UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE

BIOCHIMIA METABOLISMULUI

Translatia
condensarea treptata a aminoacizilor de la capatul
N- la C-terminal

Ribozomii sediul sintezei proteice

Ansambluri ribonucleoproteice
E.Coli circa 20 000 ribozomi -1/4 din
masa celulei

Poliribozomi ribozomi asamblati la mRNA

Creste eficienta translatiei; in cazul mRNA (circa 500 nucleotide) unei catene a
hemoglobinei (circa 145 resturi aminoacizi) 5 ribozomi - un ribozom la circa 80
nucleotide
4

Codul genetic

64 constructii de trei nucleotide

AUG codon start, dar si codon
inserare Met
UAA, UGA, UAG codoni stop
Codonii au polaritate:
5

5
-UCA-3
.Ser
5
-ACU-3
...Thr
Codul genetic degenerat
CGU CGC-CGA, CGG
codifica Arg (semnificatie)
Codul genetic universal
exceptii

Degenerarea codului genetic protectie contra mutatiilor

5
-A-B-C-3

18 aminoacizi sunt codificati de 2 sau mai multi codoni

Codoni sinonimi codifica acelasi aminoacid variatii la nivelul celei de a 3-a litera de cod
Codul genetic actual a evoluat dintr-un cod dublet cu punctuatie
3

Interactii Wobble
Inozina = Citidina

Inozina = Uridina

Inozina = Adenozina

Guanozina = Uridina

Exceptii de la codul universal

tRNA

1965 R. Holley prima secventa

nucleotidica tRNAAla din drojdie
se cunosc sute de molecule tRNA
trasaturi comune:
73-93 nucleotide
5
-pG
3
-CCA-OH
Baze rare
Bucla T
C
Bucla DHU

R.W. Holley, Premiul Nobel, 1968

tRNA structure

Baze rare din

structura tRNA

10

Structura tridimensionala generala a moleculei tRNA

Structura
Exista 2 segmente dublu helix de
cca 10 perechi de baze, perpendiculare care dau forma literei L
Majoritatea bazelor din regiunile
nehelicale participa la legaturi de
hidrogen non-Watson/ Crick ex
GG, AA si AC
Majoritatea bazelor sunt stivuite,
stabilizeaza arhitectura moleculei
(interactii hidrofobe)
Capatul 3' (CCA) pozitionat opus
buclei anti-codon, intre aminoacid
si anticodon cca 80
CCA degajat de restul moleculei

Buclele T
C si DHU in coltul literei L
11

Interactia codon-anticodon
Bucla anticodon are 7 nucleotide:
5
Py-Py-X-Y-Z-Pumodif-Bazavariabila-3

mRNA

12

Activarea aminoacizilor
Formarea legaturii peptidice necesita aport energetic
Forma activa a aminoacidului
Aminoacil~ tRNA
Aminoacil-CO~O-A-C-C-tRNA
Aminoacil tRNA sintetaze aminoacizii cu
mai multi tRNA sunt activati de aceeasi
enzima
Aminoacid + tRNA + ATP

Aminoacil~tRNA + AMP + PP
PPaza

2 Pi
13

AA-COOH + ATP

AA-CO~AMP + PP

AA-CO~AMP + tRNA
PP + H2O

AA-CO~tRNA + AMP
2 Pi

pirofosfataza
14

Un aminoacid mai multi tRNA cel putin o sintetaza

Enzima are 3 situsuri de legare: pt aminoacid, ATP si tRNAs izoacceptori
2 clase de aminoacil-tRNA sintetaze difera prin
(i) gruparile din tRNA la care se leaga:
Clasa I (
sau 2)acileaza gr.2
-OH a restului
de riboza din tRNA- activeaza AA mai mari
Clasa II (
2 si 2
2)acileaza gr.3 -OH a
restului de riboza din tRNA activeaza AA mai
mari
(ii) domeniul de activare al aminoacizilor: clasa I
are un domeniu paralel (dinucleotide binding
fold), clasa II domeniu antiparale
(iii) modul de recunoastere a tRNA
Clasa I contine 2 secvente inalt conservate: HIGH (implicat in interactia cu ATP) si
KMSKS (localizata intr-o regiune loop flexibila, implicata in prima etapa de aminoacilare)
15

