Memoria Holocaustului

Jean-Michel Leconte - Predarea Holocaustului in secolul al XXI-lea

rasa - este o subdiviziune a speciei; in limba literara, rasa inseamna neam,
descendenta familiala din acelasi stramos; a vorbi de rasa sau de caracateristici rasiale in
legatura cu o colectivitate umana este un lucru antistiintific si constituie asadar un prim
semn de rasism
etnie - o etnie este un grup de oameni care au in comun aceeasi limba, cultura,
structura familiala, economica si sociala si acre au constiinta apartenentei la acealsi grup
evreu - un evreu este o persoana care practica religia iudaica; totusi, din motive
religioase ( concept biblic de popor ales) si istorice (diaspora), evreii poseda toate
caracteristicile unei etnii daca socotim ca limba ebraica, limba Bibliei; nazismul
considera ca oricine se trage dintr-un evreu este neaparat si el evreu, chiar daca se
converteste la alta religie sau nu adera la nici o religei
arian - desemneaza un grup lingvistic provenit din Persia, care s-a stabilit in
nordul Indiei pe la anul 1800 i.Hr. In urma migratiilor si a diversificarii lingvistice, acest
grup a dus la aparitia unei familii de limbi, identificata ca atare in sec. al XIX-lea si
denumita familia limbilor indo-europene. Nazismul i-a considerat pe arieni drept o
rasa si anume una superioara (in limba sanscrita arya - nobili )
crime de razboi - incalcari ale legilor si cutumelor razboiului; cuprind uciderea,
maltratarea, deportarea la munca silnica sau in orice alt scop ale populatiei civile din
teritoriile ocupate, uciderea sau maltratarea prizonierilor de razboi sau a naufragiatilor,
executarea ostaticilor , jefuirea bunurilor publice sau private, distrugerea fara motiv a
oraselor sau satelor sau devastarea fara justificare militara ( articol 6.b din statutul
Tribunalului militar international, infiintat prin Acordul cvadripartit de la Londra din 8
august 1945 )
crime impotriva umanitatii - uciderea, exterminarea, aservirea, deportarea si
orice alt act inuman comis impotriva populatiei civile inaintea sau in timpul razboiului,
sau persecutarea din motive politice rasiale sau religioase (articol 6.c)
genocid - exterminarea sistematica a unei colectivitati umane; termenul a fost
creat in 1944 de Richard Lemkin - acesta a determinat adoptarea de catre ONU a unei
conventii care califica genocidul drept crima la nivelul dreptului international
etnocid - distrugerea unui grup etnic in plan cultural
oah - in ebraica - catastrofa; se foloseste ca referire la genocidul desavarsit
impotriva evreilor de catre nazisti si aliatii acestora; in acest caz, genocidul este insotit de
un etnocid - consta in vointa declarata de a extermina un popor impreuna cu intreaga sa
cultura, mergand pana la negarea apartenetei sale la umanitate
holocaust - cuvant ebraic de origine greaca insemnand sacrificiu, folosit in
special in mediul anglo-saxon ca achivalent al oah. Termenul este utilizat ca
denumire conventionala desemnand ansamblul genocidurilor si crimelor comise de
nazisti si aliatii acestora impotriva mai multor categorii de victime, dar si impotriva elitei
poloneze, populatiei civile ruse.
Antisemitismul

Crestinismul poarta o grea raspundere pentru dezvoltarea antisemitismului ca

raspandire geografica si ca intensitate. Dupa caderea Imperiului Roman, se ridica treptat
noi regate care impun religia catolica. Procesul va dura mai multe secole. Raul Hilberg
distinge trei mari etape:
convertirea
expulzarea
exterminarea
In secolul al IV-lea, Biserica se proclama universala si ofera convertirea. In cazul
evreilorm este un esec, determinat chiar de atitudinea Bisericii fata de evreii convertiti pe
care ii considera nedemni, inferioti sai eretici.
Antisemitismul este o politica activa, decretand interdictii profesionale si locative,
obligandu-i pe evrei sa se adune in anumite cartiere si sa practice anumite meserii. In
secolo al XVI-lea etse promovata o politica de expulzare: evreii nu mai au de ales intre
converire si exil, ci intre domiciliul obligatoriu, in ghetou si exil. In secolul al XIX-lea,
asistam la schimbari in natura si intensitatea antisemitismului care anticipeaza si
pregatesc terenul pentru trecerea la exterminare.
In 1853-1855, Gobineau publica Eseu asupra inegalitatii raselor umane.
Antisemitismul, care fusese pana atunci de natura religioasa, ii transforma pe evrei intr-o
rasa, devenind, la randul sau, rasism. Wilhelm Marr - rasa evreiasca este vinovata
de criza financiara care zdruncina Impreiul Austro-Ungar la 1873.
Fenomenul se manifesta cu mult mai multa virulenta in statele germane. Evreii, cu
toate ca vorbesc germana sau idi, un dialect german al achenazilor, submineaza limba
germana si natiunea germana. In Prusia, si mai ales la Berlin, antisemitismul este
alimentat de opozitia fata de doctrinele economice liberale. In Rusia, asasinarea tarului
Alexandru II este pusa pe seama evreilor.
Pe la 1900, politia secreta rusa incepe sa puna in circulatie Protocoalele
Inteleptilor Sionului- un document fals atribuit unei adunari secrete care ar fi avut loc cu
ocazia primului Congres Mondial Sionist (Basel, 1897), la care sionistii si-ar fi pus la
cale complotul de a prelua controlul asupra Europei. In Franta, dupa infrangerea suferita
in fata Prusiei in 1870, evreii sunt invinuiti de subminarea materiala si morala a tarii.
Consolodat, antisemitismul isi capata caracterul sau rasist la sfarsitul secolului al XIXlea.
Doctina nazista
Rasa este determinata de sange; rasa germana este o rasa de domni.
Ea trebuie sa fie pastrata in stare pura, neamestecata cu rasele inferioare. Poporul
german este poporul superior, el are nevoie de un spatiu vital, pe care-l poate cuceri,
ocupa, stapani si purifica prin orice mijloace, intersul sau fiind singurul care consteaza
in stabilirea optiunilor si actiunilor sale, fara nici o procupare umanitara sau morala.
Idealul nazist, acre poate fi considerat si drept scopul sau ultim, este dominatia
totala asupra unei lumi din care au fost eliminate rasele inferioare, religiile si
bolsevismul. Partidul Nazist a elaboray un program la 24 februarie 1920.
Masuri antievreiesti, 1933-1939

O serie de masuri antievreiesti au fost luate inca inainte de 1933, dovada ca

rasismul opera deja in aparatul de stat. La 23 decembrie 1932, Hans Globke ordona
printr-o circulara sa se respinga cererile de schimbare a starii civile depuse de evrei.
Definitia - Incepand cu 11 aprilie 1933, o reglementare stabileste ca o persoana care
are fie un singur bunic din patru, evrei, nu este ariana. La congresul NSDAP de la
Nrnberg din septembrie 1935, s-au redactat si adoptat in graba doua decrete succesive :
legea pentru protectia sangelui si a onoarei germane, completata prin legea asupra
cetateniei Reich-ului (orice persoana care ave trei bunici evrei - sau doi, daca persoana
era de religie iudaica sau nascuta din parinti evrei era evreu - dupa septembrie 1935).
Normele defineau insa drept Mischling (cu sange amestecat) toate celelalte cazuri.
Restrictiile individuale si profesionale
Dupa ce nazistii ajung la putere, o serie de excluderi si interdictii se abate
asipra populatiei evreiesti:
la 7 aprilie 1933,excluderea din serviciul public; medicii si a
vocatii pot fi radiati din registre
la 22 septembrie, interdictia de a practica o profesiune artistica
la 4 octombrie, de a exercita profesia de redactor-sef in presa
la 21 mai 1935, se stabileste ca numai arienii puri pot efectua
serviciul militar activ
Legea pentru protectia sangelui si a onoarei germane interzice casatoria si
relatiile sexuale intre arieni si nearieni.
in 1936, functionarii evrei mentinuti in serviciul public sunt
exclusi din sistemul de asigurari sociale
la 6 iulie 1938, interdictie de a profesa in domeniile serviciilor
(paza, turism)
la 25 iulie, medicilor evrei li se interzice sa profeseze: aceeasi
interdictie cade asupra avocatilor la 27 septembrie
in august 1938, evreii sunt obligati sa-si adauge penumele Sara
sau Israel; la 19 noiembrie le se interzice accesul la asistenta
sociala
la 4 martie 1939, somerii evrei pot di rechizitionati la munca
silnica
la 24 decembrie 1940, evreii cu un venit lunar de peste 39 de
marci sunt supusi unui impozit suplimentar de 15%
Arianizarea si masurile financiare
Inainte de preluarea puterii de catre nazisti, fusese introdusa o taxa de fuga de
25% i avere pentru orice emigrant, care, in 1930, poseda de la 200.000 de marci in sus.
La Conferinta Schacht din 20 august 1935 se hotaraste excluderea evreilor de la
orice contract public. La 26 aprilie 1938, evreii sunt obligati sa-si declare toate
bunurile. La 14 iunie, orice intreprindere care are un administrator sau un cadru de
conducere evreu este declarata intreprindere evreiasca. In 1938, parintilor evrei li se
anuleaza deducerile fiscale pentru copii. La 12 noiembriem toate pravaliile evreiesti sunt
inchise si administratorii evrei de societati sunt concediati.

