INTRODUCERE IN

GERIATRIE
Sef lucrari
dr.POPESCU MIHAELA

 In tara noastr, in perioada 1930 -1975,

ponderea persoanelor de peste 60 de ani a
crescut cu circa 110% (de la 5,9% la 14,3%).
In anul 2000 s-a estimat atingerea unei ponderi
de 17%, iar n momentul actual se apreciaz
existenta unui procent de 15% populaie
vrstnica.
In 1988, O.M.S. a inclus problemele mbtrnirii,
printre primele cinci probleme de sntate ale
lumii, alturi de inima, cancer, SIDA si alcool.
lata de ce cunotinele de gerontologie si de
geriatrie sunt o necesitate.

Gerontologia si geriatria
Gerontologia - se definete ca tiina
proceselor de mbtrnire
Geriatria, reprezinta o ramura a medicinii,
care cerceteaz aspectele patologice ale
mbtrnirii. Geriatria presupune
cunotiine in primul rnd din domeniul
medical, dar si din alte domenii ca:
psihologie, sociologie etc.

 Cauzele care explica fenomenul de

mbtrnire a populaiei sunt :
- scderea natalitii
- progresele medicinii
- creterea nivelului de trai
Toate aceste cauze mresc rata de cretere
numerica a populaiei vrstnice, prin
ameliorarea morbiditii si mortalitii.

Senescenta
Spre deosebire de mbtrnire (proces
dinamic, indiferent de vrsta cronologica),
senescenta, cuprinde ultima perioada a
vieii. In cadrul acesteia se delimiteaz
senilitatea care este o perioada finala, cu
deteriorri biologice severe.
Prin creterea populaiei vrstnice, apar
unele consecine nedorite. Creste indicele
de dependenta economica, adic raportul
ntre populaia inactiva si cea activa.

Din ansamblul populaiei vrstnice, se pot reliefa

unele grupe cu risc crescut:
persoanele foarte in vrsta (80 - 90 de ani)
vrstnicii care triesc singuri sau care nu au copii
btrnii cu afeciuni sau handicapuri grave
cupluri in vrsta, dintre care unul sau ambii sunt
grav bolnavi
femeile in vrsta,
btrnii care triesc in instituii colective (cmine
de btrni, camine-spital) etc.
Pentru protecia acestora s-a elaborat carta
drepturilor btrnului.

Consecinelor demografice, li se adaug si

consecine socio-familiale:
creterea numrului familiilor avnd copii
putini sau fara copii
creterea numrului btrnilor fara copii
uneori dezinteres si lipsa de afeciune
pentru btrni din partea familiei etc.

O clasificare curenta a persoanelor in vrsta

distinge:
intre 65 (60) - 75 ani, trecerea spre
btrnee, sau perioada de vrstnic;
intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de
batran;
peste 85 (90) de ani, marea btrnee sau
perioada de longeviv.

Clasificarea imbatranirii :
mbtrnirea fiziologica", armonioasa, in care
vrsta cronologica se identifica cu vrsta
biologica;
mbtrnirea nefiziologica", care poate fi:
- prematura, cnd incepe de timpuriu
- accelerata, cnd ritmul de mbtrnire se
accelereaz la un moment dat (dup
pensionare, dup decese in familie, dup
internri frecvente, etc). mbtrnirea
nefiziologica este o mbtrnire patologica, dar
aceasta nu nseamn ca btrneea este o
boala.

 In concluzie, societatea moderna genereaz

btrnee, dar tinde sa o resping si sa o
izoleze.
Pentru combaterea acestui fenomen, pentru
ameliorarea condiiilor de viata ale
vrstnicului, in interesul acestuia, dar si al
societii, sunt necesare eforturi sustinute.
Trebuie identificata o concepie realista
despre mbtrnire.