2 clase de aminoacil tRNA sintetaze

16

17

Dinucleotide binding fold

(Rossmann domain) din clasa I

Cys-tRNACys sintetaza din E.coli

Enzima monomera (461 aa)

are 5 domenii: (1) domeniul de pliere Rossmann catalitic activ (rosu); (2) domeniul CP
(connective polypeptide) din apropierea tRNA acceptor (cafeniu); (3) domeniul AB de
legare a anticodonului (purpuriu deschis); 4) helical bundle domain specific clasei I
(albatru) si 5) domeniul SC (stem contact) (verde)

18

Tyr-tRNATyr sintetaza din E.coli

Clasa I, 2, M
47 kDa
Secventa N-terminala [1
320] este
implicata in formarea aminoacil~AMP
Secventa de 99 resturi aminoacizi
C-terminali este implicata in legarea
tRNA si formarea tirozil-tRNA
tRNA este legat la enzima prin 12 punti
de hidrogen
Resturile Thr-40 si His-45 leaga restul
-fosfat din ATP in cadrul etapei de
formare a Tyr-AMP rol critic

In general, aminoacil-tRNA sintetazele

aminoacidului si tRNA lui acceptor

sunt

inalt

selective

in

recunoasterea
19

Ile-tRNAIle sintetaza
Unele enzime nu discrimineaza perfect intre aminoacizi similari.
Deoarece nivelul valinei in vivo este circa 5 ori mai mare decat nivelul izoleucinei
au loc incorporari gresite ale valinei in locul izoleucinei datorita incapacitatii IletRNAIle sintetazei de a discrimina intre cei doi aminoacizi
Totusi Ile-tRNAIle sintetaza introduce o eroare (Val Ile) cu o frecventa de 1: 3000,
ceea ce sugereaza un mecanism de corectare (proofreading) care mareste gradul de
fidelitate a activitatii enzimatice

Valina activata gresit nu este transferata la tRNAIle, avand loc

hidroliza Val-AMP-EIle
Hidroliza elibereaza sintetaza (EIle) care poate participa la o
activare corecta
20

Enzime de tipul Ile-tRNAIle sintetazei au un situs de sinteza a aminoaciltRNA si un situs de corectare (hidroliza) a unui aminoacil-tRNA sintetizat
gresit

21

Demonstrarea rolului adaptor al tRNA

ATP
Cisteina +

AMP + 2Pi

tRNACys

CH2

cisteinil tRNA sintetaza

SH

-CH-CO~tRNACys
NH2

H2
Ni Raney

CH3-CH-CO~tRNACys
NH2
Ala-tRNACys
Odata format Ala-tRNACys va insera Ala in loc de
Cys sistemul translational nu mai recunoaste decat
bucla anti-codon a tRNACys (rol adaptor)

22

Etapele biosintezei proteinelor

23

BIOSINTEZA PROTEICA LA
PROCARIOTE

24

Initierea sintezei catenei polipeptidice

Formarea fMet tRNAf
Formarea complexului de initiere 30 S
Formarea complexului de initiere 70 S

25

necesitati
mRNA policistronic codifica cel putin 2 proteine
Ribozomi 70 S (L 50 S S 30 S)
Aminoacid de initiere formil-Met
tRNA initiator (tRNAf diferit de tRNAm)
Aminoacil tRNA de initiere (fMet-tRNAf diferit de Met-tRNAm)
3 factori de initiere (IF1, IF2, IF3)
Mg2+
GTP

Met + tRNAf

sintetaza

ATP AMP +2Pi

CH3-S-CH2-CH2-CH-CO-O-tRNAf
NH2
Met-tRNAf

transformilaza

N10 formil

THFA

THFA

CH3-S-CH2-CH2-CH-CO-O-tRNAf
fMet-tRNAf

NH-CHO

26

Transformiaza nu formileaza nici Met libera, nici Met-tRNAm

Formilarea orienteaza condensarea si protejeaza catena polipeptidica in formare
contra actiunii unor aminopeptidaze