Epuizarea prin infometare

1 decembrie 1939 - excluderea evreilor de la distributiile speciale
limitarea orelor de acces la magazine (evreii nu pot cumpara decat dupa
arieni)
numeroase confiscari de pachete din strainatate
26 inuie 1942, o conferinta hotaraste reducerea categoriilor de alimente pe
care evreii le pot achizitiona
Politica de emigrare
Din 1933 se fac presiuni asupra evreilor germani spre a-i forta sa emigreze; au
loc tentative de expulzare a evreilor starini care dau gres. In 1933, locuia in Germania
520.000 de evrei, iar in 1938 numarul lor a scazut la 350.000 din cauza mortalitatii
emigratiei. Ca urmare a Anschluss-ului (anexarea Austriei), in martie 1938, numarul lor
ajunge la 540.000.
Odata cu izbucnirea razboiului, 6.000 sunt transferati in Europa Centrala si alti
6.500 din Germania si Europa Centrala sunt expediati in Franta neocupata. Invadarea
URSS, sporeste si mai mult numarul evreilor.
Noaptea de cristal (Kristallnacht)
La 9 noiembrie 1838, un diplomat german este asistat de un tanar evreu german
la Paris. Goebbles da de inteles ca Hitler nu s-ar supara daca ar avea loc niste rzmrie.
Preluand sugestia, SA ordona sa se dea foc sinagogilor. Drept urmare, in
noaptea de 9 spre 10 noiembrie, un pogrom general se declanseaza in Germania. 91 de
evrei ucisi, mii de raniti, 191 de sinagogi incendiate, 30.000 expediati in lagare de
concentrare
Concentrarea
Inca din 1933, apare lagarul de concentrare de la Dachau, urmat de altele.
Initial, au fost destinate opozantilor politic, care se umplu cu evrei ce devin tinta unor
maltratari deosebite. Pana sa gaseasca o solutie la problema evreiasca, se hotaraste
izolarea evreilor cat mai deplina de neevrei, spre a se evita socarea opiniei publice si
fenomenele de solidaritate. Asa incepe concentarare.
In Guvernamantul general, se organizeaza o etapa de tranzitie: ghetoul. Munca
silnica, restrictiile la alimente, agresiunile idividuale sau organizate provoaca o grava
degradare fizica a locuitorilor din ghetouri. La Conferinta de la Wannsee, Heydrich
informeaza ca evreii vor fi organizati in lagare de munca in care condtiile vor fi de asa
natura incat sa duca la eliminarea naturala a multora dintre ei. In realitate, eliminarea
naturala in ghetouri ca si in lagarele de munca avea sa se dovedeasca prea lenta si
prea costisitoare; drept urmare, nu doar un nucleu, ci majoritatea evreilor a fost
exterminata in lagarele mortii.
Lagarele de concentrare: infiintarea si rolul lor
In 1933, Germania dispunea de un numar destul de mare de locuri de detentie
traditionale. Hitler vine la putere la 30 ianuarie 1933. La foarte scurt timp, la 8 martie
1933, ministrul de interne, Frick anunta infiintarea lagarelor de concentrare. Pe 20 martie
incepe sa functioneze lagarul de la Oranienburg, pe 21, Dachau.

Lagarele erau administrate de catre indpectorii SS, ceea ce dovedeste ca nu

era vorba de o detentie judiciara, ci de una strict politica. Numai Gestapo era abilitata sa
trimita oameni in lagar. SS avea control deplin asupra lagarelor. Cu unele exceptii,
lagarele erau situate pe teritoriul Reich-ului; aveau diverse functii si statute: erau lagare
speciale ale politiei de ocupatie sau ale armatei, lagare ale administratiilor sau
guvernamintelor locale, lagare de tranzit sau de asteptare.
Lagarele obisnuite indeplineau o dubla functie: aceea de a indeparta anumite
parti ale populatiei din societate si de a procura sclavia caror forta de munca gratuita
putea fi exploatata directa sau vandutra unor intreprinderi.
Lagarele de exterminare erau de alata natura. In aceste sase lagare, detinutii
erau tinuti in viata - provizoriu nu pentru a efectua vreo munca productiva oarecare, ci
pentru a servi ei insisi drept materie prima mecanismului de exterminare: singura
productiea acestor lagare era moartea deportatilor, care survenea la poarta lagarului.
Procesul de umanizare
Pentru a se asigura desfasurarea eficienta a exterminarii la momentul dorit, sa recurs la procesul de dezumanizare; poate fi descompus in 7 etape.
1. -definirea - este vorba de o dubla definire- trebuie definiti ambii termeni opusi
unul altuia: rasa evreiasca si rasa ariana. Totalitarismul este cel care a
generat fara exceptie toate celelalte genociduri si exterminari in masa care
constituie ansamblul Holocaustului: statul totalitar nazist nu poate tolera nici o
derogare de la suprematia si uniformitatea rasei superioare Importanta acestei
prime etape a fost cu siguranta subevaluatal astfel definiti, evreii erau transformati
intr-o problema, la care trebuia sa se gaseasca o solutie finala.
2. recenzarea - evreul trebuie depistat, localizat, cu nume si adresa, asa incat sa
poata fi gasit cand va fi cazul; in tarile dominate de nazisti, aceasta a fost una din
primele preocupari
3. - insemnarea - trebuie sa i se arate populatiei cine este evreu; de aici obligatia de
a purta un semn distinctiv: steaua lui David, o brasarda. In Germania, obligatia de
a purta un semn distinctiv a fost impusa la 19 septembrie 1941.
4. - etapa restrictiilor si a spolierilor - se refera la proprietatea asupra unor bunuri
sau achizitionarea lor
5. - excluderea - are loc in paralel cu cea de-a patra etapa; exclusi din serviciul
public, evreilor li se interzic numeroase profesiuni si erau opriti sa frecventeze
anumite locuri
6. - izolarea sistematica - ea nu era decat o sistematizare a etapei precedente; prin
internarea in lagare de siverse tipuri, evreii si celelalte victime erau extrasi din
randul populatiei
7. - exterminarea in masa - a fost declansata sub diverse forme, precum
Einsatzgruppen ( alcatuite din rezersisti si militari auxiliari). Cea de-a doua
forma de exterminare era suprimarea indivizilor in lagarele de concentrarea prin
munca, infometare, frig si maltratare. A fost necesara o sistematizare a
exterminarii. In acest context s-au infiintat lagarele ale caror unic obiectiv era
eliminarea fizica: Auschwitz-Birkenau, Chelmno, Lublin-Maidanek, Belzec,
Sobibor, Treblinka.

Existenta acestor diferite etape, usor de identificat in discursuri, din masurile

