Prezentare Franta Medievala Cls. 9

,,STATUL MEDIEVAL
-FRANA MEDIEVAL-
Prof. Zidaru Ionu, Clasa a-IX-a
Francii- apratori ai Europei romane

n 451, francii condui
de
regele Merowich
(lat. Meroveus) lupt
alturi
vizigoi i de armata
imperial roman
(generalul Flavius
Aetius)
la Cmpiile
Catalaunice
mpotriva hunilor
regelui
Atilla biciul lui D-zeu
In 376, hunii ptr

in Imperiul Roma
mpingnd spre v
popoarele germa
ntlnite in cale,
stabilesc n Impe
Roman de Apus
n 476, Imperiul
occidental dispa
ncepe epoca
Regatelor
Romano-Germani
Cmpiile Catalaunice
451
Regatul Franc
Intemeiat de triburile germanice
ale
Francilor conduse de Merovich, pe
teritoriul fostei provincii romane
Galia. In urma mixajului etnolingvistic
dintre galo-romani si franci, apare in
Btalia
secolul IX poporul francez
Regele Franc
(lat.
Clovis I (466-51
de la Tolbiac - 496
Clodwig I
Clovis) dupa batalia de la
Tolbiac in 496 impotriva

alamanilor impune controlul
total al francilor asupra
Galiei
Se crestineaza tot in 496
asigurand alianta dintre
urmasii sai si Biserica
crestina a Romei
Crestinarea lui Clovis I in dou manu

de epoc franc i latin
Carol cel Mare (748-814)

Impune crestinismul roman saxonilor germanici - 772
Distruge regatul longobard din Italia - 774
Cedeaz papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium
Petri) crend astfel statul papal 774
Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778
Papa Leon al III-lea il declar protector al Bisericii
25 dec.800 Carol este incoronat la Roma de papa:
Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus

Imperator Romanum
mprirea
In august 843, prin tratatul
de la Verdun, nepo
Imperiului
lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic)

i impart Imperiul. Acest tratat este primul
act oficial scris in limbile francez i german
Francii dispar; apar in istorie francezii
* Ludovic Germanicul preia Germania
* Carol cel Plesuv devine rege al Franei
* Lothar primeste Italia si teritoriile ce separ
Germania de Frana
Din sec X, Germania devine Imperiu
sub denumirea
Sfntul Imperiu Roman de neam Germanic
FRANA MEDIEVAL
ANARHIA FEUDAL
Ca n orice stat occidental medieval,
societatea francez este structurat in
cele trei stri: clerul, nobilii si cei care
muncesc (starea a III-a). Autoritatea
regal este slab, marii seniori au
armate puternice i domenii intinse,
toate acestea permindu-le s conteste
autoritatea regal
n 987, marii seniori l aleg ca rege al
Franei pe Hugo Capet, un nobil ale
crui domenii se afl in centrul
Franei. Resedina Capetienilor, oraul
Paris, devine capitala Franei. De la
Paris, regii Capetieni si urmaii lor, regii
din dinastia de Valois, incep procesul de
centralizare statal si de
subordonare a marii nobilimi fa de
puterea regal
1066 cucerirea normando-franceza a Angliei

In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm
(supranumit Cuceritorul) debarc in Anglia. n btlia de la
Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine
rege al Angliei.
Urmaii si intemeiaz o nou Dinastie anglo-normand
Plantagenet.
Cucerirea Angliei a fost descris intr-un document medieval (tapieria

pictat de la Bayeux)
Conflictul dintre Regii Franei i Ducii

de Normandia
Stemadinastiei
dinastiei
Stema
regalefranceze
franceze
regale
de Valois
Valois
de
Membrii dinastiei anglo-normande

Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin ducatele
Normandia i Aquitania la care se
adaug comitatele de Anjou, Poitou i
Maine. Ducii Normandiei (deveniti din
1066 i regi ai Angliei) nu mai
recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Plantagenet. Urmaii Capetienilor
(regii
din dinastia de Valois) declaneaz
rzboiul dintre Anglia i Frana
Stemadinastie
dinastie
Stema
anglo-normand
anglo-normand
Plantagene
Plantagene
CENTRALIZAREA STATAL A FRANEI