 Imbatranirea trebuie sa se desfoare

demn, ferita de griji si de boli. Este, ceea ce
s-a numit, pregtirea pentru mbtrnire ".
Corpul medico-sanitar, chemat, prin
specificul profesiei, sa ngrijeasc si
aceasta categorie de populaie, trebuie sa
ofere btrnilor respini de societate, si,
uneori, de propria familie, un sprijin nu
numai profesional, dar si moral.

 Pentru a ajuta populaia vrstnica, trebuie

cunoscute bine modificrile fiziologice care
apar la vrstnic.
Astfel, facultile de percepie sunt in
regresie la btrni (auzul, vederea, dar si
gustul, mirosul). Senzaiile dureroase si
termice diminua.
Adesea, la btrni apar infarcte
miocardice, ulcere perforate sau chiar
fracturi, fara durere.

 Inchei acest curs cu o problema de

terminologie. Termenul senil" a cptat o
nuana peiorativa. De aceea, el trebuie
utilizat rar, in cazul de decrepitudine, stri
degenerative ireversibile etc. In locul
tradiionalului senil, se prefera termenul
involutional", mai nuanat.

TEORII SI PRINCIPII
GENERALE ALE
IMBATRANIRII
Sef lucrari
dr.POPESCU MIHAELA

Exista numeroase studii de geriatrie si

gerontologie biologica asupra modificarilor
organismelor multicelulare in timp asupra
imbatranirii la om, considerate normale la
orice varstnic:
slabirea in greutate
reducerea masei corporale
incaruntirea
ridurile
modificarile de vedere
modificarile
de
coordonare
a
miscarilor

Exista insa o asociere mai frecventa cu

imbolnavirile, la aceasta varsta existand, o
diferenta clara intre imbolnavirea normala si
cea patologica.
Din punct de vedere biologic , imbatranirea este
caracterizata prin insuficienta mentinerii
homeostaziei in conditii de stress fiziologic, iar
aceasta se asociaza cu scaderea viabilitatii si
cresterea vulnerabilitatii individului.
Modificari din cursul imbatranirii:
sunt universale la toate speciile
sunt degenerative
sunt progresive
sunt intrinseci

Termenul de senescenta este rezervat

modificarilor degenerative in timp.
Studiul imbatranirii celulare in vivo a plecat de
la explicatia ca organismul uman este format din
organ si tesut cu celule reproductibile (o celula
umana se poate multiplica de maxim 50 de ori ) si
nereproductibile (muschi si nervi). Acestea din
urma vor fi afectate in procesul de imbatranire prin
reducerea functiilor metabolice, celulare, si prin
lipsa reinnoirii celulare.
In concluzie, la originea imbatranirii celulare
sunt doua fenomene importante:
1) suferinta celulara prin factori intrinseci si
extrinseci ce antreneaza disfunctionalitatea
2) modificari ale informatiei genetice

Trasaturi asupra imbatranirii:

Cea mai veche teorie a lui Weisman (secolul 19) sustine
ipoteza controlului genetic a limitarii capacitatii de
proliferare a celulelor organismului, demonstrand astfel,
ca durata de viata este mostenita.
1)Teoria genetica
a) Teoria genelor modificatoare, frenatoare
b) Teoria pierderilor genetice sau acumulari
tardive de mutatii si recombinari nefavorabile
2) Teoria disponibilitatii somatice cea actualaimbatranirea se datoreaza acumularii de defecte, de erori
in macromolecule, in sistemul de transcriptie si
translatie.

Radicalii liberi au rol atat in imbatranirea normala, cat

si in cea patologica, contribuind la aparitia unor boli
care accelereaza acest proces: ateroscleroza, cancerul,
diabetul zaharat, ciroza hepatica, emfizemul pulmonar,
artropatiile.
Organismul poseda o serie de sisteme de aparare
impotriva radicalilor liberi, asa numiti antioxidanti,
care ii capteaza si protejeaza impotriva efectelor toxice.
Aceste actiuni contribuie la prelungirea duratei medii
de viata, fara a influenta insa, durata maxima a acesteia.