si documentele administrative si din operatiunile militare, ilustreaza caracterul
sistematic, organizat al genocidului.
Ghetoul
Ghetoul, forma superioara a izolarii, era un cartier in care erau constransi sa
locuiasca evreii.
Intr-o prima faza, ghetourile au ramas deschise, asa incat cei obligati sa
locuiasca acolo puteau sa iasa, sa se duca la munca. Ghetourile s-au infiintat mai ales
in Europa de Est si de Nord-Est. Conditiile de viata dintr-un ghetou era dintre cele
mai grele. Foamea a devenit principalul factor de mortalitate. In 1942, in ciuda
mortalitatii galopante, populatia ghetourilor continua sa fie numeroasa, alimentata
permanent de noi locuitori.
Procesul de exterminare in masa continua atunci prin asa-numitele Aktionen,
raiduri in care sute sau mii de oameni erau ridicati si expediati in lagarele de
concentrare, unde majoritatea erau gazati inca din prima zi.
Doua personalitati ale ghetoului din Varsovia
Adam Czerniakw - cand trupele germane au ocupat Varsovia in septembrie 1939,
era vicepresedintele comunitatii evreiesti din Capitala; el face eforturi si este numit in
fruntea comunitatii.
Inca dinainte de izbucnirea razboiului si pana la moarte sa, a tinut un jurnal insemnari scurte; aceste insemnari sunt pretioase din mai multe puncte de vedere, dar
in primul rand pentru abundenta de informatii despre functionarea consiliului
evreiescm despre viata si moartea in ghetou.
Toate actiunile lui sociale si culturale nu au decat un singur scop - acela de a
ajuta populatia ghetoului sa-si pastreze demnitatea umana. Moare inghitind o capsula
de cianura.
Janusz Korczak - ceeaza un sistem de organizare democratica a orfelinatelor si
participa la administrarea colectivitatii. Se adreseaza populatiei prin comunicate si
afise. Cand trupele SS si politia evreiasca vin sa-i ridica pe orfani, acesta hotaraste sai insoteasca si urca cu ei in trenul spre Treblinka.
Decizia exterminarii
In iunie 1941, Hitler nu considerase necesar sa se continue elaborarea unei
legislatii care sa stabileasca in detaliu cine erau Mischlinge si care avea sa fie soarta
lor, pentru ca problema devenise nerelevanta: asadar, intentia lui era deja luata si le-o
comunica si celorlalti. O luna mai traziu, Heydrich obtinuse un ordin explicit in acest
sens. De altfel, exteminarea in masa incepuse experimental inca din iunie la Chelmno.
La 29 noiembrie 1941,Heydrich convoaca Conferinta de la Wannsee cu privire
la solutia finala a problemei evreiesti; aceasta a avut loc pe 20 ianuarie 1942. Se
redacteaza un raport care mentioneaza diversele alternative de solutionare,
impuscarea si camioanele de gazare.
In cursul solutiei finale, evreii din rasarit vor trebui mobilizati pentru munca
cu incadrarea cuvenita. Evreii apti de munca vor fi adusi in mari coloane de
muncitori, separati pe sexe, pentru a construi drumuri in aceste teritorii, ceea ce va

permite fara indoiala o sacadere naturala substantiala a numarului lor. In final, celor
ramasi va trebui sa li se aplice un tratament corespunzator, caci, ca rezultate ale
selectiei naturale, va fi vorba evident de elementele cele mai rezistente, susceptibile
sa contituie germenii unui nou neam evreiesc de indata ce ar fi lasati in libertate.
(J.M. Lecomte, Savoir la Shoah, Dijon, 1998, p. 164-166 - trad. Christine Syren)
Lagarul de concentrare
Lagarul era imprejmuit cu doua sau trei garduri de sarma ghimpata, de obicei
electrificata, intrerupta din loc in loc de turnuri de observatie din care gardienii cu
mitraliere supravegheau tot perimetrul zi si noapte. La sosire, detinutii erau condusi
intr-un loc de carantina, care putea fi o caldire, un cort sau o baraca. Dupa ce erau
dezinfectati, erau inregistrati si li se tatua un numar. Dupa aceea, primeau tinuta de
detinut. Noii detinuti erau repartizati la un Block si la un Kommando.
Block-ul era o baraca de lemn in care detinutii dormeau pe priciuri tot din
lemn, suprapuse pe mai multe niveluri. Kommando erau echipele de munca,
permanente sau temporare in functie de natura muncii. Erau conduse de Kapo. Ziua in
lagar se desfasura mereu dupa acelasi ritual neschimbator: desteptarea, dereticatul in
baraca, micul dejun.
Lagare de exterminare si Sonderkommando
Auschwitz-Birkenau, Belzec, Chelmno, Lublin-Maidanek, Sobibor,
Treblinka
Sase lagare construite pentru industria mortii: izolate, cum era Chelmno, sau
integrate intr-un complex mai vast (Aushwitz era alcatuit sin trei lagare, dintre care
Birkenau era al doilea). Ca sa nu existe martori, lagarele erau pe cat posibil ascunse
privirilor si , la nevoie, populatia civila era expluzata din imprejurimi.
Organizarea lagarelor de exterminare era simpla. Kommando interveneau la
sosirea deportatilor, ii ajutau sa coboare din vagoane; recuperau apoi bagjele si
hainele. Sonderkommando erau niste Kommando-uri foarte speciale: membrii lor nu
aveau in general contact cu ceilalti detinuti, erau inchisi in blocuri izolate, primeau
mancare variata si din abundenta. Putinii supravietuitori ai acestor Sonderkommando
au scapat de la inlocuire datorita starii lor de abrutizare ori de indiferenta simulata
sau reala.
Romania
Situatia Romaniei pe plan politic, miltar si sub aspectul atitudinii fata de
evrei s-a schimbat aproape continuu in cursul razboiului desi conducerea tarii a ramas
neschimbata in aceasta perioada. La 6 septembrie 1940, Garda de Fier impreuna cu
generalu Antonescu proclama Statul National Legionar, in a carui program se prevede
exterminarea evreilor.
Ucisi: 469.632
Supravietuitori: 430.000

Holocaust sub guvernarea Antonescu - Marcu Rozen

* Deportarea evreilor din Romania in Transilvania

Pentru guvernul antonescian, deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina si

jud. Dorohoi a avut ca scop unic purificarea etnica prin expulzarea ffortata a
elementului evreiesc din aceste teritorii. Deportarea in masa a evreilor sin aceste
teritorii a avut loc in perioada septembrie-noiembrie 1941.
La sedinta Consiliului de Ministri din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu se
pronunta pentru migratiunea fortata a intregului element evreiesc din Basarabia si
Bucovina.
* Deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta
In baza ordinului primit de la serviciul Marelui Pretor, Ispectoratul de
Jandarmi Basarabia a elaborat instructiunile de deportare a evreilor din Basarabia. La
24 iulie 1941, din ordinul guvernatorului Voiculescu s-a infiintat ghetoul orasului
Chisinau. Deportarea evreilor din ghetoul Chisinau a inceput la 8 octombrie 1941,
incheind-se la 30 octombrie 1944.
* Deportarea evreilor din Bucovina de Sud
In timp ce deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul
Herta se afla in plina desfasurare, autoritatile antonesciene iau hotararea ca incepand
cu data de 9 octombrie 1941 sa purceada si la deportarea evreilor din Bucovina de
Sud- a inceput la Suceava. Pe data de 10 octombrie pleaca al doilea convoi din
Suceava si Gura Humorului si deportarea continua pana la 13 octombrie.
Martorul ing. Friedrich Antschel descrie deportarea sa si a familiei sale din
Suceava. Pe data de 9 octombrie 1941, prin baterea tobelor, s-a instiintat populatia
evreiasca sin Suceava, ordinul de evacuare si deportare. AM fost deportat impreuna
cu familia- tata, mama si sora- pe data de 11 octombrie 1941, respectiv cu transportul
al treilea. Am sosit la Atachi pe adta de 13 octombrie, unde erau mii de oameni lipsiti
de hrana si adapost. (...) grupul nostru ine escortat si pazit a fost transportat peste
Nistru cu niste plute.
Dindatele statistice existente rezulta ca din Bucovina de Sud au fost
deportati cca. 23.8000 de evrei.
* Deportare evreilor din judetul Dorohoi
Pe data de 5 noiembrie 1941, autoritatile informeaza populatia evreiasca din
orasul Dorohoi ca urmeaza a fi evacuata in Transnistria. In orasul Dorohoi, se gaseau
si toti evreii evacuati din celelalte localitati ale judetului ( Darabani, Mihaileni,
Radauti Prut etc.). In total, populatia evreiasca numara inainte de evacuare cca.
12.000 de persoane. Deportarea a inceput la 7 noiembrie 1941 si s-a desfasurat in
aceleasi conditii ca si in Bucovina de Sud. Primii deportati au fost evreii din
Darabani. La 8 noiembrie au fost evacuti in aceleasi conditii si evreii din Saveni si
Mihaileni. Deportarea evreilor din orasul Dorofoi a avut loc in zilele de 12 si 13
noiembrie 1941. In total, din judetul Dorohoi (fara tinutul Herta) au fost deportati in
Transnistria cca. 10.000 de evrei.
* Deportarea in anul 1942 a unor categorii de evrei din Vechiul Regat si Transilvania
de Sud

