal\.
Presiunea de satura]ie a ]i]eiului ;n gaze a fost peste tot inferioar\ presiunii
de z\c\m=nt, [i a avut valori de 94 at la Dofteana nord [i la Larga [i de 50 at la
Dofteana sud.
Ra]ia de solu]ie la presiunea de satura]ie a avut valori de 31 at la Dofteana
nord [i Larga, ;n timp ce la Dofteana sud a fost de 23 at.
Din punctul de vedere al v=scozit\]ii, ;n structura Dofteana sunt dou\
tipuri de ]i]ei> unul fluid la Dofteana sud (8,35 cP ;n condi]ii standard) [i altul
v=scos ;n celelalte dou\ sectoare (30 cP ;n condi]ii standard). Greutatea specific\
este ;ntr-un total acord cu v=scozitatea> 0,9 Kgf/dmc pentru ]i]eiul de la Dofteana
nord [i Larga [i de 0,87 Kgf/dmc pentru cel de la Dofteana sud.
Sub raportul rezervelor geologice ini]iale, structura Dofteana face parte din
grupa structurilor cu rezerve de importan]\ economic\ medie comparativ cu celelalte structuri din acest bazin. Cea mai mare parte din rezerve revine Oligocenului
(88% din total), din care peste 60% revin Oligocenului I. :n structura Dofteana
exist\ a[a cum s-a men]ionat anterior, mai multe z\c\minte ;n sens geologic-genetic> unul ;n solzul inferior (Oligocen II Bogata), altul ;n solzul superior (Oligocen I Dofteana-Larga) [i altul ;n Eocenul p=nzei de Tarc\u.
Principala ra]iune pentru aceast\ afirma]ie o reprezint\ existen]a a trei capcane esen]iale ;n elementele structurale men]ionate. :ns\ fiecare dintre aceste z\c\minte este format din mai multe p\r]i dependente sau independente hidrodinamic. De pild\, z\c\m=ntul din Eocenul p=nzei s-a constituit ;n mai multe lentile de
gresie, independente, iar z\c\m=ntul din Oligocenul celor din solzi sunt fragmentate ;n blocuri tectonice cu sau f\r\ comunicare.
:n plus, dac\ acumularea din Eocenul p=nzei este evident delimitat\ litologic, ;n sensul cel mai propriu, deoarece lentilele sunt saturate integral cu petrol
(nu au ap\ liber\), celelalte dou\ acumul\ri au caractere mixte, stratiforme [i masive, dup\ raporturile dintre ]i]ei [i ap\. Capcanele care le controleaz\ sunt tectonice, dar apar [i elemente de control litostratigrafic (fig. 3.73), care ;ns\ nu [terg
caracterul pregnant tectonic al z\c\m=ntului.
161
III. STRUCTURA P|CURI}A

P\curi]a este o structur\ petrolifer\ situat\ la cca. 10 km nord-vest de
ora[ul Tg. Ocna [i la cca. 15 km sud-sud-est de ora[ul Com\ne[ti. Ea este traversat\, prin cap\tul nordic, de r=ul omonim, afluient pe dreapta al Trotu[ului. La
est, structura P\curi]a se ;nvecineaz\ cu structura Dofteana, iar ;n sud, cu structura
Nineasa. Limitele de est [i vest sunt tectonice (falii).
Structura se afl\ la marginea sud-estic\ a bazinului Com\ne[ti, aceasta din
urm\ repauz=nd pe unitatea medio-marginal\, cu digita]ia ei inferioar\ (de Tazl\u), iar aceasta, la r=ndul s\u, acoperind unitatea de Vrancea.
Caracterul petrolifer al structurii P\curi]a a fost
eviden]iat ;n anul 1960, o dat\ cu descoperirea unui
z\c\m=nt ;n Eocenul unit\]ii medio-marginale.
Mai apoi s-a descoperit o acumulare de petrol [i
;n Oligocenul digita]iei de Tazl\u.
Caracterul stratigrafic complex al c=mpului P\curi]a rezult\ din complexitatea structural\ regional\,
produs\ de suprapunerea a dou\ unit\]i tectonice majore
[i a unui bazin posttectonic, men]ionate mai sus.
Unitatea (p=nza) de Tarc\u este constituit\ din
terenuri eocene [i oligocene. Primele sunt reprezentate
;n faciesul de Tarc\u [i pot atinge grosimea de 800 m.
Celelalte se dezvolt\ ;n faciesul de Fusaru [i au grosimea p=n\ la 900 m.
Unitatea de Vrancea dispune de secven]a obi[nuit\ ;n toat\ zona de dezvoltare a structurilor petrolifere> eocen\, oligocen\, miocen\ timpurie.
Eocenul este cunoscut doar prin partea lui superioar\, reprezentat\ prin stratele de Bisericani, iar Oligocenul este dezvoltat ;n faciesul gresiei de Kliwa.
Miocenul inferior cuprinde, la fel ca ;n alte p\r]i, argile,
marne, gipsuri, sare, gresii calcaroase friabile.
Bazinul posttectonic Com\ne[ti este reprezentat
prin depozite sarma]iene ;n facies nisipos-grezos la partea inferioar\ [i pelitic la partea superioar\.
:n cadrul strict al structurii intereseaz\ Eocenul
unit\]ii medio-marginale (p=nza de Tarc\u) [i Oligocenul ;n digita]ia de Tazl\u, ale c\ror rezervoare sunt peFig. 3.74 Profilul
trolifere.
electric normal al
Eocenul de Tarc\u este predominant pelitic, cuEocenului p=nzei de
Tarc\u din structura
priz=nd argile, argile grezoase sau nisipoase, gresii argiP\curi]a
loase [i gresii calcaroase, cu mari varia]ii de litofacies
162
(fig. 3.74). Oligocenul de Tazl\u are un facies

predominant grezos, cu gresii calcaroase, gresii
micacee, microconglomerate calcaroase, gresii silicioase [i intercala]ii de argil\ (fig. 3.75).
Tectonica structurii P\curi]a este substan]ial diferit\ de cea a structurilor situate la nord de
ea, pentru c\ aceast\ structur\ petrolifer\ apar]ine
p=nzei de Tarc\u [i nu unit\]ii de Vrancea. Astfel, ;n sectorul P\curi]a din p=nza de Tarc\u,
afectat\ de numeroase fracturi [i compartimentat\ ;n mai multe blocuri tectonice, se desprinde
la partea inferioar\ o digita]ie de Paleogen ;ntr-un
facies similar digita]iei de Tazl\u. Aici Eocenul,
reprezentat doar prin partea superioar\, este un
amestec de strate de Plopu [i strate de Bisericani,
iar Oligocenul, foarte redus ca grosime, (100-150
m) are faciesul gresiei de Kliwa (fig. 3.76)
Sub digita]ia de Tazl\u se afl\ unitatea de
Fig. 3.75 Profilul electric
Vrancea, care nu a fost cercetat\ ;n c=mpul P\cu- normal al Oligocenului digita]iei
ri]a, dar ea apare la suprafa]\, nu departe mai la de Tazl\u din structura P\curi]a
sud, ;n semifereastra Sl\nic-Oituz.
Fracturile care afecteaz\
structura au un grad ridicat de incertitudine, ele fiind sugerate de comportarea sondelor ;n exploatare.
Dup\ unele aparen]e, controlul acumul\rilor este mai pu]in tectonic [i
mai mult litologic. :ns\ sec]iunea
geologic\ transversal\ pledeaz\ pentru un control mixt, tectonic [i stratigrafic (paleogeografic). Exist\ ;ns\
[i indicii c\ unele strate din Eocen
con]in petrol prin ;nchiderea de c\tre
un dop de asfalt plasat sub discor- simplificat\ prin structura P\curi]a [i habitatul
dan]a cu Sarma]ianul [i prin ;ndin]apetrolului
O/W limita ]i]ei/ap\< Tc Tarc\u< Sa Sarmarea faciesului.
Principalele acumul\ri de pe- ]ian
trol apar]in Eocenului. Gresiile eocene au o porozitate efectiv\ de 11%, egal\ cu cea a gresiilor silicioase oligocene.
Permeabilitatea este foarte mic\, de numai 2,7 mD pentru colectoarele eocene, [i
163
de 2,5 mD pentru cele oligocene, ca valori medii. Satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ are
ca valori medii 38% pentru Eocen [i 33% pentru Oligocen.
:n ceea ce prive[te caracteristicile fizice ale acumul\rii din Eocen [i Oligocen, se estimeaz\ c\ presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt a fost de 56 at., ra]ia ini]ial\
de solu]ie la presiunea de satura]ie a fost de 40 stmc/mc, ]i]eiul este foarte v=scos
(34 CP) [i greu (0,89 kgf/dmc), de tip benzinos-asfaltos, diferit de ]i]eiurile din
structurile de la nord.
Toate gazele s-au aflat ;n solu]ie la deschiderea acumul\rii.
Cu privire la limitele de separa]ie dintre ]i]ei [i apa asociat\ se constat\, pe
sec]iunea geologic\ transversal\, c\ de regul\ blocurile tectonice sunt izolate prin
falii etan[ate, astfel c\ nivelul apei este diferit de la un bloc la altul. Acesta poate
varia ;ntre 441 m [i 511 m ;n cele 34 blocuri petrolifere ale structurii.
Toate colectoarele eocene dintr-un bloc tectonic par a fi ;n comunica]ie,
pentru c\ intercala]iile dintre ele nu sunt continue. Totodat\, ;ntre colectoarele eocene ale p=nzei de Tarc\u [i cele oligocene ale digita]iei Tazl\u exist\ comunica]ie hidrodinamic\. Faliile sunt ;ns\ etan[e ;n marea lor majoritate.
Dup\ datele existente, acumul\rile din Eocenul p=nzei [i Oligocenul digita]iei inferioare formeaz\ un singur z\c\m=nt ;n sensul geologic-genetic. El are
caracter masiv, deoarece ;n toate blocurile apa este tabular\ de talp\, ca rezultat al
faptului c\ ;n\l]imea z\c\m=ntului este mai mic\ dec=t grosimea secven]ei colectoare. :n\l]imi pentru acumulare de ordinul a 4-500 m sunt obi[nuite ;n multe blocuri tectonice, fa]\ de grosimea de p=n\ la 1000-1200 m a stivei cu roci colectoare.
Totu[i este de admis c\ gradul de ;nc\rcare (umplere) a capcanei este relativ redus (sub 50%), ceea ce s-ar putea datora pierderii unor volume importante de
petrol ;nainte de formarea bazinului posttectonic acoperitor.
Controlul acestui z\c\m=nt este structural-stratigrafic (paleogeologic), rolul de ;nchidere fiind jucat at=t de secven]a sarma]ian\ a[ezat\ discordant peste
Eocenul petrolifer, c=t [i de fracturile p=nzei.
Dup\ volumul rezervelor de]inute, structura P\curi]a apar]ine grupului de
structuri mici-mijlocii. Din totalul rezervei de petrol de care dispune structura,
99,3% revine colectoarelor eocene, iar 0,7% celor oligocene. Explica]ia acestei situa]ii const\ ;n faptul c\ petrolul generat ;n pelitele oligocene ale unit\]i externe
(Vrancea) a putut migra ;n sus pe numeroasele falii deschise ale unit\]ii mediomarginale, ;mpregn=nd lateral colectoarele, care ;n secven]a Eocen\ au un volum
considerabil mai mare dec=t ;n secven]a oligocen\.
IV. STRUCTURA SL|NIC
Structura Sl\nic, mai exact Gura Sl\nicului deoarece cap\tul s\u nordic se
afl\ ;n zona de v\rsare a Sl\nicului ;n Trotu[, este situat\ imediat la vest de ora[ul
Tg. Ocna (jud. Bac\u), ;n unitatea cutelor marginale [i este acoperit\ ;n bun\ parte
de unitatea medio-marginal\. Ea se dezvolt\ pe direc]ia nord-sud, av=nd o lungi-
164
me de cca. 5 km [i l\]imea de 2 km. Termina]ile sale spre nord [i spre sud, ca [i limitele laterale, sunt bine puse ;n eviden]\ de forajele executate. Rela]iile structurii
Sl\nic cu structurile situate la nord nu sunt suficient de bine precizate, dar ;n sud
aceast\ structur\ se prelunge[te cu structura Fer\str\u, de care o desparte o [a tectonic\ destul de pronun]at\.
:n alc\tuirea stratigrafic\ a c=mpului Sl\nic intr\ subdiviziunile cronostratigrafice cunoscute ;n ;ntregul bazin, av=nd ;n general aceia[i termeni litologici. Din punct de vedere al acumul\rii
petrolului intereseaz\ Oligocenul, care are grosimea de cca. 700 m [i dispune de orizonturile obi[nuite ;n aceast\ unitate structural\ (fig. 3.77). Fa]\
de alte structuri din acela[i bazin, Oligocenul
structurii Sl\nic are c=teva particularit\]i> orizontul de tranzi]ie are o grosime de 60-70 m [i local
este invadat de marno-argile la partea superioar\<
orizontul supra-Kliwa este greu de separat de orizontul gresiei de Kliwa< orizontul gresiei de Kliwa este mai gros (400 m)< sisturile disodilice inferioare [i superioare ;nsumeaz\ doar 50-60 m.
Astfel, ;n zona structurii Sl\nic ponderea pelitelor
petroliere este mai redus\, iar ponderea colectoarelor poten]iale este mai crescut\.
Acumul\rile de petrol din structura Sl\nic
au fost descoperite ;n anul 1962, iar exploatarea a
Fig. 3.77 Profilul electric tip al
;nceput ;n anul 1966. Petrolul s-a acumulat ;n oriOligocenului din structura
zonturile de tranzi]ie, supraKliwa, [i al gresiei de
Sl\nic cu delimitarea
orizonturilor litologice [i a
Kliwa. Primul are grosimea de cca. 70 m, al doicomplexelor grezoase
lea, ;mpreun\ cu orizontul de Kliwa, atinge 450
m. :n ambele orizonturi colectorul ;l reprezint\
gresiile silicioase bine cimentate, cu porozitate matriceal\ [i fisural\. Parametrii
petrofizici ai colectorului au valori medii dup\ cum urmeaz\> porozitatea efectiv\
12%< permeabilitatea 7-10 mD< con]inutul de ap\ intersti]ial\ 38-40%, valori
;nt=lnite frecvent [i pe alte structuri.
Structura Sl\nic este un anticlinal de Paleogen al unit\]ii cutelor marginale, relativ simetric, orientat nord-sud, faliat longitudinal pe flancul estic de la un
periclin la altul [i fragmentat ;n numeroase blocuri datorit\ interven]iei unui mare
num\r de falii transversale, oblice sau longitudinale (fig. 3.78).
Apexul structurii este asimetric, adic\ este deplasat mult la sud fa]\ de partea central\ a anticlinalului, astfel ;nc=t segmentul de la nord de apex este prelung
165
[i are o pant\ domoal\ ;n timp ce segmentul

sudic cunoa[te o termina]ie scurt\ [i ;n pant\
accentuat\.
Denivelarea blocurilor este ;ntre 2030 m [i 550 m. Unele blocuri sunt izolate, altele comunic\ hidrodinamic.
Caracterele structurii Sl\nic sunt relevate ;n completare ;n sec]iunea transversal\
din fig. 3.79, care totodat\ red\ [i rela]iile
dintre fluidele de z\c\m=nt.
At=t orizontul de tranzi]ie, c=t [i cel al
gresiei de Kliwa (inclusiv supraKliwa) dispune de o acumulare de petrol cu cap primar de
gaze. Orizontul gresiei de Kliwa re]ine 83%
din rezerva total\ de petrol a structurii, restul
(17%) revenind orizontului de tranzi]ie. Presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt a fost de 105-136
at la orizontul de tranzi]ie, diferit\ de la un
bloc la altul, [i de 105-130 at. la orizontul
gresiei de Kliwa. Dup\ o lung\ perioad\ de
exploatare ea a sc\zut la 25-30 at.
La presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt ra]ia de solu]ie a fost de 33 Smc/mc. }i]eiul are
o densitate relativ mare (0,865 t/mc) [i o v=scozitate dinamic\ u[or ridicat\ (5,2 CP).
Fig. 3.78 Harta la baza orizontului
Cu privire la reparti]ia fluidelor de z\tranzi]ie din structura Sl\nic
c\m=nt ;n colector, analiza datelor de sond\ A1A13 blocuri tectonice< g, t, aarat\ c\ blocurile de pe periclinul nordic nu gaze, ]i]ei, ap\
au cap primar de gaze nici la tranza]ie, nici la
Kliwa. Dar cele mai multe blocuri dintre cele care au cap primar de gaze sunt
comunicante la nivelul zonei saturate cu gaze din tranzi]ie [i din Kliwa. Astfel,
contactul ini]ial ;ntre gaze [i ]i]ei ;n tranzi]ie a fost ;n 10 blocuri (A1-A10) la cota
623 m, [i la 620 m ;n Kliwa.
:n ceea ce prive[te limita ini]ial\ de separare ;ntre ]i]ei [i ap\, zece blocuri
(A1-A10) au avut aceast\ limit\ la 760 m ;n tranzi]ie [i la 680 m ;n Kliwa.
Ceea ce apare ;ns\ paradoxal, este faptul c\ limita gaze/]i]ei este practic la
acela[i nivel ;n tranzi]ie [i ;n Kliwa (-623 m [i respectiv 620 m), dar limita
]i]ei/ap\, ;n acela[i blocuri, este la niveluri diferite ;n cele dou\ orizonturi (760 m
[i respectiv 680 m). Aceasta ;nseamn\ c\ [isturile disodilice superioare sunt permeabile ;n mod selectiv> relativ u[or permeabile pentru gaze, dar greu permeabile
pentru ]i]ei. Comport\ri de acest tip generic sunt sesizate [i analizate ;n literatura
166
geologic\ petrolifer\ ;n cazul faliilor,

dar cazul intercala]iilor de roci pelitice
cu asemenea comportare selectiv\ nu a
fost semnalat p=n\ acum, dup\ cuno[tin]a noastr\.
Pe anticlinalul Sl\nic exist\ un
singur z\c\m=nt considerat ;n sens geologic-genetic< el este bifazic, re]inut de
dou\ pachete de roci colectoare [i este
controlat tectonic de un anticlinal de
cutare faliat. Din punct de vedere morfostructural, el este un z\c\m=nt mixt,
masiv [i stratiform, ;ntruc=t dispune ;n
Kliwa de ap\ de talp\, iar ;n trenzi]ie de
simplificat\ prin structura Sl\nic [i
ap\ marginal\ extracontural\.
ocuren]a hidrocarburilor
Z\c\m=ntul s-a exploatat folo- G gaze< T ]i]ei< A ap\ asociat\< Tr, Ds,
sind pe scar\ larg\ metodele adecvate SK, K, Ma, GL simbolurile orizonturilor
condi]iilor de z\c\m=nt pentru stimula- oligocene
rea afluxului de ]i]ei ;n sonde (tratamente acide, tratamente tensioactive, fisurare hidrauluic\ simpl\ [i acid\). Pentru
cre[terea recuper\rii s-a folosit din anul 1965 injec]ia extracontural\ de ap\ iar un
an mai t=rziu s-a trecut la injec]ia intracontural\ de ap\. :n prezent exploatarea
z\c\m=ntului este ;n faza final\.
Z\c\m=ntul oligocen din c=mpul Sl\nic face parte din grupa z\c\mintelor
cu rezerve de ]i]ei [i gaze medii c\tre mici.
V. STRUCTURA FER|STR|U
Structura Fer\str\u apar]ine unit\]ii de Vrancea [i se afl\ ;n prelungirea sudic\ a structurii Sl\nic (Gura Sl\nicului), de care este separat\ printr-o [a tectonic\. :mpreun\ cu structura Sl\nic ea face parte dintr-o zon\ structural\ major\, cu
func]ia de zon\ de acumulare a petrolului.
Orientat\ nord-sud, structura are o lungime de 3 km [i l\]imea maxim\ de
2 km, cu afundare spre nord dar cu o morfologie ;nc\ necunoscut\ ;n partea sudic\
a sa.
Din punct de vedere stratigrafic, structura Fer\str\u difer\ prea pu]in fa]\
de structura Sl\nic> similitudinea prive[te orizonturile oligocene, succesiunea, faciesul [i grosimea lor, Oligocenul fiind diviziunea stratigrafic\ important\ pentru
formarea [i acumularea petrolului (fig. 3.80).
Din punct de vedere tectonic, ;ns\, deosebirile fa]\ de structura Sl\nic sunt
mai consistente. Astfel, structura Fer\str\u apare ca jum\tatea nordic\ a unui anti-
167
clinal a c\rui jum\tate sudic\ nu a furnizat