27

mRNA procariotelor este policistronic

Fiecare cistron (secventa DNA care
codifica o proteina) are un semnal de
initiere si un semnal de terminare a
citirii mesajului

Recunoasterea mRNA de
catre ribozom se realizea
za de catre 16 S rRNA din
30 S, mRNA se leaga la
subunitatea mica a
ribozomului

Urmeaza
legarea aminoacil-tRNA de initiere
legarea subunitatii mari 50 S si formarea
complexului de initiere ;
legarea fMet-tRNAf la codonul AUG de pe mRNA
proces care necesita hidroliza GTP si factorii de initiere
28

Rolul IF-1 si IF-3 in disocierea ribozomilor

IF-1 promoveaza disocierea subunitatilor ribozomale, apoi IF-3 se leaga la

subunitatea 30 S libera si previne reasocierea cu subunitatea 50S libera

29

Formarea complexelor de initiere:

1. Subunitatea 30 S formeaza un complex
cu cei 3 IFs
2. Legarea GTP la IF2 permite legarea
mRNA si fMet tRNAf, are loc
eliberarea IF1 si IF3
3. Se formeaza complexul de initiere 30 S
4. Hidroliza GTP legat la IF2 conduce la
eliberarea IF2, la adaugarea subunit
50 S si la formarea complexului de
initiere 70 S
In complexul de initiere 70 S
fMet tRNAf se afla in situsul P de pe
ribozom, situsurile A si E sunt goale
Secv SH-D din mRNA interactioneaza cu
16 S rRNA (secv.bogata in Py)
30

31

Alungirea catenei polipeptidice

1. Legarea aminoacil tRNA la situsul A

2. Formarea legaturii peptidice
3. Translocarea ribozomului

32

Legarea aminoacil tRNA la situsul A

Incepe prin inserarea aminoacil tRNA in situsul A al ribozomului prin interactii codonanticodon. Intervine factorul de elongare Tu (EF-Tu) de 43 kDa
Tu este este o proteina G
monomera leaga GTP/ GDP,
realizeaza schimbul GDP/GTP
3

Forma inactiva
EF-Tu. EF-Ts.GDP

1. Prin schimb GTP/GDP, EFTs disociaza si ramane forma

activa EF-Tu.GTP
2. Se leaga aa-tRNA si se formeaza complexul
EF-Tu.GTP.AA-tRNA

3. Complexul ternar se leaga la ribozom cu AA-tRNA in situsul A

33

Rolul ciclului GTP/GDP:

a) modifica afinitatea EF-Tu pentru partenerii de reactie ;
b) EF-Tu are o activitate GTPazica care asigura fidelitatea sintezei proteice: legarea
corecta a AA-tRNA la codonul corespunzator din mRNA si in situsul A

Formarea legaturii peptidice: incepe cu fMet tRNAf in situsul P si cu AA1-tRNA1 in

situsul A cand EF-Tu a parasit ribozomul

34

Formarea legaturii peptidice este catalizata de o peptidil transferaza din

structura subunitatii 50 S
Restul fMet din fMet tRNAf este transferat la gruparea amino a AA1-tRNA1
formand dipeptidil-t RNA
Gruparea amino ataca legatura esterica cu formarea noii legaturi peptidice
Formarea legaturii peptidice este insoita de o modificare in interactiile tRNAs cu
subunitatea 50 S si nu cu subunitatea 30 S
tRNA dezacilat (gol) acum ocupa situsul E
dipeptidil tRNA se afla in situsul A

35

Translocarea
au loc 3 deplasari : 1) iesirea tRNA dezacilat din situsul P ; 2) deplasarea dipeptidil-tRNA
din situsul A n situsul P si 3) deplasarea ribozomului pe mRNA cu 3 nucleotide,
plasarea
urmatorului codon n cadrul de citire a
aparatului translational.