Trei mari regi din
dinastia capetian impun
treptat nobilimii franceze

obligaia de a respecta autoritatea
Ludovic VI (sec XI)

Filip II August (1180-1223) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta
Filip IV cel Frumos (sec XIII)
1328: stingerea dinastiei Capeiene: pretendenti la tronul Franei:
Filip VI de Valois intemeietorul dinastiei de Valois
Eduard II Plantagenet, rege al Angliei ncepe rzboiul anglo-france
(RZBOIUL DE 100 ANI / 1337-1453)
Razboiul de 100 ani (1337Incepe cu marile victorii engleze de la

1453)
Crecy (1346)
Poitiers (1356)
n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la

Azincourt (fr) /Agincourt (engl).
Btalia
soldati
englezi debarc de la
Azincourt
in Frana
Razboiul de 100 ani (1337Soarta1453)

rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne dÀrc
Jeanne dÀrc
in reprezentari
de epoca
Centralizarea
politica
In 1453, in urma victoriei franceze de

la
Castillon, se termin Rzboiul de 100
ani. Tot atunci ia sfrit i procesul de
centralizare a Franei.
Regele se declar reprezentantul lui
D-zeu
in regatul Franei
Legile regelui le nlocuiesc pe cele
nobiliare
apar funcionari regali/tribunale
regale
Armata regal este permanent
(mercenari+nobili angajati ca ofieri)
disparitia armatelor particulare ale
nobililor
CONCLUZII
Regatul Franc s-a constituit in provincia roman Galia in urma
participrii francilor condui de Merovich (Meroveus) la marea btlie a

Europei impotriva hunilor regelui Atilla (Cmpiile Catalaunice 451)
Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurndu-le
astfel urmailor si sprijinul constant al Papalitii
n anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de pap
Imprat Roman
n 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoii si impart Imperiul. Apare in
istorie Regatul Franei
Regii Franei din dinastiile Capet si de Valois lupt pentru inlturarea
anarhiei feudale i impunerea autoritii regale in faa marilor seniori
Cei mai puternici seniori care contest puterea regal sunt ducii de
Normandia, mai ales dup 1066, cnd ducele de Normandia, Wilhelm
Cuceritorul, cucerete Anglia
Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) este marcat de marile victorii
engleze de la Crecy (1346), Poitiers (1456) i Azincourt (1415).
Francezii inclin balana rzboiului in favoarea lor dup asediul orasului
Orleans, condus in 1429 de eroina national a Franei, Jeanne dÀrc
Dup infrngerea englezilor, nimeni nu mai contest autoritatea regal,
legile regale se impun i sunt respectate de ctre toi nobilii francezi.
Anarhia feudal a luat sfrit, centralizarea politic a regatului este
aproape total

Prezentare Franta Medievala Cls. 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Franta Medievala Cls. 9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Franta Medievala Cls. 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,,STATUL MEDIEVAL

Prof. Zidaru Ionu, Clasa a-IX-a

Francii- apratori ai Europei romane

In 376, hunii ptr

Clovis) dupa batalia de la

Tolbiac in 496 impotriva

Crestinarea lui Clovis I in dou manu

Carol cel Mare (748-814)

Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus

lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic)

Sfntul Imperiu Roman de neam Germanic

1066 cucerirea normando-franceza a Angliei

Cucerirea Angliei a fost descris intr-un document medieval (tapieria

Conflictul dintre Regii Franei i Ducii

Membrii dinastiei anglo-normande

CENTRALIZAREA STATAL A FRANEI

dinastia capetian impun

treptat nobilimii franceze

Ludovic VI (sec XI)

(RZBOIUL DE 100 ANI / 1337-1453)

Razboiul de 100 ani (1337Incepe cu marile victorii engleze de la

n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la

Razboiul de 100 ani (1337Soarta1453)

In 1453, in urma victoriei franceze de

Regatul Franc s-a constituit in provincia roman Galia in urma

participrii francilor condui de Merovich (Meroveus) la marea btlie a

S-ar putea să vă placă și