;nc\ informa]ii [i astfel r\m=ne necunoscut\
p=n\ acum.
Anticlinalul este afectat de dou\ falii
longitudinale situate mult departe de ax pe
fiecare flanc [i de patru falii transversale,
dispuse aproximativ paralel, cea mai sudic\
reprezent=nd , ;n prezent, limita sudic\ a suprafe]ei cunoscute. Astfel, ;n sens transversal s-au individualizat blocurile B1, B2,
B3 [i B4, indicativul B urm=nd indicativului
A atribuit blocurilor din structura Sl\nic.
Acest hemianticlinal este format din
dou\ p\r]i cu lungimi egale, distincte mai cu
seam\ la nivelul orizontului de tranzi]ie> o
termina]ie periclinal\ cu plonjul spre nord [i
o bolt\ cu dou\ flancuri bine desenate.
Blocurile sus-men]ionate au denivel\ri care pot ajunge p=n\ la 300 m. Blocul
B2, care ocup\ o pozi]ie central\, este cel
mai ridicat dintre toate componentele structurii (fig. 3.81 [i 3.82)
Un detaliu important pentru habitatul
petrolului este acela c\ ;n partea central\ a
structurii, adic\ ;n zona de bolt\ (blocurile
Fig. 3.80 Profilul normal al
B2-B4), orizontul de tranzi]ie lipse[te, dimiOligocenului din structura Fer\str\u
nu=nd astfel resursele de petrol ale structurii.
Aceast\ lips\ este considerat\ ca rezultat al unei faze de eroziune suportat\ de
unitatea de Vrancea, pe arii mai restr=nse sau mai extinse, anterior punerii ;n loc a
p=nzei de Tarc\u. :n acest mod, cutarea stivei paleogene ;n unitatea de Vrancea,
urmat\ de exondare [i eroziunea subsecvent\ a fost relativ timpurie, iar deformarea stratelor acestei unit\]i nu a fost amorsat\ de deplasarea spre est a p=nzei de
Tarc\u.
:n structura Fer\str\u acumul\rile de hidrocarburi apar]in orizonturilor de
tranzi]ie [i al gresiei de Kliwa la care este ;ncorporat [i orizontul supraKliwa. :n
ambele orizonturi satura]ia o asigur\ petrolul lichid, [i gaze libere din capul primar de gaze al z\c\m=ntului.
Parametrii petrofizici ai colectoarelor au valori foarte asem\n\toare cu
cele m\surate pe structura Sl\nic, dar unii dintre parametrii fizici ai z\c\m=ntului
prezint\ oarecare diferen]e. De pild\, la Fer\str\u ra]ia de solu]ie este cu 10,5
mc/mc inferioar\ celei de la Sl\nic (23 fa]\ de 33,5 mc/mc)< v=scozitatea ]i]eiului
168
;n condi]ii standard este foarte mic\ (1,8

CP), iar densitatea este de asemenea mai
mic\ (0,834 t/mc). :n condi]iile unor ad=ncimi de z\c\m=nt mult mai reduse dec=t
pe structura Sl\nic, la Fer\str\u presiunea
ini]ial\ medie a fost de 67,8 at.
Petrolul [i gazele libere asociate
sunt prezente ;n trei dintre cele patru blocuri ale structurii (blocul 4 din extremitatea sudic\ este inundat). Blocul B1 are
]i]ei cu cap de gaze ;n tranzi]ie [i numai
]i]ei ;n SKK. Blocul B2 are ]i]ei cu cap
de gaze ;n SK [i ]i]ei ;ntr-o f=[ie sub]ire
pe flancul estic ;n tranzi]ie< Blocul B3 are
]i]ei doar pe flancul estic (;n tranzi]ie). Limitele de separa]ie ;ntre fluidele de z\c\m=nt sunt la acela[i nivel ;n toate blocurile [i orizonturile> la 35 m pentru limita
gaze/]i]ei at=t la tranzi]ie, c=t [i la Kliwa
;n toate blocurile (B1, B2, B3) [i la 150
m pentru limita ]i]ei/ap\ la ambele oriFig. 3.81 Schi]\ de hart\ structural\ la
baza orizontului tranzi]iei din c=mpul
zonturi [i ;n toate blocurile (B1, B2, B3).
petrolifer Fer\str\u
Rezult\ c\ ;n\l]imea acumul\rii de
G, O, W gaze, ]i]ei, ap\ ;n orizontul
petrol este de 115 m, ca diferen]\ ;ntre tranzi]iei< GK, OK, WK gaze, ]i]ei, ap\
cele dou\ limite de separa]ie. :n ceea ce ;n orizonturile K SK
prive[te ;n\l]imea acumul\rii de gaze libere din capul de gaze, aceasta depinde de valoarea denivel\rilor dintre blocuri. Din
examinarea h\r]i structurale la baza tranzi]iei rezult\ c\ ;n\l]imea capului de gaze
din tranzi]ie este de 75 m ;n periclinul nordic al anticlinalului.
:nchiderea teoretic\ a periclinului nordic al structurii, greu de determinat,
poate fi apreciat\ la 750 m. Ar rezulta astfel un raport de umplere a capcanei de
190/750, adic\ pu]in peste 25%, la nivelul acestui bloc. :n blocul B2 flanc estic
;n\l]imea acumul\rii tot ;n tranzi]ie scade la 130 m, iar ;n blocul B3 flanc estic ea
cre[te la 160 m. :n aceste dou\ cazuri din urm\ nu se poate aprecia raportul de
umplere a capcanei deoarece nu poate fi estimat\ valoarea ;nchiderii teoretice a
blocurilor respective.
Ceea ce r\m=ne ;n suspensie la aceast\ structur\ este explicarea lipsei hidrocarburilor ;n blocul B4, care aparent dispune de acelea[i condi]ii ca [i blocul
al\turat situat la nord de el.

La Fer\str\u ;n
anticlinalul omonim exist\ un singur z\c\m=nt de
petrol cu dou\ faze separate, mixt (stratiform [i
masiv) controlat tectonic
;n capcan\ plicativ\ [i
ruptural\.
:n acest z\c\m=nt orizonturile SKK
acup\ locul ;nt=i cu
61% din rezerva ini]ial\
de ]i]ei [i 54% din rezerva ini]ial\ de gaze
asociate (libere [i dizolvate ;n ]i]ei).
169
Fig. 3.82 Sec]iune geologic\ longitudinal\ simplificat\ prin

structura Fer\str\u [i ocuren]a hidrocarburilor
G gaze< O ]i]ei< W ap\
VI. ANSAMBLUL STRUCTURAL CERDAC

Situat\ la vest de ora[ul Tg. Ocna, ;ntre structurile Sl\nic [i Nineasa, traversat\ de r=ul Sl\nic, structura Cerdac [i-a dovedit poten]ialul petrolifer ;n anul
1962 c=nd s-a descoperit [i a intrat ;n exploatare prima acumulare de petrol.
Structura Cerdac apar]ine unit\]ii de Vrancea, par]ial deschis\ la zi ;n semifereastra Oituz-Sl\nic. :n consecin]\ alc\tuirea ei stratigrafic\ este aceea cunoscut\ ;n amintita semifereastr\.
Pentru scopul prezentei lucr\ri, ceea ce intereseaz\ este stiva depozitelor
oligocene purt\toare de hidrocarburi, stiv\ care nu difer\ de forma]iunile sincrone
din c=mpurile petrolifere apropiate (Nineasa, Sl\nic, Sl\nic B\i), dec=t prin grosimea complexelor.
Oligocenul ad=nc de la Cerdac este alc\tuit din orizonturile cunoscute> al
gresiei de Luc\ce[ti (10-15 m), al marnelor bituminoase (150 m), al disodilelor [i
menilitelor inferioare (50 m), al gresiei de Kliwa (350 m), supraKliwa (60-110
m), al disodilelor [i menilitelor superioare (50-120 m) [i al tranzi]iei (20-50 m).
Dintre acestea un rol aparte revine tranzi]iei, suprakliwei [i Kliwei, ca orizonturi
cu roci colectoare competente (fig. 3.83). Colectoarele oligocene au porozitatea
efectiv\ medie de 10% pentru tranzi]ie [i 13,5% pentru Kliwa [i supraKliwa, iar
permeabilitatea medie de numai 8 mD pentru toate orizonturile. :n atare condi]ii
satura]ia ;n ap\ intersti]ial\ este ridicat\ (41%).
170
Fig. 3.83 Profilul tip al

orizonturilor oligocene
petrolifere din zona
structural\ Cerdac
Fig. 3.84 Schi]a de hart\ cu izobate la baza

orizontului tranzi]ie din ansamblul structural
Cerdac
F-falie< A0C6 blocuri tectonice
Din punct de vedere tectonic structura Cerdac ofer\ imaginea unei configura]ii geologice de o mare complexitate> o ridicare major\ a unit\]ii externe
compus\ din mai multe structuri. Harta structural\ la baza orizontului de tranzi]ie
(fig. 3.84) [i sec]iunea geologic\ transversal\ (fig. 3.85) relev\ trei solzi cu orientarea nord-sud, care se ridic\ de la nord spre sud. Solzii sunt delimita]i de falii
longitudinale pe ambele flancuri, falii ce suplinesc sinclinalele care ;n mod normal
s-ar afla ;ntre dou\ anticlinale.
Un num\r mare de falii transversale sec]ioneaz\ cei trei solzi realiz=nd
[apte blocuri ;n solzul vestic, [apte blocuri ;n solzul central [i nou\ blocuri ;n solzul estic. Cu pu]ine excep]ii, fiecare bloc privit separat ;n raport cu celelalte, ofer\
imaginea unei termina]ii anticlinale (perianticlinal).
Denivelarea blocurilor poate dep\[i 300 m, dar de obicei ea este sub 150 m.
171
Nu toate blocurile
care compun ansamblul
structural Cerdac sunt petrolifere, multe dintre ele
sunt inundate la unul, la
dou\ sau la toate cele trei
orizonturi cu roci colectoare. Reparti]ia petrolului ;n
structur\ este urm\toarea>
a) :n solzul vestic
Fig. 3.85 Sec]iune geologic\ transversal\ simplificat\ prin
(Cerdac vest), ale c\rui
ansamblul structural Cerdac [i reparti]ia fluidelor de
z\c\m=nt
blocuri sunt notate A, oriT
,
D
,
SK,
K
orizonturi
oligocene< G-gaze< P-petrol< Ar
s
zontul de tranzi]ie este
ap\
petrolifer ;n blocurile A1 [i
A4 (blocurile A0, A2, A3, A5 [i A5 sunt inundate)< orizonturile supraKliwa [i Kliwa
sunt petrolifere ;n blocul A1 (ele sunt inundate ;n A0, A2, A3, A4, A5, A5).
b) :n solzul central (Cerdac centru), ale c\rui blocuri sunt notate B, orizontul de tranzi]ie este petrolifer ;n blocurile B1 [i B4 (blocurile B0, B2, B3, B5 [i B5
sunt inundate)< supraKliwa [i Kliwa sunt inundate ;n toate blocurile solzului.
c) :n solzul estic (Cerdac est), ale c\rui blocuri sunt notate C, orizontul de
tranzi]ie este exclusiv gazeifer ;n blocurile C2, C2, C2 [i C4 [i este petrolifer ;n
C3< orizonturile supraKliwa [i Kliwa sunt petrolifere ;n blocurile C2, C2, C2 [i
C2.Pe de alt\ parte, unele blocuri sunt petrolifere cu cap primar de gaze. Aceasta
este situa]ia blocului A1 pentru tranzi]ie [i pentru supraKliwaKliwa, precum [i a
blocului C2 pentru supraKliwaKliwa, iar altele sunt exclusiv gazeifere (blocurile
C2, C2, C2 [i C4 ;n orizontul de tranzi]ie). :n tabelul al\turat (3.1) se prezint\
reparti]ia fluidelor de z\c\m=nt pe blocuri [i orizonturi.
Tabelul 3.1 Reparti]ia ]i]eiului [i gazelor ;n structura Cerdac
Blocul
Orizontul
Fluidele de z\c\m=nt
A0
T, SKK
ap\
T
]i]ei cap primar de gaze
A1
SKK
A2
T, SKK
ap\
A3
T, SKK
ap\
T
]i]ei gaze dizolvate
A4
SKK
ap\
B0
T, SKK
ap\
T
B1
SKK
ap\
B2
T, SKK
ap\
172
B3
B4
C1
C2
C2
C2
C2
C3
C4
C5
T, SKK
T
SKK
T, SKK
T
SKK
T
SKK
T
SKK
T
SKK
T
SKK
T
SKK
T
SKK
ap\
ap\
ap\
gaze
gaze
gaze
ap\
ap\
gaze
ap\
ap\
ap\
Pe baza datelor din tabel rezult\ un model grafic de reparti]ie a fluidelor de

z\c\m=nt, redat ;n fig. 3.86, care arat\ c\ gazele libere prefer\ solzii marginali,
astfel c\ nici unul dintre blocurile solzului central nu con]ine nici cap primar de
gaze, nici gaze neasociate ]i]eiului. Aceast\ reparti]ie este greu de explicat. Probabil c\ ini]ial ea a fost alt tip, dar ulterior, prin modificarea pozi]iei blocurilor ce
compun solzii o parte din gazele dizolvate s-au eliberat din
solu]ie. De exemplu, blocul C4
care la tranzi]ie este pur gazeifer, este mai ridicat dec=t C3 [i
astfel prezen]a gazelor ;n el ar
fi explicabil\.
Limitele de separa]ie
;ntre fluidele de z\c\m=nt sunt
la cote diferite ;n tranzi]ie [i ;n
Fig. 3.86 Schema reparti]iei fluidelor de z\c\m=nt ;n
celelalte dou\ orizonturi reuniOligocenul ansamblului structural Cerdac
te. SupraKliwa [i Kliwa forTr tranzi]ie< Ds disodile superioare< SKK supra
meaz\ ;ns\ un colector comun, KliwaKliwa< g-gaze< t-petrol< a-ap\
cu limite de separa]ie comune
;ntre fluidele con]inute. :n multe cazuri aceste limite difer\ de la un bloc la altul ;n
cuprinsul aceluia[i solz, dar alteori ele sunt identice, ar\t=nd comunicarea hidro-
173
dinamic\ ;ntre blocurile al\turate (acesta este cazul blocurilor C2, C2, C2 [i C2
din solzul Cerdac-est, care au o limit\ comun\ la nivelul suprakliwei [i al Kliwei).
Ca aspect, limita de separa]ie ;ntre hidrocarburi [i ap\ este de tip marginal
;n orizontul de tranzi]ie, cum se ;nt=lne[te la z\c\mintele stratiforme, [i de tip tabular de talp\ ;n orizonturile Kliwa [i supraKliwa, ca la z\c\mintele masive.
Presiunea ini]ial\ de z\c\m=nt este hidrostatic\ normal\. Ea difer\ de la un
bloc la altul ;n func]ie de ad=ncime, ;ntre limitele 120-180 at. Presiunea de satura]ie medie pe z\c\m=nt este apreciat\ la 132 at.
Ra]ia ini]ial\ de solu]ie a fost evaluat\ la 45 stmc/mc.
}i]eiul este pu]in v=scos (v=scozitatea dinamic\ este de 3 CP) [i relativ
greu (densitate 0,87 kgf/dmc).
Ansamblul structural Cerdac este una dintre structurile fli[ului extern cu
cea mai redus\ eficien]\ pentru acumularea petrolului [i gazelor.
Volumul de hidrocarburi acumulate ;n cei trei solzi este dispropor]ionat de
mic fa]\ de suprafa]a [i ;nchiderea acestei ridic\ri majore a depozitelor oligocene.
Cea mai mare parte a rezervei geologice de petrol [i a celei de gaze este
re]inut\ de orizonturile reunite Kliwa [i supraKliwa> 83,5% petrol [i 54% gaze
fa]\ de rezerva total\ a structurii. Restul revine orizontului de tranzi]ie.
Coeficientul de umplere cu hidrocarburi a capcanelor la nivelul orizonturilor gresiei de Kliwa [i supraKliwa luate ;mpreun\, orizonturi care de]in cea mai
mare propor]ie din rezervele structurii, este prezentat ;n tabelul 3.2.
Tabelul 3.2 Reparti]ia ]i]eiului [i gazelor ;n structura Cerdac
:nchiderea
:nchiderea
Coificient de
Orizontul
Blocul
teoretic\ (m)
practic\ (m)
umplere (%)
Sk K
A1
200
100
50
C2
200
150
75
C2
200
200
100
C2
125
200
100
C2
125
200
100
Rezult\ din tabel c\, dup\ raportul dintre ;nchiderea practic\ [i cea teoretic\, umplerea capcanei ;n c=teva blocuri la nivelul celor dou\ orizonturi este foarte
bun\ ;n special ;n solzul Cerdac est, acolo unde de astfel blocurile au suprafe]ele
cele mai reduse. Dar valorile tabelului trebuie diminuate ;n func]ie de ;n\l]imea
zonei acvifere de sub limita t/a tabular\ de talp\ pe care o au cele dou\ orizonturi
reunite. O asemenea corec]ie este necesar\ ;ntotdeauna c=nd z\c\mintele sunt
masive. :n cazul de fa]\ aceast\ corec]ie este foarte mare (peste 50%).
Exploatarea z\c\m=ntului, ;nceput\ ;n anul 1962 s-a f\cut ;n prima parte
prin metode primare, folosind ca mecanism natural de dezlocuire a ]i]eiului fie gazele dizolvate, fie gazele din capul de gaze al ]i]eiului, ;n func]ie de situa]ia
174
fiec\rui bloc. Apa a fost inactiv\, iar ;n unele blocuri s-a manifestat ;n orizonturile
supraKliwa [i Kliwa o oarecare destindere elastic\ a acviferului, care ;n aceste
orizonturi are un mare volum.
:n a doua parte a exploat\rii (;n intervalul 1977-1998) s-a trecut la folosirea, ca agent de lucru, a apei injectate ;n z\c\m=nt, ap\ care nu a avut eficien]a
scontat\.
:n ansamblul structural Cerdac, unde exist\ trei solzi de oligocen cu func]ionalitatea de capcane pentru hidrocarburi se pot considera din punct de vedere
geologic-genetic trei z\c\minte complexe, cu caractere mixte stratiforme [i masive, controlate tectonic, ;n anticlinale de cutare faliate [i compartimentate ;n blocuri.
VII. ANSAMBLUL STRUCTURAL NINEASA
C=mpul petrolifer cunoscut sub numele Nineasa este o grupare de structuri
ale unit\]ii de Vrancea, ;n semifereastra Oituz-Sl\nic, situate la cca. 15 km VSV
de ora[ul Tg. Ocna (jud. Bac\u), orientate nord-sud [i traversate de valea Sl\nicului. :n partea central\ [i nordic\ acest ansamblu este acoperit de Miocenul
timpuriu, iar ;n sud, el se afund\ sub o digita]ie a p=nzei de Tarc\u.
Gradul ;nalt de complica]ie a morfostructurii, ca de altfel ;n majoritatea
c=mpurilor petrolifere din fli[ul extern carpatic, a reprezentat principala cauz\
care a ;nt=rziat, o lung\ perioad\ de timp cunoa[terea complet\ a acestui c=mp [i
descoperirea acumul\rilor de petrol ;n toate compartimentele sale. Abia ;n anul
1990, dup\ 25 se ani de la inaugurare, s-au ;ncheiat lucr\rile de explorare, odat\
cu identificarea unui z\c\m=nt petrolifer ;n ceea ce s-a numit Nineasa de ad=ncime solzul estic.
Rela]iile structurilor Nineasa cu structurile fli[ului extern cunoscute la nord
[i la sud de valea Sl\nicului nu sunt ;nc\ suficient de clare, astfel c\ plasarea
ridic\rii Nineasa pe un aliniament structural major cunoscut ;n acest bazin nu este o
certitudine. :ns\, dup\ pozi]ia sa aproape de marginea vestic\ a semiferestrei, s-ar
p\rea c\ structura Nineasa apar]ine aliniamentului Com\ne[ti-Podei-P\curi]a sau
poate altuia mai vestic.
:n principiu, ;n alc\tuirea grup\rii Nineasa intr\ to]i termenii stratigrafici
ai unit\]ii de Vrancea, anume Cretacicul, Eocenul, Oligocenul [i Miocenul timpuriu, cu caracterele litologice obi[nuite ;n semifereastra Oituz-Sl\nic, ca [i ;n semifereastra Vrancea.
Sub raport petrolifer, adic\ al acumul\rii petrolului, intereseaz\, cel pu]in
;n prezent, doar rocile poroase-fisurate-permeabile oligocene.
Oligocenul [i aici este reprezentat ;n faciesul gresiei de Kliwa, av=nd grosimea de 450-500m (fig. 3.87)< el dispune de orizonturile cunoscute ;n aceast\
unitate tectonic\, anume> tranzi]ia, [isturile disodilice superioare, supraKliwa, Kli-
175
wa, [isturile disodilice inferioare, marnele albe [i