MODIFICARI
FIZIOLOGICE ASOCIATE
PROCESULUI DE
IMBATRANIRE
Sef lucrari
dr.POPESCU MIHAELA

Cresterea populatiei cu varsta peste 65 ani, faptul ca

aceasta solicita servicii medicale in proportie mai mare
decat tinerii, avand si un risc mai crescut pentru
imbolnaviri acute, sunt elemente care impun cunoasterea
particularitatilor medicale ale acestui grup.
Se stie ca persoanele varstnice sunt mai susceptibile la
boli, iar evolutia acestora este mai complexa si
imprevizibila. Astfel, bolile acute sau traumatismele
survin adesea pe fondul unor suferinte cronice , iar
stress-ul in sine poate limita procesele homeostaziei mai
ales la cei subnutriti, cu deficit de albumine, vitamine si
minerale.

Starea de nutritie este influentata de : saracie, limitarea

capacitatilor functionale ( prin reducerea acuitatii
vizuale, artropatii), nutritia incompleta, uzul de
medicamente sau stari morbide ca malabsorbtia si boli
gastro-intestinale.
Osteoporoza este rezultatul unor factori multipli dintre
care mentionam:
Dieta saraca in calciu
Hipovitaminoza D post-medicamentoasa
Boli gastro-intestinale
Reducerea expunerii la soare
Limitarea activitatii fizice
Menopauza la femei

 Raspunsurile imune mediate umoral si celular sunt

frecvent afectate, ceea ce contribuie la cresterea
susceptibilitatii la infectii, aparitia bolilor neoplazice
sau a unor boli vasculare.
De asemenea, s-a remarcat de mai multi ani ca
batranii au o activitate hormonala redusa, unii
explicand procesul imbatranirii prin acest fapt, studiile
moderne tinzand sa precizeze mecanismul molecular la
actiunea hormonilor la varstnici.

Modificari fiziologice pe aparate si

sisteme
La nivelul aparatului cardio-vascular imbatranirea se
asociaza cu hipertrofia miocardului si modificari
hemodinamice care reduc capacitatea de adaptare a
acestuia la diferite situatii, astfel ca, un stress brutal poate
declansa aritmii, insuficienta cardiaca si chiar moarte
subita. Desi tensiunea arteriala creste cu varsta,
prevalenta HTA diastolice peste 60 ani se reduce,
predominand HTA sistolica.

Aparatul respirator
Imbatranirea se coreleaza cu modificari ale unor
functii ale aparatului respirator:
Reducerea capacitatii vitale
Scaderea VEMS
Scade presiunea O2
Scade capacitatea de difuziune alveolo-capilara
Varstnicii au un raspuns ventilator redus la hipoxie si
hipercapnie, reducerea compliantei toracice prin
modificari osteo-articulare si musculare, iar la nivelul
cailor aeriene mici survin modificari ce imita boala
obstructiva pulmonara.

Aparatul digestiv sufera o involutie la varstnici:

Scade numarul si stratul celulelor suprafetei
absorbative
Scade motilitatea gastro-intestinala
Scade activitatea sfincteriana
Scade fluxul sanguin aferent
La baza tulburarilor functionale digestive ar sta dietele
deficitare, starile patologice ale intestinului sau a altor
segmente ale tubului digestiv, folosirea de medicamente
sau unele interventii chirurgicale.

Aparatul renal
Concomitent cu inaintarea in varsta se reduce
progresiv fluxul plasmatic renal, fixarea glomerulara
si reabsorbtia tubulara, rinichiul raspunzand mai putin
eficient la stress-ul hemodinamic sau dezechilibrele
electrolitice.
Reducerea masei musculare la varstnici trebuie avuta
in vedere in aprecierea naturii creatinemiei ca element
de diagnostic al insuficientei renale, clearance-ul
creatininei fiind indicator mai fidel al acesteia.