P
E
A

Intervine un factor de elongare G (EF-G)

care are o forma GTP si o forma GDP.
Forma
GTP
sustine
energetic
translocarea (n care se implica proteinele
L11, tetramerul L7/L12 i 23 S rRNA).

Dupa translocare, situsul A este gol, gata sa lege AA2-tRNA2. Ocuparea situsului A induce
eliberarea tRNA deacilat din situsul E situsurile A si E nu pot fi ocupate simultan
36

37

38

Terminarea sintezei proteice

Semnalizata de un codon stop (UAA, UAG, UGA)

Codonii stop nu au un tRNA corespunzator
Factorii RFs (Release factors) se leaga la codonul stop si asista ribozomul in
terminarea translatiei
RF1 recunoaste UAA si UAG
RF2 recunoaste UAA si UGA
RF3 stimuleaza terminarea
4 evenimente sunt induse de RFs:
Peptidil transferaza elibereaza polipeptida de la situsul P
tRNA este eliberat
Subunitatile ribozomale si RF se separa de mRNA
Gruparea formil din fMet si frecvent Met sunt scindate din polipeptida

39

40

41

Energetica biosintezei proteice

Pentru formarea unei legaturi peptidice se consuma 4 legaturi
macroergice:
2 la activarea aminoacidului (ATP la AMP),
1 molecula GTP pentru ocuparea corecta a aa-tRNA in situsul A
si
1 molecula GTP pentru translocarea ribozomului si peptidiltRNA.
Deci se consuma 7,3 4 = 29,2 kcal
Cum Go, pentru hidroliza unei legaturi peptidice este de 5,0 kcal
se considera ca intregul proces este ireversibil

42

Inhibitorii biosintezei proteice

Antibioticele agenti chemoterapeutici care inhiba partial sau total cresterea unor
microorganisme
Puromicina inhiba sinteza proteica prin eliberarea catenei peptidice nascente
nainte de completarea sintezei, deoarece are o structura analoga cu un aminoacil tRNA,
se leaga la situsul A cand stusul P este ocupat, se formeaza un derivat covalent peptidil
puromicina care disociaza de pe ribozom

43

Alte antibiotice - inhibitori ai biosintezei proteice

Antibiotic

Actiune

Streptomicina

inhiba initierea, produce citirea gresita a mRNA (procariote)

Tetraciclina

se leaga la subunit 30 S, inhiba legarea aa-tRNA (procariote)

Cloramfenicol

inhiba activ peptidil transferazei a subunit 50 S (procariote)

Cicloheximida

inhiba activ peptidil transferazei a subunit 60 S (eucariote)

Eritromicina

se leaga la subunit 50 S si inhiba translocarea (procariote)

Puromicina

cauzeaza terminarea premaratura a sintezei proteice

(procariote si eucariote)

44

45

BIOSINTEZA PROTEICA LA
EUCARIOTE
principial, decurge prin aceleasi etape
dar exista deosebiri calitative si cantiative

46

Ribozomii eucariotelor

dimensiuni mai mari, variabile

un ribozom tipic de 80 S

47

Particularitatile mRNA eucariotic

-terminala contribuie la
O structura cap 5
stabilitatea mRNA protejand capatul 5
contra
actiunii unor fosfataze si nucleaze, cresterea
vitezei de translatie a mRNA
O structura poli A 3
-terminala are roluri similare
cu structura cap - stabilizant si cresterea eficientei
mRNA de a functiona ca tipar in sinteza proteica
Regiuni netranslabile
mRNA este monocistronic

