Substanta Reticulata A Trunchiului Cerebral

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1

Editoiu Laurentiu-Gabriel

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie, Anul 1, grupa 3

Substanţa reticulată a trunchiului cerebral


Substanţa reticulată (SR) sau formatia reticulata reprezintă o imensă reţea de
prelungiri neuronale, în ochiurile căreia se găsesc aglomerări de corpuri celulare, alcătuind
nuclei. Aceasta se întinde de la măduva spinării, prin trunchiul cerebral, până la talamus. În
substanţa reticulată a trunchiului cerebral se află toţi nucleii acestuia, iar căile ascendente şi
descendente care leagă encefalul de măduva spinării străbat substanta reticulata.
Substanţa reticulată are două funcţii fundamentale: specifice şi nespecifice.
1.Funcţiile specifice ale SR sunt reprezentate de faptul că aici este sediul central al reflexelor
trunchiului cerebral.
2.Funcţiile nespecifice ale SR sunt de coordonare generală, de activare sau de inhibare a
activităţii SNC.
În substanţa reticulată se află centrii tuturor reflexelor trunchiului cerebral. Centrul
reflex nu este o arie net delimitată, ca nucleul motor sau secretor de unde porneşte comanda
eferentă spre organul efector. De exemplu, centrul reflexului lacrimal este alcătuit nu numai
din nucleul lacrimal (situat în punte), ci şi dintr-o serie de deutoneutroni ai căii trigeminale,
precum şi nuclei ai formaţiei pontice. Acelaşi lucru se poate afirma despre centrii
cardiovasculari, centrii respiratori, ai echilibrului etc. Aşadar, SR este sediul a numeroşi
centri de reflexe somatice şi vegetative.
Stimularea funcţiilor nespecifice ale SR se face prin colaterale ale căilor ascendente
specifice şi ale căilor descendente motorii. S-au pus în evidenţă mai multe sisteme reticulate
nespecifice:
1. Sistemul reticulat ascendent activator (SRAA) primeşte colaterale de la toate căile de
conducere ale analizatorilor şi trimite eferenţe care se proiectează bilateral, simetric, pe
cortex. Rolul său este de a produce o excitaţie difuză a scoarţei cerebrale, stimulând astfel
nespecific toate funcţiile cortexului. Stimularea SRAA este urmată de o stare de „trezire”
corticală, de creştere a vigilenţei, cu sporirea aptitudinilor intelectuale.
2. Sistemul reticulat ascendent inhibitor (SRAI) are o acţiune de reducere a activităţii
corticale.
3. Sistemul reticulat descendent facilitator (activator, SRDF) trimite eferenţe spre măduva
spinării, în special către motoneuronii γ şi α. El exagerează reflexele medulare şi cele din
trunchiul cerebral.
4. Sistemul reticulat descendent inhibitor (SRDI) are aferenţe de la cortexul motor, corpii
striaţi, cerebel şi nucleul roşu. Stimularea SRDI produce hipotonie musculară, tulburări de
echilibru şi de mers.
Formaţia reticulată participă al realizarea celor mai complexe funcţii ale creierului
(memorie, învăţare), precum şi la reglarea ritmului somn-veghe.

S-ar putea să vă placă și