menilitele inferioare, iar ;n baz\, gresia de Luc\ce[ti.
Orizontul de tranzi]ie are grosimea de 80100m [i dispune de trei pachete de gresii silicioase
[i calcaroase, separate de pachete marnoase, argiloase, [istoase.
Orizontul [isturilor disodilice superioare are
grosimea de 60-85 m [i este foarte omogen. El
cuprinde aproape numai [isturi disodilice, dar prime[te intercala]ii sub]iri [i rare de menilite (superioare).
Orizontul supraKliwa are grosimea de 90
100m [i este format dintr-o alternan]\ de gresie silicioas\ tip Kliwa cu [isturi disodilice, ;n care gresiile reprezint\ 60-70% din grosimea p\r]ii inferioare a orizontului, dar numai 30% din grosimea
jum\t\]ii superioare a orizontului.
Orizontul gresiei de Kliwa are grosimea
p=n\ la 200 m [i este constituit din gresie silicioas\
;n propor]ie de 85-95% din grosimea orizontului,
restul revenind intercala]iilor de [isturi disodilice.
Orizontul [isturilor disodilice inferioare se
prezint\ cu grosimea de 50-60 m [i o compozi]ie litologic\ exclusiv [istoas\, pelitic\.
Sub acesta se afl\ un orizont cu marne,
marnocalcare [i calcare bituminoase, cu intercala]ii
de menilite rezultate din silicifierea rocilor carbonatice (calcare, marne)< grosimea acestuia nu dep\[e[te 100-120 m. El are ca suport gresia de Luc\ce[ti, silicioas\, cu grosimea de 20-30m.
Sub raportul gener\rii petrolului ;n acest
c=mp petrolifer intereseaz\ ca [i ;n celelalte sectoaFig. 3.87 Profilul electric al
re ale unit\]ii de Vrancea, rocile bituminoase oligosecven]ei petrolifere din
cene (marnele, marnocalcarele, calcarele bitumiOligocenul de la Nineasa
(solzul estic)
noase, menilitele, [isturile disodilice), care au imTr, Ds, SK, K orizonturi litoportan]a cea mai mare, dar [i secven]a stratelor de
logice oligocene
Bisericani eocene t=rzii, [i ;ntr-o m\sur\ ;nc\ insuficient clarificat\, seria [isturilor negre cretacice.
Sub raportul p\str\rii acumul\rilor ;n c=mpul petrolifer Nineasa sunt de
luat ;n considera]ie doi factori> 1) prezen]a depozitelor argiloase-marnoase evapo-
176
ritice miocene timpurii care reprezint\ cuvertura general\ a depozitelor oligocene

petrolifere [i 2) structura imbricat\ care asigur\ protec]ia reciproc\ a elementelor
structurale, ;n m\sura ;n care ele se acoper\ unele pe altele.
Pentru habitatul petrolului una dintre caracteristicile de baz\ este valoarea
parametrilor petrofizici ai colectoarelor, care definesc capacitatea de acumulare a
petrolului [i ;nsu[irile de cedare a lui ;n sonde, de c\tre atare roci.
La Nineasa colectoarele au ;n medie porozitatea 8%, permeabilitatea 1-1,4 mD [i un con]inut
de ap\ intersti]ial\ de 40%, valori care indic\ o
foarte redus\ capacitate de acumulare, de curgere [i
de cedare a petrolului ;n sonde. De aici debite mici
de petrol ;n sondele de extrac]ie.
Din punct de vedere tectonic, structura Nineasa este foarte complicat\, deoarece p=nza de Tarc\u, ;n avansare de la vest c\tre est, a antrenat mase
importante de roci ale autohtonului (unitatea cutelor
marginale) pe care le-a ;ngr\m\dit ;n pozi]ii suprapuse sau par]ial suprapuse. Odat\ cu acest proces au
luat na[tere importante fracturi perpendiculare pe
direc]ia stressului, dar [i fracturi paralele cu stressul.
Astfel, ;n cazul Nineasa s-au constituit dou\
unit\]i tectonice majore, ;n raporturi de ;nc\lecare
de la vest c\tre est, de maniera unei minip=nze de
[ariaj, apar]in=nd unit\]ii de Vrancea. Unitatea superioar\ este format\ dintr-o ridicare general\ constituind anticlinalul Nineasa-P\ltini[ Poiana S\rat\,
lung de peste 12 km, este a[a-numita structur\ Nineasa de suprafa]\. Unitatea inferioar\ a fost numit\
Nineasa de ad=ncime. Ea este necartabil\ la suprafa]\< de aceea doar datele de foraj o pot releva.
Sondele s\pate au ar\tat c\ unitatea inferioar\ este
format\ din dou\ cute-solz orientate aproximativ
nord-sud, ;n raporturi de ;nc\lecare (solzul vestic ;ncalec\ peste cel estic). Fiecare dintre aceste cute dispune de c=te o falie longitudinal\ invers\ [i contrar\
pe flancul estic, flanc care poate fi par]ial laminat
Fig. 3.88 Schi]a de hart\
structural\ la cap Kliwa
tectonic. De altfel fracturile sunt prezente [i ;n
solzul
Nineasa est cu limita
unitatea superioar\ a c=mpului Nineasa, ;ntre
petrol/ap\ la orizontul
acestea [i cele din unitatea inferioar\ exist=nd o
gresiei de Kliwa
rela]ie echivoc\.
AG blocuri tectonice< F
falie< t, a petrol, ap\
177
Referitor la structura de detaliu, este util\ imaginea oferit\ de

harta construit\ la partea superioar\ a orizontului gresiei de Kliwa
pentru solzul estic de la Nineasa de
ad=ncime (fig. 3.88) de altfel cel
mai important din punct de vedere
petrolifer, precum [i de o sec]iune
geologic\ transversal\ prin acest
element structural (fig. 3.89). Din
aceste grafice rezult\ informa]ii
at=t despre morfologia stivei oligocene petrolifere, c=t [i despre conFig. 3.89 Sec]iune geologic\ transversal\ prin
trolul structural al acumul\rii pesolzul Nineasa est la nivelul Oligocenului
trolului [i de asemenea, despre Tr orizontul tranzi]ie< Ds orizontul sisturilor
unele particularit\]i ale z\c\m=n- disodilice superioare< SK orizontul supra Kliwa<
K orizontul gresiei de Kliwa< S linie de
tului.
Lungimea [i l\]imea anticli- schimbare a litofaciesului< O petrol< W ap\< F
falie
nalului estic (cca. 5/1,5 km), de altfel cel mai important din punct de vedere petrolifer, [i ;ncadrarea lui de fracturi
longitudinale, sunt aproximativ acelea[i [i pentru solzul vestic, dar pentru unitatea
superioar\ dimensiunile sunt mai mari. Pozi]ia fracturilor longitudinale nu este
determinat\ foarte precis, dar dac\ din punct de vedere geologic aceasta conteaz\
mai pu]in, din punctul de vedere al cunoa[terii exacte a rezervelor de petrol,
imprecizia celor dou\ falii are o importan]\ mare.
Solzul estic este afectat de opt falii transversale cu orientarea aproximativ
est-vest, care delimiteaz\ [apte blocuri de-a lungul anticlinalului.
Acestora li se adaug\ dou\ blocuri ;n pozi]ii terminale.
Denivelarea blocurilor pe falii este de 50-200m, iar dup\ felul cum sunt
reprezentate faliile pe graficele structurii s-ar p\rea c\ acestea au fost produse ;n
dou\ faze succesive> mai ;nt=i au ap\rut faliile longitudinale, apoi faliile transversale. :ns\ afirma]ia r\m=ne doar o prezum]ie.
Solzul estic de la Nineasa de ad=ncime ofer\ posibilitatea de a evalua ;nchiderea teoretic\ [i ;nchiderea practic\ a structurii, iar de aici raportul de umplere
pentru fiecare bloc tectonic [i pe ;ntreaga structur\. Astfel, valoarea ;nchiderii teoretice a structurii este minim\ ;n blocurile de la extremit\]ile solzului [i maxim\ ;n
blocurile centrale. :n structura Nineasa de suprafa]\ exist\ o acumulare pu]in important\ de petrol ;n orizontul de tranzi]ie< ;n Nineasa de ad=ncime ;n solzul vestic
nu s-a identificat petrol sau gaze, dar ;n solzul estic petrolul este re]inut ;n cea mai
mare parte ;n orizontul de tranzi]ie< din rezerva de petrol a structurii, trei p\trimi
178
apar]ine acestui orizont, iar restul este este ;mp\r]it ;ntre orizontul supraKliwa
(15%) [i orizontul de Kliwa (10%).
Orizontul de tranzi]ie are petrol cu cap primar e gaze [i cu gaze
dizolvate ;n blocurile A, B, C, D, E,
F, blocurile B, C, D, fiind ;n comunica]ie [i form=nd o singur\ unitate hidrodinamic\< blocurile E [i F de asemenea comunic\ [i formeaz\ o unitate.
:n blocul G orizontul este pur
gazeifer (fig. 3.90, 3.91).
Orizontul supraKliwa este petrolifer cu gaze dizolvate ;n blocurile E [i G
av=nd suprafe]e productive mai mici.
Orizontul gresiei de Kliwa
Fig. 3.90 Modelul structural petrolifer al
este petrolifer cu gaze dizolvate ;n
c=mpului Nineasa
blocurile E [i F, ;n comunicare hidrodinamic\ (fig. 3.90).
Habitatul petrolului ;n aceast\ structur\
relev\ c=teva particularit\]i care ar putea forma
obiectul unor comentarii interesante.
a) Reducerea de sus ;n jos a suprafe]elor
petrolifere [i a volumului petrolului
acumulat, care sunt maxime ;n orizontul de tranzi]ie [i minime ;n orizontul de Kliwa.
b) Orizontul gresiei de Kliwa este saturat cu petrol pe o ;n\l]ime mult mai
mic\ dec=t grosimea colectorului.
c) :ntre orizontul gresiei de Kliwa [i orizontul SupraKliwa exist\ comunica]ie hidrodinamic\, dar acestea dou\
sunt izolate fa]\ de orizontul tranzi]ie
de c\tre [isturile disodilice superioaFig. 3.91 Schi]\ de hart\
re. :n consecin]\, acest orizont sepastructural\ la orizontul tranzi]ie
rator joac\ rolul cuverturii imediate
pentru termina]ia sudic\ a
pentru acumularea din cele dou\ ori- solzului Nineasa est cu reparti]ia
fluidelor de z\c\m=nt
zonturi subjacente, ;n timp ce pentru
tranzi]ie cuvertura imediat\ o repre- G, O, W gaze, petrol, ap\< F
falie
zint\ Miocenul timpuriu.
179
d) Gazele libere (capul de gaze al petrolului) sunt apanajul orizontului de

tranzi]ie, ca rezultat al presiunii ini]iale de z\c\m=nt inferioar\ aceleia
din orizonturile inferioare.
e) Colectoarele grezoase, a c\ror porozitate este mixt\, matriceal\ [i fisural\, dispun, ;n consecin]\, de dou\ feluri de satura]ie ;n petrol> una
matriceal\ [i alta fisural\ cu m\rimi inegale. Matricea acumuleaz\ peste 80% din volumul de petrol al colectoarelor, propor]ie care ;n unele
cazuri ajunge la 95%. Fenomenul semnalat are consecin]e importante
asupra procesului de exploatare a z\c\m=ntului.
f) :nchiderea practic\ a structurii este maxim\ pentru orizontul de tranzi]ie [i minim\ pentru orizontul Kliwa, cu diferen]e de la un bloc la altul.
Fa]\ de ;nchiderea teoretic\, raportul dintre cei doi parametri are valorile din tabelul de mai jos (3.3).
Tabelul 3.3 :nchiderea practic\ [i teoretic\ [i raportul dintre ele
;n orizontul de tranzi]ie de la Nineasa-est
Blocul
It (m)
Ip (m)
Ip/It
A
600
125
0,21
B
750
155
0,21
C
750
160
0,21
D
800
270
0,30
E
750
250
0,33
F
900
350
0,31
G
700
75
0,11
Rezult\ un raport de umplere a capcanei foarte mic, care ar caracteriza situa]ia de slab\ alimentare cu hidrocarburi a colectoarelor structurii. Probabil c\ ;n
oarecare m\sur\ aceast\ supozi]ie este corect\, dar alimentarea relativ mai redus\
ar putea fi dublat\ de o protec]ie deficitar\ a acumul\rii, fapt pentru care pledeaz\
lipsa unor acumul\ri comerciale de petrol ;n solzul vestic [i volumul mic acumulat
;n orizontul de tranzi]ie al solzului din unitatea Nineasa de suprafa]\.
g) :n analiza nivelelor hipsometrice ale limitelor gaze/]i]ei [i ]i]ei/ap\
apare cerin]a elimin\rii efetului deplas\rii tectonice a blocurilor adiacente unul fa]\ de cel\lalt, ceea ce poate sugera elemente de evaluare a
procesului acumul\rii petrolului (fig. 3.92).
:n ceea ce prive[te separa]ia ini]ial\ dintre fluidele de z\c\m=nt se pot
scoate ;n eviden]\ c=teva aspecte, care pot fi rezumate dup\ urmeaz\>
1) Limita gaze/]i]ei din orizontul de tranzi]ie se ridic\ treptat de la blocul
A (-500m) la blocurile E F (-242m).
Dac\ ;ntre blocurile A [i B de pild\, denivelarea orizontului de tranzi]ie pe falia separatoare este de 170m (blocul A este mai ridicat),
180
Fig. 3.92 Schi]a denivel\rii limitei ]i]ei /ap\ din orizontul tranzi]ie al solzului Nineasa est
(blocurile A [i B)
O/W limita de separa]ie ;ntre petrol [i ap\< I denivelarea real\ cu efect cumulat (40m)< II
denivelarea ipotetic\ f\r\ efectul tectonic (17040210m)
denivelarea limitei gaze/]i]ei fiind de 40 m (mai jos ;n blocul A), aduc=nd cele dou\ blocuri la acela[i nivel rezult\ c\ decalajul contractului
gaze/]i]ei ar cre[te la 210 m (40 170 210m) (fig. 3.92). Aceasta sugereaz\ c\ unul din cele dou\ blocuri a avut condi]ii mai pu]in favorabile fie pentru acumulare, fie pentru p\strarea acumul\rilor. Acest
ra]ionament se poate repeta [i pentru celelalte blocuri tectonice.
2) Limita ]i]ei/ap\ la orizontul de tranzi]ie coboar\ de la 510m ;n blocul
A, la 535m ;n blocurile BCD, ridic=ndu-se ;n blocurile E F la
450 m.
Aplic=nd ra]ionamentul de mai sus la blocurile A [i B rezult\ o diferen]\ de nivel de 145 m (blocul A are limita mai cobor=t\), fie pentru
c\ umplerea colectorului a fost diferen]iat\, fie c\ p\strarea ]i]eiului ;n
blocul B a fost mai slab asigurat\.
3) La orizontul de tranzi]ie conturul acvifer al acumul\rii de petrol este
dublu (exterior [i interior), caracteristic z\c\mintelor stratiforme iar la
orizonturile supraKliwa [i Kliwa conturul este unic, apa are aspect tabular de talp\, caracteristic z\c\mintelor masive (fig. 3.90).
Principalii parametri fizici ai z\c\m=ntului au fost m\sura]i ;n sonde sau
au fost calcula]i, or estima]i pe alte c\i [i se prezint\ dup\ cum urmeaz\>
Presiunea ini]ial\ a z\c\m=ntului la orizontul de tranzi]ie a fost de 111 at
;n blocul A (cel mai nordic) [i mai redus\ spre sud< ajung=nd la 72 at ;n blocul G.
La supraKliwa ea a ;nregistrat 260 at ;n blocul E [i 228 at ;n blocul G, iar la
orizontul Kliwa, 305 at la blocurile comunicante E [i F.
Presiunea de satura]ie a fost egal\ cu aceea a z\c\m=ntului, cu excep]ia
orizontului de tranzi]ie unde aceasta a fost mai mic\ cu 24- 34 at.
Ra]ia ini]ial\ de solu]ie, ;n general mic\, a variat ;ntre 26 [i 46 S mc/mc.
181
}i]eiul de la Nineasa este v=scos< ;n condi]ii standard el are 18-30 cSt iar
la presiunea de satura]ie, ;ntre 3,93 [i 5,56 cP. Este un ]i]ei relativ greu (densitate
873 kg/mc), parafinos.
Din punct de vedere geologic [i genetic acumul\rile din Oligocenul solzilor Nineasa se constituie ;n dou\ z\c\minte< cel mai important este solzul estic de
ad=ncime, iar cel\lalt este solzul Nineasa de suprafa]\ (fig. 3.90) fiecare fiind controlat de o capcan\ proprie.
Z\c\mintele sunt fragmentate ;n areale ce corespund blocurilor tectonice
comunicante sau necomunicante. De asemenea, fiecare z\c\m=nt dispune de mai
multe colectoare (orizonturi) oligocene. :ntre tranzi]ie [i celelalte orizonturi nu
exist\ comunica]ie, dar ;ntre supraKliwa [i Kliwa fluidele comunic\ relativ u[or.
Un detaliu care nu are importan]\ pentru formarea z\c\m=ntului de la Nineasa est, dar are multe implica]ii ;n procesul de exploatare [i ;n evaluarea rezervelor de petrol este dezvoltarea lenticular\ a gresiilor din orizontul supraKliwa
;n dou\ blocuri centrale ale structurii. Caracterul lenticular al acestor gresii nu a
constiuit factorul de formare a acumul\rii petrolului. De aceea el nu are semnifica]ie geologic\ pentru caracterizarea z\c\m=ntului.
Cele men]ionate anterior sunt suficiente pentru caracterizarea geologic\ a
z\c\m=ntului de la Nineasa-est, ca o acumulare complex\, cu caracter mixt, stratiform (;n tranzi]ie) [i masiv (;n supraKliwa [i Kliwa), z\c\m=nt re]inut ;ntr-o capcan\ tectonic\ plicativ\, fragmentat\ ;n blocuri tectonice independente [i comunicante.
VIII. STRUCTURA SL|NIC B|I
Structura Sl\nic B\i se afl\ la vest de structura Nineasa, ;n zona marginal\
a p=nzei de Tarc\u, aproape de contactul cu semifereastra Oituz-Sl\nic. Ea apar]ine unit\]ii cutelor marginale prins\ sub p=nza de Tarc\u, [i se situeaz\ pu]in la
vest de renumita sta]iune balnear\ omonim\, pe unul din cele mai vestice aliniamente structurale ale unit\]ii externe.
Cunoa[terea acestei structuri s-a ob]inut ;n exclusivitate din datele forajului, care a ;nceput s\ fie folosit din anul 1963. Tot atunci a fost descoperit\ o acumulare de petrol ;n orizontul terminal al Oligocenului.
Alc\tuirea stratigrafic\ a c=mpului petrolifer Sl\nic B\i urmeaz\ schema
general\ a unit\]ii de Vrancea ;n semifereastra Oituz-Sl\nic. La fel, ceea ce intereseaz\ din punct de vedere petrolifer este Oligocenul. Acesta este reprezentat prin
to]i termenii s\i cunoscu]i ;n sectorul de bazin dintre v\ile Sl\nicului [i Oituzului
[i are grosimea estimat\ la cca. 700 m. O importan]\ aparte pentru acumularea [i
p\strarea petrolului au orizonturile de tranzi]ie, al disodilelor superioare, al supraKliwei [i al gresiei de Kliwa (fig. 3.93).
Orizontul de tranzi]ie, cuprinz=nd roci psamitice (gresii silicioase, gresii
calcaroase, gresii argiloase) [i pelitice ([isturi disodiliforme, marne, argile) cu as-
182
pect fli[oid-molasic, are grosimi de