In anul 1942, guvernul Antonescu ia hotararea ca evreii suspectati cu

vederi de stanga sa fie deportati in Transnistria.In total, din Vechiul Regat si
Transilvania de Sud, au fost deportati in Transnistria cca. 4.000 de evrei.
La 15 octombrie 1942, se comunica hotararea Consiliului de Ministri de a
nu se mai face nici un fel de deportare de evrei, pana nu se va crea o institutie pentru
organizarea acestei actiuni.
* Numarul total al evreilor din Romania deportati in Transnistria
In toamna anului 1941, numarul total al evreilor deportati in Transnistria
a fost de 142.858 de persoane. La acestia, trebuie adaugati evreii deportati in anul
1942. Prin urmare, numarul total al evreilor deportati in Transnistria a fost de 151.276
de persoane. Se poate considera ca cifra reala, avand un suport statisti, este de cca.
150.000 de evrei deportati din Romania in Transnistria.
Lista ghetourilor si lagarelor din Transistria
Alexandrovka, Ananiev, Almecetka, Arva, Balanovka, Balta, Balki, Bar, Budi,
Bondarovka, Brailov, Briceni, Cetvarinovka, Cicelnic, Cazaciovka, Codima, Carlovka,
Dubasari, Djurin, Derebcin, Domanovka, Frunz, Golta, Grabiv, Hrinovka, Israilovka,
Iampol, Iaroga, Kolosavka, Lahova, Lozova, Lucine, Manikovka, Murafa, Marinovka,
Moloknia, Nimra, Obodovka, Odessa, Olgopol, Ostia, Pavlovka, Pasiuka, Peciora,
Savrani, Sumilova, Stanslovcek, Stefanka, Silvina, Slidi, Tatarovka, Tivrin, Tridubi,
Tostine, Vitovka,Vigoda, Vinozi, Varvarovka, Zatisia, Zemrinca
Cetateni romani distinsi de statul Israel cu titlul si medalia de Drepti ai
popoarelor
In anul 1953, parlamentul israelian a votat o lege speciala prin care Institutul
Yad Vashem a fost imputernicit de a istitui un memorial pentru Drepti ai popoarelor,
oameni care si-au riscat viata ca sa salveze evrei. In Romania, cateva zeci de persoane au
obtinut pana acum acest titlu de onoare, printre care: Agarici Viorica, Antal Rozalia,
Craciun Ana, Dumitru Adrian, Farcas Stefan, Grosz Bandi, Pantea Nona, Simionescu
Constantin, Stroe Magda, Stroenescu Ioana, Zaharia Iosif ( Lya Benjamin Memorialul
martirilor evrei din Romania Editura Hasefer, Bucuresti, pag. 69 )

Dictionar de lagar Oliver Lusting

* Arbeit macht frei!-Munca te face liber! - pe poarte=a celui mai mare lagar de
exterminare Birkenau-Auschwitz
Birkenau-Auschwitz - Auschwitz nu este vorba de un singur lagar, ci de un complex
care cuprinde 39 de lagare in jurul lrasului Auschwitz din Polonia,. Administratia se afla
tot la Auschwitz. Centrul de exterminare ea ins la 2-3 km departare, la Aschwitz II sau
Birkenau, cum i se spunea oficial (suprafata era sub 2 km) - dispunea de 4 crematorii, cu
8 camere de gazare si 60 de cuptoare de ardere.

Endlsung - nazistii vorbeau despre lichidarea tuturor evreilor din Europa, ci de

Endlsung, despre rezolvarea definitiva a problemei evreiesti sau despre solutia ei
finala. Die Endlsung der Judenfrage, rezolvarea definitiva a problemei evreiesti ca o
exterminare sistematica a fost pusa la ordinea zilei la mijlocul lui iulie 1941, cand marsul
Reich-ului Gring l-a insarcinat pe seful politiei de siguranta si al S.D. Heydrich sa ia
toate masurile organizatorice, practice si materiale necesare pentru rezolvarea definitiva a
problemei evreiesti pe teritoriul european aflat sub influenta germana. Planul trecerii la
actiune si al infaptuirii solutiei finale; l-a constituit Protocolul Wannsee, de fapt,
procesul-verbal al sedintei care a avut loc la 20 ianuarie 1942 la Berlin, in legatura cu
Endlsung, cu rezolvarea definitiva a problemei evreiesti.
Pe cat de ample erau proportiile actiunii la care se referea ;;planul Wannsee lichidarea totala a unui popor raspandit pe un intreg continent- pe atat de simplu si de
practic era conceputa infaptuirea ui. Din Germania si din toate tarile contropite, evreii
trebuie adunati, initial, in Durchganghettos, in ghetouri de tranzitie, apoi transportati spre
Rasarit. (Rasarit-insemna Birkenau-Auschwitz)
Hftling - Om scos din randurile oamenilor si internat intr-un lagar de concentrare
nazist. Om caruia i s-au anulat toate drepturile: de a iubi, de a avea familie, de a gandi, de
a actiona,. Dreptul de a purta un nume.Om caruia i s-a anulat dreptul de a fi om. Om in
care a fost ucis tot e apartine de om, de a supravietui totusi ca OM.
Judenstern - Der Judenstern, steaua galbena in sase colturi a fost destinata de
nazisti ca semn al stigmatizarii publice, al proscrierii unui intreg popor.
Konzentrationslager - In anii negri ai fascismului, erau multe cuvinte la auzul
carora milioane de oameni din Germania nazista si din traile contropite se cutremurau, ca
Gestapo sau SS. Cuvantul Konzentrationslager, lagar de concentrare genera o groaza
animaliza, SS-istii l-au desemnat K.Z, Kaet. Primul Konzentrationslager a fost infiintat
la 60 de zile dupa venirea lui Hitler la putere.
Last - povara sporita
Brot - In lagarele de concentrare, totul se devalorizase. Numic nu se mai respecta.
o singura exceptie: das Brot, painea, a ramas ceva sfant, cu ea iti puteai salva viata.
Totenzge - trenurile mortii. Fiecare lagar de concentrare nazist avea un ritm al
sau in care extermina Hftling-ii: foamea, setea, munca, bolile, bataile erau programate
incat ritmul sa fie cel dorit. Cand spatiul sau instalatiile e exterminare nu faceau fata
ritmului dorit, lagarele apeleau la mijloace si modalitati din afara incintei lor. Intrau in
actiune die Totenzge, trenurile mortii.
Vergasung - In actiunea de exterminare a celor internati in lagarele de
concentrare, SS-istii au folosit toate metodele de ucidere imaginabile si inimaginabile.
Metoda preferata si precumpanitoare a fost Vergasung, gazarea.

***

Manuale:
Holocaustul in Romania

Inca in 1938, la 22 ianuarie, sub guvernarea Goga-Cuza, prin Legea nr. 169 era
revizuit statutul de cetateni al evreilor, drept urmare multi dintre acestia pierzandu-si nu
numai drepturile politice, ci si drepturile de munca si proprietate.
In contextul cedarii Basarabiei si Bucovinei s-au dsfasurat actiunile antisemite ale
armatei romane care au culminat cu evenimentele tragice de la Dorohoi, unde, in
conflictul ce s-a produs in cimitirul din localitate cu prilejul funeraliilor unui soldat

roman si unui soldat evreu, au fost ucisi 10 soldati evrei, ulterior alti 53 de civili evrei din
oras fiid ucisi.
O data cu preluarea puterii de catre generalul Antonescu, prigoana impotriva
evreilor a devenit politica de stat. In vremea rebeliunii legionare, au fost ucisi 121 de
evrei, in anii 1941-1942 principalul obiectiv a fost curatirea Moldovei, precum si a
Basarabiei si Bucovinei (teritorii recuperate la inceputul razboiului), distrugerea ficica a
evreilor fiind inaugurata o data cu progromul de la Iasi ( 28-29 iunie 1941).
Programul de deportari,cu toate consecintele sale, a fost inaugurat o luna mai tarziu,
avand initial drept destinatie teritorii de dincolo de Nistru si de Bug, ulterior Transnistria,
regiune incredintata administratiei romanesti. Aici s-au organizat trei lagare de
exterminare pe amlul Bugului- Bogdanovka, Domanovka si Akmechetka- si alte cateva
mai mici. Intr-un spatiu restrans si neamenajat erau inghesuiti 10.000 de evrei locali,
30.000 din Basarabia ( in majoritate din ghetoul de la Chisinau ), 70.000 din Odessa,
unde militarii romani au ucis cel putin 25.000 de evrei, si din judetele din sudul
Transnistriei. Numarul exact al celor exterminati nu este cunoscut.
Totusi, se stie ca Antonescu este raspunzator pentru moartea a peste 70.000 de evrei
de la Domanovka si Bogdanovka, datorita infometarii acestora si unor boli contagioase,
precum tifosul, malaria, tetanosul sau dizenteria.
In vara anului 1942, Antonescu a fost de acord sa-i deporteze pe toti evreii din
Romania in lagarul de exterminare de la Belzec, cu exceptia a 17.000 de persoane
considerate folositoare economiei nationale sau beneficiind de privilegii speciale.
Aceasta promisiune n-a fost insa indeplinita niciodata. Hitler nu avea de gand sa
retrocedeze Transilvania nord-vestica, iar situatia armatelor romane pe frontul de la
Stalingrad era din ce in ce mai dificila.
In anii acre au urmat (1943-1944), autoritatile romane au rezistat presiunilor
germane, constatandu-se situatia paradoxala ca pe masura ce sistemul de exterminare
naxist devenea din ce in ce mai cumplit, Antonescu isi modifica atitidinea, repatriindu-i
selectiv pe evreii din Transnistria si imblanzind legislatia antisemita. Deportarile s-au
incheiat definitiv in martie-aprilie 1943. Au putut supravietui in aceste conditii
aproximativ 340.000 de evrei romani; au murit insa, in teritoriile administrate de
oficialitatile romane (alaturi de evreii ucraineni), intre 280.000-380.000.
Documente diverse mentioneaza insa si unele cazuri de romani-cilvili sau militaricare au salvat evrei, multi dintre acestia fiind recunoscuti ca Drepti intre popoare (59
de persoane, intre care si regina mama Elena). De atfel, din 2004, Holocaustul este
comemorat in Romania de la 9 octombrie.
Anii 1943-1944
In cursul anilor 1943-1944, Hitler a fost obligat sa se retraga pe toate fronturile.
Anglo-americanii au reusit debarcarea din Sicilia si cea din Normandia, care au grabit
sfrasitul dictatorului italian Mussolini si eliberarea Frantei. Inca in primavara anului
1944, armata sovietica se afla la frontierele Romaniei, punand clasei politice, atat celei
aflate la putere, cat si celor din opozitie, teribile intrebari in lagatura cu viitorul tarii. De
altfel, si la Berlin devenise evident ca Hitler impingea Germania spre dezastru.
In ultima intalnire cu Fhrerul, Antonescu promisese ca nu va lua decizia
desprindereii de Reich decat cu consimtamantul acestuia. In aceste conditii, la 23 august
1944, lovitura de stat de la Palatul Regal l-a indepartat pe Antonescu, noul guvern

