Disonanta Cognitiva

coala Naional de Studii Politice i Administrative
Facultatea de Comunicare i Relaii Publice
Lucrare tiinific pentru seminarul de Teoria Comunicrii
Autor:
Sptaru Corina
Teoria disonanei cognitive este o teorie obiectiv cu legturi n direca

socio-psihologic. Disonana cognitiv reprezint o stare de tensiune care apare
ori de cte ori o persoan are n acelai timp dou opinii care nu numai c nu se
susin una pe alta, dar se exclud.
Disonana cognitiv a fost explicat pentru prima oar n 1957 de ctre
profesorul de psihologie de la Universitatea Standford, Leon Festinger n
lucrarea A Theory of Cognitive Dissonance. Leon Festinger numete
disonan cognitiv lipsa consensului ntre opiniile, atitudinile, cunotinele i
valorile unei persoane (1957, p. 260).
Prin cogniii, n cadrul acestei teorii, se neleg att cunotine, ct i opinii
i convingeri. Relaia dintre elementele cognitive nu trebuie analizat n termenii
relaiilor logice, ci cu ajutorul implicaiilor psihologice, al legturilor optime n
reprezentrile indivizilor. Charles U. Larson observ c, spre deosebire de teoria
echilibrului, care se bazeaz mai mult pe inconsistene logice, teoria disonanei
cognitive are n vedere tensiunile din sistemul psihic, sentimentele trite de o
anumit persoan.
De altfel, Leon Festinger definete disonana ca un sentiment rezultat din
existena a dou elemente ale cunoaterii despre lume ce nu se potrivesc (apud
C.U. Larson, 1973/2004). Termenul de disonan este antonimul termenului de
consonan (lat. consonans, armonios). Sentimentele pot fi de intensitate mai
mare sau mai redus, dar ele au o coloratur negativ, produc o stare de
disconfort, pe care persoana n cauz dorete s o rezolve.
Charles U. Larson reproeaz teoriei lui Leon Festinger, oarecum pe
nedrept, c se concentreaz asupra cauzelor care produc disonana i c
simplific exagerat situaiile reale. Teoria se numete a disonanei, nu a
consonanei; era deci firesc s se axeze pe cauzele producerii disonanei i doar
adiacent pe factorii consonanei i pe rolul acesteia n persuasiune.n plus, Leon
Festinger a propus un model al fenomenului numit disonan; or, orice model
esenializeaz, reine elementele centrale ale procesului sau fenomenului. n
fond, i modelul cvadrant al consonanei i disonanei propus de Charles U.
Larson simplific realitatea.Teoria disonanei cognitive a lui Leon Festinger i
completarea ei de ctre Charles U. Larson prin luarea n considerare i a
consonanei au condus la o varietate de strategii i tehnici de persuasiune.
Conform Dicionarului de Psihologie Social publicat de Editura
tiinific i Enciclopedic n 1981, disonan cognitiv desemneaz
discordan sau contradicie n cunoatere, pricinuit de informaii

contradictorii privitoare la acelai obiect, situaie sau eveniment i care este
trit de subiect tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de nelinite
psihic, despre aceast definiie putem spune c esti compatibil cu cea a lui
Festinger.
Asupra disonanei cognitive i ali psihologi sau sociologi au avut de
explicat ceva, astfel pentru C. E. Osgood i P. F. Tannenbaum disonana
cognitiv creeaz tendina i nevoia subiectului de a reduce starea tensional i a
realiza echilibrul cognitiv necesar, fie prin obinerea uneor noi informaii
congruente cu cunoaterea iniial, fie prin schimbarea atitudinii subiectului fa
de obiectul, situaia, evenimentul dat. F.Heider susine c schimbarea de
atitudini se poate provoca prin crearea unei disonane cognitive la nceput, iar
apoi prin suplimentare de informaii n direcia echilibrului cognitiv dorit.
Sadaomi Oshikawa a derivat din teoria disonanei cognitive o ipotez
interesant: cu ct este mai mare numrul aleternativelor luate n considerare
naintea deciziei i/sau cu ct sunt mai asemntoare caraceristicile pozitive sau
negative ale alternativelor, cu att mai mare va fi disonana postdecizie, iar
Baron & Byrne definesc disonaa cognitiv ca pe o stare intern de disconfort
ce apare atunci cnd indivizii observ inconsecven ntre dou sau mai multe
atitudini sau ntre atitudini i comportament.
Mai recent, unii autori au sugerat c disonana necesit un conflict mai
specific: aciunea pe care am ntreprins-o trebuie s intre n conflict cu stima
noastr de sine. Disonana, cu alte cuvinte, este ntre ideea Sunt o persoan
sincer, sensibil, bun cu alte cuvinte, sunt n regul" pe de-o parte, i Am
fcut acest lucru nesincer, nebunesc sau crud", pe de alt parte. (Aronson, 1999.)
n concluzie, dac este s spunem o singur propoziie despre semnificaia
conceptului de disonan cognitiv am spune urmtoarele: tendina omului de a
nivela conflictele interioare duce adeseori la automanipulare i la acceptarea
unor opinii complet iraionale. Teoria disonanei cognitive a lui Festinger ne mai
relev un aspect important: ne indic de ce nu suntem n stare s nvm din
propriile greeli. Pentru c de multe ori ne transformm greelile n acte
virtuoase ori mcar acceptabile. Totodat tim astzi mai multe despre
persuasiune i graie teoriei consonanei cognitive beneficiem de posibiliti mai
largi i mai eficiente de persuadare a persoanelor i publicurilor, precum i de
influenare a opiniei publice.
Aronson, E., The social animal, (ediia a 8-a), Worth Publishers,

NewYork, 1999.
Baron, Robert A. i Byrne, Donn. [1974] (1981). Social Psychology:
Understanding Human Interaction (ediia a IIIa).Boston.
Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare i responsibilitate,Iai,
Editura Polirom, 1973/2004.
Festinger, Leon. (1957). A Theory of Cognitive Dissonance. Evanston, Ill:
Row, Peterson.
Festinger, Leon. (1964). Behavioral support for opinion change. The
Public Opinion Quarterly.
Heider, Fritz. (1958). The Psychology of Interpersonal Relations. New
York: John Wiley.
Osgood, Charles E., Suci, George J. i Tannenbaum, Percy H. [1957]
(1970). n G.F. Summers (ed.). Attitudem Measurement. Chicago: Rand
McNally and Company.

Disonanta Cognitiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disonanta Cognitiva

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disonanta Cognitiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

coala Naional de Studii Politice i Administrative

Facultatea de Comunicare i Relaii Publice

Lucrare tiinific pentru seminarul de Teoria Comunicrii

Teoria disonanei cognitive este o teorie obiectiv cu legturi n direca

discordan sau contradicie n cunoatere, pricinuit de informaii

Aronson, E., The social animal, (ediia a 8-a), Worth Publishers,

S-ar putea să vă placă și