p=n\ la 160 m pe flancurile structurii
[i minime (50 m) ;n zona axial\. Decizia privind cauza acestei varia]ii de
grosime este dificil\ ca de altfel ;n
multe alte cazuri oferite de fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali> eroziunea
par]ial\ a cutelor unit\]ii de Vrancea
anterioar\ punerii ;n loc a p=nzei de
Tarc\u sau rabotajul par]ial al termenului final al Oligocenului [i total al
Miocenului inferior, produs de p=nz\
;n avansarea ei c\tre est.
Orizontul [isturilor disodilice
superioare, care reprezint\ suportul
celui de tranzi]ie, are grosimi mici,
p=n\ la 25 m [i practic, este format
dintr-un singur litotip, [isturi argiloase compacte [i fisurate.
Orizontul supraKliwa este ;n
general sub]ire, de numai 20-30 m,
rareori dep\[ind 40 m. El este format
dintr-o alternan]\ de gresie silicioas\
tip Kliwa [i [isturi disodilice, ;n care
Fig. 3.93 Profilul electric tip al Oligocenului
petrolifer din structura Sl\nic B\i
procentual gresiile sunt ;n avantaj.
Uneori ;n acest orizont se disting
dou\ sau trei pachete relativ omogene de gresii, dar ;n alte cazuri alternan]a este
monoton\, ;n strate cu grosimi relativ egale.
Orizontul gresiei de Kliwa are grosimea p=n\ la 275 m [i este format din
strate groase de gresie silicioas\, ;ntre care se dispun pachete sub]iri de [isturi
disodilice. Gresiile reprezint\ 60-75% din grosimea orizontului.
Structura Sl\nic B\i este o cut\-solz orientat\ nord-sud, cu flancul estic
faliat [i ad=nc scufundat. Falia, cu caracter contrar [i invers, ca falie de compresiune, determin\ ;nc\lecarea flancului normal peste cel estic.
S\ritura pe falie este de peste 700 m (fig. 3.94 [i fig. 3.95).
Cuta este asimetric\ at=t ca dezvoltare [i ;nclinare a celor dou\ flancuri
(;nclin\rile pe flancul normal sunt de 400-500 iar pe cel estic laminat ele pot ajunge la 700 ), c=t [i ca dezvoltare de-a lungul axului. Astfel, periclinul nordic este
mult mai scurt dec=t cel sudic.
{ase falii transversale sec]ioneaz\ structura compartiment=nd-o ;n [ase
blocuri cu suprafe]e foarte inegale, notate de la I la III, cu sau f\r\ ad\ugarea de
183

simplificat\ prin structura Sl\nic B\i [i
habitatul petrolului
cifre arabe. Acestea sunt blocurile tectonice principale, la care se adaug\ alte [ase
blocuri, cu dimensiuni mult mai mici,
datorit\ dedubl\rii faliei longitudinale
Fig. 3.95 Schi]a de hart\ cu izobate la
(dublura faliei longitudinale nu este rebaza orizontului tranzi]ie din structura
Sl\nic B\i
prezentat\ ;n fig. 3.94 [i 3.95).
Denivelarea blocurilor la nivelul t/a Tr limita ]i]ei/ap\ la tranzi]ie< t/a Korizontului de tranzi]ie este cuprins\ ;ntre limita ]i]ei/ap\ la Kliwa< F-falie
25 m [i 150 m.
Dup\ toate aparen]ele, blocurile I, II1 [i II2 comunic\ ;ntre ele, iar celelalte
trei (III1, III2 [i III3) sunt de asemenea intercomunicante. De aici rezult\ c\ toate faliile transversale sunt neetan[e, cu excep]ia faliei dintre blocurile II2 [i III1.
:n aceast\ structur\ petrolul a fost descoperit ;n anul 1963, mai ;nt=i ;n
orizontul de tranzi]ie, apoi [i ;n cel al gresiei de Kliwa.
Colectorul este constituit din gresie silicioas\, bine cimentat\, poroas\ [i
fisurat\, av=nd o porozitate efectiv\ medie de 10% pentru tranzi]ie [i 11% pentru
Kliwa [i permeabilitatea medie 10-14 mD pentru tranzi]ie [i 20 mD pentru Kliwa.
Con]inutul de ap\ intersti]ial\ pare a reprezenta 38% din volumul spa]iului poros.
:n ceea ce prive[te caracteristicile fizice ale acumul\rii, s-a evaluat o presiune ini]ial\ de z\c\m=nt de 6385 at. Presiunea de satura]ie a ]i]eiului nu este
184
cunoscut\, dar ra]ia de solu]ie a fost evaluat\ la 23 N mc/mc la tranzi]ie [i 20 N

mc/mc la Kliwa.
Important este faptul c\ ;ntre gazele dizolvate ;n petrol o propor]ie ;nsemnat\ (1085%) revine dioxidului de carbon ;n rela]ie genetic\ cu emana]iile mofetice ale lan]ului eruptiv Harghita-C\liman.
Coeficientul de umplere a structurii rezult\ din determinarea valorii parametrilor hipsometrici ai capcanei [i ai z\c\m=ntului (tabelul 3.4).
Tabelul 3.4 Parametrii hipsometrici ai structurii Sl\nic B\i
:nchiderea
:nchiderea
Coeficientul de
Orizontul
Blocul
teoretic\ (m)
practic\ (m)
umplere (%)
II2
400
175
43,70
III1
600
300
50,00
Tranzi]ie
III2
300
100
33,30
III3
500
150
30,00
Kliwa
II2
400
20
5,00
Rezult\ un coeficient de umplere a capcanei destul de bun, cu valoare medie 40% pentru orizontul de tranzi]ie [i cu mult inferior (5,00%) pentru orizontul
gresiei de Kliwa.
:ntre cele dou\ orizonturi exist\ disodilele superioare, care reprezint\ o intercala]ie cu bune calit\]i izolatoare. De aceea ;n blocul II2 limita cu apa la tranzi]ie este la cota 375 m, iar la Kliwa la 293 m.
Dac\ diferen]a ;ntre coeficien]ii de umplere s-ar datora e[ap\rii petrolului
din capcan\, ar fi trebuit ca tranzi]ia [i nu Kliwa s\ suporte mai vizibil acest proces. De aceea pare mai plauzibil\ opinia c\ tranzi]ia, de]in\toare a unui volum mai
mic de colectoare, a avut o surs\ de alimentare satisf\c\toare ;n raport cu volumul
colectoarelor sale (aceast\ surs\ a fost orizontul [isturilor disodilice superioare).
:n schimb, orizontul gresiei de Kliwa, cu un volum mult mai mare de colectoare,
nu a avut o alimentare pe m\sur\, ci dimpotriv\, a fost chiar foarte slab alimentat
(sursa au reprezentat-o disodilele inferioare [i marnele bituminoase). Prin urmare,
ar putea fi cazul unei umpleri ini]iale, diferen]iate sau nepropor]ionale.
Acumularea de petrol din Oligocenul de la Sl\nic B\i reprezint\ un singur
z\c\m=nt ;n sens geologic-genetic, pentru c\ ea este controlat\ de o singur\ capcan\, anume un anticlinal de cutare. Z\c\m=ntul este fragmentat ;n blocuri. El are
caracter stratiform ;n orizontul de tranzi]ie [i masiv ;n orizontul gresiei de Kliwa.
Astfel, el este un z\c\m=nt complex, care ;n plus, poate fi caracterizat ca petrolifer
nesaturat [i s\rac ;n gaze dizolvate.
Acest z\c\m=nt a intrat ;n exploatare ;n anul 1971 la orizontul de tranzi]ie
[i ;n 1974 la cel al gresiei de Kliwa. Primul are petrol ;n blocurile II1, II2, III1, III2
[i III3 cel\lalt este petrolifer doar ;n blocul II2.
185
Exploatarea primar\, a folosit ca agent energetic de z\c\m=nt gazele dizolvate ;n ]i]ei. :n perioada 19741981 s-a efectuat exploatare secundar\ prin injec]ie
conven]ional\ de ap\, cu rezultate slabe.
Rezervele geologice ini]iale ale structurii plaseaz\ z\c\m=ntul de la Sl\nic-B\i ;n cele mai pu]in importante. Din volumul total de rezerve de ]i]ei 88%
apar]in orizontului de tranzi]ie [i doar 12% celui al gresiei de Kliwa.
IX. ANSAMBLUL STRUCTURAL OJDULA-GHELIN}A
:n extremitatea vestic\ a jude]ului Covasna, ;ntr-un perimetru av=nd forma
unui patrulater cu laturi aproximativ egale, de cca. 10 km, au fost identificate
structurile Ojdula [i Ghelin]a, ;n cel mai vestic sector al fli[ului extern carpatic.
Aceste structuri au fost cercetate printr-un num\r de 31 sonde, 6 la Ojdula [i 25 la
Ghelin]a, dispuse ;ntr-un areal cuprins ;ntre p=raiele Ojdula [i Ghelin]a, afluen]i ai
r=ului Negru. Sondele au fost s\pate ;ncep=nd din anul 1967 ;n condi]ii dificile,
;ntr-o regiune accidentat\, ;mp\durit\, f\r\ drumuri [i inospitalier\.
Perimetrul Ojdula-Ghelin]a este situat pu]in la est de linia Audia, adic\ pe
cel mai intern aliniament al domeniului de dezvoltare a unit\]ii medio-marginale
(al p=nzei de Tarc\u) [i al unit\]ii externe (al cutelor marginale sau al unit\]ii de
Vrancea). Aici p=nza de Tarc\u are grosimea de peste 1500 m, suferind o accentuat\ scufundare la vest de linia Ojdula-Ghelin]a. :mpreun\ cu ea se scufund\ [i
unitatea de Vrancea. Astfel, zona Ojdula-Ghelin]a apare ca o treapt\ intermediar\
cuprins\ ;ntre dou\ abrupturi, unul estic situat la izvoarele Putnei, altul vestic, la
vest de Ojdula.
Unitatea medio-marginal\ este alc\tuit\ din forma]iuni cretacice de la
Barrenian-Albian ([isturi negre) la Vraconian-Senonian (strate de Zagon, strate de
Horgazu), forma]iuni eocene (cu dezvoltarea mare a gresiei de Tarc\u) [i forma]iuni oligocene (;n litofaciesul de Krosno-Fusaru, acestea din urm\ p\strate numai
;n sinclinale.
Unitatea extern\ are o grosime care dep\[e[te 2500 m. Ea cuprinde depozite cretacice, ;nc\ nedeschise de sonde, apoi depozite eocene timpurii situate la
ad=ncime mare [i neatinse de foraje, depozite eocene t=rzii ;n faciesul stratelor de
Bisericani, depozite oligocene ;n facies bituminos-grezos [i depozite miocene timpurii pelitice [i evaporitice, interpuse ;ntre p=nz\ [i unitatea inferioar\. Par]ial, depozitele miocene au fost ;ndep\rtate fie prin rabotajul exercitat de p=nza de Tarc\u, fie printr-un episod de eroziune anterior punerii ;n loc a p=nzei.
Dintre forma]iunile unit\]ii externe intereseaz\ pentru formarea [i acumularea hidrocarburilor secven]a eocen\ t=rzie-oligocen\, prin rocile bituminoase,
surs\ de hidrocarburi, [i cele grezoase, roci colectoare. :n prima categorie intr\
stratele de Bisericani, marnele [i calcarele bituminoase, menilitele [i [isturile disodilice prezente ;n coloana oligocen\ ca pachete sub]iri intercalate ;ntre stratele de
gresie, sau ca orizonturi compacte, groase de c=teva zeci de metri. :n a doua cate-
186
gorie intr\ gresiile silicioase (tip Kliwa),

amplu reprezentate ;n orizonturile Kliwa [i
tranzi]ie.
:n acest fel, Oligocenul, ca peste tot
;n unitatea extern\, are o dubl\ importan]\
petrolier\.
Oligocenul din zona Ojdula-Ghelin]a are ;ns\ [i tr\s\turi care ;l diferen]iaz\ ;n
oarecare m\sur\ fa]\ de cel din semifereastra Oituz-Sl\nic. Aici stiva oligocen\ este
mult mai groas\ dec=t ;n zonele Sl\nic B\i,
Nineasa ori Cerdac. Astfel, la Ghelin]a depozitele oligocene ;nsumeaz\ 1000-1100 m,
iar la Ojdula 1100-1200 m (fig. 3.96).
:n componen]a Oligocenului intr\
orizonturile de tranzi]ie, al [isturilor disodilice superioare, al gresiei de Kliwa [i un orizont inferior. Orizontul supraKliwa nu a putut fi separat, dar, ca entitate stratigrafic\, el
este prezent, judec=nd dup\ grosimea nea[teptat de mare a orizontului de tranzi]ie (450
m la Ojdula), care probabil ;l ;nglobeaz\.
Orizontul gresiei de Kliwa are grosimi foarte mari mai cu seam\ la Ghelin]a
(650 m), iar ;n partea inferioar\ a OligoceFig. 3.96 Profilul standard al
nului nu se mai pot separa orizonturile cuOligocenului din ansamblul structural
noscute ;n alte zone, ci r\m=ne unul singur,
Ojdula Ghelin]a
un amestec de [isturi disodilice, menilite,
marne bituminoase [i gresii silicioase.
Din punct de vedere tectonic perimetrul Ojdula-Ghelin]a este un ansamblu
structural foarte dizlocat, format din mai multe cute [i fracturi at=t ;n unitatea
superioar\, c=t mai cu seam\ ;n cea inferioar\.
La nivelul unit\]ii inferioare care intereseaz\ din punct de vedere petrolier,
sondele au relevat prezen]a a cinci cute-solz presate unele ;n altele [i cuprinse ;ntre dou\ anticlinale faliate, unul estic (Oituz), altul vestic (Hilib)< ele sunt orientate NNE-SSV, faliate pe flancurile estice, flancuri care sunt laminate. Cutele se
;ncalec\ de la vest la est, ;n stilul caracteristic ;ntregii externe a fli[ului.
Cutele-solz se e[aloneaz\ de la vest la est astfel> Ojdula, Ojdula est, Ghelin]a vest, Ghelin]a centru [i Ghelin]a est. Ansamblul structural, al c\rui aspect general este acela de sardines box (fig. 3.97 [i 3.98) este faliat transversal< unele
falii sunt generale, altele afecteaz\ doar o singur\ cut\. Faliile produc numeroase
187
blocuri tectonice,
nu toate cunoscute
suficient de bine.
La Ghelin]a sunt
identificate peste
10 blocuri.
Gresiile silicioase oligocene reprezint\ colectorul
pentru hidrocarburi.
:n solzul Ojdula a
fost descoperit\ o
acumulare de gaze
hidrocarburice ;n
orizontul de tranzi]ie, dar gresiile oligocene ale solzului
Ojdula est sunt integral acvifere.
Fig. 3.97 Schi]a de hart\ a ansamblului structural Ojdula-Ghelin]a
Gazele din
cu izobate la baza orizontului tranzi]iei (Oligocen)
solzul Ojdula sunt
G, ], a gaze, ]i]ei, ap\< F falie
amestecuri de hidrocarburi [i dioxid
de carbon. :ntre hidrocarburi, care rareori ajung la 55% (volumetric) predomin\
metanul (95% din totalul
hidrocarburilor). Acestuia i se
asociaz\ ;n propor]ii
descresc\toare> etanul (1,5%-0,88), propanul, i-butanul, nFig. 3.98 Sec]iunea geologic\ transversal\ prin ansamblul
butanul. Dioxidul de
structural Ojdula Ghelin]a
carbon este gazul
impurificator, a c\rui
propor]ie (;n volum) poate ajunge la 80,70%. El provine din emana]iile postvulcanice ale lan]ului eruptiv din estul bazinului Transilvaniei.
La Ghelin]a hidrocarburile sunt re]inute ;n cea mai mare parte de orizontul
gresiei de Kliwa [i ;n m\sur\ foarte mic\ de orizontul tranzi]ie, ambele apar]in=nd
188
solzului Ghelin]a est (celal]i solzi