anunatnd alaturarea ferma de partea Aliatulor, pentru redobandirea Transilvaniei nordvestice. Desi armistitiul semnat la 13 septembrie 1944 nu evita nici ocupatia militara
sovietica si nici plata unei mari datorii de rzboi, Romania a intrat in razboiul antihitlerist
cu speranta ca doar astfel va putea reintrona la ea acasa libertatea si democratia.

*** Holocaustul
Antisemitismul, xenofobia si nationalismul sunt sustinute in Germania, in perioada
care a urmat incheierii Primului Razboi Mondial, de Partidul Nazist. Aceste conceptii se
bazeaza pe asa-numitul principiu al puritatii sangelui erman si pe inferioritatea de
rasa a evreilor, slavilor etc., nazismul sustinand ca rasele inferioare sunt si parazite.
Constituirea treptate a acestei doctrine se explica prin pozitia central-europeana a
Germaniei, teritoriu locuit de populatii straine, fata de care germanii manifesta
neincredere, resimtindu-le ca pe o amenintare la adresa propiei culturi. Formarea
Germaniei moderne (1871) si revolutia industriala de la sfarsitul secolului al XIX-lea
modifica structurile traditionale ale societatii germane, care incepe sa puna traumele
modernizarii pe seama evreilor. Infrangerea suferita in Primul Razboi Mondial deschide
iluzia victoriei in urmatorul conflict, posibila prin curatarea teritoriului de straini si prin
dobandirea asa-numitului spatiu vital.
Crime fara precedent au loc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar
victimile aprtin unor etnii minoritare (evrei, slavi), asocialilor, la care se adauga persoane
cu diferite convingeri politice ( comunisti), prizonieri de razboi, condamnati pentru
delicte politice si de drept comun etc. Crimele si represaliile la adresa populatiei civile si
a prizonierilor de razboi sunt organizate de aparatul de stat pe teritoriul Reich-ului si pe
cel al statelor aliate si satelite. Milioane de oameni, ditre care doua treimi sunt evrei
europeni, devin victime ale acestei politici.
In cel de-al Treilea Reich mentinerea dominatiei asupra populatiei si a terotoriilor si
exploatarea economica s-au realizat printr-un aparat de represiune, in care trupele SS si
Gestapo-ul au jucat un rol decisiv, urmarind raspandirea terorii impotriva opozantilor si
aplicarea asa-numitei solutii finale. Lagarele de concentrare sunt infiintate in anul
1933, pe teritoriul Germaniei (Dachau): detinutii sunt folositi la munca gratuita; moartea
este violenta (prin executii, pentru care nu se fac anchete) sau lenta (subalimentatie,
epidemii, experiente medicale). Infiintate inainte de inceperea razboiului, aceste lagare au
scopul de a izola indezirabilii, pentru a evita socarea opiniei publice si aparitia
fenomenului de solidaritate. Lagarele de exterminare ( Chelmno, Belzec, Sobibor,
Treblinka, Auschwitz-Birkenau, Maidanek au fost lagare de munca si de exterminare)
sunt infiintate dupa Conferinta de la Wannsee (1942). Scopul este uciderea deportatilor,
care, pentru a fi rapid eliminati, nu erau totdeauna inmatriculati. De exmplu, prin cele
patru crematorii au 60 de cuptoare ce functionau permanent, capacitatea de exterminare a
lagarului de la Aushwitz-Birkenau era de 4.000 de victime pe zi.
Inca din Evul Mediu, Pogromurile distrugeau o comunitate, dar supravietuitorii
asigurau refacerea acesteia. Pentru supravietuire, evreii s-au integrat si au devenit
germani, polonezi etc. Nazismul nu a acceptat integrarea si a inventat diferente de raza,
condamnand la eliminare intregul popor evreu. Oamenii au fost manipulati de

propaganda de stat, devenind martorii indiferenti, complici si coautori la persecutii, la

Shoah. Evreii au fost definiti ca inderiori si responsabili de criza societatii. In scoli,
predarea limbii latine a fost inlocuita cu o materie noua, asa-numita raseologie, in
cadrul careia se invata ce este un arian si prin ce se deosebeste acesta de alte rase.
Populatia de origine evreiasca a fost recenzata si obigata sa poarte, individual, insemne
distinctive (steaua lui David, galbena).
De asemenea, prin lege, evreilor le-au fost confiscate buburile, au fost exclusi din
serviciile publice si li s-a interzis dreptul de a practica anumite meserii, pentru ca in etapa
urmatoare sa fie izolati de restul comunitatii, in ghetouri si lagare, iar la finalul acestui
proces sa fie omorati in masa, de regula, in spatele frontului si in lagarele de exterminare.
Cu toate acestea, s-au gasit si oameni care au venit in ajutorul evreilor, concetateni care
ale caror fapte relateaza supravietuitorii: un simplu gest de incurajare, gazduirea unui
evreu, procurarea de acte false, ascunderea intr-un loc sigur, adoptatea copiilor unei
familii evreiesti.
Dupa razboi, statul Israel a hotarat sa recunoasca meritele acestor persoane, numite
Drepti intre popoare. Un asemenea Drept trebuie sa faca dovada atitudinii sale si este
omagiat printro ceremonie care are loc in propria tara, de fata fiind un reprezentant al
statului Israel. Din anul 1953 si pana astazi, au fost omagiatepeste 16.000 de Drepti intre
popore, dintre care 57 de romani, dar se considera ca numarul lor este cu mult mai mare.

Tata a fost o prada usoara. Murise in liniste, neobservat. La aproape doua saptamani
dupa moartea tatei, fratele mai mare, care de zile intregi nu scosese un cuvant si nu se
miscase, a trecut in vesnicie. Cu o vointa de fier m-am luptat cu somul doua saptamani ca
sa o tin pe mama in viata. In a paisprezecea noapte am cazut prada somnului. Mama a
ales sa moara in tacere. 27 ianuarie 1942, la varsta de unsprezece ani, am ramas singura
pe lume. ( Ruth Glasberg, supravietuitoare a Holocaustului din Transnistria)
Lagarul de la Aushwitz a fost creat in mai 1940 la marginea orasului Oswiecim aflat
pe teritoriile poloneze anexate de Al Treilea Reich. Era constituit din 28 de cladiri. Primii
detinuti au fost 728 de polonezi; din 1942 gazaril se realizau imediat dupa sosirea
deportatilor; pentru gazarea detinutilor se folosea Cylon B; se faceau experimente
medicale pe prizonieri. La 3 km distanta a fost contruit lagarul Aushwitz II-Birkenau pe o
suprafata de 175 ha, cu 30 de cladiri sin caramida si lemn; in fiecare cladire intrau pana la
1.000 de prizonieri. A fost eliberat de Armata Rosiela 27 ianuarie 1945. Numarul
victimelor este estimat la 1,5 milioane de oameni. De la 2 iunie 1947, prin hotararea
Parlamentului Poloniei, a fost transformat in muzeu.
CINE ESTE RASPUNZATOR? Intentionalistii sustin ca Adolf Hitler a planificat de la
inceputul preluarii puterii exterminarea evreilor si a altor rase inferioare.
Functionalistii sustin insa ca Fhrer-ul nu a dat personal ordinul de exterminare si ca
apropiatii acestuia i-au depasit cu mult intentiile, numai pentru a se evidentia. Sigur este
insa faptul ca Hitler aproba asemeneaz initiative. Realitatea istorica nu poate fi contestata,