rest terminal de 7metil guanozina

legat printr-o
legatura 5-trifosfat
la primul nucleotid
transcris

48CH3

tRNA initiator
Metionina
Activat de tRNAi (de initiere)
Semnal start
AUG
mRNA fiind monocistronic, nu necesita secventa Shine Dalgarno
Subunitatile 40 S se ataseaza la structura cap si cauta
codonul AUG deplasandu-se
in directia 3
(proces scanning sustinut de hidroliza ATP)
Stabilirea puntilor de hidrogen intre anticodonul Met-tRNAi si codonul AUG de pe
mRNA semnalizeaza ca tinta a fost gasita
.
Complexe de initiere
Eucariotele contin mai multi factori de initiere decat procariotele, mecanismul mult
mai complex. De ex., forma GTP a eIF2 (1000 kDa) aduce tRNAi la subunit 40 S.
Proteinele CBP (Cap-binding proteins) se leaga la regiunea Cap din mRNA sub
actiunea eIF3 care permite gasirea codonului AUG; eIF5 induce eliberarea eIF2 si
eIF3 urmata de legarea Met-tRNAi la AUG; eIF5 induce hidroliza GTP legat la eIF2;
urmeaza legarea subunit 60 S la complexul de initiere 40 S (Met. tRNAi. mRNA.40 S)
cu formarea complexului de initiere 80 S.
49

eIF1
1
complexes

fidelity of AUG codon recognition, destabilizes aberrant initiation

eIF1A

catalytically promotes Met-tRNAi binding to 40S; required for strong

binding of 40S subunit to mRNA

eIF2

GTPase, escorts Met-tRNAi onto 40S subunit

eIF2B

guanine nucleotide exchange factor for eIF2

eIF3

11

scaffold for the cap binding complex, binds 40S subunit; stabilizing
Met-tRNAi and preventing association with 60S subunit

eIF4A

RNA dependent ATPase; essential for binding of ribosomes to mRNA

eIF4B

RNA binding protein; promotes eIF4A activity

eIF4E

binds directly to the m7G cap

eIF4F

cap binding complex of eIFs 4A, 4E, and 4G

eIF4G

binds mRNA, PABP, eIF4E, eIF4A, and eIF3

eIF4H

similar to eIF4B

eIF5

AUG recognition and promote eIF2 GTPase activity

eIF5B

GTPase, mediates assembly of 80S from 40S and 60S

50

51

eIF2 este un heterotrimer ,

mediaza legarea Met-tRNAi la subunitatea 40 S intr-o
maniera GTP dependenta
eIF2 este eliberat de pe ribozom in stare legata cu GDP (produs binar inactiv)
Pentru a participa la initierea translatiei , eIF2 trebuie sa sufere schimbul GDP/GTP

Transformarea formei inactive eIF-2.GDP la forma activa eIF-2.GTP este catalizata de

eIF-2B care este un GEF (guanine nucleotide exchange factor)
Fosforilarea subunitatii a eIF-2 inhiba initierea translatiei prin impiedicarea
schimbului GDP/GTP catalizat de eIF-2B

52

Alungirea
Factorii de elongare eucariotici EF1
si EF1
sunt contra-partenerii factorilor
EF-Tu si EF-Ts procariotici.
Forma GTP a EF1
elibereaza aminoacil-tRNA la situsul A al ribozomului, iar
EF1
catalizeaza schimbul GTP/GDP.
Factorul EF2 eucariotic mediaza translocarea indusa de GTP, similar cu EF-G

Etapa de alungire necesesita factori de

elongare (eEFs) care sunt proteine neribozomale. Procesul incepe cu Met-tRNAi in
situsul P si cu situsul A liber

Aa-tRNAaa se leaga la situsul A dictat de codonul

de pe mRNA, printr-un proces dependent de comple
xul EF1
.GTP. Dupa legare, GTP este hidrolizat,
iar EF1
.GDP disociaza. Pentru o noua translocare
are loc schimbul GDP/GTP de catre EF1
53

Peptida atasata la tRNA din situsul P este transferata la gruparea amino a aminoaciltRNA din situsul A. Reactia este catalizata de peptidil transferaza si se numeste
transpeptidare. Peptida alungita legata covalent la tRNA este acum in situsul A.
Situsul A trebuie sa fie liber pentru a accepta un nou aminoacil-tRNA. Procesul de
deplasare a peptidil-tRNA din situsul A in situsul P se numeste translocare si este
catalizat de eEF-2 cuplat cu hidroliza GTP. Ribozomul este deplasat de-a lungul
mRNA astfel ca urmatorul codon din mRNA ajunge in situsul A.
In urma translocarii eEF-2 este eliberat de pe ribozom.
Ciclul poate incepe din nou.
54