Sistemul nervos central

Este foarte susceptibil la imbatranire, remarcanduse frecvent modificari neurologice si psihice. Starea
mintala se modifica progresiv, aparand o lentoare in
raspunsuri si reducerea performantei intelectuale, creierul
fiind mult mai vulnerabil la stress, boli sau unele
medicamente.
Ochi + O.R.L
Reducerea capacitatii vizuale sau auditive, va
trebui analizata cu mai multa responsabilitate pentru a se
elimina o cauza corectabila.

Diabetul zaharat
O data cu inaintarea in varsta se reduce toleranta
la glucoza, prevalenta diabetului zaharat tip 2 fiind mai
mare cu 1 la fiecare 6 persoane la 65 ani si cu l la 4
persoane la 80 ani. Evolutia bolii este lenta, debutul
fiind uneori prin neuropatie sau coma hiperosmolara.

PROBLEME
FARMACOLOGICE LA
VARSTNICI

sef lucrari
dr.POPESCU MIHAELA

1) Farmacologia si imbatranirea
Modificarile biologice si fiziologice in cursul imbatranirii
au repercursiuni asupra farmacologiei medicale.
a) Absorbtia medicamentelor este influentata de
reducerea suprafetei de absorbtie, a fluxului sanguin
splahnic, cresterea ph-ului si incetinirea evacuarii
gastrice
b) Distributia medicamentelor in tesuturi este
determinata de :
Hiposolubilitate
Masa musculara
Starea de hidratare
Legarea medicamentelor de proteinele
plasmatice

Cresterea relativa a tesutului adipos in raport cu masa

musculara paralel cu inaintarea in varsta, determina
augmentarea volumului de distributie pentru produsele
liposolubile si deci o prelungire a timpului de
injumatatire. Scaderea masei musculare si a apei totale la
varstnici are drept consecinta reducerea volumului de
distributie pentru medicamentele hidrosolubile ca
digoxin, morfina, unele antibiotice (cresterea
concentratiei acestora cu posibile efecte nedorite).
c) Legarea medicamentelor de proteine plasmatice se
altereaza cu varsta datorita scaderii albuminelor
plasmatice rezultand o cresterea concentratiei de
substanta activa libera in plasma, cu atingerea nivelelor
toxice.

d) Metabolismul medicamentelor este afectat la

varstnici datorita scaderii fluxului sanguin hepatic si a
activitatii sale enzimatice.
e) Excretia este cel mai mult influentata de
imbatranire datorita reducerii functiei renale (filtrare si
secretie) si deci a clearance-ului medicamentelor.
Eliminarea la varstnici va fi mai lenta, timpul de
injumatatire prelungit, durata de actiune de asemenea,
ducand la tendinta de acumulare, cu potential toxic.

f) Sensibilitatea tisulara se altereaza datorita

modificarilor survenite la nivelul receptorilor
medicamentelor in sensul reducerii sale , fiind necesare
doze mai mari la unele medicamente(ex. -blocante,
anticolinergice) sau mai frecvent, a exacerbarii ca in
cazul benzodiazepinelor . Substratul acestor tulburari il
constituie modificarea nr de receptori, a afinitatii lor si
a raspunsului celular si nuclear.

2)Accidentele farmacologice
Sunt variate si detereminate de multitudinea de factori
a) Supradozarea relativa (ex: prescrierea de
barbiturice ce au rol de activator enzimatic hepatic, va
reduce concentratia plasmatica a medicamentelor
metabolizate prin ficat )
b) Polimedicatia
urmarea polipatologiei varstnicului
favorizeaza interactiuni non-intentionale
c)Erorile de prescriptie
se refera la neglijenta in prescriptia
medicala
este la originea a 33 % dintre accidentelor
iatrogene dupa 65 ani

d) Forma galenica trebuie adaptata pacientilor

mai ales la cei cu anumite deficiente vizuale sau motorii
e) Necunoasterea efectelor secundare poate duce
la interpretari eronate, atribuindu-se varstei inaintate
anumite reactii medicamentoase, continuandu-se
tratamentul