dar nu poate fi pusa pe seama unui popor, ci trebuie imputata aparatului de stat si
persoanelor care au conceput planul de exterminare si l-au aplicat.
CARE ESTE NUMARUL VICTIMELOR? Negationistii sustin ca nu au existat lagare de
exterminare si camere de gazare. Pentru ca nu pot nega masacrele, acestia le explica prin
situatia de razboi si sustin un numar redus de victime. Dovezile cu privire la Holocaust
sunt din ce in ce mai multe si mai sistematice. Mii de acte din timpul razboiului sunt
scoase la lumina din arhive, acestora adaugandu-li-se marturiile supravietuitorilor. Un
timp, acestia au tacut, pentru ca revenirea la viata este un proces indelungat si dureros.
Milioane de oameni au fost ucisi, dar moartea unui singur om in conditii ndemne este o
rusine pentru civilizatia umana.
A EXISTAT UN HOLOCAUST IN ROMANIA? Pentru studierea evenimentelor, s-a
constituit o Comisie internationala pentru studierea Holocaustului in Romania. Potrivit
documentului prezntat, in Romania a existat un Holocaust, ca urmare a antisemitismului
cu radacini adanci in istoria politica si culturala a tarii si a includerii Romaniei in sfera
de influenta a Germaniei (1940). Ordinele pentru degradarea civica si uciderea evreilor
au fost date de autoritatile civile si militare romane. Raspunzatoare pentru aceasta
tragedie sunt administratia reginului Antonescu, prcu si gruparile si elementele extremiste
care ai incitat si au participat la genocid. Romania a pierdut, in timpul razboiului,
nord-vestul Transilvaniei, anexat Ungariei. Guvernul horthyst a acceptat aplicarea
solutiei finale; au fost deportati in ghetouri (Oradea, Sighet, Cluj, Baia Mare) si lagare
peste 150.000 de evrei. In Romania si teritoriile aflate sub administratie romaneasca
(Transnistria), au fot exterminati 280.000-380.000 de evrei romani si ucraineni.
Deportarilesi exterminarile au avut loc mai ales in randurile locuitorilor din Basarabia,
Bucovina de nord si de sud si nordul Moldovei (judetul Dorohoi). Circa 340.000 de evrei
romani au supravietuir datorita suspendarii de catre guvernul roman a deportarilor
incepand cu anul 1943, cu 16 luni inainte de iesirea Romaniei din alianta cu Germania si
continuarea razboiului alaturi de Natiunile Unite. Prin Hotararea de guvern nr. 672 din 5
mai 2004, pentru comemorarea acestor victime in Romania a fost stabilita ziua de 9
octombrie, cand, in anul 1941, au inceput (in vagoane de marfa incuiate) deportarile
evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat atunci sub administratie romaneasca, spre
Transnistria.
*** Holocaustul
Cel de- Al Doilea Razboi Mondial a adaugat la suma celor pieriti pe front sau ucisi in
nimicitoare bombardamente si pe cei lichidati, pe masura inaintarii trupelor germane spre
est, in ghetouri, in fata gropilor comune sau in lagarele de concentrare naziste. Vina lor, a
slavilor si mai cu seama a evreilor, era aceea de a nu fi arieni, de a di deci, sub aspect
rasial, inferiori si, ca atare, distrugerea lor totala era esentiala pentru a purifica
patrimoniul ereditar german.
Premizele Holocaustului. Programul antisemit nu era opera exclusiva a lui Hitler si a
acolitilor lui. Teritoriile eugeniei si ale darwinismului social se raspandisera in mediile
intelectuale germane inca din secolul al XIX-lea, iar culpabilizarea evreilor pentru estecul
Reich-ului in Primul Razaboi Mondial, desi nu se justifica faptic, era acceptata. Inca din
1919, Hitler elabora o strategie pe care ulterior avea sa o urmeze pas cu pas. Un
antisemitism rational trebuie sa inceapa cu eliminarea evreilor prin legislatie. Era ceea

ce va decide Congresul nazist de la Nrenberg, din 1935 sub forma Legii pentru
protectia sangelui si rasei germane, prin care erau interzise relatiile sexuale intre arieni
si nearieni, iar titlul de cetatean al Reich-ului era atribuit exclusiv persoanelor de origine
ariana. Noaptea de cristal (9-10 noiembrie 1938) avea sa inaugureze expluzarea
evreilor din corpul social. Atunci, au fost distruse sinagogi si magazine, au fost arsi sau
si-au pus singuri capat zilelor 150 de evrei, iar altii 30.000 au fost arestati si expediati in
lagare de concentrare, proprietatile lor fiind confiscate.
In 1939, proiectul nazist de distrugerea evreilor si-a stabilit obiectivele: o represiune
limitata atata vreme cat era pace, dar odata razboiul declansat, teroarea antisemita nu
trebuia sa mai aiba limite.
Solutia finala. Cercetari recente, intemeiate pe o minutioasa investigare a arhivelor, au
subliniat faptul ca genocidul planificat asupra evreilor a fost elaborat in timp, din
primavara 1941 pana in iarna 1942, si ca, pentru acest plan, Hitler, desi inspirator
principal, nu a dat decat directive foarte vagi. Responsabilii SS, experti ai administratiei
berlineze care doreau sa reorganizeze Europa centrala si rasariteana dupa criterii rasiste si
sefi locali foarte zelosi l-au dus la indeplinire.
Daca abia la Wannsee (un cartier din marginea Berlinului), in ianuarie 1942, fusese
hotarata solutia finala-exterminarea tuturor evreilor din Europa (peste 9 milioane)terenul fusese pregatit inca de la inceputul razboiului.
Cucerirea Poloniei, primul pas al expansiunii spre est, transforma aceasta tara intr-un
adevarat lagar de concentrare, unde, pentru inceput, au fost deportati evreii germani, care
impreuna cu autohtonii au fost inghesuiti in mari ghetouri, precum cel din Vrasovia
(construit in toamna 1940), unde 445.000 de oameni traiau in conditii foarte grele, cu
speranta ca se afla doar in tranzit spre teritoriile evreiesti.
Invazia teritoriului sovietic, unde Hitler desfasura un razboi in care se intalneau atat
antibolsevismul, cat si antisemitismul, s-a dovedit a avea persepctive incalculabile.
*** Holocaustul
Conform Raportului Comisiei internationale de istorici, publicat in noiembrie 2004,
Holocaustul reprezinta persecutia sistematica sprijinita de stat si anihilarea evreilor
europeni de catre Germania nazista, precum si de catre aliatii si colaboratorii sai din
perioada 1933-1945.
Politica de tip criminal a regimului nazist incepe cu definitia evreului continua cu
expropierea si concentrarea in lagare, si sfarseste cu exterminarea. Prima categorie de
evrei supusa exterminarii a fost aceeas a sovieticilor, dupa declansarearazboiului
impotriva Uniunii Sovietice. Ei erau executati de unitatile mobile de politie si SS
(Einsatzgruppen). Din 20 ianuarie 1942, orice alta solutie- afar de exterminare-este
exclusa pentru evrei. In Polonia ocupata - numita acum Guvernamantul General sunt
organizate sase lagare de exterminare: Aushwitz, Belzec, Kulmhof (Chelmno), Lublin
(Maidanek), Sobibor si Treblinka. Este pus in practica un program de exterminare pe
scara industriala, prin care evreii si sint sunt gazati. Intre 1941-1945 au fost ucisi
5.100.000 de evrei.
Si in Romania reglimului Antonescu, incepand cu 1940, au avut loc crime impotriva
populatiei evreiesti. Autoritatile le-au motiva prin razbunarea fata de actiunile
antiromanesti (crime, jafuri, batjocoriri) ale unor membri ai populatiei evreiesti din