55

Terminarea

Etapa necesita prezenta unui singur factor proteic specific etapei de terminare eRF
(eukaryotic releasing factor) care actioneaza intr-o maniera dependenta de hidroliza GTP.
RF se leaga la situsul A si induce hidroliza peptidil-tRNA conducand la eliberarea proteinei
Eliberarea proteinei induce disocierea ribozomilor
56

Si in cazul eucariotelor moleculele mRNA sunt translatate pe poliribozomi

57

Modificari post-translationale
A. Proteine secretate si proteine asociate membranei
Proteinele legate la membrane sau destinate secretiei sunt sintetizate de ribozomi
asociati RE rugos (RER)
Aceste proteine au o secventa semnal N-terminala - 13-36 resturi aminoacizi
predominant hidrofobi recunoscuta de un complex multi-proteic SRP (signal
recognition particle). Secventa semnal este indepartata la trecerea prin membrana
RE sub actiunea unei signal peptidaze.
Proteinele care contin o peptida signal se numesc preproteine pentru a le distinge de
proproteine. Proteinele destinate secretiei si apoi proteolizei ca urmare a secretiei preproproteine.

58

Particula de recunoastere a
semnalului SRP este un
complex
RNA-proteine,
citosolic, care recunoaste si
transporta proteine specifice
la RE al eucariotelor si la
membrana plasmatica a
procariotelor.
SRP eucariotica este compusa din 6 polipeptide distincte,
o molecula de RNA 7SL si are o activ GTPazica.
In stare activa (cu GTP legat), SRP recunoaste secvente semnal pentru RE din proteine nascente. SRP se leaga la 1) secventa semnal; 2) subunitat 60 S ribozomala si la 3) receptorul SRP.
Legarea SRP opreste translatia, are loc
transportul proteinei nascente in RE.
Hidroliza GTP permite reluarea translatiei
59

Sinteza si secretia insulinei

60

Ca rezultat al translatiei mRNA se

formeaza preproinsulina care este
transportata in RE si transformata
in proinsulina. Proinsulina este
transportata in aparatul Golgi,
impachetata in granule acoperite
de clatrina, imature, unde este
procesata la insulina si C-peptida.
La stimul hiperglicemic, granulele
de insulina sufera 2 faze, prima
rapida, a doua dureaza mai mult,
deoarece granulele sunt impartite
in 2 categorii: (1) o categorie
limitata de granule (<5 %) pentru
eliberare imediata numita RRP
(readily releasable pool) si (2) o
categorie majoritara (> 95 %) care
sufera o eliberare mai lenta
61

Sinteza si secretia colagenelor

superfamilie de proteine fibrilare lungi, homo- i heterotrimerice, ale cror subuniti,

catenele , sunt produii unor gene diferite
fiecare caten conine domenii colagenice (COL) i necolagenice (NC)
domeniile COL au motive repetitive (Gly-X-Y)n, unde X este frecvent Pro i Y este 4Hyp; resturile Gly permit impachetarea cele 3 catene intr-un triplu helix coiled-coil
In formele precursor exist o peptid semnal N-terminal, propeptide N- i Cterminale, telopeptide N i C-terminale cu structuri primare i conformaionale
distincte de cele din domeniul COL

62

63

Hidroxilarea resturilor de Pro si Lys din struct

colagenului cu formare de 4-HO-Pro si 3-HOPro si Hyl

Oxidized LYS cross-links

provide stiffness to collagen
Participarea Lys la legaturi incrucisate

Colagenele conin glucide n concentraii de

0,4 12 % din greutatea lor n funcie de
natura esutului. Partea glucidic const n
principal din glucoz, galactoz i dizaharidul
lor i este ataat covalent la resturi 5-Hyl.