sunt acviferi). Hidrocarburile acumulate sunt sub form\ de petrol cu
gaze dizolvate [i cu cap primar de
gaze libere. Condi]iile acumul\rii
;n cuta Ghelin]a est sunt prezentate ;n fig. 3.99.
Colectoarele au o capacitate redus\ de acumulare a hidrocarburilor, exprimat\ printr-o porozitate medie de 7%< totodat\ ele dispun [i de o redus\ capacitate de
cedare a hidrocarburilor, la o perFig. 3.99 Modelul structural petrolier al
meabilitate medie de numai 0,25
c=mpului Ghelin]a est
mD, ceea ce determin\ debite mici Tr, Ds, K orizonturi oligocene< O/W contactul
]i]ei ap\. Mi Miocen inferior
;n sondele de extrac]ie.
:n\l]imea acumul\rii de
petrol de la Ghelin]a est difer\ de la un bloc la altul, ;ntre 0 m [i 271 m, iar raportul de umplere a capcanei poate ajunge la o valoare maxim\ de 80%, ;n func]ie de
condi]iile fiec\rui bloc tectonic. Elementele de evaluare a gradului de umplere a
capcanei sunt prezentate ;n fig. 3.100 (cifrele au caracter orientativ).
La Ghelin]a est s-a
constituit un z\c\m=nt de
tip masiv (ap\ tabular\ de
talp\) controlat de o capcan\ structural\, anume
un anticlinal de cutare faliat (schi]a de hart\ structural\ red\ caracterul hemianticlinal al capcanei
petrolifere [i ;nchiderea sa
printr-o falie transversal\).
Fig. 3.100 Elementele pentru evaluarea gradului de umplere
El se afl\ ;n stare bifazic\,
a capcanei la Ghelin]a est (valorile sunt orientative)
petrolul fiind saturat ;n G/O/W contactele gaze/petrol/ap\< Tr, Ds, K orizonturi
gaze. Produc]ia realizat\ oligocene
prin mai multe sonde de
extrac]ie este ob]inut\ datorit\ destinderii capului primar de gaze [i ie[irii gazelor
din solu]ie. De[i capul de gaze libere este activ, el nu poate asigura o recuperare
mare a ]i]eiului din cauza slabei permeabilit\]i a colectorului.
Acumularea din ansamblul structural Ojdula-Ghelin]a ridic\ o serie de ;ntreb\ri care, deocamdat\, nu [i-au g\sit r\spunsul. De pild\, de ce ;n solzii Ojdula
189
nu exist\ petrol, ;n timp ce ;n imediata apropiere, la Ghelin]a est, gresia de Kliwa

este petrolifer\, condi]iile geologice ale celor dou\ structuri fiind foarte asem\n\toare< de ce la Ojdula Oligocenul a acumulat mari volume de CO2 iar la Ghelin]a
gazul carbonic este slab reprezentat, nedumerire care este ;ntre]inut\ de faptul c\
aureola subteran\ mofetic\ a eruptivului neogen transilvan se extinde mult spre
est, p=n\ la Sl\nic B\i< de ce orizontul de tranzi]ie de la Ghelin]a est are volume
nesemnificative de petrol, ;n timp ce orizontul gresiei de Kliwa are o acumulare
comercial\ de petrol, [tiut fiind c\ ;n cele mai multe structuri din semifereastra
Oituz-Sl\nic principalele acumul\ri sunt re]inute ;n orizontul de tranzi]ie [i ;n supraKliwa.
Pentru elucidarea acestor probleme ;n suspensie sunt necesare studii detaliate de geologie de z\c\m=nt la nivelul fiec\rei structuri din respectivul ansamblu
tectonic.
4. PRIVIRE GENERAL| ASUPRA HABITATULUI {I

OCUREN}EI PETROLULUI :N FLI{UL EXTERN
CARPATIC DIN MOLDOVA
We must maintain at all times an accute awareness of what we do not know
W. E. Pratt
:n paginile anterioare cititorul a f\cut cuno[tin]\ cu condi]iile geologice
generale ale form\rii [i acumul\rii petrolului ;n sistemul petrolifer al fli[ului
extern carpatic din Moldova, ;n spe]\ cu condi]iile stratigrafice [i tectonice r\spunz\toare de instalarea episodic\ a faciesului organic ;n acest bazin, de maturizarea organic\ termal\ [i de ;ntregul lan] de procese care au condus la formarea [i
la p\strarea acumul\rilor de petrol. De asemenea, cititorul a fost informat asupra
principalelor caractere geologice [i fizico-geologice ale acumul\rilor de petrol
descoperite p=n\ acum ;n sectorul situat la sud de semifereastra Bistri]ei p=n\ ;n
Valea Oituzului, unde cercet\rile au fost mai dezvoltate [i unde ele s-au finalizat
cu rezultate excelente. Toate aceste informa]ii prezentate ;n capitolele anterioare
ofer\ posibilitatea de a completa vechile modele ale oleogenezei, acumul\rii [i
reparti]iei z\c\mintelor de petrol ;n acest areal cu importan]\ petrolier\ excep]ional\.
:n acest capitol autorii ;[i propun s\ selec]ioneze, din multitudinea informa]iilor oferite anterior, pe unele dintre ele care pun ;n eviden]\ mai pregnant
ra]iunea geologic\ a bog\]iei, a habitatului [i a ocuren]ei hidrocarburilor ;n acest
sistem petrolifer.
4.1 C=teva date statistice [i interpretarea lor

a) Bazinul care face obiectul acestei lucr\ri are o suprafa]\ relativ redus\,
de numai 9.500 kmp, reprezent=nd 3,65% fa]\ de suprafa]a teritoriului Rom=niei
(inslusiv platforma continental\ rom=neasc\), sau 6,15% din suprafa]a total\ a bazinelor petrolifere-gazeifere rom=ne[ti. Astfel, dup\ ;ntindere, bazinul fli[ului ex-
192
tern ocup\ locul al [aselea ;n ierarhia celor 10 provincii petrolifere-gazeifere rom=ne[ti. El a acumulat un volum de sedimente, aproximat la 50.000 kmc.
:n acest volum de roci sunt cuprinse stive sedimentare de v=rst\ cretacic\,
paleogen\ [i neogen\.
Sub raport litologic exist\ unele diferen]e ;ntre stivele stratigrafice ale sistemului. Astfel stiva cretacic\ este format\, ;n mod predominant din roci fin granulare (argile, marne, marno-calcare ;n mare parte cu aspect [istos), ocup=nd p=n\ la
65% din grosimea ei, restul revenind rocilor grosiere (gresii, grezo-calcare [.a.).
Stiva eocen\ este predominant grezoas\ ;n unitatea medio-marginal\ [i
predominant marnoas\-calcaroas\ ;n unitatea extern\, iar stiva oligocen\ dispune de
roci pelitice (marne, marnocalcare, sisturi disodilice, menilite) ;n propor]ie de p=n\
la 35%, restul revenind rocilor grosiere (gresii).
Stiva miocen\ inferioar\ este predominant pelitic\-evaporitic\ ;n partea inferioar\, termenul s\u final fiind pelitic [i arenitic ;n propor]ii relativ egale.
Func]ionalitatea acestor stive stratigrafice, evaluat\ din punct de vedere
petrolifer, este diferit\.
Stiva cretacic\, prin caracterul s\u predominant pelitic, c\ruia i se asociaz\
unul psamitic, cu gresii foarte compacte, este mai cur=nd o secven]\ posibil surs\
de petrol (aceast\ ;nsu[ire ;nc\ nu a fost dovedit\), dec=t una acumulatoare, av=nd
;n vedere gradul avansat de compactare a gresiilor componente.
Stiva eocen\ ar putea fi ;ntr-o m\sur\ oarecare o secven]\ generatoare
(prin stratele de Ca[in [i stratele de Bisericani, ;nc\ nedovedite ca atare), dar cu certitudine ea are func]ie acumulatoare prin gresia de Tarc\u [i cu totul excep]ional,
prin stratele de Zeme[.
Seria oligocen\ are ;n mod evident o func]ie generatoare de petrol, prin
toate rocile pelitice, pe care le con]ine, [i o func]ie acumulatoare prin toate gresiile
din interiorul s\u (iar uneori [i prin unele roci pelitice fisurate). Ceea ce se remarc\
;n cazul stivei oligocene este reparti]ia foarte echilibrat\ a rocilor ce ;ndeplinesc
cele dou\ func]ii, care asigur\ produc]ia mare de hidrocarburi [i rezervoarele pentru
acumularea lor. Poate c\ nic\ieri ;n provinciile petrolifere rom=ne[ti nu se ;nt=lne[te acest raport optim ;ntre rocile generatoare [i cele de acumulare a petrolului, la
nivelul unei secven]e stratigrafice.
Secven]a miocen\ inferioar\ are func]ia de cap rock pentru unitatea de
Vrancea.
b) Din punctul de vedere al produc]iei de petrol, sistemul petrolifer al fli[ului extern carpatic din Moldova a dovedit interes ;nc\ din ultima parte a secolului
al XIX-lea, astfel c\, p=n\ ;n anul 1950 produc]ia anual\ era, ;n mod constant, de
cca. 200 mii t.
Din anul 1950 produc]ia a crescut semnificativ, ;nc=t ;n anul 1955 ea a
ajuns le 2300 mii t. Apoi ea a ;nregistrat o reducere la cca. 2000 mii t. anual
(1962), men]in=ndu-se la 1500-1800 mii t. anual p=n\ ;n anul 1988, c=nd declinul
Privire general\ asupra habitatului [i ocuren]ei petrolului ;n fli[ul extern
193
s-a accentuat. Astfel, de la cca. 1400 mii t ;n 1988, s-a ajuns la 600 mii t. ;n 1991,
;nc=t produc]ia din perioada urm\toare a fost relativ constant\, ;n jurul valorii de
500 mii t. anual.
Ca pondere ;n produc]ia total\ de petrol a Rom=niei, fli[ul extern carpatic
din Moldova ocup\ locul al patrulea ;n ierarhia provinciilor petrolifere rom=ne[ti
(dup\ zona mio-pliocen\ Muntenia, Platforma moesic\ [i Depresiunea getic\).
Produc]ia de petrol a fli[ului extern carpatic din Moldova provine dintr-un
num\r de aproximativ 30 structuri [i ansambluri structurale sau c=mpuri cu acumul\ri uneori suprapuse ;n intervale stratigrafice diferite, dar alteori cu acumul\ri
re]inute ;ntr-un singur interval.
Un mic num\r de z\c\minte au fost abandonate din cauze economice, dar
cele mai multe acumul\ri sunt ;nc\ ;n produc]ie.
c) :n fli[ul extern carpatic moldovenesc acumul\rile din petrol sunt re]inute at=t ;n p=nza medio-marginal\ (Tarc\u), c=t [i ;n p=nza extern\ (Vrancea).
Acumul\rile din p=nza de Tarc\u sunt situate ;n principal ;n colectoarele
eocene (gresia de Tarc\u) [i sporadic ;n colectoarele oligocene (gresiile de Luc\ce[ti [i de Kliwa), precum [i ;n colectoarele sarma]iene (nisipuri, gresii) ale
bazinului posttectonic Com\ne[ti.
Acumul\rile din p=nza de Vrancea sunt situate ;n mod excep]ional ;n gresii senoniene [i ;n gresii eocene, dar cu foarte mare frecven]\ ;n colectoarele oligocene. Este remarcabil\ observa]ia c\ petrolul a fost re]inut nu numai de gresiile
silicioase ale Oligocenului, ci uneori, [i de unele roci compacte fisurate ca de pild\ marne bituminoase, menilite sau [isturi disodilice.
Tabelul 4.1 red\ ocuren]ele petrolului ;n fli[ul extern carpatic din Moldova. El ofer\ o imagine exact\ a reparti]iei acumul\rilor ;n acest sistem at=t pe criteriul structural, c=t [i pe cel stratigrafic.
Tabelul 4.1 Ocuren]ele petrolului ;n fli[ul extern carpatic din Moldova
Structura (sectorul)
Unitatea de Vrancea
Senonian Eocen
Oligocen
GEAM|NA
p L,MA, K SKT
CHILII VEST TOPORU
p L, MA, K, T
TA{BUGA
p Tc
p K
AS|U
p K, T
COM|NE{TI NORD
p T
GROPILE LUI ZAHARACHE
p Ds, T
CHILII EST
p K, T
CILIOAIA ZEME{
CILIOAIA W
p K, T
CILIOAIA E
p K, O
ZEME{
p L, K, T
MOINE{TI VEST
p K, T
FRUMOASA
p S K, T
AR{I}A
p K SK , T
TAZL|U - MOINE{TI
p L, K, SK, T
V|SIE{TI
p K, SK, T
Unitatea
de Tarc\u
Eocen
Oligocen
p Tc
p Tc
p Tc
p Tc
p Z
p Tc
Bazinul
Com\ne[ti
Sarma]ian
194
TAZL|UL MARE
MIHOC CUCUIE}I
UTURE MOINE{TI ORA{
UTURE
SOLON} V. ARINILOR
MOINE{TI ORA{
COM|NE{TI PODEI
DOFTEANA LARGA
P|CURI}A
SL|NIC
FER|STR|U
CERDAC
NINEASA
SL|NIC B|I
GHELIN}A
OJDULA
g L, MA, Mi, Di, K, Ds, T

p K, T
p
p
p
p
p
p
L, K, SK, T
L, K, SK, T
K, SK, T
O
L, MA, K, SK, T
p
p
p
p
p
p
g
K SK , T
K SK , T
g K SK , T
K, SK, T
K, T
K, T
T
p
p
p
p
Tc
Tc
Tc
Tc
p L, MA, K p
p O
p petrol (cu gaze dizolvate [i cu gaze libere ;n capul de gaze)<

g gaze (;n exclusivitate)<
Tc gresii tip Tarc\u< Z stratele de Zeme[ superioare< orizonturi oligocene> L Luc\ce[ti, MA
Marne bituminoase, K Kliwa, SK supraKliwa, Ds disodile superioare, T tranzi]ie, O Oligocen nedivizat. Orizonturile principale sunt subliniate.
Din punct de vedere structural, marea majoritate a acumul\rilor se ;nt=lne[te ;n unitatea de Vrancea, iar din punct de vedere stratigrafic, Oligocenul unit\]ii de Vrancea este cel mai preferat interval pentru acumulare.
d) Acumul\rile de hidrocarburi din acest bazin sunt petrolifere cu gaze
asociate ;n dou\ forme> dizolvate ;n faza lichid\ sau libere ;n capul de gaze al petrolului. :n unele cazuri petrolul este bogat ;n gaze dizolvate, ceea ce confer\ circumstan]e mai bune de exploatare a petrolului lichid, dar ;n alte cazuri (mai pu]in
frecvente) petrolul este s\rac ;n gaze dizolvate, ceea ce reduce performan]ele exploat\rii primare.
Numai dou\ structuri sunt pur gazifere, Tazl\ul Mare [i Ojdula. Gazele de
la Tazl\ul Mare sunt exclusiv de tip hidrocarburi(metan-butan), dar cele de la Ojdula sunt un amestec de metan [i CO2 (acesta din urm\ este de natur\ vulcanic\).
e) Reparti]ia relativ\ a rezervelor pe c=mpurile sau structurile petrolifere
este foarte inegal\, situat\ ;ntr-un interval larg, de la un maxim de 21,33%, la un
minim de 0,04% fa]\ de rezerva total\ de petrol a provinciei (tabelul 4.2).
Tabelul 4.2 Reparti]ia relativ\ a rezervelor ini]iale de petrol
;n structurile fli[ului extern carpatic din Moldova
Structura
GEAM|NA
CHILII VEST TOPORU
TA{BUGA
AS|U
COM|NE{TI NORD
Rezerve de petrol fa]\ de

rezervele bazinului (%)
11,55
6,16
4,34
0,80
0,12
Reparti]ia pe sectoare
Nord
Sud
de v. Trotu[ de v. Trotu[

GROPILE LUI ZAHARACHE
CHILII EST
ZEME{ CILIOAIA VEST
MOINE{TI VEST
FRUMOASA
AR{I}A
TAZL|U MOINE{TI
CILIOAIA EST
V|SIE{TI
TAZL|UL MARE
MIHOC
CUCUIE}I
UTURE MOINE{TI ORA{
COM|NE{TI PODEI
DOFTEANA LARGA
P|CURI}A
SL|NIC
FER|STR|U
CERDAC
NINEASA
SL|NIC B|I
GHELIN}A
OJDULA
TOTAL
1,44
1,55
19,24
1,62
0,29
0,15
195
82,58
21,30
1,40
0,00 (gaze)
0,20
0,04
12,38
3,10
4,65
2,46
1,85
0,60
1,24
0,72
0,40
2,40
0,00 (gaze)
100,00
17,42
Una din cauzele acestei mari diferen]ieri este genetic\> o produc]ie mai
mic\ de petrol ;ntr-o zon\ restr=ns\ a bazinului, cum pare a fi cazul c=mpului Com\ne[ti nord, unde orizontul gresiei de Kliwa, cu foarte pu]ine [isturi disodilice
intercalate, este acvifer, iar petrolul se afl\ doar ;n orizontul de tranzi]ie, care con]ine importante intercala]ii de roci surs\ ([isturi disodilice).
O alt\ cauz\, [i probabil cea mai frecvent\, este lipsa unui ecran de calitate
bun\, care s\ asigure protec]ia [i conservarea acumul\rii. Acesta este cazul c=mpurilor Mihoc, Cucuie]i, Fer\str\u, Frumoasa [.a.
Dup\ volumul [i propor]ia relativ\ a rezervelor de petrol, tabelul 4.2 relev\
faptul c\ suma rezervelor din numai 4 c=mpuri petrolifere reprezint\ cca. 65% din
rezervele bazinului, restul de 35% revenind unui num\r de 25 c=mpuri petrolifere.
:n grupa acestora din urm\, un num\r de 9 c=mpuri, fiecare av=nd sub 1%
rezerve fa]\ de rezervele bazinului, ;nsumeaz\ abia 3,32%. Astfel, cu oarecare bun\voin]\, am putea admite c\ ;n acest bazin exist\ patru @gigan]i# [i cel pu]in 9
@pigmei# (termenii sunt, desigur, relativi).
Toate c=mpurile care acumuleaz\ marile rezerve de petrol se afl\ la nord
de valea Trotu[ului, iar cele mai multe din c=mpurile cu rezerve reduse se afl\ la
sud de valea Trotu[ului. De altfel, valea Trotu[ului poate fi considerat\ ca linie de
separare a dou\ sectoare ;n fli[ul extern carpatic din Moldova, unul nordic, altul
196
sudic, cu condi]ii diferen]iate de formare [i de p\strare a acumul\rilor de petrol.