Basarabia si Bucovina petrecute cu ocazia retragerii trupelor si a administratiei romanest,

dupa ultimatumurile sovietice din iunie 1940....Comisia concluzioneaza ca intre
280.000 si 380.000 de evrei romani si uncraineni au fost omorati sau au murit in timpul
Holocaustului in Romania si in teritoriile aflate sub controlul sau. Un numar aditional de
135.000 de evrei romani care traiau sub control maghiar in Transilvania de Nord au pierit
la randul lor in Holocaust, la fel ca si alti aproximativ 5.000 de evrei romani din alte
tari. (cf. Raport) Prima actiune Pogromul de la Dorohoi are loc pw 1 iului 1940,
imediat dupa intoarcerea trupelor romanein tara, cand sunt ucisi 50 de evrei. Dupa
inceperea razboiului a avut loc Pogromul de la Iasi (27 iunie- 2 iulie 1941), provocat de
legionari din Iasi in intelegere cu germanii si cu sprijinul autoritatilor romane, cand au
fost arestati circa 5.000 de evrei. Pe 30 iuie Ion Antonescu a ordonat ca toti evreii
comunisti si posesori de arme sa fie impuscati, pana in 2 iunie fiind executate conform
datelor oficiale 500 de evrei. Autoritatile militare au format doua trenuri, in care au fost
imbarcati circa 4.500 de evrei. Pe timpul transportului Trenurilor Mortii (30 iunie 7
iulie 1941) conditiile au fost teribile, din pricina maltratarilor prealabile, a
supraaglomerarii, sufocarii si a lipsei de apa murind 2.717 persoane.
Dupa ocuparea teritoriului dintre Nistru si Bug ( Transnistria), trupele romane au
instiuit administratia militara. Aici au fost deportati evreii din Basarabia si Bucovina de
Nord, zeci de mii dintre ei gasindu-si moartea din pricina frigului, a foamei, a bolilor sau
a asasinatelor produse de trupele romane si germane. Dupa cucerirea Odessei de catre
trupele romane, pe 22 octombrie 1941 la comandamentul militar a avut loc un atentat cu
bomba, in care au fost ucisi 93 de militari. Ion Antonescu a ordonat represalii asupra
populatiei civile evreiesti, 417 persoane fiind executate in Odessa si in jur de 5.000 la
Dalnic, langa oras.
Conferinta de la Wannsee- are loc la 20 ianuarie 1942, la Berlin, cand se redacteaza un
raport in care se precizeaza ca in cursul rezolvarii definitive a problemei evreiesti in
Europa trebuie luati in considerare circa 11.000.000 de evrei. Evreii urmau sa fie
adunati in ghetouri de tranzitie si transportati spre rasarit, spre lagarele de exterminare; in
afara acestui raport, redactat in 30 de exemplare, nu exista alt ordin scris.

Radu Ioanid - Holocaustul in Romania

Masacrele de la inceputul razboiului
1. Pogromul de la Iasi
Pregatirile. La sfarsitul lunii iunie a anului 1941, mii de evrei romani au fost asasinati
intr-unul din cele mai salbatice pogromuri din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Pogromul de la Iasi este probabil cel mai cunoscut eveniment din toata istoria
asasinateleor antievreiesti din Romania. Pogromul de la Iasi a fost pregatit de mai multi
factori. Primul era de ordin istoric. Iasiul avea o veche si puternica traditie antisemita,
bine conturata inca din secolul al XIX-lea. Capitala Moldovei era orasul in care se
nascusera Liga Apararii National Crestine a lui A.C. Cuza, organizatie politica violent
antisemita, precum si dezidenta acesteia, Legiunea Arhanghelului Mihail a lui
Corneliu Zelea Codreanu. Al doilea factor a fost oarecum conjunctural, fiind reprezentat

de intrarea Romaniei in al Doilea Razboi Mondial. La data declanscarii razoiului, Iasul

avea o populatie care insuma cu putin peste 100.000 de locuitori. Dintre ei, aproape
50.000 erau evrei. Inca dinainte de 22 unie 1941, au fost luate in Romania o serie de noi
masuri cu caracter antisemit. Astfel, cu cateva zile inainte de declansarea razboiului, o
rezolutie a lui Ion Antonescu decidea: inchiderea tuturor cafenelelor evreiesti
comuniste, din Moldova, identificarea-pe regiuni-a tuturor jidanilor, agentilor cmunisti
sau simpatizanti.
Eugen Critescu a sustinut ca pogromul de la Iasi ar fi fost organizat de Gestapo, S.D.
si Geheim Feldpolitzei (politia militara de campanie germana, servicii care, conform lui
Critescu, activau in secret in Romania ca fiind implicati in rebeliunea legionara). Eugen
Critescu sublinia ca singurul serviciu secret german admis oficial in Romania era
Abwehr-ul, al carui ofiter de lagatura cu S.S.I era maiorul Herman von Stransky.
La 22 iunie 1941 s-au declansat operatiile militare germano-romane contra URSS. In
aceasi zi, mii de evrei din zonele rurale din nordul Moldovei au fost transportati cu
trenuri si internati in lagarele de la Targu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin. La 24
iunie 1941, a avut loc un prim bombardament al aviatiei sovietice asupra Iasilor (zonele
Rpa Galbena si Gar), care a provocat pagube reduse di cateva victime. Imediat d-a
nascut o puternica psihoza antisemita de masa. Cadrele armatei, legionarii si cuzisti au
raspandit zvonul conform caruia intreaga populatie evreiasca a Iasului s-ar afla in slujba
Armatei Rosii; ca urmare, au murit aproximativ 600 de oamneni, dintre care 38 de evrei.
Ziua de 26 iunie 1941 a inregistrat si primele victime ale pogromului din Iasi. Vineri,
27 iunie 1941 incep sa se auda in Iasi focuri de arma izolate, iar, imediat dupa ora 11,
chestorul politiei, Constantin Chirilovici, telefoneaza colonelului Lupu, comandantul
garnizoanei, pentru a-l informa ca in cartierul Pacurari s-a strans un grup de legionari
care intoneaza cantece legionare si alarmeaza populatia.
Desfasurarea pogromului.
Sambata, 28 iunie, in cursul diminetii, un grup de 30 de soldati din Regimentul 13 si
Regimentul 24 Artilerie, sub conducerea sergentului T.R Manoliu Mircea, maltrateaza si
jefuiesc mai multi evrei sub preteztul cautarii unui post de radioemisie. In seara zilei de
28 iunie, la ora noua, un avion lanseaza smenale luminoase. Imediat dupa aceasta, se aud
pe tot xuprinsul orasului focuri de arma de cele mai diferita calibre. In urma acestor
schimburi de focuri nu s-u inregistat morti sau raniti in randul trupelor germane sau
romane. In dimineata zilei de duminca, 29 iunie 1941, se aud la Iasi din nou focuri de
arma. De aceasta data, s trage din plin: sunt impuscati evreii. Cei care sunt crutati sunt
incolonati si escortati din cartierele Ttrai, Pcurari, Srrie la Chestura Politiei. In
dupa-amiaza zilei de 29 iunie s-a luat hotararea evacuarii din Iasi a evreilor retinuti ca
suspecti la Chestura de Politie. Transportul spre gara a aproximativ 2.500 de evrei
supravietuitori din curtea chesturii a inceput la 9 seara. Trenul a parasit gara in ziua de
luni 30 iunie 1941, in zori. In aceeasi dimineata, la orele patru, s-a format la chestura un
noiu convoi alcatuit din 1.900 de evrei care au fost escortati la gara si imbarcati intr-un al
doilea tren. In zilele urmatoare, nu s-au mai semnalat victime evreiesti in orasul Iasi, dar,
ca o consecinta directa a pogromului, evreii deportati in cele doua trenuri au continuat sa
moara.
Trenurile mortii
Doua trenuri ale mortii au plecat din Iasi. Primul avea intre 33 si 39 de vagaoane
si intre 2.430 si 2.590 de pasageri. Primul tren avea destinatia finala Calarasi si a

parasit Iasiul intre orele 3.30 si 4.15 dimineata, duminica 30 iunie 1941.Trenul s-a aflat in
paza unei grupe de gardieni sub conducerea lui Ion Leucea, comandant de sergenti. In
zorii zilei de 1 iulie 1941, la gara din Targu Frumos a sosit de la Iasi un camion cu
jandarmi sub comanda sublocotenentului Aurel Triandaf; sub comanda acestuia, a
subofiterului de jandarmi Anastase Bratu si a treizeci de jandarmi, pe data de 1 iulie, intre
orele 3.45 si 4.00 dimineata, trenul mortii a plecat de la Targu Frumos spre Calarasi.
Deci, primul tren al mortii, plecat din Iasi in zorii zilei de 30 iunie cu 2.530 de evrei, a
ajuns la Calarasi la 6 iulie dupa amiaza cu 1.011 supravietuitori. Al doilea tren al mortii
are o istorie scurta, dar tot la fel de cutremuratoare. La 30 iunie 1941, in jurul orei 6
dimineata au fost imbarcati in acel tren format din 18 vagoane, 1.902 de evrei. Numarul
victimelor pogromului de la Iasi nu a putut fi stabilit cu exactitate. In functie de diverse
surse, acesta oscileaza intre 3.200 si 12.000. Cu privire la vinovati, dupa cat se pare, rolul
SSI-ului roman a fost doar acela de apregati masacrul de la Iasi. In afara de SSI, in
legatura cu care exista o mare probabilitate ca ar fi fost vinovat de declansarea
pogromului din Iasi autoritatile militare locale au avut si ele o grea responsabilitate.
Printre reprezentantii acestor autoritati s-a aflat colonelul Constantin Lupu, comandantul
garnizoanei Iasi.

