Introducere în Ergonomia

Cognitivă
Curs 1

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 1/19

Conţinut curs

Noţiuni fundamentale de HCI şi Ergonomie cognitivă

Metode de descriere a interacţiunii om-calculator

Utilizabilitatea sistemelor infomatice

Proiectarea sistemelor interactive bazată pe analiza sarcinilor

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 2/19

Conţinut curs

Human-Computer Interaction

Ergonomia cognitivă

Proiectarea centrată pe utilizator

Exerciţiu

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 3/19

Human - Computer Interaction

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 4/19

Human-Computer Interaction

HCI=studiul interacţiunii dintre utilizatori şi sistemele informatice;

Probleme:
Sisteme informatice cu funcţionalitate şi performanţă bună care rămân
nefolosite
Utilizatori frustraţi, nesiguri sau chiar înspăimântati de:
procedurile de intrare împovărătoare;
mesajele de eroare obscure;
tratarea lipsită de toleranţă a erorilor;
secvenţele confuze de ecrane;
sisteme cu comportament greu de înteles, misterios si intimidant.
Performanţa slabă - asociată interfetelor om-calculator
general acceptat - proiectarea nepotrivită a interfetelor duce la utilizatori frustraţi,
randament scăzut, scăderea satisfacţiei muncii şi absenteism.

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 5/19

Cauzele & efectelor problemelor

Cauze:
proiectanţii nu înteleg utilizatorii, nevoile şi mediul de lucru al acestora
sistemele informatice cer utilizatorilor să memoreze prea multă informaţie
sistemele informatice sunt intolerante la greşeli minore
tehnicile de interacţiune alese sunt nepotrivite pentru sarcinile implementate
Efecte:
sistemele informatice nu oferă informaţia care este necesară sau o produc
într-o manieră nedorită din punctul de vedere al utilizatorului;
sistemele informatice creează confuzie în rândul utilizatorilor;
sistemele informatice nu oferă toate funcţionalităţile pe care utilizatorul le
solicită şi oferă funcţii de care utilizatorul nu are nevoie;
sistemele informatice forţează utilizatorul să îndeplineasca sarcinile într-o
manieră nedorită;
sistemele informatice cauzează schimbări inacceptabile în structura şi
obiceiurile organizaţiilor, ducând la insatisfacţie şi la conflicte

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 6/19

Motive care fac sistemele interactive dificil de folosit

De-a lungul dezvoltării produsului se pune accentul pe sistem sau maşină, nu

pe utilizatorul acestuia/acesteia.
Odată cu penetrarea tehnologiei în masă, audienţa ţintă s-a schimbat şi
continuă să se schimbe. Organizaţiile dezvoltatoare au reacţionat cu
încetineală la această evoluţie.
Proiectarea de sisteme utilizabile este dificil de realizat, necesită un efort greu
de prevăzut şi este tratată în multe organizaţii ca o chestiune de ”bun-simţ”.
Organizaţiile folosesc echipe foarte specializate în proiectarea şi dezvoltarea
sistemelor, dar eşuează în integrarea acestora.
Proiectarea interfeţei utilizator şi implementarea interfeţei utilizator sunt
activităţi diferite, care necesită aptitudini diferite.

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 7/19

HCI - domenii de interes

HCI - cinci domenii de interes:

Tehnicile de interacţiune;
Modelarea utilizatorului;
Potrivirea cu sarcina;
Specificaţiile, proiectarea;
Impactul sistemelor informatice asupra organizaţiilor, indivizilor şi grupurilor.

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 8/19

Subiecte de interes HCI (1)

Tehnicile de interacţiune - se studiază modul în care tehnologiile de intrare-ieşire

afectează interacţiunea; scopul e acela de a dezvolta noi tehnici de interacţiune şi
de a sugera unde şi în ce condiţii pot fi folosite în modul cel mai potrivit;
Modelarea utilizatorului - furnizarea de teorii şi instrumente pentru modelarea
cunoştinţelor pe care un utilizator le posedă şi le foloseşte pentru a îndeplini o
sarcină; scopul e acela de a da proiectanţilor posibilitatea să construiască sisteme
cât mai utilizabile, făcând explicit modelul utilizatorului asupra sarcinilor şi
sistemului;
Potrivirea cu sarcina - se încearcă găsirea mijloacelor de determinare a nevoilor
utilizatorului şi potrivirea funcţiilor pe care sistemul le oferă cu nevoile utilizatorului;
scopul este de a dezvolta metode prin care să se determine nevoile utilizatorului,
asigurând astfel faptul că sistemul oferă funcţii de care utilizatorul are nevoie şi
informaţii pe care utilizatorul le cere (în formatul în care acesta şi le doreşte), fără
un efort prea mare din partea utilizatorului;