De aici [i diferen]e privind ocuren]ele [i habitatul petrolului.
:n sectorul nordic sunt cunoscute 20 c=mpuri petrolifere-gazeifere, iar ;n
sectorul sudic, numai 9. Aceasta reprezint\ 69% [i respectiv 31% din num\rul total al c=mpurilor descoperite ;n acest bazin.
Pe de alt\ parte, la nord de valea Trotu[ului sunt re]inute cca. 82,60% din
rezervele totale ale bazinului, sctorului sudic revenindu-i doar cca. 17,40%. Astfel, rezerva medie de petrol pe un c=mp petrolifer este de cca. 4,10% ;n sectorul
nordic [i de cca. 1,90% ;n sectorul sudic. Prin urmare, ;n medie, structurile situate
la nord de valea Trotu[ului sunt de 2,16 ori mai bogate dec=t acelea situate la sud
de valea Trotu[ului. De astfel, doar o singur\ structur\ aflat\ ;n sectorul sudic are
o pondere mai mare sub raportul rezervelor (Doftana-Larga) cum se vede ;n tabelul 4.2.
:n acela[i timp, tabelul 4.2 arat\ c\ habitatul petrolului este mai dispersat
;n sectorul sudic, dar mai concentrat ;n sectorul nordic.
Reparti]ia statistic\ a rezervelor pe unit\]i structurale este urm\toarea> unitatea cutelor marginale (Vrancea) de]ine 92,23% din totalul rezervelor geologice
ini]iale ale sistemului petrolifer, ;n timp ce unitatea medio-marginal\ (Tarc\u) de]ine doar 6,52% iar bazinul posttectonic Com\ne[ti, numai 1,25%.
Corel=nd datele statistice prezentate mai sus cu condi]iile geologice ale celor dou\ sectoare men]ionate se ajunge la o explica]ie pertinent\, care poate reprezenta un element de evaluare a perspectivelor de a descoperi noi acumul\ri [i
de a estima valoarea lor.
:n aceast\ ordine de idei, sunt conving\toare cazurilor unor c=mpuri ca
Ar[i]a, Frumoasa, Mihoc, Cucuie]i, Fer\str\u [.a., neprotejate sau protejate par]ial
de cuvertur\ (p=nza de Tarc\u, Miocenul salifer), care de]in propor]ii mici de
petrol din rezerva bazinului, ;n timp ce structuri bine protejate ca Tazl\u, Zeme[,
Geam\na [.a. de]in propor]ii relativ foarte mari din rezervele bazinului.
Habitatul petrolului, at=t de inegal ;n cele trei unit\]i structurale ale fli[ului
extern sugereaz\ c\ principala vatr\ pentru oleogenez\ a reprezentat-o unitatea de
Vrancea, ceea ce este ;n acord cu concluziile rezultate din cercetarea evolu]iei
geotectonice a fli[ului.
Mai mult dec=t at=t, trebuie re]inut c\ acumul\rile din unitatea superioar\
(Tarc\u) sunt doar ;n mic\ parte antohtone, petrolul lor provenind ;n cea mai mare
parte din unitatea inferioar\ (Vrancea). C=t prive[te acumul\rile din bazinul Com\ne[ti, ele apar]in genetic, ;n totalitate, unit\]ii inferioare. Dac\ acest bazin nu a
avut condi]ii termice [i temporale pentru manifestarea proceselor oleogenetice, ;n
schimb el a avut un rol important pentru protec]ia acumul\rilor din p=nza de Tarc\u [i chiar ;n re]inerea unor volume de petrol e[apate din unit\]ile inferioare.
:n ceea ce prive[te reparti]ia stratigrafic\ a acumul\rilor [i a rezervelor ini]iale de petrol sunt de re]inut c=teva elemente>
197
Senonianul este cea mai veche forma]iune geologic\ purt\toare de petrol.

P=n\ acum nu s-a identificat petrol ;n forma]iunile mai vechi dec=t Senonianul ;n
fli[ul extern. Senonianul este petrolifer ;ntr-o singur\ structur\, Uture, apar]in=nd
unit\]ii cutelor marginale. Acumularea este foarte mic\, rezerva sa ini]ial\ reprezent=nd doar 0,11% din rezerva total\ a bazinului.
Prezen]a petrolului ;n senonianul de la Uture ridic\ multe ;ntreb\ri privind
provenien]a sa, perspectivele Cretacicului;n fli[ul extern [.a.< ea poate face un interesant obiect de studii geologice.
Eocenul este petrolifer sau gazeifer ;ntr-un num\r de 12 c=mpuri, anume 9
;n sectorul de la nord de valea Trotu[ului [i 3 ;n sectorul sudic (tabelul 4.1). Dintre acestea, doar 2 apar]in unit\]ii de Vrancea, celelalte 10 revenind unit\]ii de
Tarc\u [i digita]iilor sale inferioare.
Propor]ia rezervelor geologice ini]iale din colectoarele eocene fa]\ de rezervele geologice ini]iale ale bazinului este de cca. 7,10%, unit\]ii de Tarc\u
revenindu-i 6,50% iar unit\]ii de Vrancea 0,60%. De re]inut c\ Eocenul este pur
gazifer ;ntr-o structur\ (Uture), ;n celelalte el este petrolifer.
A[adar, Eocenul de]ine rezerve ini]iale relativ modeste, aproape toate situate ;n p=nza de Tarc\u, unde stiva eocen\, dispune de colectoare bune, care au
fost alimentate cu petrol din unitatea de Vrancea. Protec]ia lor nu este ;ns\ ;ntotdeauna bine asigurat\.
Penuria rezervelor ;n Eocenul unit\]ii de Vrancea se explic\ pe de o parte
prin penuria colectoarelor ;n stiva eocen\ din faciesul marginal al fli[ului extern,
[i pe de alt\ parte, probabil prin lipsa aprovizion\rii stivei eocene cu petrol generat ;ntr-o secven]\ mai veche (cretacic\ timpurie). Aceast\ prezum]ie ar putea fi
clarificat\ de forajele viitoare care vor cerceta ;n mod complet, ;ntreaga succesiune sedimentar\, p=n\ ;n baza Cretacicului.
Oligocenul, cea mai important\ secven]\, este petrolifer-gazeifer ;n 28 de
c=mpuri. :n altul (Tazl\ul Mare), Oligocenul este pur gazeifer. Dintre acestea, 27
de c=mpuri apar]in unit\]ii de Vrancea, iar 2 unit\]ii de Tarc\u.
Colectoarele oligocene re]in 91,55% din rezervele de petrol ale sistemului
petrolifer al fli[ului extern din Moldova. Aceste rezerve sunt repartizate ;n cea
mai mare parte, ;n unitatea de Vrancea (91,53%), p=nzei de Tarc\u revenindu-i o
propor]ie ne;nsemnat\ (0,02%). De altfel doar dou\ c=mpuri au petrol ;n Oligocenul p=nzei de Tarc\u (P\curi]a [i Com\ne[ti-Podeiu), cu rezerve foarte mici.
Abunden]a petrolului ;n colectoarele oligocene, aproape ;n exclusivitate ;n
unitatea de Vrancea confirm\ opinia c\ Oligocenul unit\]ii de Vrancea este principala unitate cronostratigrafic\ a fli[ului extern cu ;nsu[iri oleogeneratoare, prin
toate pachetele, complexele [i orizonturile pelitice, ;ncep=nd cu orizontul marnelor albe [i ;ncheind cu cel al [isturilor disodilice superioare, [i chiar cu pachetele
[istoase din orizontul de tranzi]ie la Miocen. Un calcul volumetric sumar, la ;ndem=na oric\rui cercet\tor introdus ;n mecanismele metamorfismului organic, arat\
198
c\ secven]ele pelitice, care reprezint\ ;ntre 40 [i 60% din grosimea stivei oligocene, au putut elibera volume de hidrocarburi care dep\[esc de multe ori volumele
capcanelor. Desigur, nu toate aceste hidrocarburi s-au putut acumula sau, dup\ ce
au realizat acumul\ri, o mare parte din ele s-a pierdut ;n condi]iile tectonice at=t
de complicate ale fli[ului extern. Astfel, ceea ce s-a descoperit ;n ultimele cinci[ase decenii sau mai mult reprezint\ acumul\ri reziduale, r\mase ;n urma unui
proces natural de degradare [i de distrugere a lor. Acele acumul\ri constituite din
petroluri mai grele, cu ra]ii mici de gaze au suportat un proces mai avansat de degradare, comparativ cu celelalte (;n prima situa]ie se afl\ c=mpurile Mihoc, Cucuie]i, Ar[i]a [.a.).
Sarma]ianul este cel mai t=n\r etaj stratigrafic petrolifer. El apar]ine bazinului posttectonic Com\ne[ti [i re]ine 1,25% din totalul rezervelor geologice ini]iale ale fli[ului extern din Moldova. Petrolul colectat ;n depozitele sarma]iene
este ;nt=lnit numai ;ntr-un singur c=mp, anume Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti. Aici
el reprezint\ 40,11% din rezervele totale de petrol ale acestui c=mp, care sunt distribuite [i ;n colectoarele oligocene [i ;n cele eocene.
Acumularea de petrol din c=mpul Com\ne[ti-Podei-D\rm\ne[ti este ceea
ce s-a numit cu un termen mai vechi, o acumulare de recuperare, al c\rui proces
de constituire s-a derulat mai t\rziu dec=t la celelalte acumul\ri, probabil ;n Pliocenul t=rziu [i ;n Cuaternar.
O imagine orientativ\ privind reparti]ia stratigrafic\ a petrolului ;n fli[ul
extern este prezentat\ ;n tabelul 4.3, care face referire la c=teva structuri mai importante.
Tabelul 4.3 Reparti]ia stratigrafic\ relativ\
a rezervelor geologice ini]iale de petrol
;n c=teva structuri ale fli[ului extern carpatic din Moldova
Structura
GEAM|NA
TA{BUGA
TAZL|U
UTURE MOINE{TI ORA{
MOINE{TI VEST
V|SIE{TI
COM|NE{TI PODEI
DOFTEANA
P|CURI}A
Sarma]ian
40,10
Rezerve (%)
Oligocen
Eocen
92,20
7,80
91,66
8,34
97,85
2,15
99,00
0,12
84,72
15,22
90,40
9,60
15,70
44,20
85,66
14,34
0,75
99,25
Senonian
0,88
199
4.2 Considera]iuni asupra habitatului [i ocuren]ei petrolului

:n cele ce urmeaz\ vor fi f\cute unele considera]iuni care privesc numai
acumul\rile de petrol din Oligocenul unit=]ii externe a fli[ului, de altfel de departe
cele mai importante acumul\ri din acest bazin.
a) Din tabelul 4.1 rezult\ c\ la nivelul bazinului, toate orizonturile poroase-permeabile oligocene (gresiile de Luc\ce[ti, de Kliwa, din supraKliwa [i din
tranzi]ie) sunt petrolifere. :n cazuri mai rare chiar [i rocile [istoase, c=nd sunt fisurate pot con]ine petrol (de exemplu marnele albe, menilitele inferioare, disodilele
superioare).
Dar, din acest punct de vedere, fiecare z\c\m=nt are personalitatea sa> unele z\c\minte sunt repartizate ;n toate orizonturile grezoase, ale Oligocenului ca de
pild\ cele din structurile Geam\na, Chilii vest, Toporu, Zeme[, Tazl\u, Solon],
Dofteana< alte z\c\minte sunt constituite doar ;n unele complexe grezoase oligocene, ca de pild\ ;n structurile Ta[buga (Kliwa), As\u (Kliwa, tranzi]ia), Com\ne[ti nord (tranzi]ia), Moine[ti vest (Kliwa, tranzi]ia), Mihoc [i Cucuie]i (Kliwa,
tranzi]ia), Sl\nic B\i (Kliwa, tranzi]ia) [.a.m.d. (este de re]inut c\ ;n unele structuri orizontul de Kliwa ;nglobeaz\ [i orizontul supraKliwa).
De obicei, atunci c=nd un z\c\m=nt este repartizat ;n mai multe complexe,
ponderea rezervelor ;n complexele respective este inegal\, unul dintre ele colect=nd preferen]ial petrolul. De exemplu, a[a cum rezult\ din tabelul 4.1, la As\u
orizontul de Kliwa are ponderea cea mai mare< la Frumoasa mai important este
orizontul supraKliwa [.a.m.d. Ponderea unui orizont ;n m\rimea unui z\c\m=nt
depinde de factori generali [i de factori locali, care pot fi determina]i pentru fiecare caz ;n mod separat. De exemplu un factor general este productivitatea rocii
surs\ ;n arealul respectiv iar un factor local ar putea fi unele particularit\]i ale acelei structuri geologice care permit petrolului s\ e[apeze din stratele mai ad=nci
(gresia de Luc\ce[ti), c\tre acelea situate mai sus (supraKliwa, tranzi]ia)< sau grosimea diferit\ a orizontului poate determina inegalit\]i ;n ponderea orizonturilor
petrolifere dintr-o structur\.
:n multe cazuri, orizontul gresiei de Luc\ce[ti are o pondere redus\ ;n cadrul z\c\m=ntului oligocen pentru c\ el are grosimea mult mai mic\ dec=t orizonturile de Kliwa, supraKliwa [i tranzi]ie. Dar uneori acest orizont este acvifer [i
acest fapt trebuie ;n]eles ca fiind determinat de e[aparea petrolului din orizontul
gresiei de Luc\ce[ti ;n orizontul gresiei de Kliwa.
La prima vedere, cel mai important orizont al unui z\c\m=nt oligocen ar
p\rea s\ fie cel al gresiei de Kliwa, care are cea mai mare grosime. Acest lucru
chiar se ;nt=lne[te ;n unele structuri (Chilii vest-Toporu, As\u, Chilii est, Zeme[,
Ghelin]a). :ns\ ;n alte structuri (Frumoasa, Nineasa, Sl\nic B\i) ponderea principal\ revine fie orizontului supraKliwa, fie celui de tranzi]ie. Aceasta s-ar putea datora, ca [i ;n cazul gresiei de Luc\ce[ti discutat mai ;nainte, unei pierderi ;nsemna-
200
te de petrol din gresia de Kliwa, care [i-a g\sit refugiul ;ntr-un orizont superior.
Pentru analiza acestor situa]ii se apeleaz\ la cercetarea de detaliu a structurii geologice, cu privire mai cu seam\ la caracterul faliilor care afecteaz\ acumul\rile
structurii, caracterul intercala]iilor dintre orizonturile colectoare, regimul presiunilor din orizonturile oligocene etc. Din punctul de vedere al ocuren]ei petrolului ;n
complexele grezoase ale oligocenului se poate observa c\ ;n sectorul de la nord de
valea Dofteanei nota general\ o reprezint\ prezen]a petrolului ;n toate orizonturile
cu roci poroase-permeabile, de la cele de Luc\ce[ti, la tranzi]ie, iar ;n sectorul dintre valea Dofteanei [i valea Oituzului orizontul gresiei de Luc\ce[ti este acvifer [i
uneori chiar Kliwa.
:ntr-o ;ncercare de e[alonare a rezervelor geologice ini]iale de petrol din
orizonturile oligocene, pe primul loc s-ar afla orizonturile gresiei de Kliwa [i supraKliwa cu 65%, apoi orizontul tranzi]iei cu 30% [i, ;n final, toate celelalte cu
5% din volumul total de rezerve din Oligocen.
b) :n direct\ leg\tur\ cu amploarea proceselor de alimentare cu petrol [i
cu eficien]a cuverturilor protectoare, fiecare acumulare se caracterizeaz\ printr-o
;n\l]ime, care reprezint\ cu alt termen, ;nchiderea efectiv\ a capcanei [i care, ;n
corela]ie cu alte caracteristici, de pild\ cu ;nchiderea teoretic\ a structurii, exprim\
eficien]a capcanei care a controlat formarea z\c\m=ntului.
Prezentarea f\cut\ ;n capitolul anterior a relevat faptul c\ nici una dintre
structurile descoperite p=n\ acum nu este saturat\ integral cu petrol, ceea ce se
constat\ din valoarea mai mic\ a ;n\l]imii acumul\rii comparativ cu ;n\l]imea
structurii, ca [i din satura]ia cu petrol a stratelor foarte groase ;n mod incomplet.
Totu[i unele structuri au un raport de umplere, dac\ nu ;n totalitate, cel pu]in ;n
unele blocuri tectonice, cu valoare apropiat\ de 1 (adic\ 100%), ca de pild\ unele
blocuri din structurile Moine[ti ora[, Tazl\u, Zeme[ [.a.
Alte structuri (Fer\str\u, Sl\nic B\i [.a.) au un raport de umplere care poate cobor; p=n\ la 10-15%, iar unele blocuri din structuri ca Mihoc, Cucuie]i, As\u
au ;nchiderea efectiv\ zero, adic\ un coeficient de umplere zero.
c) Modelul nostru privitor la formarea z\c\mintelor de petrol din fli[ul extern carpatic din Moldova avanseaz\ opinia c\ v=rsta acumul\rilor este postbadenian\, cu un start ;n neostiric\ [i cu o continuare p=n\ c\tre holocen. Responsabilitatea form\rii lor apar]ine, ;n ultim\ instan]\, rocilor pelitice ale Oligocenului
unit\]ii de Vrancea. Dac\ lor li s-au asociat [i secven]e mai vechi, rolul acestora a
fost minor.
Acumul\rile s-au format ;n trei etape cuprinse ;ntre intrabadenian [i Holocen.
:n prima etap\ s-au realizat acumul\rile din Oligocenul unit\]ii de Vrancea, ca acumul\ri primare, printr-un mecanism de expulzare a petrolului din rocile
surs\, urmat de o migra]ie ;n colectoare. At=t migra]ia primar\, c=t [i cea secundar\ au fost scurte [i relativ intense, ;ntr-o epoc\ ;nc\ agitat\ de mi[c\ri tectonice.
201
:n a doua etap\, c=nd structura ;n p=nze de [ariaj se definitivase [i se creaser\ linii importante de fractur\ ;n stiva sedimentar\ petrolifer\, o parte din petrolul Oligocenului unit\]ii de Vrancea a migrat ;n sus, pe faliile deschise, care au
func]ionat ca ni[te hornuri, trec=nd ;n colectoarele eocene [i oligocene ale unit\]ii de Tarc\u. Acest proces nu a fost general, ci strict local [i el a determinat formarea unor acumul\ri secundare ;n p=nza de Tarc\u.
:n etapa a treia, pliocen\ t=rzie-holocen\, s-a produs e[aparea unor volume
de petrol din p=nza de Tarc\u [i acumularea lor ;n colectoarele sarma]iene. S-au
constituit astfel acumul\ri ter]iare, pe care le putem numi de recuperare.
d) Acumul\rile formate ;n acest bazin au, ;n ultim\ analiz\ unele caracteristici, care influen]eaz\ condi]iile de exploatare. Astfel, acumul\rile din Eocen ;n
unele cazuri (Uture, Tazl\u, Moine[ti vest) dispun de ap\ marginal\, a[a cum au
z\c\mintele stratiforme< ;n alte cazuri ele au ap\ de talp\ (Com\ne[ti Podei, P\curi]a), iar alteori ele nu au ap\ liber\ (Dofteana Larga), a[a cum au z\c\mintele
delimitate litologic.
Pentru completarea modelului fizico-geologic al z\c\mintelor fli[ului extern carpatic este cazul s\ se re]in\ c\ toate acumul\rile de petrol au con]inut [i
gaze asociate dizolvate [i uneori libere, ;n func]ie de raportul dintre presiunea de
z\c\m=nt [i presiunea de satura]ie a fazei lichide ;n gaze. Ra]ia ini]ial\ de gaze a
fost de ordinul zecilor de mc/mc., rareori dep\[ind o sut\.
Pe parcursul exploat\rii, din cauza reducerii presiunii de z\c\m=nt s-a modificat [i echilibrul fazelor.
At=t gazele libere, c=t [i cele dizolvate ;n petrol au reprezentat agen]i energetici naturali ai z\c\m=ntului folosi]i ;n exploatarea primar\.
Pe parcursul timpului, din cauza consum\rii energiei agen]ilor naturali s-a
procedat la ajutarea acestora prin introducerea ;n z\c\m=nt a unor agen]i de la suprafa]\, ap\ sau gaze, ;n cadrul unui proces de exploatare secundar\. Z\c\mintele
fli[ului extern au fost obiectul aplic\rii multor metode de exploatare secundar\,
precum [i a opera]iunilor de cre[terea afluxului de ]i]ei din strat ;n sond\, cele mai
multe av=nd rezultate foarte bune. Despre aceste lucr\ri s-au f\cut referiri mai numeroase ;n capitolul precedent.
202
4.3 Ce poate rezerva viitorul?

