ccia 2012- CURSUL 2+3

I. NOIUNI INTRODUCTIVE
Prin lucrare de art se nelege o construcie realizat pentru asigurarea continuitii
peste obstacole sau pentru mentinerea funcionalitii unei ci de comunicaie. In aceast
categorie se nscriu:
Podurile si podeele;
Viaductele si viaductele de acces;
Tunelurile;
Zidurile de sprijin;
Podurile sunt lucrri de art realizate pe traseul unei ci de comunicaie pentru susinerea
acesteia i asigurarea continuitii ei peste un obstacol pe care l traverseaz denivelat. Aceste
obstacole pot fi cursuri de ape, vi sau intersecii cu alte ci de comunicaie. n acelai timp,
podurile i podeele asigur continuitatea obstacolului traversat de calea de comunicaie
respectiv, sub pod sau podet ramnnd un spaiu liber ce face posibil acest lucru.
Exist situaii n care podurile se construiesc din considerente tehnice: de exemplu, cazul
podurilor care nlocuiesc terasamentele pe anumite poriuni instabile sau dificil de realizat ale
unui traseu de coast sau nlocuiesc terasamente nalte, neeconomice. De asemenea podurile se
pot executa n locul unor terasamente dac terenul este impropriu susinerii terasamentelor
respective (n structura litologic a terenului exist straturi cu rezistene mici cum ar fi turba,
mlul, etc.). O alt situaie de poduri sau podee executate din raiuni tehnice sunt podurile i
podeele de descrcare rolul principal al acestora fiind acela de a asigura echilibrul natural al
apelor care se pot acumula dup precipitaii n zonele joase de o parte i alta a terasamentului.
Dac terasamentul este continuu el devine un baraj care separa aceste zone, iar apele se
acumuleaz pe o parte a terasamentului si se poate produce distrugerea cii respective.
(Exist i construcii care asigur continuitatea peste un obstacol a unor conducte (de ap,
de gaz, etc.) sau a unor cabluri electrice de dimensiuni mari. Daca ele nu susin si o cale de
comunicaie se numesc supratraversri).
Podeele se disting de poduri prin faptul c ele au o lumina mic (lumina=distanta
maxima dintre fetele interioare ale sectiunii podetului), acesta fiind limitat convenional la
maxim 5.0 m atat pentru podeele de cale ferat cat si pentru podeele rutiere. Podetele se
executa de regula din beton, monolit sau prefabricat, din zidarie de piatra sau caramida si mai
recent din tubulaturi din tabla ondulata imbinate cu suruburi.
Podetele pot prezenta diferite solutii de alcatuire:
podetele rigola sunt utilizate la calea ferata si sunt alcatuite de regula cu elevatia
sub forma unui cadru din beton armat, deschis la partea superioara cu lumina sub
50.... 60 cm (dictata de lumina maxima admisa intre traverse de cale ferata pentru
un anumit tip de sina) si un bloc de fundatie din beton (Fig 1). Ele sunt necesare
pentru evacuarea unor debite mici de apa si sunt deschise pentru a se putea face
curatirea in caz de colmatare. Au dezavantajul ca traversele fixate la partea
superioara a podetelor rigola complica lucrarile de corectie a niveletei caii, iar
ridicarea niveletei fara a se fixa traversele la noua cota va duce la deplasarea
traverselor spre campul rigolei (Fig. 2).

TRAVERSE
DE LEMN

PEREU
PIATRA

CADRU
DESCHIS
B.A.
FUNDATIE

Fig. 1. Seciune podet rigola

Fig. 2. Podet rigola cu deficiente

(traverse nefixate si deplasate)

podetele deschise sunt utilizate in special la calea ferata, au o suprastructura

simpla realizata din doua grinzi metalice sau din beton, pe care se aseaza
direct traversele si doua culei din beton armat pe care reazema sau sunt
incastrate grinzile. Corectarea niveletei se poate face provizoriu prin
suprainaltarea cotei grinzilor de beton cu doua longrine de lemn (Fig. 3).

Fig. 3. Podet deschis de CF cu

2 grinzi din b.a.

Fig. 4. Pod pe bolta din zidarie de piatra.

podetele boltite pot fi alcatuite din zidarie de piatra (Fig. 4), din zidarie
caramida (Fig. 5) sau din beton (Fig. 6). In sectiune prezinta doua ziduri
drepte (culei), o bolta din beton si fundatia de regula sub forma unui radier
comun pentru ambele ziduri drepte. Taluzele laterale ale terasamentului sunt
sustinute la capetele podetului de ziduri de sprijin denumite timpane si de
aripi (FOTO 5). Podetele boltite de 2.0 m si de 3.0 m se pod realiza si din
inele prefabricate din beton armat de 1.60 m lungime (denumite B-2,
respectiv B-3) montate pe fundatii de tip radier (Fig. 7).
CHEIA
BOLTII

NASTEREA
BOLTII

BOLTA
CIRCULARA

ZIDUL
DREPT

NASTEREA
BOLTII
ZIDUL
DREPT

PEREU
PIATRA

FUNDATIE

Fig. 5 Podet boltit din zidarie de caramida

Fig. 6 Sectiune podet boltit din beton

2

Fig. 7 Podet de CF cu inele prefabricate boltite B-2 cu aripi prefabricate

podete cu camasuiala metalica In ultimii ani pentru podurile rutiere au
aparut si solutii cu podete cu camasuiala metalica din placi metalice
ondulate, galvanizate, imbinate cu suruburi Montajul acestora se face in
amplasament cu amenajari minime ale terenului cu un pat de piatra sau balast
(nu necesita fundatii) si prin respectarea unei anumite tehnologii de realizare
simetrica a umpluturii in straturi compactate pentru mentinerea echhilibrului
impingerilor asupra camasuielii metalice (Fig. 8). Totodata o atentie deosebita
se acorda izolarii capetelor camasuielii metalice cu zidarie de piatra executata
pe taluzele terasamentului si chiar la interior pentru reducerea partiala a
efectelor impingerilor inegale si pentru canalizarea sectiunii pentru debitele
mici (Fig 9).

Fig. 8. Montajul si alcatuirea camasuielii podetelor boltite din placi metalice

ondulate imbinate cu suruburi de inalta rezistente (Tubosider)

Fig. 9 Racordarea cu terasamentul a camasuielii podetelor boltite din placi metalice

ondulate (Tubosider)
3

 podetele ovoidale (Fig. 10). Podetele cu sectiune ovoidala s-au executat din
beton simplu sau beton armat se aplica foarte rar in prezent dar faptul ca in
reteaua feroviara si rutiera s-au executat in trecut un numar important de
asemenea podete ele merita a fi mentionate .
CHEIA
BOLTII

PEREU
PIATRA

FUNDATIE

Fig. 10. Sectiune podet ovoidal

din beton

Fig. 11. Podet rutier cu sectiune circulara

din tuburi din beton

podetele tubulare sunt utilizate in special la drumuri, au sectiunea circulara

si sunt realizate din tuburi prefabricate din beton armat (mai rar din beton
monolit, Fig. 11). sau, mai recent, se utilizeaza si podete tubulare din placi
metalice ondulate cu sectiune circulara Fig. 12.

Fig. 12. Podet rutier cu camasuiala metalica din placi ondulate

cu sectiune circulara
podete tip cadru sunt executate din inele prefabricate din beton armat cu
sectiune dreptunghiulara, asezate pe o fundatie-radier din beton (Fig 13, 14).

Fig. 13. Podet de CF prefabricat cu inele de tip cadru dreptunghiular inchis (C-3)
cu aripi prefabricate (A-3)
4

Viaductele si viaductele de acces;

Viaductele sunt poduri care inlocuiesc terasamente nalte n condiiile n care costul
realizarii terasamentului este mai mare dect al viaductului si de regula asigura scurtarea
traseului (Fig. 14, 15). Ele pot indeplini i rolul unui pod de descrcare.

Fig.14. Viaductul Millau

Fig.15. Viaductul Suplacu de Barcau

- viaductele de acces asigur accesul la podurile mari, n situaia n care terasamentele nu

se pot realiza pn la podul propriu-zis, din considerente de nlime mare sau de realizare a unui
spaiu liber, pentru scurgerea apelor la inundaii (viaductele podurilor dunarene);
- viaductele de coast sunt poduri care inlocuiesc pe anumite zone ale traseului de coast,
terasamentul unei ci de comunicaie care ar necesita lucrri speciale de susinere cu ziduri de
sprijin, mult mai scumpe dect execuia viaductului respectiv datorit ranforsrilor puternice ale
caii necesare pentru meninerea stabilittii sau pentru preluarea mpingerilor puternice ale
terenului in cazul debleelor;
Tunelurile;
Tunelurile asigura continuitatea unei cai de comunicatie prin strapungerea unui obstacol
(munte) sau pe sub fundul marii. Golul excavat este protejat de o captuseala din zidarie, beton
sau din boltari prefabricati cre preia impingerile masivului in jurul zonei excavate.
In orasele mari circulatia se realizeaza si prin galerii subterane de metrou numite
metropolitane Sectiunile tunelurilor pot fi in forma de potcoava (Fig 16.), sau de forma
circulara (Fig 17).

Fig. 16 Sectiune potcoava la un tunel clasic din beton sau din zidarie

Fig. 17 Sectiune circulara la Eurotunel si la metroul Bucuresti

II. ALCATUIREA GENERALA A PODURILOR
Podurile prezint dou pri principale: suprastructura i infrastructura (Fig. 18) .
II.1. SUPRASTRUCTURA PODURILOR
Reprezint partea principal de rezisten a unui pod care susine direct calea i
poate prelua actiunile specifice podurilor (greutatile permanente, aciunile generate de
convoaie, aciunea vntului, efectele tasrilor de reazem, efectele diferentelor de temperatur,
aciunile sismice etc). La podurile pe grinzi, eforturile generate de aceste aciuni sunt
transmise de suprastructur la aparatele de reazem, sub forma unor reaciuni.
Suprastructura poate fi alcatuit dintr-un singur tablier simplu rezemat sau continuu pe mai
multe deschideri sau din mai multe tabliere, independente simplu rezemate. La podurile pe
cadre, pe arce sau boli precum i la podeele boltite, suprastructura o reprezint partea de
construcie, situat deasupra fundaiilor.

SUPRASTRUCTURA
Lp
L1

TABLIER 1
NIVEL Qv
NIVEL Qc

L2
TABLIER 2

hL

hr

NIVEL CALE

PILA
CULEE

hc

AP
REAZEM

CULEE

INFRASTRUCTURA

Fig. 18 Principalele pri componente ale unui pod pe grinzi.

Notatii generale
In Fig. 18. s-au notat:
o
L = deschiderea de calcul ;

Lp = lungimea podului (se msoar ntre extremitile zidurilor

ntoarse ale culeilor);
o
hc = nlimea de construcie msurat de la nivelul cii la punctul
cel mai de jos al tablierului, n care se include i sgeata elastic maxim din
aciunea convoiului;
o
hr = nlimea pe reazem msurat de la nivelul cii la partea
superioar a cuzineilor de la pile sau culei;
o
Qc = nivelul apelor sub pod, corespunztor debitului de calcul cu o
anumit probabilitate stabilit n funcie de clasa de importan a podului:
0.3%, 1%, 2%, 5%, (de exemplu Q1% corespunde unui debit maxim care se
poate produce ntr-o perioad de 100 de ani).
o
Qv = nivelul apelor sub pod, corespunztor debitului de verificare
calculat cu o anumit probabilitate stabilit n funcie de clasa de importan a
podului.
o
hL = nlimea liber sub pod msurat de la punctul cel mai de jos
al tablierului n care se include i sgeata elastic maxim din aciunea
convoiului, pn la nivelul debitului de calcul Qc .
o
cota cii pe pod la podurile de cale ferat se consider nivelul
superior al traverselor (notat NST). La podurile de cale ferat n curb NST se
msoar la firul interior al cii. La podurile rutiere cota cii se consider la
nivelul suprefeei carosabile, n axul acesteia.
o
nlimea de liber trecere pe pod se aplic n cazul podurilor
nchise la partea superioar cu o contravntuire orizontala i reprezint
distana masurat de la nivelul superior al inei la partea inferioar a
elementelor transversale de nchidere (de regul rigle sau diagonale ale
contravntuirii superioare);
o

II.2. INFRASTRUCTURA PODURILOR

Este partea de construcie care susine suprastructura, preia reaciunile de la aceasta prin
intermediul aparatelor de reazem i le distribuie la teren sub forma unor presiuni, prin
intermediul elevatiilor si fundaiilor. Infrastructura unui pod pe grinzi este alcatuit din :
Culei sunt elementele de infrastructur de la capetele unui pod, au o forma special
care sa asigure rezemarea suprastructurii, susinerea terasamentului i preluarea mpingerilor
terasamentului din spatele culeilor. Lateral culeele sunt prevzute cu amenajri speciale ale
taluzelor terasamentelor sub forma unor sferturi de con sau cu elemente speciale din beton sau
zidrie denumite aripi necesare att susinerii taluzelor n afara limii culeilor ct i pentru
dirijarea apelor n amonte i n aval de pod. Ele se denumesc generic racordri cu terasamentul.
Prile componente ale unei culei (de cale ferata) sunt (Fig. 19):
fundaia culeilor prezint alctuiri i denumiri specifice n funcie de sistemul de
fundare adoptat. In cazul soluiilor cu fundaii directe, fundaia culeii este
alctuit dintr-un bloc de fundaie, cu dezvoltri n trepte pe partea dinspre albie
elevaia culeii are forma unui zid de sprijin, cu o nclinare a feei dinspre albie
(numita fruct). Inclinarea elevaiei culeei spre terasament (fructul) este cuprins
intre 1:10 i 1:5;
bancheta cuzinetilor nglobeaz cuzineii pe care sunt aezate aparatele de reazem
i repartizeaz reaciunile acestora n elevatia culeii.
zidul de gard are rolul de a susine terasamentul deasupra banchetei i de a
proteja bancheta i aparatele de reazem de colmatarea cu pmntul sau balastul
din terasament. La partea superioara a zidului de gard, la podurile de cale ferat
7

cu calea pe traverse se execut o decupare pe care se monteaza un opritor de

balast (de regul un profil cornier) necesar montrii ultimei traverse de pe
terasament nainte de pod i a trecerii inelor de pe terasament pe tablier.
zidurile ntoarse se execut lateral in spatele culeii, n consol. Ele au rolul de a
mpiedica terasamentul nesusinut de deasupra aripilor sau sferturilor de con s
cad n lateral i s afecteze stabilitatea acestuia n spatele culeilor.
drenul si rigola drenului asigur colectarea apelor infiltrate n terasament, n
spatele culeii prin drenul de piatr asezat cu mna i evacuarea acestora cu
rigola de la baza drenului i mai departe prin barbacane (guri de evacuare a
apelor care se execut la ziduri de sprijin si la elevaia culeilor)

Fig. 19 Culee cu sferturi de con

SECTIUNI PILA

SECTIUNE CULEE
NIVEL CALE

AX
REAZEM

SECTIUNE A - A

AX
REAZEM
ZID DE
GARDA

NIVEL CALE

BANCHETA
CUZINETI

AVANTBEC

BANCHETA
CUZINETI
ZID
INTORS
DREN

CONSOLA
DREN
ROSTUL
ELEVATIE-FUNDATIE

BETON
EGALIZARE

ELEVATIE
ELEVATIE
A

FUCT
(INCLINAREA FETEI)

ROSTUL
ELEVATIE-FUNDATIE

TREAPTA
FUNDATIEI
ARRIERBEC
BLOC DE
FUNDATIE
TALPA
FUNDATIEI

TREAPTA
FUNDATIEI

BLOC DE
FUNDATIE
BETON
EGALIZARE

TALPA
FUNDATIEI

Fig. 20. Sectiune culee si denumiri parti componente

racordrile cu terasamentul. Culeele au o lime corelat cu limea platformei

cii. Taluzele terasamentului la baza, dincolo de latimea platformei caii de la
8

partea superioara rmn libere (nesusinute) n lateral, iar sustinerea lor se face
prin realizarea unor racordari cu terasamentul cu sferturi de con sau cu aripi.
sferturile de con reprezint o amenajare a taluzelor terasamentului prin racordarea
cu o suprafa cu pant variabil pornind de la panta taluzului 2:3 la panta 1:1 la
intersecia cu suprafeele laterale ale culeii (racoradarile cu sferturi de con sunt
recomandate pentru nlimi ale terasamentului sub 5.0m pentru a se evita
executarea unor ziduri ntoarse foarte lungi). De regul suprafaa sferturilor de
con se protejeaz cu un pereu de piatr sau din beton, rezemat la baz, sub nivelul
terenului, pe fundaii curbe din beton (Fig 19, Fig. 21), amplasate sub adancimea
de inghet (la cca 1.0 ....1.2 m). Fundatiile pereului sferturilor sau fundatiile
aripilor sunt executate separat de fundatia culeelor pentru a elimina neajunsurile
unor tasri difereniate intre fundatiile cueelor si fundatiile sferturilor de con.
aripile se fac din beton monolit (Fig. 22), din zidrie sau din beton armat
prefabricate aezate pe o fundaie monolit. Ele se utilizeaz pentru terasamente
mai inalte, cu nlimi mai mari de 5.0 m. In anumite situaii de amplasament
racordrile cu terasamentul se pot face cu ziduri de sprijin, utilizate i pentru
protecia malurilor.

Fig. 21. Culee cu racordri cu sfert de con pereat cu beton.

Fig. 22. Culee cu racordri cu aripi din beton.

Pilele sunt elementele de infrastructur care asigur reazemrile curente ale
suprastructurii pe lungimea dintre cele dou culei i pot fi executate din zidrie de piatr sau
caramid, din beton i mai rar din metal (numai elevaia).
9

Prile principale ale unei pile clasice, cu elevatie lamelar si fundaie direct sunt
prezentate n Fig. 23:
blocurile de fundaie asigura transmiterea incarcarilor la terenul bun de fundatie,
denumit strat portant. Ele prezint trepte dezvoltate pe ambele laturi lungi ale
blocurilor de fundaie (la culee blocurile au trepte numai n fa);
elevaia pilei este partea situat deasupra fundaiei avand o seciune de form
hidrodinamic (cu avantbec i arierbec) la pilele amplasate n albiile rurilor (Fig.
bancheta cuzinetilor i cuzinetii. Att la pile ct i la culei cuzineii au partea
superioar plan si orizontala iar suprafeele superioare ale banchetei sunt n
pant, pentru scurgerea apelor din precipitaii.
SECTIUNI PILA

SECTIUNE CULEE
NIVEL CALE

AX
REAZEM

SECTIUNE A - A

AX
REAZEM
ZID DE
GARDA

NIVEL CALE

BANCHETA
CUZINETI

AVANTBEC

BANCHETA
CUZINETI
ZID
INTORS
DREN

CONSOLA
DREN
ROSTUL
ELEVATIE-FUNDATIE

BETON
EGALIZARE

ELEVATIE
ELEVATIE
A

FUCT
(INCLINAREA FETEI)

ROSTUL
ELEVATIE-FUNDATIE

TREAPTA
FUNDATIEI
ARRIERBEC
BLOC DE
FUNDATIE
TALPA
FUNDATIEI

TREAPTA
FUNDATIEI

BLOC DE
FUNDATIE
BETON
EGALIZARE

TALPA
FUNDATIEI

Fig. 23 Alctuirea generala unei pile lamelare cu fundaie direct.

La pilele si culeele din beton se utilizeaz clase de beton n concordan cu mrimea
ncrcrilor pe care le preia fiecare parte component: astfel bancheta cuzineilor i cuzineii
necesita o clasa superioara de beton in raport cu betonul utilizat la elevatii sau la fundatii. Pentru
realizarea unui beton mai compact la suprafetele laterale i un aspect estetic dup decofrare se
toarn in cofrag, perimetral, odat cu betonul elevaiei un beton de clasa superioara (de regula de
aceeasi clasa cu betonul banchetei) denumit beton de fa vazut de cca 20 cm grosime.
II.3. SISTEME DE FUNDARE LA PILE SI CULEI
Fundarea directa se execut atunci cnd stratul portant se afl la la o adancime relativ
mica fata de suprafata terenului. Fundatiile directe se realizeaza din blocuri din beton de forma
paralelipipedica, asezate in trepte astfel incat sa asigure repartitia presiunilor de la partea
inferioara a elevatiei la talpa fundatiei (Fig. 20. si Fig. 23)
In cazul n care stratul portant este situat la adncime mare, solutia de fundare direct
devine neeconomic i se vor adopta solutii cu fundaii directe de adncime (fundaii pe
chesoane) sau cu fundaii indirecte (pe coloane, piloti, etc).
Fundarea pe chesoane se mai numesc si fundaii directe de adancime. Sapatura pentru
fundaie se realizeaz ntr-o incinta de beton armat (cheson deschis , Fig. 34) care va cobor,
sub propria greutate, pna la stratul portant, treptat, pe masur ce excavaia in interior avanseaz.
Dup ce se incastreaza n stratul portant chesonul se umple cu beton i va deveni fundaia pilei
10

sau culeii Soluia se recomanda in cazurile in care stratul portant este situat la o adancime mai
mare si infiltratiile in excavatii sunt foarte mari.
SECTIUNE LONGITUDINALA C - C
A

SECTIUNE

A-A

B
CUTIT METALIC

A
SECTIUNE PLANA B - B

Fig. 24. Alctuirea unui cheson din beton armat.

Fundaiile indirecte se execut cnd stratul portant se afl la adncime mare. Fundaiile
indirecte pot fi pe piloti (cu dimensiunea sectiunii sub 60 cm) sau pe piloti cu diametru mare
sau coloane (cu dimensiunea sectiunii mai mare de 60 cm) executai prin diferite metode (prin
forare, prin vibrare, etc). Ei se ncastraz n stratul portant i transmit ncarcarile la teren prin
frecare pe manta (pe suprafaa lateral) i prin presiune pe vrf. Lungimea coloanelor poate
atinge adancimi mari (35.0 50.0m) iar diametrul acestora poate fi cuprins ntre 0.60 m si 2.0
m. In Fig. 25 este prezentat o pil cu fundaia pe coloane forate.
Blocul de fundaie din capatul coloanelor se numete radier si el are rolul de solidarizare
a coloanelor i de repartiie a ncarcarii la coloane.

ELEVATIE PILA
B

VEDERE A-A

SECTIUNE B-B

BANCHETA CUZINETI
D

D
ELEVATIE

BETON DE
FATA VAZUTA

RADIER BETON
ARMAT

RADIER BETON ARMAT

COLOANE
BENOTO

COLOANE
BENOTO

B
SECTIUNE D-D

11

Fig. 25 Alctuirea unei pile cu fundatii indirecte (pe coloane forate tip Benotto)
Elevaiile pilelor sunt elementele care pot imbunatati aspectul arhitectonic al podului si
in functie de acest aspect pot fi realizate sub cele mai diferite forme moderne:

a.

b.

e.

c.

d.

f.
Fig. 26. Forme moderne ale elevatiilor la pile

Asfel elevatiile pilelor pot fi alctuite din:

- stlpi (coloane) care mpreun cu bancheta cuzineilor realizeaz un cadru rigid (Fig.
26 a, b, d);
- cu elevatii lamelare cu avantbec si arrierbec cu sectiune semicirculara (Fig. 26 c);
- cu o sectiune dreptunghiulara (la viaducte, la pilele amplasate pe uscat, (Fig. 26 e)
- cu cadre in V ( la podurile peste lacuri, etc (Fig. 26 f).
II.4. APARATE DE REAZEM DIN OTEL
Sunt dispozitive speciale care se utilizeaz n principal la podurile pe grinzi, ele preiau
reaciunile de la suprastructur i le transmit elementelor infrastructurii, fixeaz tablierele de
infrastructura, fr a bloca deplasarile si rotirile tablierului n seciunile de reazem, produse de
dilataia termic i de eforturile din ncovoierea tablierelor. La tablierele simplu rezemate, se
deschideri mici la un capt se monteaz aparatele de reazem fixe (care asigur rotirile din
ncovoierea grinzilor si nu permit deplasri n plan) i la capatul cellalt se monteaza aparate de
reazem mobile care s permit att rotirile din ncovoiere ct i deplasari libere in lungul
tablierelor, Fig. 27:

12

d ROT

d DILAT

AXA NEUTRA

d DILAT

d ROT

Fig. 27 Deplasri i rotiri ale unei grinzi n axele de rezemare.

Rezemarea la captul mobil se poate face pe aparate de reazem mobile cu lunecare unde
partea superioar a aparatului poate glisa pe piesa inferioar (Fig 28), sau pe aparate de reazem
mobile cu rulouri (Fig. 29).
APARAT REAZEM FIX

APARAT REAZEM MOBIL

TABLIER

TABLIER
PLACA
SUPERIOARA

PLACA
SUPERIOARA

OPRITOR
PLACA
INFERIOARA

CUZINET

PLACA
INFERIOARA

CUZINET

PINTEN

PINTEN

Fig. 28. Aparate de reazem metalice fixe si mobile CU LUNECARE.

APARAT REAZEM MOBIL

APARAT REAZEM FIX

TABLIER

TABLIER
PLACA
SUPERIOARA
BALANCIER SUPERIOR
BALANCIER INTERMEDIAR

PLACA
SUPERIOARA
BALANCIER SUPERIOR
BALANCIER INFERIOR

RULOU
CUZINET

PLACA
INFERIOARA

CUZINET

Fig. 29. Aparate de reazem metalice mobile i fixe CU RULOURI.

13

Fig. 30. Aparat de reazem mobil cu rulouri.

Aparatele de reazem mobile cu rulouri preiau deplasrile i rotirile captului grinzii prin
rotirea limitat a rulourilor i respectiv, prin nclinarea balancierului superior pe suprafaa curb
a balancierului intermediar.
II.5. APARATE DE REAZEM DIN NEOPREN
Aparatele de reazem din neopren sunt de form paralelipipedic, alctuite din straturi
succesive din plci metalice i neopren lipit ntre plcile metalice unde deplasrile i rotirile se
obin prin deformarile neoprenului Fig. 31, Fig. 32 i Fig 33.
La aparatele mobile din neopren deplasrile i rotirile se preiau prin deformarea in lung a
aparatului mobil, mai nalt dect cel fix. Fig. 33.
APARAT REAZEM FIX

TABLIER
PLACA
SUPERIOARA
APARAT FIX
NEOPREN
OPRITOR
CUZINET

APARAT REAZEM MOBIL

PLACA
INFERIOARA

PLACA
SUPERIOARA

TABLIER

APARAT MOBIL
NEOPREN
OPRITOR
PLACA
INFERIOARA

CUZINET

Fig. 31. Aparate de reazem fixe si mobile DIN NEOPREN.

a)

b)

14

c)
Fig. 32. Detalii aparate de reazem mobile din neopren
a) Aparat de reazem mobil din neopren fara caseta metalica
b) Detaliu neopren c)- Aparat de reazem mobil din neopren cu caseta metalica
cu ghidaje laterale.
PRELUAREA ROTIRILOR
SI DEPLASARILOR LA
APARATUL DE REAZEM
MOBIL CU RULOURI

PRELUAREA ROTIRILOR
SI DEPLASARILOR LA
APARATUL DE REAZEM
MOBIL CU NEOPREN

TABLIER

CUZINET

CUZINET

Fig. 33. Funcionarea aparatelor de reazem mobile cu rulouri i cu neopren.

II.6 APARATE DE REAZEM SPECIALE
Contin o placa circulara de cauciuc natural care este amplasata ntr-un cilindru de otel oala si o alta plac din otel - pistonul este plasat deasupra. Sub presiunea sarcinii verticale
ridicate, placa de cauciuc fiind elastica permite miscri de nclinare ale pistonului n jurul
oricrei axe orizontale.
n functie de modurile de lucru fix, mobil unidirectional sau mobil omnidirectional
poate prelua forte orizontale si miscri (longitudinale sau transversale), simultan cu ncrcrile
verticale

15

Reazemul fix (11)

Poate prelua forte in orice directie in plan

Reazemul mobil unidirectional (12) (21)

Fig. 34. Alcatuirea aparatelor de reazem speciale in functie de modul de lucru.

Fig. 35. Amplasarea aparatelor de reazem speciale in functie de modul de lucru.

E deplasabil pe o directie (n plan) si poate prelua forte orizontale,perpendicular pe
aceast directie.
Reazemul mobil omnidirectional (22) e deplasabil n orice directie (n plan) si n
consecint nu poate prelua forte orizontale pe nici o directie.

16

17

18