Istoria evreilor- Holocaustul

Manual pentru liceu- de Florin Petrescu
Evreii in Evul Mediu european
Intoleranta medievala era mare fata de alte culturi.Acuzatiile aduse evreilor erau
nefondate , tinandu+se cont de imadinarul colectiv medieval datorat prejudecatile
religioase.Erau invinuitide omor ritual , decid , pnagarirea religioasa, necuratenie
fizica/morala si raspandirea ciumei.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul papa care a vizitat Israelul, datorita lui
schimbandu-se si atitudinea bisericii , dar si a oamenilor fata de evrei.

Statutul evreilor din Romania inainte de 1878

Evreii romanie erau impartiti in doua categorii : 1 pamantenii (supusi ai
autoritatilor romane) si 2 suditii (evrei straini sub jurisdtictia consulilor tarii
proveniente).
Programele revolutiei de la 1848(Proclamatia de la Islaz , Dorintele Partidei
Nationale din Moldova ) prevedeau emanciparea a evreilor, fara insa a fi puse in aplicare.
Odata transformati in apatriyi , apare o problema evreiasca-, iar reyolvarea ei va
deveni obiectul unor presiuni internationale si umanitare
Un moment important l-a constat construirea Tmplului Coral (1867), precum si
infiintarea primelor scoli laice israelito-romane.1857-apare primul periodic de limba
romana cu specific evreiesc Israelitul roman-.Din 1831 se marcheaya o crestere a
populatiei evreiesti in capitala.Odata cu instalarea dualismului austro+ungar in

Transilvania evreii primesc drepturi civile , iar comunitatea religioasa se desparte in trei :
comunitatea ortodoxa(traditionala), neologa(reformata) si status quo ante.
Intelectuali evrei participanti la revolutie :Hilel Manoach, Constantin D.
Rosenthal, Iului Popper , Barbu Iscovescu, Davicion Bally.

Emanciparea evreilor
Incepand cu 1918 mai mult legi si decrete au incercat sa solutioneze problema
evreiasca (Art. 28 al Tratatului de pace de la Buftea).
Potrivit Legii cultelor din 1928 si decretelor din 31 comunitatile evreiesti au
devenit persoane juridice si au fost reorganizate si recunoscute ca minoritate
nationala.Comunitatea evreiasca primea subventie de la stat

Statutul socio-economic al evreilor din Romania Mare

Recensamantul din 1930 scoate la suprafata numarul evreilor .Dintr.o populatie de
18 milioane de locuitori, evreii repreyentau 4,2 la suta din populatie, marea ei majoritate
fiind concentrata in orase.Romania era pe locul trei in Europa dupa U.R.S.S. si Polonia in
ceea ce priveste numarul populatiei evreiesti, cei mai multi dintre ei locuind in Bucovina,
Basarabia , Moldova, si Crisana. Din totalul populatiei evreiesti 270 de mii de evrei erau
activi , practicand meserii in : comert, industrii, agricultura si viticultura, activitati
bancare, transporturi si telecomunicatii , dar si avocati , medicti etc. .
Comunitatea evreilor din Bucuresti era impartita in functie de traditie :
1Comunitatea aschenaza si 2 comunitatea sefarda, ambele avand lacase de cult,
spitale, maternitati, scoli, ayile, cantine , cimitire, biblioteci , societati stiintifice si
literare, societati de ajutor reciproc.
In politica ei erau repreyentati de Uniunea evreilor pamanteni(din 23 Uniunea
Evreilor Romani.), incheind mai multe carteluri cu PNL SI PNT, permitand accesul in
parlament.
In 1936 s-a format Consiliul central al Evreilor din Romania prin
colaborarea dintre Pattidul Evreiesc Din Romania si Uniunea EvREILOR Din Romania..
In acelasi an s-a creat si Federatia Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romania.

Ascensiunea la putere a nayismului si a lui Adolf Hitler

Din 1934 , la un an dupa venirea lui la putere, Hitler se concentreaya asupra
reorganiyarii Germaniei, organizarea in landuri- federale a fost desfiintata fiind in
locuita cu o putere centrala la Berlin.
Noapte a cutitelor lungi(30 IUN. 1 IUL 1934) Hitler reuseste sa subordoneze in
totalitate partidul , anihiland orice forma de concurenta politica.

Dupa moartea presedintelui Paul von Hidenburg,Hitler reuseste sa unifice cele

doua functii de conducere a statului, din acel moment nemaiexistand nicio separare reala
a puterilor iin stat,devenind astfel Conducator.
Evolutia economica a avut mare s-a bucurat de success in perioada de conducere
nayista , sporind astfel increderea populatiei in politica antidemocratica si antisemita a
regimului.
Antisemitismul lui Adolf Hitler
Pe 1 aprile 1933 se proclama boicotul general al magayinelor evreiesti ,
populatia fiind avertiyata sa nu cumpere din aceste magayine, membrii politiei politise SS
asigurandu-se de respectarea boicotului.
Urmatorul pas a fost identificarea evreilor prin diferite legi , evreii pieryandu-si
astfel statutul de cetatean si drepturile civile.Au fost interzse casatoriile mixte intre
persoane de sange german-arian, si evrei.
In 1936 evreii au fost exculsi din toate posturile care aveau legatura cu educatia,
politica si industria, iar in 1938 au fost obligati sa adauge prenumele de Israel la barbati si
Sarah la femei, impreuna cu un J pe pasaport, in acelasi an interzicandu-se profesorilor si
elevilor evrei sa mai frecventeye scolile publice germane.
In tot acest timp Adunarea repreyentative a evreilor din Germania
( reichsvertretung) a incercat sa limiteze efectele politicii entisemite sis a linisteasca
populatia evreiasca germana.
Capitolul romanesc al Holocaustului . Legislastia entievreiasca
Nesiguranta populatiei evreiesti a fost cauzata de atmosfera antisemita din clasa
politica si de propaganda oficiala, ca diversiune de la criya ppolitica interna.
La Galati si Dorohoi au avut loc primele isbucniri antisemitesub forma unor
progomuri, fiind urmate de Mihoveni, Ciudei, Yaharesti, Serbauti si in multe alte
localitati din nordul Moldovei.
Decretul lege semnat de regele Carol al II-lea , primul ministru si ministrul justitiei
a fost bayat pe principiile resismului de factura nayista, evreii fiind impartiti in trei
categorii : categoria I (evreii intrati in Romania dupa 30 nov 1918), si categoria
II(evreii naturaliyati individual pana la 30 dec 1918 combatanti in Rayboi8ul de
Independenta ).Categoria III intrau majoritatea evreilor , incetateniti pe baya decretelor
legi din 1919.Toti evreii aveau interdictii : ocuparea de functiuni publice, dobandirea de
proprietati din mediul rural , cariera militara ,practicarea de profesiuni de avocat, notar
public, membrii in consilii de administratie publica si particulara comercianti, negustori,
editori, dobandirea de nume romanesti, casatoria intre evrei si romanii de sange.
Cetatenia romana nu mai avea nicio importanta deoarece insasi apartenenta la etnia
avreiasca anula evreilor drepturile cetatenesti.
Regimul lui Antonescu si evreii (40-44)

In politica reg Antonescu fata de evrei se disting 4 etape :sept 40-ian 41 statutul
legionar (promulgate peste 20 de legi antisemite , si actiuni ce au culminat pogromul de
la Bucuresti din ian 41) , 2.Ian. 41 iunie 41 (intrarea Romaniei in razboiul antisovietic),
3 iunie 41 oct 42 ) se pun in miscare TRENURILE MORTII , tori evreii din mediul
rural fiind evacuati in capitalele de judet din aprox 160 de mii de evreii supravietuind
doar 2.539 4)oct 42- 23 august 1944 (guvernul refuya deportarea evreilor din Vechiul
Regat din sudul Transilvaniei.Prin aplicarea legislatiei antievreisti , populatia evreiasca a
fost separata de populatia romana din punct de vedere juridic, politi, social si economic.
Au fost expusi masurilor administrative adoptate ad-hoc si abuyului aparatului
represiv.
La 14 ianuarie 1941 generalul Antonescu S-a intalnit cu Hitler , obtinand acordul
pentru a inceta colaborarea cu Legiunea.
Intre 21-23 ianuarie a isbucnit un conflict armat intre legionary si Antonescu,
legionarii devastand proprietati sau locuri publice evreiesti.
Procesul de romnizare exprima adeziunea regimului Antonescu la ideologia de
extrema dreapta .Legislatia antievreiasca a avut un caracter restrictiv si de constrangere
rasial, antidemocratic.