Din punct de vedere petrolier, fli[ul extern carpatic este un bazin matur, a
c\rei cercetare sistematic\ a ;nceput ;n prima parte a secolului al XX-lea, amplific=ndu-se ;ntr-un ritm foarte mare ;n deceniile VI, VII [i VIII, c=nd s-au s\pat numeroase sonde cu ad=ncimi care au dep\[it 4000 m. Exploatarea sa a ;nceput ;n
ultima parte a secolului al XIX-lea, ca o exploatare rudimentar\, simpl\. Din anul
1950 a ;nceput exploatarea pe baze [tiin]ifice, cu tehnici, metode [i tehnologii moderne.
Sondele s\pate au adus un volum impresionant de informa]ii privind geologia bazinului, caracterele lui petroliere, structurile geologice locale, capcanele [i
acumul\rile de petrol cu ;nsu[irile lor. Pe baza acestor informa]ii s-a construit modelul geologicpetrolier al bazinului, care s-a ;mbun\t\]it mereu, ;n func]ie de noile date furnizate de sonde.
Cu toate acestea, complexitatea geologic\ a bazinului nu ;ng\duie ;nc\ s\
se formuleze o opinie cu mare grad de certitudine privind posibilit\]ile de care
acest sistem petrolifer mai dispune [i care ar putea fi scoase la iveal\ ;n perioada
anilor urm\tori.
Desigur, ;ncerc\ri ;n acest sens se pot face, ;n func]ie de capacitatea noastr\ de interpretare a datelor [i de modelul nostru geologic-petrolier pe care l-am
realizat, dar toate aceste ;ncerc\ri con]in un oarecare risc, mai mic sau mai mare.
Poate c\ ;nainte de a r\spunde la ;ntrebarea ce rezerv\ viitorul privitor la
fli[ul extern carpatic, ar trebui ;ntrebat> ce trebuie f\cut pentru a estima c=t mai
corect ceea ce poate rezerva viitorul privitor la fli[ul extern carpatic?
R\spunsul la aceast\ ;ntrebare este f\r\ echivoc> s\ cunoa[tem mai bine
bazinul sedimentar [i sistemul petrolier al fli[ului extern carpatic, mai cu seam\
din punct de vedere petrolifer.
Aceasta ;nseamn\, ;nainte de toate, a aprofunda studiul rocilor care ar fi
putut genera petrol, nu doar pentru a le identifica pe acelea care reprezint\ roci
surs\ reale, ci pentru a determina pentru fiecare valoarea productivit\]ii ;n diferite
areale [i ;n ultim\ analiz\ volumele de hidrocarburi produse de fiecare roc\ surs\
;n fiecare areal al bazinului.
Studiul gener\rii petrolului este urmat de cercetarea proceselor expulz\rii
[i migra]iei lui ;n coordonatele temporale [i tectonice (;n corela]ie cu procesele
tectogenezei bazinului), care se finalizeaz\ ;n constituirea acumul\rilor sau a z\c\mintelor.
P=n\ acum importan]a cuverturii acumul\rilor a fost doar declarat\, nu [i
demonstrat\. De aceea, condi]iile de prezervare a acumul\rilor, ;n care principalul
203
rol revine la ceea ce se nume[te caprock, nu sunt ;nc\ destul de bine clarificate.
Care sunt ;nsu[irile de ecranare ale stivei miocene timpurii, ale stivei paleogene
din unitatea de Tarc\u, ale p\r]ii inferioare a terenurilor sarma]iene din bazinul
posttectonic Com\ne[ti, sunt c=teva dintre problemele cercet\rii secven]elor stratigrafice cu rol de protec]ie.
P=n\ acum nu s-a acordat nici o aten]ie rocilor separatoare dintre orizonturile petrolifere, mai cu seam\ oligocene, dar analiza unor sec]iuni geologice de z\c\m=nt arat\ c\ acelea[i roci separatoare, s\ spunem [isturile disodilice superioare, au comport\ri diferite> ;n unele structuri ele permit comunicarea ;ntre complexele adiacente (supraKliwa sau Kliva [i tranzi]ia), ;n alte structuri ele nu permit
acest lucru.
O alt\ direc]ie de aprofundare a cunoa[terii acestui sistem petrolifer este,
f\r\ ;ndoial\, reparti]ia ;n suprafa]\ a ridic\rilor majore [i a structurilor locale,
care ar putea con]ine capcane tectonice pentru petrol. Aici este chemat\ s\-[i spun\ cuv=ntul seismometria modern\.
Calitatea rezultatelor ob]inute prin asemenea cercet\ri geologice [i petroliere depinde de calitatea oamenilor care lucreaz\ pentru ob]inerea lor. Difuzarea
acestor rezultate ;ntr-un cerc larg de speciali[ti este un factor care gr\be[te succesul.
Iar la ;ntrebarea ce poate rezerva viitorul ;n fli[ul extern carpatic din Moldova, optimismul temperat trebuie s\ fie culoarea r\spunsului. Optimismul este
determinat tocmai din faptul c\ fli[ul extern, sistem petrolifer ;nvederat, nu este
;nc\ complet studiat nu doar din punct de vedere petrolier, ci [i structural. Astfel
este normal s\ admitem c\ el mai poate ascunde structuri petrolifere ;n totalitatea
lor sau ;n unele blocuri tectonice, at=ta timp c=t nu s-a demonstrat c\ toate structurile sale au fost identificate.
Caracterul temperat al optimismului deriv\ din faptul c\, dup\ structura
geologic\ a fli[ului extern, arealele ;nc\ ne cercetate sistematic de la nord de valea
Nechitu [i de la sud de valea Oituz au avut condi]ii mai reduse de prezervare a
acumul\rilor, comparativ cu arealul dintre ele.
Un r\spuns direct la ;ntrebarea de mai sus ;l dau c=teva sec]iuni foarte
elocvente expuse ;n capitolele anterioare. Dou\ dintre ele sunt fig.2.8 [i 2.9, care
redau concep]ia lui I. Dumitrescu (1963), continuat\ [i completat\ de M. S\ndulescu (1984), aceea c\ ;n unitatea de Vrancea exist\ dou\ subunit\]i ;n raporturi de
[ariaj, extinse din semifereastra Putna-Vrancea ;n semifereastra Bistri]a [i la nord
de ea> subunitatea intern\ (superioar\) de Gre[u [i subunitatea extern\ (inferioar\)
de Coza-Bistri]ei.
Aceast\ concep]ie deschide perspective interesante pentru subunitatea inferioar\ acolo unde p=nza de Tarc\u a fost erodat\, dar [i acolo unde p=nza de
Tarc\u este prezent\ (de exemplu ;n bazinul Trotu[ului), sub solzii cunoscu]i ai
unit\]ii de Vrancea (ace[ti solzi cunoscu]i la Dofteana, Com\ne[ti, Moine[ti, Taz-
204
l\u etc. ar apar]ine subunit\]ii de Gre[u). Perspectivele subunit\]ii de Coza-Bistri]a trebuie ;ns\ s\ fie evaluate prin prisma ad=ncimilor mari (peste 4500m).
Alte sec]iuni, ca de pild\ cea redat\ ;n fig. 3.70, sugereaz\ interesul care
trebuie acordat acelor cute solz din unitatea de Vrancea care sunt acoperite [i protejate de alte cute ale aceleia[i unit\]i structurale, ca ;n exemplul structurii Dofteana-Larga.
De asemenea, arealele mai vestice ale domeniului de dezvoltare a p=nzei
de Tarc\u pot fi interesante pentru prognoza petrolului ;n solzii unit\]ii de
Vrancea, dup\ exemplul structurii Ghelin]a. Astfel ;n bazinul Trotu[ului zonele de
ridicare de la vest de Geam\na, Chilii [i Ta[buga pot fi privite ca promi]\toare la
nivelul unit\]ii de Vrancea.
Cele exprimate ;n acest subcapitol sunt doar c=teva sugestii pentru dezvolt\ri viitoare. Evident, mai sunt [i altele, ca de pild\ cercetarea arealelor din partea
frontal\ a p=nzei de Tarc\u, pentru Oligocenul [i Miocenul timpuriu ;nc\lecate de
aceast\ p=nz\.
CUV+NT DE :NCHEIERE
Aceast\ lucrare nu se termin\ nici cu concluzii, nici cu propuneri pentru c\
ea este o lucrare de informare a celor de specialitate [i a celor care doresc s\
lucreze ;n domeniul geologie petrolier, asupra a ceea ce reprezint\ fli[ul extern
carpatic din Moldova din punct de vedere geologic, al condi]iilor de formare, de
acumulare [i de reparti]ie a petrolului.
:n cuprinsul acestor pagini, ;n mare parte descriptive, autorii au f\cut [i
unele comentarii, au emis opinii [i aprecieri, cu care cititorul nu este obligat s\ fie
de acord ;ntotdeauna. Poate c\ unele dintre ele sunt insuficient sus]inute de argumentele furnizate de sond\, de laborator sau de cercetarea geologic\ [i geofizic\
pe teren iar altele au fost doar atinse. Dar ;n multe cazuri cititorul a fost pus ;n
situa]ia de a reflecta, de a-[i formula opinia personal\, ceea ce credem c\ este
foarte bine.
La baza acestei lucr\ri a stat o documenta]ie foarte ampl\, din care autorii
au selectat acea parte care li s-a p\rut mai adecvat\ titlului [i adresantului, geologul de petrol, geofizicianul, inginerul de z\c\m=nt, studentul viitor petrolist. Poate
c\ au fost omise unele informa]ii importante, sau c\ interpretarea datelor folosite
are unele deficien]e. Ne consoleaz\ g=ndul c\ pentru a elabora cartea de geografia
Rom=niei ;ntr-o form\ aproape perfect\ (1926), marelui profesor Simion Mehedin]i i-au trebuit cinci edi]ii.
Lucrarea noastr\, dincolo de calit\]ile [i lipsurile ei, promoveaz\ ideea c\
fli[ul extern carpatic este ;nc\ o necunoscut\ pentru exploratorul petrolist< el poate
da ;n continuare satisfac]ii, dac\ exploratorul [tie s\-[i configureze ;n minte imaginea a ceea ce caut\. C\ci, a[a cum afirma W.E. Pratt, Where oil is first found,
in the final analysis, is in the minds of men, adic\, petrolul este g\sit mai ;nt=i ;n
g=ndurile oamenilor, ([i dup\ aceea pe teren). Iar cartea noastr\ poate este de ajutor ca ;n mintea unor exploratori s\ se configureze un z\c\m=nt de petrol ;n fli[ul
extern carpatic din Moldova, care apoi s\ fie descoperit cu sonda. Ar fi minunat!
BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
ANTON SEVER (1973). Condi]iile de genez\ a hidrocarburilor din Pliocenul
subcarpatic al Munteniei. Petrol [i Gaze, 9, Bucure[ti.
ATANASIU ION (1943). Les facis du Flysch marginal dans la partie moyenne
des Carpathes moldoves. An. Inst. Gol. Roum., vol. XXII, Bucharest.
ATANASIU ION (1948). Z\c\mintele de ]i]ei din Rom=nia. Rev. tehn. AGIR, 3,
Bucure[ti.
BALTE{ NICOLAE (1981). Hydrocarbon source-rock in Romania. An. Inst.
Geol. Geof., vol LVII, Bucure[ti.
BARBU ANGELA, SALI LOLIA, ST|NESCU VALERIU (1981). Unele conexiuni ;ntre ocuren]a petrolului ;n Rom=nia [i modelele tectonicii globale.
Mine, Petrol [i Gaze, nr. 8, Bucure[ti.
B|NCIL| ION (1955). Paleogenul zonei mediane a fli[ului. Bul. Acad. R.P.R.,
sec]. II, t. VII, Bucure[ti.
B|NCIL| ION (1958). Geologia Carpa]ilor Orientali. Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti.
B|NCIL| ION (1965). Sur la tctonique des Carpathes Orientales. Carp.-Balk.
Geol. Assoc., VII, Congress, I, Sofia.
DEMAISON GERARD (1984). The generative basin concept. In> G. Demaison
and R.J.Murris edit., Petroleum geochemistry and basin evaluation.
A.A.P.G. Memoir 35, Tulsa, Oklahoma.
DEMAISON GERARD, HUIZINGA J.B. (1994). Genetic classification of
Petroleum Systems Using Three Factors> Charge, Migration and Entrapment. In> The Petroleum System From Source to Trap, Leslie B. Magoon
and Wallace G. Dow edit. A.A.P.G., Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
DEMBICKI H., PIRKLE F.L. (1985). Regional source rock mapping using a
source potential rating index. A.A.P.G. Bull., V. 69.
DEMING D. (1994). Overbarden Rock, Temperature and Heat Flow. In> The
Petroleum System From Source to Trap, L.B. Magoon and G.W. Dow
edit. A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
DICEA OPREA (1995). The structure and hudrocarbon Geology in the Romanian East Carpathian border from seismic data. Petrol. Geoscince, vol. I,
Number 2, May, Geol. Soc. Publ. House for the EAPG and Geol. Society.
208
DICEA OPREA, IONESCU NELU, MORARIU DORU (1991). Cadrul geologic de formare a acumul\rilor de petrol [i gaze ;n principalele bazine sedimentare din Rom=nia. Bul. tehn-[t, vol. XXI/1, Prospec]iuni SA,
Bucure[ti.
DINU N. CORNELIU (1985). Geologic Study of the Cretaceons Flysch Deposits
in the upper Course of the Trotu[ Valley. An. Inst. Geol. Geof., v. LXV,
Bucure[ti.
DUMITRESCU ION (1952). Cercet\ri geologice asupra fli[ului din valea Oituz.
D.d.s. {ed. Comit. Geol. R.P.R., vol. XXXVI, 19481949, Bucure[ti.
DUMITRESCU ION, S|NDULESCU M., L|Z|RESCU V., MIR|U}| O.,
PAULIUC S., GEORGESCU C. (1962). Mmoire la carte tectonique
de la Roumanie. An. Comit. Geol. Inst. Geol., vol. XXXII, Bucu[ti.
DUMITRESCU ION, S|NDULESCU MIRCEA (1968). Problmes structuraux
fondamentaux des Carpathes Roumaines et leur avant-pays. An. Inst.
Geol., vol. XXXVI, Bucure[ti.
ENGLAND W.A. (1994). Secondary Migration and Accumulation of Hydrocarbons. In> The Petroleum System From Source to Trap. L.B. Magoon and
W.G. Dow edit. A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
FILIPESCU M.N., NEGRESCU V., }INTIL| D., APOSTOL S. (1967).
:ncerc\ri pentru indentificarea rocilor generatoare de petrol prin metode
geochimice. D.d.s. {ed. Comit. Stat Geol., vol. LII/3 (1963, 1965), Bucure[ti.
GAV|T IULIAN (1964). Geologia petrolului [i a gazelor naturale. Edit. Did. [i
Ped., Bucure[ti.
GRIGORA{ NICOLAE (1961). Geologia z\c\mintelor de ]i]ei [i gaze din Rom=nia. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
GRUNAU H.R. (1987). A worldwide look at the cap-rock problem. Journal of
Petroleum Geol., v. 10.
HRISTESCU ELEFTERIE, OLTEANU GH. (1973). Rolul diapirismului ;n
formarea [i distribu]ia hidrocarburilor ;n zona mio-pliocenan\. Petrol [i
Gaze, v. 24, nr. 9, Bucure[ti.
IONESCU NELU (1994). Exploration History and Hydrocarbon Prospects in
Romania. In> Hydrocarbons of Eastern Central Europe, Bogdan M. Popescu edit. Spring Verlag Berlin, Heidelberg, New York, London, Paris,
Tokyo, Hong Kong, Barcelona, Budapest.
JONES R.W. (1981). Some mass balanceand geological constraints on migration
mechanisms. A.A.P.G. Bull., v. 65.
KINGSTON D.R., DISHROON C.P., WILLIAMS P.A. (1983). Global basin
classification system. A.A.P.G. Bull., v. 67.
Bibliografie selectiv\
209
LEVORSEN A.I. (1967). Geology of Petroleum. H.W. Freeman Co, San Francisco, U.S.A.
MACOVEI GHEORGHE (1938). Les gisements de ptrole. Ed. Masson, Paris.
MAGOON L.B. (1988). The Petroleum System a classification scheme for research, exploration and ressource assessment. In> Petroleum Systems of
the United States, L.B. Magoon edit., U.S.G.S. Bull., nr. 1870.
MAGOON L.B., DOW G.W. (1994). The Petroleum System. In> Petroleum
System From Source to Trap L.B. Magoon and G.W. Dow edit.,
A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
MAGOON L.B., ZENON V.C. (1994). Overvien of Petroleum System. Case
Studies. In> Petroleum System From Source to Trap L.B. Magoon and
W.G. Dow edit., A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
MUTIHAC VASILE (1990). Structura geologic\ a teritoriului Rom=niei. Edit.
Tehnic\, Bucure[ti.
MUTIHAC VASILE, IONESI LIVIU (1975). Geologia Rom=niei. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
OLTEANU GHEORGHE (1964). Asupra originii, form\rii [i acumul\rii z\c\mintelor de ]i]ei. M.I.P.Ch. Nout\]i ;n ind. for. extr. petrol, vol. I, Bucure[ti.
PARASCHIV DUMITRU (1975). Geologia z\c\mintelor de hidrocarburi din
Rom=nia. {t. tehn. econ., Prosp. explor., Geol., ser. A, nr. 10, Inst. Geol.
Geof., Bucure[ti.
PARASCHIV DUMITRU (1979). Romanian Oil and Gas Fields. {t. tehn. econ.,
Prosp. explor., Geol., ser. A, nr. 13.
P|TRU} ION, PARASCHIV D., DICEA O. (1973). Considera]ii asupra modului de formare a structurilor diapire din Rom=nia. Petrol [i Gaze, v.
24, no. 9.
PENE CONSTANTIN, ST|NESCU V., VLAD D., SERINI V. (1997). Identification and delineation of the generative hydrocarbon zones in the central
part of the Carpathian foredeep. Acad. Rom., St. cerc. geol., t. 42, Bucure[ti.
PERRODON ALAIN (1983). Godinamique des bassins sdimentaires et systmes ptroliers. Bull Centr. Rech. Explor-Product. Elf-Aquitaine, v. 7,
Paris.
POPESCU MIHAI (1984). Condi]iile de formare a z\c\mintelor de petrol [i gaze
din Rom=nia [i perspectivele de a se descoperi noi z\c\minte ;n viitor.
Bul. tehn.-[t. Intrepr. Prosp. Geol.-Geof., v. XIV, nr. 2, Bucure[ti.
POPESCU MIHAI, GEORGESCU CECIL (1990). General Presentation of the
Geological Framework and Petroleum Prospect of Romania. 1st Prom.
Meeting for Petrol. Explor., Bucharest, Sept. 1990.
210
S|NDULESCU MIRCEA (1984). Geotectonica Rom=niei. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.