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 9/19

Subiecte de interes HCI (2)

Specificaţiile şi proiectarea sistemelor interactive - se studiază procesul de

proiectare; scopul este acela de a oferi sugestii de îmbunătăţire a procesului de
proiectare, luând în considerare în mai mare măsură utilizatorul (determinarea unei
metode de trecere de la proiectarea orientată pe sistem la proiectarea orientată pe
utilizator);
Impactul sistemelor informatice asupra organizaţiilor, indivizilor şi grupurilor -
examinarea impactului unui nou sistem asupra rolurilor utilizatorilor individuali şi
asupra grupurilor de utilizatori; obiectivul este de a sugera tehnici de proiectare şi
implementare care ar putea preveni probleme precum decalarea sarcinilor sau
conflictele între grupuri.

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 10/19

Ergonomia şi ergonomia cognitivă

Ergonomia(psihologia inginerească) este o disciplină preocupată de studiul

optimizării şi adaptării maşinilor, dispozitivelor tehnice şi aparatelor de măsură la
om.
Există două aspecte distincte ale ergonomiei: ergonomia fizică, preocupată de
adaptarea instrumenetelor la caracteristicile fizice şi morfologice ale utilizatorilor şi
ergonomia mentală care se referă la adaptarea instrumentelor la procesele
cognitive ale utilizatorului.
Ergonomia cognitivă se ocupă cu studiul comportamentului uman în contextul în
care acesta este mediat de aparate şi instrumente cognitive (cu rol de optimizare a
posibilitaţilor umane de procesare a informaţiei).
Obiectivul urmărit este adaptarea şi utilizarea instrumentelor cognitive astfel încât
să sporească nivelul prelucrării informaţiilor umane în sensul creşterii eficienţei şi
satisfacţiei şi reducerii erorilor şi accidentelor.

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 11/19

Ergonomia cognitivă şi ergonomia soft

Ergonomia cognitivă
Disciplină de graniţă, interdisciplinară, orientată pe optimizarea interfeţei
om-calculator
Compatibilizarea modalităţilor de comunicare dintre utilizator şi calculator
(problema interacţiunii om-calculator e legată de reprezentarea cunoştinţelor şi
procesarea informaţiei)
Ergonomia sistemelor informatice
îmbunătăţirea dialogului om-calculator
metode ale ergonomiei generale şi analiza muncii;
baza cunoştinţelor de ergonomie informatică constă în cunoştinţe de psihologie
cognitivă
2 tipuri de abordări: Ergonomia aplicaţiilor şi Ergonomia webului;
trebuie luate în considerare caracteristicile utilizatorilor finali (cunoşterea
instrumentului informatic, nivelul de expertiză în domeniul sprijinit de aplicaţia în
cauză)
analiza cerinţelor permite identificarea utilizatorului ţintă şi a caracteristicilor
sale
Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 12/19
Interfaţa/dialogul om-calculator

Interfaţa:
Locul de întâlnire al utilizatorului cu sistemul
Canal de comunicare în sens dublu (de la utilizator la sistem, respectiv de la
sistem la utilizator)
Interacţiunea om-calculator are loc la nivelul interfeţei
Pentru utilizatori interfaţa = sistemul
Dialogul:
Dialogul = schimb de simboluri
Diferenţe între dialogul interuman şi dialogul om-calculator
Dialogăm cu o maşină sau cu o altă inteligenţă ?
Maşina virtuală a utilizatorului (UVM):
prezentare
funcţionalitate
dialog