3) Patologia iatrogena
a) Reactii secundare neurologice
Tulburari de atentie
Caderi
Simptome anticolinergice sau extrapiramidale
b) Reactii secundare cardio-vasculare si metabolice
Hipotensiune arteriala ortostatica
Tulburari electrolitice
secundare dupa
Insuficienta renala acuta tratamentul cu diuretice
Tulburari de ritm
Cefalee

c) Reactii secundare digestive

Anorexie
Dureri epigastrice
Greturi
Varsaturi

Datorate esofagitei peptice

sau gastritei medicamentoase
sau a hepatitei toxice
medicamentoase

d) Reactii cutanate
Apar dupa antibiotice
Se manifesta prin eruptii, urticarie ( eritrodermie)
e) Reactii secundare hematologice
Tulburari de coagulare-hemoragii dupa
anticoagulante
Trombocitopenii, Leucopenii, Anemie
f)Reactii adverse endocrine
Tulburari ale functiei tiroidiene induse de
amiodarona

4) Principii generale in prescrierea medicamentelor la

varstnici
A. Evitarea posibilelor reactii adverse si interactiuni
nefaste
B. Se va incepe tratamentul cu doze mici care apoi vor
fi crescute treptat
C. Se va asigura complianta pacientului
D. Urmarirea permanenta a tuturor aspectelor legate de
efectul terapeutic,toxicitate, doze, asocieri de
medicamente

E. Evitarea posibilelor reactii adverse si interactiuni

nefaste
F. Ajustarea dozelor cu eliminarea renala conform
functiei renale
G. Se va incepe tratamentul cu doze mici care apoi vor fi
crescute treptat
H. Se va asigura complianta pacientului
I. Urmarirea permanenta a tuturor aspectelor legate de
efectul terapeutic, toxicitate, doze, asocieri de
medicamente

ABORDAREA SI
EVALUAREA
SEMIOLOGICA SI
CLINICA A PACIENTULUI
VARSTNIC
sef lucrari
dr.POPESCU MIHAELA

Evaluarea clinica a unui pacient varstnic presupune

aprecierea incidentei bolilor, a factorilor declansanti, si
a varietatii manifestarilor clinice. Deoarece varstnicul
are un prag inalt al durerii si o tendinta de a-si
minimaliza suferinta, examinarea presupune o atentie
deosebita.
Aparatul cardiovascular
Durerea precordiala:
pune probleme serioase de diagnostic diferential
IMA poate fi indolor
se poate manifesta atipic

Aparatul digestiv
Durerea abdominala acuta urgenta chirurgicala:
Colecistita acuta
Ocluzie intestinala
Apendicita acuta
Ulcer perforat
Diverticulite acute
Pancreatita acuta
Infarctul mezenteric
Anorexia are ca substrat mai multe suferinte
organice, dar si afectiuni psihice
Scaderea ponderala - boli maligne, endocrine, infectii
cronice, insuficienta cardiaca

Sistemul endocrin
Bolile tiroidei- deseori nediagnosticate, datorita
atipiei simptomatologiei.
Hipertiroidismul
slabire sau insuficienta cardiaca rezistenta la
tratament
aritmii
Hipoparatiroidismul dispnee, hipotermie, sindrom de
tunel carpiansau chiar coma inexplicabila.

Sistemul nervos
Cea mai frecventa este cefaleea si pune probleme de
diagnostic in:
Arterita temporala Horton
Hematom subdural
Tulburari metabolice
Zona zoster
Nevralgia trigeminala
Tumori
AIT
cele mai frecvente
Migrena vasculara

Tulburari psihice
des intalnite
pot fi mascate de alte probleme medicale
Patologia infectioasa
diagnosticul este sugerat de tabloul unei infectii
bacteriene
simptomele pot fi vagi, necaracteristice
uneori apare doar cefalee sau confuzie
creste incidenta morbiditatii si mortalitatii prin
infectii bacteriene cu risc crescut la complcatii