64

Reprezentarea schematic a sintezei

colagenului, a modificrilor posttranslaionale, secreiei i formrii
fibrilelor (SP: peptidaza signal; GT:
hidroxilizil galactozil transferaz i
galactozil hidroxilizil glucozil
transferaza; LH: lizil hidroxilaza; PH:
prolil hidroxilaza; OTC: complexul
oligozaharil transferazei; PDI: protein
disullfur izomeraza; PPI: peptidilprolil cis-trans-izomeraza; NP:
procolagen N-proteinaza; CP:
procolagen C-proteinaza; LO: lizil
oxidaza; HSP47: heat shock protein
47, coligina 1).

65

B. Scindari proteolitice
Scindarea Met N-terminale (eucariote)
Scindarea formil- sau formil-Met N-terminale (procariote)
Scindarea altor resturi, a secventelor semnal de catre peptidaze specifice

O gena ce codifica o polipeptida precursor hormonal ce sufera o procesare

post-translationala tesut-specifica
sub actiunea unei enzime: prohormon
convertaza. Exista 8 situsuri potentiale de scindare care pot conduce la 10 peptide
biologic active implicate in diverse functii celulare.

66

C. Glicozilarea
Forma majora de modificare post-translationala ce are loc in RE si aparatul Golgi
Partea glucidica (monozaharid sau derivat al lui, oligozaharid) se leaga covalent la
atomul de O (Ser, Thr)
sau la atomul de N (Asn)
din structura proteinelor
In celulele mamaliene
predomina legaturile Nglicozidice
Sinteza N-glicoproteinelor
necesita prezenta unui
intermediar lipidic dolicol
fosfat si presupune 3
etape: 1) constituirea unui
miez zaharidic; 2) atasa
rea lui la restul Asn din
proteina; 3) modelarea
partii glucidice
67

Rol: protectie contra degradarii, retentie in RE pina la plierea corecta; actioneaza

ca o secventa transport; adeziunea intercelulara
68

69

D. Formarea puntilor disulfurice

70

Formarea corecta a puntilor disulfurice in proteinele

nascente este catalizata de protein disulfura
izomeraza (PDI) enzima care contine 2 secvente
Cys-Gly-His-CysPDI proteina chaperon stabileste rapid starea
conformationala (puntile S-S-) cea mai stabila

71

Sulfatarea proteinelor

72

Acetilarea

Acetilarea histonelor stimuleaza transcriptia deacetilarea o represeraza!

73

Acilarea proteinelor

Ancore lipidice la membrana ale proteinelor de semnalizare

74

Miristoilarea si farnezilarea permit atasarea

proteinelor citosolice la membrana plasmatica

75

Ancora glicozil-fosfatidil-inozitol (GPI)

Trypanosoma brucei parazit

(Africa) ce produce la om si
animale boala somnului. Suprafata
lui constituita din glicoproteinele
VSGs (variable surface glycoproteins) ancorata la membrana
printr-o GPI - bariera fizica a
celulei contra sistemului imun al
gazdei.
Genomul
parazitului
contine mai multe copii de gene
VSG. La infectare parazitul
exprima o VSG particulara. Cind
gazda dezvolta un raspuns specific
la aceasta VSG, la ancora se va
lega alta proteina VSG, etc

76

Alte modificari post-translationale

77

Fosforilarea
Modificare
covalenta
care
permite
controlul hormonal al activitatii biologice a
unor proteine reglatoare

78

79

Modificari induse de vitamina K

-carboxilarea resturilor glutamat din structura multor factori de coagulare
Resturile -carboxi glutamat (Gla) leaga ionii Ca2+importanti in coagularea sangelui
Vit K cofactor al reactiei de carboxilare

Seleno-cisteina
Se-Cys exista in cateva Se-proteine si este incorporat in structura lor in timpul
translatiei. Initial se formeaza Ser-tRNA care sufera un proces de selenizare ce
conduce la Se-Cys-tRNA care se leaga la un codon stop (UGA)
de pe mRNA in loc de codonul Ser. Codonul UCA nu mai
functioneaza ca un semnal stop si codifica Se-Cys in prezenta
unui element SECIS (SelenoCysteine Insertion Sequence) din
structura regiunea 3 -netranslata a mRNA pentru Seproteine: glutation peroxidaza, tioredoxin reductaza, etc
In aceste transformari este implicat un tRNA particular tRNASec

80