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 13/19

Dialogul om-calculator

În proiectarea interfeţelor calculator, dialogul are o semnificaţie specialǎ şi anume

aceea de structură a conversaţiei dintre om şi sistemul informatic.
Limbajul de comunicare cu calculatorul poate fi privit la trei niveluri:
lexical - nivelul cel mai de jos referindu-se la forma pictogramelor pe ecran,
tastele care trebuie acţionate (similar sunetelor şi ortografiei cuvintelor);
sintactic - se referă la structura intrărilor şi a ieşirilor (în limbajul uman e similar
gramaticii construcţiei propoziţiilor);
semantic - se referă la înţelesul conversaţiei în termeni ai efectelor conversaţiei
asupra stării interne a sistemului sau a lumii exterioare (în lumea reală se referă
la semnificaţia asociată de diferiţii participanţi la conversaţie).
dialogul reprezintă nivelul sintactic al interacţiunii om-calculator;

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 14/19

Tipuri de interfeţe

Linie de comanda
Meniuri
Întrebare/răspuns
Completare de forme/ foi de calcul
WIMP( Windows, Icons, Menus, Pointer)
Limbaj natural
Point-and-click
Interfete inteligente
Interfeţe tridimensionale;

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 15/19

Principii de proiectare a dialogului om-calculator

dialogul trebuie să fie consistent;

sistemul trebuie să ofere ”scurtături” în anumite părţi familiare ale dialogului;
dialogul trebuie să ofere feedback informativ;
secvenţele de dialog trebuie organizate în grupuri logice;
sistemul trebuie să ofere modalităţi simple de tratare a erorilor;
sistemul trebuie să permită operaţii reversibile;
sistemul trebuie să permită utilizatorilor experimentaţi să simtă că au controlul
asupra sistemului;
utilizatorilor nu trebuie sa li se pretindă să memoreze prea multă informaţie

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 16/19

Proiectarea centrată pe utilizator

tehnicile, procesele, metodele şi procedurile de proiectare a sistemelor şi

produselor utilizabile, dar şi o filosofie care aşează utilizatorul în centrul procesului
de proiectare.
Woodson - ”obişnuinţa de a proiecta produse pe care utilizatorii să le poată folosi
pentru a efectua operaţii, servicii şi sarcini de sprijin cu minimul de stres şi maximul
de eficienţă”.
Trei principii ale proiectării centrate pe utilizator:
Concentrarea atenţiei din fazele iniţiale ale proiectării asupra utilizatorilor şi
sarcinilor - se cere o abordare sistematică, structurată a colectării datelor de la
şi despre utilizatori. Proiectanţii trebuie să beneficieze de pregătire privind
realizarea interviurilor din partea unor experţi înainte de a începe o sesiune de
culegere de date;
Măsurători empirice ale folosirii produsului - se pune accentul pe măsurarea
uşurinţei de învăţare şi utilizare înă de la începutul procesului de proiectare,
prin dezvoltarea şi testarea de prototipuri cu utilizatori reali;
Proiectare iterativă permite regândirea şi reconstruirea unei proiectări prin
testarea timpurie a modelelor conceptuale şi a ideilor de proiectare.
Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 17/19
Exerciţiu (1)

Grupaţi următoarele funcţii în categorii potrivite, presupunând că acestea vor sta la
baza unui procesor de text. Categoriile vor deveni meniuri, iar funcţiile vor deveni
opţiuni în cadrul meniurilor.
save, save as, new, delete, open mail, send mail, quit, undo, table, glossary,
preferences, character style, format paragraph, lay out document, position on
page, plain text, bold text, italic text, underline, open file, close file, open copy of
file, change font, add footnote, cut, copy, paste, clear, repaginate, add page
break, insert graphic, insert index entry, print, print preview, page setup, view
page, find word, change word, go to, go back, check spelling, view index, see
table of contents, count words, renumber pages, repeat edit, show alternative
document, help.
furnizaţi categoriile identificate altor colegi pentru a grupa aceleaşi funcţii în cadrul
lor

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 18/19

Exerciţiu (2)

de ce anumite funcţii par să fie întotdeauna grupate?

de ce anumite grupuri de funcţii sunt întotdeauna clasficate corect?
de ce anumite funcţii sunt greu de inclus în categoria corectă?
sunt importante aceste aspecte?
număraţi opţiunile din meniurile proiectate.
care e media?
care este dezavantajul prezentării tuturor opţiunilor pe ecran deodată?
care e dezavantajul folosirii ai multor meniuri?
care este dezavantajul folosirii unui număr mai mic de meniuri?

Introducere ı̂n Ergonomia Cognitivă – p. 19/19