SCHMOCKER J.W. (1994). Volumetric calculation of hydrocarbon generated.
In> The Petroleum System from Source to Trap, L.B. Magoon and W.G.
Dow edit., A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
SMITH T. JOHN (1994). Petroleum System Logic as an Exploration Tool in a
Frontier Setting. In> The Petroleum System From Source to Trap, L.B.
Magoon and W.G.Dow edit., A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
ST|NESCU VALERIU, SALI LOLIA (1970). Cauzele geologice posibile ale
diferen]ierii chimice a ]i]eiurilor din Oligocenul unor straturi petrolifere.
Petrol [i Gaze, nr. 12, Bucure[ti.
ST|NESCU VALERIU, MORARIU DORU (1986). Oleogeneza ;n evolu]ia
tectonic\ major\ a bazinelor orogenice din Rom=nia. St. cerc. geol., geofiz., geogaz, Geologie, t. 31, Bucure[ti.
ST|NESCU VALERIU, PENE C., CSOBUKA D., SERINI V. (1991).
Maturizarea organic\ ;n depozitele oligocene din Muntenia central\. Com.
Ses. {t. c.d. Fac. Geol.-Geof., Bucure[ti.
ST|NESCU VALERIU, PENE C., SCR|DEANU D. (1994). An Evalution
Tentative of the Oil Accumulation Age from Carpathian Basius. An. Univ.
Bucure[ti, Geologie, XLII, Bucure[ti.
STILLEY W.T. (1992). Model geotectonic pentru exploatarea petrolului. Bul.
tehn.-[t., S.C. Prospec]iuni S.A., XXII, 4, Bucure[ti.
TISSOT B.P., PELET R., UNGERER P. (1987). Thermal history of sedimentary basins, maturation indices and kinetics of oil and gas generation.
A.A.P.G. Bull., v. 71, no. 8, Tulsa, Oklahoma.
VOD| ALEXANDRU, VOD| D., ALBEANU M., MAXIM GH., PROCA A.,
MIHALE M., SIMIONESCU E., G+NDU GH. (1992). Model privind
structura geologic\ profund\ a Carpa]ilor Orientali [i generarea hidrocarburilor. Partea I. Bul. tehn.-[t., S.C. Prospec]iuni S.A., v. XXII. nr. 4,
Bucure[ti.
VOD| ALEXANDRU, VOD| D., (1992). Model privind structura geologic\
profund\ a Carpa]ilor Orientali [i generarea hidrocarburilor. Partea II.
Bul. tehn.-[t., S.C. Prospec]iuni S.A., v. XXII. nr. 4, Bucure[ti.
WAPLES W. DOUGLAS (1994). Modeling of Sedimentary Basins and Petroleum Systems. In> The Petroleum System from Source to Trap, L.B.
Magoon and W.G.Dow edit., A.A.P.G. Memoir 60, Tulsa, Oklahoma.
REPERE ALE INDUSTRIEI

DE PETROL {I GAZE DIN ROM+NIA
1856 S-a ;nregistrat, la Ploie[ti, prima produc]ie de petrol lampant utilizat la iluminatul stradal ;n Bucure[ti.
1857 Romnia a fost ;nregistrat\ ca prima ]ar\ cu o produc]ie de ]i]ei de 275 de
tone (men]ionat ;n The Science of Petroleum).
1861 Prima sond\ s\pat\ ;n Romnia, garnitura fiind din lemn [i sap\ tip burghiu,
la o adncime de 150 m.
1882 Se ;nfiin]eaz\ Biroul Geologic.
1895 Producerea ]i]eiului este condus\ dup\ Legea minelor, actualizat\ ;n 1924
[i 1937.
1896 Se ;nfiin]eaz\ Compania STEAUA ROMN|.
1898 Se ;nfiin]eaz\ la Cmpina primele ateliere de fabricare [i reparare de echipamente [i instala]ii petroliere.
1898 STEAUA ROMN| termin\ construc]ia rafin\riei [i a atelierelor centrale.
1903 Se ;nfiin]eaz\ Compania romno-american\ STANDARD OIL.
1904 Se ;nfiin]eaz\ Compania CONCORDIA.
1904 Se ;nfiin]eaz\ la Cmpina [coala de Mai[tri pentru Foraj [i Rafinare
Foremen.
1905 Se ;nfiin]eaz\ CREDITUL MINIER [i VEGA.
1906 Se ;nfiin]eaz\ UNIREA AQUILA FRANCO-ROMN|.
1906 Se pun bazele INSTITUTULUI GEOLOGIC din ROMNIA.
1907 Compania Romno-American\ a s\pat la Moreni prima sond\ ;n sistem
Rotary (sonda Speran]a).
1907 Se desf\[oar\ la Bucure[ti al Treilea Congres Mondial al Petrolului.
1907 Este testat sistemul de extrac]ie prin aer-lift, la Cmpina, de c\tre STEAUA
ROMN|.
1908 Se ;nfiin]eaz\ la Ploie[ti ateliere de fabricare [i reparare a echipamentelor [i
instala]iilor petroliere.
1910 Se ;nfiin]eaz\ Compania ASTRA ROMN|.
1911 Se utilizeaz\ pentru prima dat\ supape, iar din 1912, valve de tip Tacit, sistemul putnd fi considerat ca primul prevenitor de erup]ie.
212
1914 :nfiin]area Sec]iei Mine [i Petrol ;n cadrul [colii de Construc]ii Drumuri [i

Poduri.
1917 Cmpurile petrolifere sunt preluate de c\tre Compania German\ ERDOL
BETRIEBS GEMEINSCHAFT .
1917 Se pune ;n func]iune prima conduct\ de transport gaze din Europa (S\rm\[el-Turda, 50 Km 10 inches).
1919 Dup\ Primul R\zboi Mondial se ;nfiin]eaz\ CREDITUL MINIER IRDP [i
PETROLUL ROMNESC [i aproape toate companiile ;nfiin]ate anterior ;[i continu\ activitatea.
1921 Este testat sistemul de extrac]ie prin gaz-lift, la Moreni, la sonda 15 AR,
de c\tre ASTRA ROMN|.
1923 Se aplic\ pe scar\ industrial\ procesul de comprimare ;nalt\ [i absorb]ie a
gazelor la Moreni [i Cmpina.
1924 ASTRA ROMN|, divizia Romneasc\ a companiei SHELL, ;ncepe tubarea unei coloane de 11 inch la adncimea de 770 m, la sonda 204 AR, cimentarea f\cndu-se cu dou\ dopuri.
1925 Se produce ]i]ei din prima min\ de la S\rata Monteoru, ea aflndu-se [i ;n
prezent ;n produc]ie.
1925 Se aplic\ procesul termosorbon.
1926 Se utilizeaz\ primul prevenitor la sonda 100 AR Moreni, de c\tre ASTRA
ROM+N|.
1927 SCHLUMBERGER a executat primul carotaj electric din Romnia.
1927 S-au executat primul carotaj mecanic [i prima perforare prin ;mpu[care de
coloan\.
1931 S-a realizat prima injec]ie de gaze ;n z\c\mntul Dacian Moreni.
1936 S-a aplicat prima injec]ie de gaze la scar\ industrial\ de c\tre ASTRA
ROMN|, ;n z\c\mntul Meo]ian Bolde[ti, la o adncime de 1800 m.
1937 Gazele extrase din z\c\mntul de gaz-condensat Meo]ian M\rgineni sunt
reinjectate pentru a men]ine presiunea de z\c\mnt.
1940 Prima ;nmagazinare de gaze ;n z\c\mntul Levantin Bolde[ti, realizat\ de
c\tre Compania ASTRA ROMN|.
1942 Producerea petrolului este condus\ dup\ Legea Petrolului.
1945 Se ;nfiin]eaz\ Compania SOVROMPETROL.
1948 Se ;nfiin]eaz\ Compania PETROLIFERA MUNTENIA.
1948 Se ;nfiin]eaz\ Institutul de Petrol [i Gaze din Bucure[ti.
1949 :nfiin]area primelor Centre de Proiectare [i Cercetare la Ploie[ti, Cmpina [i
Bucure[ti.
1949 Primele sonde ;n pompaj la adncimi cuprinse ;ntre 2800-3100 m, pe structura }intea.
Repere ale industriei de petrol [i gaze din Rom=nia
213
1951 Se realizeaz\ primul proces la scar\ industrial\ de injec]ie de ap\ ;n z\c\mntul Sarma]ian Bolde[ti, z\c\mnt situat la o adncime de 2600 m.
1954 Se extind opera]iile de stimulare a produc]iei de ]i]ei (fisurare hidraulic\, tratamente fizice [i chimice).
1970 Se ;nfiin]eaz\ Institutul de Petrol [i Gaze din Ploie[ti.
1974 Se ini]iaz\ un program na]ional de cre[tere a recuper\rii din z\c\mintele de
]i]ei.
1974 Prima sta]ie de deetanizare a gazelor a fost construit\ la Pite[ti.
1975 Prima platform\ de foraj marin este pozi]ionat\ pe loca]ie ;n Platforma Continental\ a M\rii Negre.
1979 Se desf\[oar\ ;n Bucure[ti al X-lea Congres Mondial al Petrolului.
1984 Sonda 7000 B\icoi a atins adncimea de 7025 m.
1987 Prima produc]ie de ]i]ei din z\c\mntul Leb\da Est din Platforma Continental\ a M\rii Negre.
1987 Primul proces offshore de injec]ie de ap\.
1990 Rompetrol organizeaz\ prima rund\ de oferte pentru 15 perimetre de explorare.
1991 Se ;nfiin]eaz\ Regia Autonom\ a Petrolului PETROM R.A.
1991 Speciali[tii romni au reu[it s\ sting\ incendiul [i apoi s\ pun\ sub control
[ase sonde aflate ;n erup]ie din Kuweit, folosind propriul lor echipament [i tehnologie.
1992 Se stopeaz\ sc\derea produc]iei de ]i]ei din Romnia.
1992 Rompetrol ;ncheie acorduri petroliere de explorare [i ;mp\r]ire a produc]iei
cu firmele SHELL, AMOCO [i ENTERPRISE.
1993 Se ;nfiin]eaz\ sec]iunea romn\ a SPE.
1993 PETROM devine membru al Petroleum Recovery Institute Canada.
1993 Platforma de foraj Prometeu a forat ;n zona Platformei Continentale Bulgare
a M\rii Negre.
1993 Se ;nfiin]eaz\ Agen]ia Na]ional\ pentru Resurse Minerale Bucure[ti.
1994 Platforma Orizont a traversat strmtoarea Bosfor [i foreaz\ ;n Marea Marmara.
1995 Se promulg\ noua Lege a Petrolului.
1995 PETROM devine operator pe z\c\m=ntul SELMO Turcia [i ob]ine prima
produc]ie din str\in\tate ;n 1996.
1995 Compania ENTERPRISE OIL a identificat o acumulare de gaze ;n Pon]ianul
din depresiunea Istria.
1995 S-a semnat contractul EPSA ;ntre PETROM [i MARINE AND MERCANTILE SECURITIES UK pentru blocul VI Moine[ti.
1996 Se pune ;n func]iune Platforma Central\ de Produc]ie din Marea Neagr\.
214
1996 ANRM organizeaz\ prima rund\ na]ional\ de licita]ie [i ;ncheie acorduri de

explorare-dezvoltare-exploatare pentru 8 perimetre.
1997 Se ;nfiin]eaz\ Societatea National\ a Petrolului PETROM S.A.
1997 PETROM ob]ine administrarea a 19 perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare [i a 225 perimetre de exploatare. ROMGAZ ob]ine administrarea a 14 perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare [i a 140 perimetre de exploatare.
1997 ANRM organizeaz\ a doua rund\ na]ional\ de licita]ie [i ;ncheie acorduri de
explorare-dezvoltare-exploatare pentru 3 perimetre.
1998 PETROM ;nfiin]eaz\ reprezentan]a PETROM MOLDOVA.
1998 Se ;nfiin]eaz\ PETROM UNGARIA SRL cu sediul la Szeged.
1998 PETROM ;ncepe procesul de modernizare a sta]iilor de distribu]ie.
1998 PETROM ;ncepe procesul de comercializare a gazelor petroliere lichefiate
pentru automobile.
1999 PETROM semneaz\ contractul de operare ;n Kazakhstan pentru 4 licen]e.
1999 PETROM deschide prima sta]ie de distribu]ie a produselor petroliere ;n str\in\tate Ungaria.
1999 Se ;nfiin]eaz\ PETROM YU SRL cu sediul ;n Vrsac, Iugoslavia.
1999 PETROM descoper\ un nou z\c\m=nt (Pesc\ru[) pe platforma continental\
a M\rii Negre.
1999 Consor]iul ABN AMRO ROTHSCHILD este desemnat consilierul financiar
al SNP PETROM SA ;n procesul de privatizare ca societate pe ac]iuni.
1999 ANRM organizeaz\ a III-a rund\ de licita]ie [i ;ncheie acorduri petroliere
pentru 8 perimetre.
2000 Se ;nfiin]eaz\ Agen]ia Na]ional\ pentru Reglement\ri ;n domeniul Gazelor
Naturale Bucure[ti.
2000 Se ;nfiin]eaz\ :ntreprinderea cu capital str\in PETROM MOLDOVA SA
cu sediul ;n Chi[in\u.
2000 S-a semnat contractul EPSA ;ntre PETROM [i TOTALELFFINA pentru
blocul offshore XIX Neptun.
2000 Platformele de foraj marin Fortuna [i Orizont execut\ lucr\ri ;n Golful Persic.
2000 Platforma de foraj marin ATLAS a executat lucr\ri pentru firma KAVALA
OIL Grecia.
2000 Se semneaz\ contractul de operare pentru a V-a licen]\ ;n Kazakhstan.
2001 Platforma de foraj marin Jupiter execut\ lucr\ri pentru firma PALLADIN
UK ;n Marea Neagr\.
2001 PETROM a primit licen]\ de operator pentru un bloc offshore ;n India.
2001 Se ;nfiin]eaz\ reprezentan]a PETROM ;n Iran, cu sediul ;n Teheran.
2001 Se ;nfiin]eaz\ reprezentan]a PETROM ;n India, cu sediul ;n Bombay.
Repere ale industriei de petrol [i gaze din Rom=nia
215
2001 Listarea la Bursa de Valori Bucure[ti a ac]iunilor SNP PETROM SA.

2001 Emisiune inaugural\ de obliga]iuni SNP PETROM SA pe pia]a interna]ional\ ;n valoare de 125 milioane Euro.
ERAT|
Capitolul
Pagina
R=ndul
1
17 titlul capitolului
1.3
27
5 de sus
1.3
28
24 de sus
1.4
31
4 de sus
1.4
33
2 de sus
1.6
35
17 de sus
1.8
37
13 de jos
1.8
37
6 de jos
2.1
43
1 de sus
2.2.1
52
5 de jos
2.3.1
59
14 de jos
2.3.1
63
8 de sus
2.3.1
65
10 de sus
2.3.3
77
11 de jos
3.2.1 VIII C
113
14 de jos
Cuv=nt de
205
3 de sus
;ncheiere
:n loc de
PRINCPALELE
roc\ surs\
gresia de supraKliwa
secven]a
deformare structurl\
petrol.
scundar\
geologic-genetic
vechi
miocen\ t=rzie-pliocen\
menilite
con]inutul
pentu
z\c\m=nt ;n dou\ faze
4,4 CP.
Se va citi
PRINCIPALELE
roca surs\
gresia supraKliwa
secven]e
deformare structural\
petrol.
secundar\
geologic-genetic-economic
nou
menilitele
con]inutului
pentru
z\c\m=nt cu dou\ faze
4,4 cP.
geologie petrolier
geologic petrolier

Carte Flis-Extern Pandele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Flis-Extern Pandele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Flis-Extern Pandele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr. ing.

Prof. dr. Valeriu St\nescu

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Autorii aduc omagiul lor celor care au depus

Autorii acestei c\r]i ;ncearc\ un sentiment de deplin\ satisfac]ie fa]\ de momentul

Versiunea ;n limba englez\ a acestei c\r]i a fost prezentat\ la Expozi]ia [i

Editor> ing. Dan Tudor

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

3. STRUCTURI, Z|C|MINTE {I C+MPURI PETROLIFERE ..........79

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

s-a ob]inut un impresionant volum de informa]ii asupra acumul\rilor de petrol [i

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

mod lini[tit, pe nesim]ite, s-au insinuat evenimentele petroliere, de formare, de

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

1. PRINCPALELE CONCEPTE DE ARONDARE

1.1. Bazinul de sedimentare

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

Bazinele de sedimentare au func]ionat ca areal de depunere a materialului

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

1.2. Provincia petrolifer\-gazeifer\

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

Fig. 1.1 Rela]ia dintre provincia petrolifer\ [i bazinul de sedimentare

Pe de alt\ parte, acele secven]e ale bazinului de sedimentare situate ;n partea

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

tenia central\ [i Depresiunea getic\). Dar

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

tatea de Tarc\u. O important\ diferen]iere apare ;ns\ ;n ceea ce prive[te condi]iile

1.3. Sistemul petrolifer

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

corela]iile petrol-petrol [i petrol-roc\ surs\, deci pe un criteriu esen]ialmente geochimic.

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

b) Roca surs\ activ\ genereaz\ [i expulzeaz\ ;n prezent petrol. Se admite

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Dup\ valoarea factorului de ;nc\rcare, sistemele petroliere ;n ansamblu [i

1.4. Subsistemul migra]iei [i acumul\rii sau conceptul play

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

c\tre G. Macovei (1938) [i dezvoltat de I. Gav\t (1964). :n g=ndirea acestora seria

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

struc]ie a capcanelor, de realzare a c\ilor de migra]ie, de propulsare a petrolului

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

Fig. 1.4 Tipuri de drenaj ;n subsistemele migra]iei [i acumul\rii

Impedan]a se reduce cu cre[terea gradului de deformare structural\, cu

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

continuitate, asociat\ cu o eficien]\ redus\ a cap-rock-ului, ;n condi]iile cu un grad

1.5. Zona de acumulare

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

:n cuprinsul unei zone de acumulare rata c=mpurilor petrolifere-gazeifere

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

este totodat\ petrolifer\ sau gazeifer\. De pild\, sinclinalul, ca structur\ geologic\

Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

strate neporoase, particip=nd la alc\tuirea unui anticlinal, va realiza o capcan\ ;n

Fig. 1.6 Structuri geologice locale [i capcane

Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare

1.8. Z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer