Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 227 vizualizări

    Teoria Adevărului

    Încărcat de

    Ana Suruceanu
    teoria adevarului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Teoria Adevărului

    Încărcat de

    Ana Suruceanu
    227 vizualizări2 pagini
    teoria adevarului

    Titlu original

    Teoria adevărului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    teoria adevarului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    227 vizualizări2 pagini

    Teoria Adevărului

    Încărcat de

    Ana Suruceanu
    teoria adevarului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    Teoria adevrului

    Dac adevrul piere , atunci rmne minciuna n existena


    noastr... n orizontul axiologiei, cunoaterea este considerat
    o dimensiune a condiiei umane, n cadrul creia se nscrie i
    problematica adevrului, a valorii i a valabilitii cunotinelor.
    Pentru Hegel adevrul este un cuvnt mare, i un lucru i mai
    mare...Dac spiritul omului este sntos, inima trebuie s-i
    bat mai tare ori de cte ori este vorba despre adevr.
    Conceptul de adevr a cunoscut o mare diversitate de
    interpretri n evoluia gndirii omeneti. Pentru unii filozofi, a
    exista se identific cu a fi adevrat, altfel spus, atributele de
    adevrat i fals se aplic doar lucrurilor i proceselor nsei.
    Alii,dimpotriv, au susinut c obiectele i fenomenele nu sunt
    prin ele nsele, nici adevrate, nici false, ci pur i simplu exist.
    n linii mari, se poate spune c n gnoseologie s-au constituit
    trei teorii asupra naturii adevrului :
    Teoria adevrului corespondent
    Expresia clasic a acestui concept simplu al adevrului i
    aparine lui Aristotel. In Metafizic, el spune: ,,a enuna c
    ceea ce este nu este, sau c ceea ce nu este este, constituie o
    propozitie fals; dimpotriv, o enunare adevrat este aceea
    prin care spui ce este ceea ce este i c nu este ceea ce nu
    este". Adevrul nseamn deci, iniial, corespondena dintre
    enunuri i starea de lucruri la care aceste enunuri se refer.
    Este adevrata acea propoziie n care ntre ceea ce se afirm
    i ceea ce exist n realitate este corespondena. Fals este
    propoziia cnd aceast coresponden nu exist. Acest mod
    de a privi adevrul va primi formula numit ,,adecvaie" prin
    Toma dAquino : veritas est adaequatio rei et intellectus
    (adevrul este adecvarea dintre lucru i intelect). Pe scurt, un
    enun este adevrat dac el corespunde faptelor la care se
    refer.
    Teoria adevrului coeren

    Deosebit de adevrul-coresponden, aceast teorie spune c


    adevrul desemneaz concordana reciproc a ideilor, ceea ce
    revine la coerena formal a cunoaterii. O propoziie este
    adevrat atunci cnd din punct de vedere formal elementele
    care o alctuiesc nu sunt contradictorii. Asta pe de o parte. Pe
    de alt parte, propoziia nu trebuie s intre n contradicie nici
    cu sistemul de enunuri din care face parte. Nici o propoziie
    nu poate fi considerat ca fiind adevrat dac este luat n
    mod izolat. Numai relaia cu ceilali constitueni e sistemului
    teoretic (cu celelalte propoziii) determin, sau nu, valoarea ei
    de adevr.
    Teoria pragmatic (adevrul-utilitate)
    Corespondena sfrete n contemplaie, coerena ntr-un prea
    accentuat raionalism. De aici nevoia unei a treia poziii care
    va lua n consideraie caracterul instrumental sau activ al
    cunoaterii omeneti. Aceasti a treia poziie va considera c
    adevrul este asimilat utilitii i eficienei. Concepia aceasta
    aparine lui C.S. Peirce i W James.
    Peirce spune: "opinia care este sortit s fie n final acceptat
    de toi cei ce cerceteaz, este ceea ce noi negem prin
    adevr, iar obiectul reprezentat n aceast opinie este realul".
    Opinia lui Peirce nu este n totalitate ,,pragmatic". Va deveni
    aa cu W James.
    La el problema devine :
    O idee este util deoarece este adevrul i
    este adevrat deoarece este util
    Spune el c ambele aceste fraze nseamn acelai lucru.
    Adevrul nu mai este, n acest caz, o coresponden static
    sau o coeren raional, ci o valoare instrumental a ideilor.
    n concluzie, problematica adevrului este foarte complex,
    semnificaiile acestui concept au provocat i mai provoac nc
    mari dispute filozofice printre gnditori.

    S-ar putea să vă placă și